Lucian Moica Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița [615938]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICIN Ă
VETERINAR Ă A BANATULUI „ REGELE MIHAI I AL
ROMÂNIEI ” DIN TIMI ȘOARA

FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă
PROGRAMUL DE STUDIU
MĂSURĂTORI TERESTRE ȘI CADASTRU

LUCRĂRI TOPO-CADASTRALE
NECESARE PENTRU
REALIZAREA RE ȚELEI DE
ALIMENTARE CU AP Ă ÎN
COMUNA DUMBR ĂVIȚA,
JUDEȚUL TIMI Ș

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof.univ.dr., COSMIN ALIN POPESCU

Candidat: [anonimizat]
2018

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

2
INTRODUCERE 3  
CAPITOLUL I ……………………………………………………………………………………………………. ……… 4 
1. DESCRIEREA ZONEI STUDIATE …………………………………………………………………………. 4  
1.1. POZIȚIA ȘI LOCALIZAREA GEOGRAFIC Ă …………………………………………………… 4  
1.2. CLIMA …………………………………………………………………………………………………………. .. 5 
1.2.1. Factorii genetici ai climei …………………………………………………………………………. 5  
1.2.2. Temperatura aerului …………………………………………………………………………………. 5  
1.2.3. Precipitațiile atmosferice ………………………………………………………………………….. 5  
1.2.4. Vânturile ………………………………………………………………………………………………… 6  
1.2.5. Date hidrologice ……………………………………………………………………………………… 6  
1.3. SOLURILE ……………………………………………………………………………………………………… 7 
1.4. VEGETA ȚIA ȘI FAUNA …………………………………………………………………………………. 8  
1.5. POPULA ȚIA …………………………………………………………………………………………………… 8  
1.6. TRANSPORTURI ………………………………………………………………………………………….. 10  
CAPITOLUL II …………………………………………………………………………………………………… …… 11 
2. UTILIZAREA TEHNOLOGIEI GPS ÎN VEDEREA REALI ĂRII MĂSURĂTORILOR
PENTRU ALIMENTAREA CU AP Ă A COMUNIE DUMBR ĂVIȚA …………………………… 11  
2.1. PREGĂTIREA SI PLANIFICAREA UNEI CAMPANII GPS …………………………….. 11  
2.1.1. Alegerea metodei de m ăsurare ………………………………………………………………… 11  
2.1.2. Alegerea receptoarelor ……………………………………………………………………………. 12  
2.1.3. Criterii pentru al egerea punctelor …………………………………………………………….. 12  
2.1.4. Planificarea observa țiilor ………………………………………………………………………… 13  
2.2. INSTRUMENTUL LEICA GPS 1200 ………………………………………………………………. 14  
2.2.1. Specificațiile tehnice ale instrumentului ……………………………………………………. 18  
2.3. INSTRUMENTUL LEICA TCR 802 ………………………………………………………………… 18  
2.3.1. Părți componente …………………………………………………………………………………… 19  
2.3.2. Utilizarea aparatului ………………………………………………………………………………. 20  
2.3.3. Tastatura ………………………………………………………………………………………………. 20  
CAPITOLUL III ………………………………………………………………………………………………….. …… 22 
3. STUDIUL DE CAZ – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în
comuna Dumbr ăvița. …………………………………………………………………………………………………. 22  
3.1. PREZENTAREA LUCR ĂRII ………………………………………………………………………….. 23  
3.1.1. Planificarea m ăsurătorilor ………………………………………………………………………. 24  
3.1.2. Etapa de teren ……………………………………………………………………………………….. 25  
3.1.3. Culegerea datelor din teren ……………………………………………………………………… 27  
3.1.4. Stabilirea metodei de lucru ……………………………………………………………………… 28  
3.2. REZULTATE ALE PRELUCR ĂRII VECTORILOR M ĂSURAȚIȘI RAPORTUL
COMPENS ĂRII REȚELEI …………………………………………………………………………………….. 30  
3.3. FIȘA DE MĂSURĂTORI PRIN METODE CLASICE ………………………………………. 36  
3.3.1. Etapa de birou ……………………………………………………………………………………….. 46  
3.3.2. Descărcarea aparatelor GPS Leica 1200 …………………………………………………… 47  
CONCLUZII ȘI RECOMAND ĂRI …………………………………………………………………………….. 52  
BIBLOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………………. ….. 53 
ANEXE ……………………………………………………………………… Error! Bookmark not defined.

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

3
INTRODUCERE

Prezentul proiect de ridic ări topografice este în tocmit în vederea sus ținerii proiectului
de diplom ă sub îndrumarea domnului professor Pr of. Univ.dr. Cosmin Alin Popescu din
cadrul facult ății de Agricultur ă, specializarea M ăsurători terestre și Cadastru. Ridic ările
topografice s-au efectuat în intravilanul comunei Dumbr ăvița.
Tehnicile GPS sunt utilizate pent ru a stabili controlul primar și cartarea caracteristic ă
topografiei pentru proiecte civile și militare. Specifica țiile opera ționale și procedurale pentru
performantele tehnologiilor GPS sunt în func ție de precizia cerut ă pentru un anumit proiect
sau o anumit ă hartă. Pentru a realiza aceste proiecte în modul cel mai efiient și respective din
punct de vedere al costului trebuie s ă se asigure citeriile necesare, cum ar fi precizia, analiza
detaliată a fazei de planificare, aceasta din urm ă fiind esen țială.
Măsurătorile se efectueaz ă pe teren, în vederea ob ținerii planurilor și hărților, sau cu
scopuri speciale, de exemplu trasarea construc țiilor. Elementele topografice care se m ăsoare
sunt constituite din unghiuri (orizontale și verticale ) și distanțe (înclinate, orizontale și
verticale).
Rezultatele m ăsurătorilor se descarc ă cu programme speciale, întocmindu-se de obicei
pe teren totodat ă schite și descrieri ale punctelor topografice.
Efectuare calculelor la birou const ă în sistematizarea și prelucrarea rezultatelor
numerice ale m ăsurătorilor de pe teren și adurea lor într-o form ă cât mai simpl ă și potrivită
pentru a fi folosite/realizate cu ajutorul calculatorului și nu în ultimul râbd programul complex
AUTOCAD împreun ă cu TOPO LT.
Lucrarea a avut drept scop realizarea unei re țele geodezice prin m ăsurători GPS pentru
alimentarea cu ap ă a comunei Dumbr ăvița, județul Timiș.
Lucrarea este structurat ă pe 3 capitole. În primul capitol este prezentat cadrul natural
al zonei studiate; capitolul al doilea trateaz ă utilizarea tehnologiei GPS în m ăsurători precum
și prezentarea aparaturii fo losite. Pe baza primelor dou ă capitole teoretice s-a realizat studiul
de caz dezvoltat în capitoul 3. La finalul lucr ării sunt prezentate concluziile cu privier la
rezultatele ob ținute în prezenta lucrare.

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

4
CAPITOLUL I
1. DESCRIEREA ZONEI STUDIATE

1.1. POZIȚIA ȘI LOCALIZAREA GEOGRAFIC Ă

Localitatea Dumbr ăvița este situat ă în partea central ă a județului Timi ș, la nord de
municipiul Timi șoara. Centrul de comun ă, localitatea Dumbr ăvița este situat ă la 2 km distan ță
de Timișoara. Ea se învecineaz ă în nord cu comunele Giarmata și Sânandrei, la est cu comuna
Ghiroda, iar la sud și vest cu teritoriul municipiului Timi șoara.

Dumbrăvița (denumire veche înainte de 1924: Sânte ști) este o comun ă în județul
Timiș, Banat, România, format ă din localitatea de re ședință cu acela și nume. Potrivit unui
studiu de specialitate el aborat în 2013 de Consiliul Consul tativ pentru Regionalizare, comuna
Dumbrăvița este cea mai dezvoltat ă și bogată localitate din România. A șezată în nordul
orașului Timi șoara, pe drumul de ie șire către Lipova, localitatea Dumbr ăvița, separat ă inițial
de oraș, a căpătat în ultimii ani un avânt economic și demografic, astfel încât azi prin
construcțiile dezvoltate, este lipit ă practic de Timi șoara și are peste 12.000 de locuitori.
Fig. 1 Privire de ansamblu – Dumbr ăvița

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

5
Sub aspectul asez ării sale matematice Dumbr ăvița este situat ă între paralela 45°48’
latitudine nordic ă și meridianul 21°14’ latitudine estic ă. Dumbrăvița se întinde de la Calea
Aradului pân ă la Pădurea Verde.
Către Timișoara traficul este îngreunat de lucr ările la infrastructur ă demarate în ora ș
dar și de afluxul de ma șini ce vine de pe autostrad ă și zona Lipova. Se poate în schimb, folosi
troleibuzul, ca mijloc de transport eficient și silențios (prelungire a liniei s-a f ăcut printr-un
proiect european), care v ă scutește de problema parc ării mașinii în ora ș. Primăria Dumbr ăvița
a implementat numeroase proiecte în domeniul infrastructurii, în educa ție, sport, s ănătate,
cultură și în dezvoltarea mediul ui de afaceri local, reu șind să atragă fonduri europene și
guvernamentale în valoare de cca 15 milio ane de euro. Toate aceste proiecte au ținut cont de
nevoile reale, stringente și de perspectivele de dezvolta re specifice comunei, în condi țiile
creșterii continue a num ărului de locuitori, a extinderii vetrei localit ății prin dezvoltarea de
noi ansambluri de locuit și localizării de noi activit ăți economice. Cre șterea calit ății vieții
populației reprezint ă un deziderat impor tant al autorit ăților locale.
1.2. CLIMA

1.2.1. Factorii genetici ai climei
Dumbrăvița se încadreaz ă in climatul temperat continental moderat, caracteristic partii
de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influente submedite raneene (varianta adriatica).
Din septembrie pana in februarie se manifest a frecvente patrunderi al e maselor de aer polar
continental, venind dinspre est. Cu toate aceste a, in Banat se resimte puternic si influenta
ciclonilor si maselor de aer ca ld dinspre Marea Adriatica si Marea Mediterana, care iarna
genereaza dezghet complet, iar vara im pun perioade de caldura inabusitoare.
1.2.2. Temperatura aerului
Temperaturile medii anuale sunt de 10-11 grade celsius. Temperaturile medii anuale în
ianuarie sunt de –1 grad celsius și în iulie de 22-25 grade. Tr ăsăturile sale generale sunt
marcate de diversitatea si neregularitatea proceselor atmosferice.
1.2.3. Precipita țiile atmosferice
Cantitatea de precipita ții multianuale este de 600 mm apropiat ă de media tarii, este
realizată îndeosebi ca urmare a precipita țiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din
totalul annual) și a celor din lunile noiembrie si decembrie, când se înregistrez ă un maxim

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

6
secundar, reflex al influentelor climatice s ubmediteraneene. În peri oada propice culturilor
agricole, cad aproape 80% din precipita ții, ceea ce constituie o condi ție favorabil ă dezvoltării
plantelor de cultur ă autohtone. Regimul precipita țiilor are îns ă un caracter neregulat, cu ani
mult mai umezi decat media și ani cu precipita ții foarte putine. Perioada martie-septembrie
prezintă umiditate atmosferi sc ăzută, valorile variind între 62 % (iulie)-66,6%(aprilie). Zilele
cu soare reprezint ă cca 75% din totalul zilelor.
1.2.4. Vânturile
Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) si cele de vest (9,8%), reflex al
activității anticiclonului Azorelor , cu extensiune maxim ă în lunile de var ă. În aprilie-mai, o
frecvență mare o au și vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte direc ții înregistreaz ă
frecvente reduse. Ca intensitate, vânturile ati ng uneori gradul 10 (scara B eaufort), furtunile cu
caracter ciclonal venind totdeauna dins pre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994).
Distribuția vânturilor dominante afecteaza, într-o anumit ă măsură, calitatea aerului comunei
Dumbrăvița, ca urmare a faptului ca sunt antrena ți poluanții emanați de unitățile industriale de
pe platformele din vestul si sudul loc ălitatii, stagnarea acestora deas upra fiind facilitata atat de
morfologia de ansamblu a ve trei, cu aspect de cuvet ă, cât și de ponderea mare a calmului
atmosferic (45,9%). Urmare a pozitiei sale in câmp deschis, dar situat la distan țe nu prea mari
de masivele carpatice si de principalele culoare de vale care le separ ă in aceasta parte de tara
(culoarul Timis-Cerna, valea Muresului etc.), Dumbr ăvița suportă, din direc ția nord-vest si
vest, o mi șcare a maselor de aer pu țin diferită de circula ția generala a aerului deasupra par ții
de vest a României. Canaliz ările locale ale circula ției aerului și echilibrele instabile dintre
centrii barici impun o mare variabilitate a frecven ței vânturilor pe principalele direc ții.
1.2.5. Date hidrologice

Comuna Dumbr ăvița are surse de ap ă numeroase printre care se afl ă si râul Beregs ău
si “Acumularea Dumbr ăvița” care este amplasat pe râul Behelea.
Râul Beregs ău sau Râul Niarad este un afluent al râului Bega Veche. Cursurile de ap ă
din câmpia Banatului au fost regularizate înc ă din secolul al XVIII-lea și lucrările de
amenajare au continuat în secolele urm ătoare. De aceea, în prezent fostele râuri au fost
incorporate în sisteme de des ecare, care au modificat în m ăsură important ă rețeaua
hidrografic ă naturală. În urma acestor modific ări, cursul inferior regularizat al râului Beregs ău

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

7
sau chiar întreg cursul Beregs ăului sunt denumite Bega Veche, de și nu constituie o veche
albie a râului Bega înainte de canalizare.
Lacul de acumulare Dumbr ăvița, se află la aproximativ 7 km de Timi șoara, la ie șirea
din Dumbr ăvița pe partea dreapt ă, lângă Pădurea Verde. Lacul se întinde pe o suprafa ță de
aproximativ 13 hectare și a fost reamenajat în anul 2009.
În localitatea Dumbr ăvița nu exist ă zone naturale protejat e dar zone cu valoare
peisagistic ă o poate constitui arealele pâraielor Beregs ău și Behela (cu prec ădere zona
lacului). Drept urmare în zona imediat limitrof ă – albia major ă de cca 15,00 m de la mal se
propune instituirea interdic ției de construire pentru cl ădiri ce ad ăpostesc orice fel de
funcțiune. Sunt permise construc ții tehnico-edilitare comunale sub cota terenului natural
precum și rețea LEA suprateran ă de iluminat exterior, amenajarea de planta ții, și îngrădirea
proprietăților cu garduri transparente, cu soclur i minimale de maximum 30 cm. Pentru
construcțiile existente în acest areal se accept ă doar lucr ări de modernizare tehnico-edilitar ă și
de amenajare mansard ă în cadrul suprafe ței existente nefiind permise extinderile pe
orizontală, respectiv m ărirea suprafe ței construite.

1.3. SOLURILE

Învelisul de sol din zona Timisoara este de o mare diversitate, numeroasele tipuri și
subtipuri încadrându-se în clasele: cernisoluri , luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri,
hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri și protisoluri.
Capacitatea general ă de susținere a produc ției agricole este mijlocie, ca urmare a
ponderii ridicate a unor tipuri de so luri cu fertilitate natural ă scăzută ori afectate de umezeala
în exces (entricambosoluri, gl eiosoluri, stagnosoluri, ve rtisoluri, etc), compensat ă însa de
prezența cernoziomurilor și a preluvosolurilor molice, cu pondere notabil ă în arealul
comunelor S ăcalaz, Dumbr ăvița și Sânmihaiu Român.
Pe ansamblul Câmpiei Banatului însa, dominante sunt solurile cu fertilitate ridicat ă
(cernoziomuri, calcarice cambice si argice, preluvosoluri molice, etc), f ără limitări
semnificative în exploatare, consti tuindu-se astfel într-o important ă resursă naturală pentru
dezvoltarea productiei agricole intensiv e. Resursele de subsol în mod tradi țional sunt
valorificate, de asemenea, resursele de ap ă termominerala de la Timi șoara și împrejurimi
(Calacea, Buzias, Ciacova, Ivanda, etc).
În perioada postbelica au fost puse in valoar e si resursele de hidr ocarburi, petrol si
gaze asociate, cu centre de exploatare dispersate spre nord-vest si vest, in Campia Vingai si
Câmpia Arancai.

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

8

1.4. VEGETA ȚIA ȘI FAUNA
Fauna pădurilor cuprinde pu ține mamifere, reprezentate doa r prin câteva insectivore și
rozătoare. Păsările sunt, in schimb, nume roase, unele având importan ță cinegetica (fazanul).
Fauna de silvostep ă și stepă, deși mai putin variat ă față de cea de p ădure, prezint ă un
mai mare num ăr de specii de interes cinegeti c (iepurele, caprioara, prepeli ța, potârnichea,
fazanul, etc). În cadrul faunei piscicole, dominanta este specia crapului, al ături de care tr ăiesc
plătica, obletul, b ăbusca, sebita, stiuca, suport natural pentru pescuitul sportiv. Presiunea
umană crescând ă în spațiul periurban timi șorean se resimte negativ asupra fondului faunistic,
distrugerea biotopurilor spontane și înlocuirea lor cu culturi,afecteaza,inevitabil,biocenozele.

Vegetația este specific ă zonei de step ă. Dintre ierburi întâlnim: spinul vântului, colilia,
iar dintre arbu ști: măceșul, porumbarul, dar și exemplare rare cum ar fi p ăpucul doamnei,
stânjenelul, c ăpșunica, șerparița etc. Spa țiul timișorean se încadreaza, din punct de vedere
geobotanic, în zona p ădurilor de stejar, distruse in trecut de oameni, pentru obtinerea lemnului
necesar construirii cet ății și caselor, cât și pentru ca știgarea de terenuri cultivabile.
În prezent, cu excep ția câtorva areale împ ădurite cu cer si garnita (P ădurea Verde,
Pădurea Bistra, P ădurea Giroc, Sag), te ritoriul se încadreaz ă în silvostepa antropogena ce
caracterizeaza întrega Câmpie Panonica.
Peisajul este diversificat și de apari ția vegetatiei de lunc ă, de-a lungul principalelor
râuri, în cadrul c ăreia predomin ă arborii de esen ța moale.
De remarcat este prezen ța parcului dendrologic de la Bazo șul Nou: rezerva ție
forestieră cu o suprafa ța de cca 60,4 ha, situat ă la cca 15 km SE de Comuna Dumr ăvița, pe
teritoriul constituit din rezerva ția propriu-zis ă (17,8 ha) și zona tampon din ju rul rezervatiei.

1.5. POPULA ȚIA

Conform recens ământului efectuat în 2011, popula ția comunei Dumbr ăvița se ridică la
7.522 de locuitori, în cre ștere față de recens ământul anterior din 2002, când se înregistraser ă
2.693 de locuitori. Majoritatea locu itorilor sunt români (76,07%).
Principalele minorit ăți sunt cele de maghiari (14,05%) și germani (1,16%). Pentru
6,37% din popula ție, apartenen ța etnică nu este cunoscut ă.(Fig. 2).

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

9

Din punct de vedere confesional, ma joritatea locuitor ilor sunt ortodoc și (67,34%), dar
există și minorități de romano-catolici (10,5%), reforma ți (7,25%), pentic ostali (1,78%),
greco-catolici (1,75%) și baptiști (1,62%).Pentru 6,99% din popula ție, nu este cunoscut ă
apartenen ța confesional ă(Fig. 3).

Fig. 3 Componen ța confesional ă

Primul recens ământ al popula ției efectuat în Principatelo r Române are loc în 1859. La
următorul recens ământ, efectuat în 1900, în documentele Direc ției Județene de Statistic ă
comuna Dumbravi ța avea un num ăr de 1.151 de locuitori în total. Popula ția a evoluat conform
următorului tabel (Fig. 4):

Fig. 2 Com ponența etnică

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

10

Fig. 4 Popula ția

1.6. TRANSPORTURI

Una dintre cele mai mari probleme legat ă de infrastructura din zona Timi șoarei este
lipsa unei c ăi de acces decent ă spre autostrada A1. Discu țiile pe aceast ă temă se poartă de ani
de zile, de când a fost deschis circula ției tronsonul Arad – Timi șoara. Singura posibilitate de
acces este în prezent drumul jude țean care pleac ă din orașul de pe Bega și merge pân ă la
singurul nod de acces din zon ă, cel de la Giarmata. Din p ăcate, accesul este extrem de dificil,
drumul jude țean traverseaz ă Dumbrăvița, este extrem de aglomerat, exist ă semafoare, treceri
de pietoni.
Comuna Dumbr ăvita este inconjurat ă de următoarele drumuri : La Nord este centrura
Timisoarei, W este drumul European E671 ce leaga Timisoara de Arad. Comuna Dumbr ăvița
este dotat ă cu o infrastructurp ă bine pusă la punct.

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

11
CAPITOLUL II
2. UTILIZAREA TEHNOLOGIEI GPS ÎN VEDEREA REALI ĂRII
MĂSURĂTORILOR PENTRU ALIMENTAREA CU AP Ă A COMUNIE
DUMBRĂVIȚA

În capitolul acesta este prezentat ă pregătirea și planificarea unei campanii GPS și
prezentarea general ă a instrumentelor Leica GPS 1200 si LEICA TPS 802 utilizate în
măsurători.

2.1. PREGĂTIREA SI PLANIFICAREA UNEI CAMPANII GPS
Planificarea unui proiect GPS const ă în alegerea unei metode optime de m ăsurare,
ainstrumenta ției necesare, precum și planificarea propriu zis ă a observa țiilor. Planificarea
sedeosebe ște esențial față de planificarea observa țiilor geodezice clasice, întrucât m ăsurătorile
GPS pot fi executate pr actic pe orice vreme și la orice or ă din zi. În plus, nu trebuie s ă
existevizibilitate între punctele re țelei, dar se pretinde un orizont liber spre cer de la o eleva ție
de 150 în sus. La planificarea observa țiilor într-un proiect GPS trebuie ținut cont de mai mul ți factori:
 configura ția sateliților.
 numărul și tipul receptoarelor avute la dizpozi ție.
 aspecte economice.
Configura ția rețelei joacă un rol mai mic în m ăsurătorile GPS, ea trebuind s ă fie luată
înseamă doar când re țeaua GPS trebuie legat ă rețeaua națională. Pentru aceasta trebuie
sădispunem minimum de 3 puncte cunoscute bine distribuite fa ță de rețeaua GPS.

2.1.1. Alegerea metodei de m ăsurare
Pentru scopuri geodezice, datorit ă preciziei ridicate care se cere, nu intr ă în atenție
decât metodele relative de pozitionare, cu ajutorul m ăsurătorilor de faz ă asura undelor
purtătoare. O trecere în revist ă a metodelor de m ăsurare în pozi ționarea relativ ă este dată în
tabelul (Tabelul 2.1.) de mai jos:

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

12

Tabelul 2. 1
Metode de m ăsurare

2.1.2. Alegerea receptoarelor
Pentru baze cu lungimi mai mici de 15 km și în regiuni dispuse la o latitudine
medie(cazul României) sunt suficient de precise receptoarele care opereaz ă pe o singur ă
frecvență.
Receptoarele care m ăsoară pe ambele frecven țe crează în timpul prelucr ării datelor
posibilitatea,s ă se facă combina ții liniare între m ăsurătorile de faz ă și astfel diminuarea sau
eliminareaefectului ionosferei. Num ărul canalelor unui receptor este de asemenea important,
întrucât de el depinde num ărul sateliților observa ți concomitent. În general este bine ca la un
proiect GPS s ă fie utilizate numai receptoare de acela și tip.
Este însă posibilă și o combinare a receptoarelor, doar softul de prelucrare trebuie s ă
permită trecerea datelor într-un format unic RINEX (Receiver Independent Exchange
Format). Pot conduce la o diminuare a preciziei și utilizarea unor antene de tipuri diferite.
Dacă antena nueste integrat ă în receptor, atunci și lungimea cablului anten ă – receptor
are o oarecare importan ță.
Cablurile scurte sunt u șor de transportat și semnalul are o putere mai mare. Cablurile
lungi au îns ă avantajul unei mai mari flexibilit ăți în teren. Un receptor din genera ția actuală
are 6-12canale, cânt ărește 4-5 kg, puterea este de 10-20 W la o tensiune de 12 V.
2.1.3. Criterii pentru alegerea punctelor
Pentru alegerea punctelor ce urmeaz ă să fie staționate cu aparatura GPS trebuie
respectate urm ătoarele criterii:

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

13
 să nu existe suprafe țe reflectorizante în aproprierea antenelor, întrucât acestea pot
conduce la efectul de multipath (suprafe țele reflectorizante sunt considerate acele suprafe țe la
care rugozitatea este mai mic ă de 2 cm);
 să nu existe instala ții electrice de putere mare în apropierea sta țiilor sau relee de
emisie, acestea putând perturba semnalele satelitare;
 să fie ușor accesibile de preferin ță cu mașina;
 să fie ferit de distrugere.

În timpul recunoa șterii terenului toate punctele GPS trebuie verificate dup ă criteriile
enunțate mai sus. În cazul în care exist ă obstacole care împiedic ă efectuarea observa țiilor
(păduri sau zone dens construite cu cl ădiri înalte) trebuie stabilite sta ții excentrice, sau
antenele se vormonta pe stâlpi înal ți. La recunoa șterea terenului se vor stabili în detaliu și
drumurile de acces lapunct, precum și timpul de deplasare la punct, pentru a putea ține seama
de aceasta înplanificarea observa țiilor. Deosebit de dificil ă este recunoa șterea terenului când
se fac măsurătoriprin metoda cinematic ă, întrucât trebuie stabilite traseele pe care se vor
deplasa receptoarelemobile. În timpul recuno șterii punctelor sunt întocmite fi șe de recuno ștere
pentru fiecare punct recunoscut.
2.1.4. Planificarea observa țiilor
Aceastea se realizeaz ă cu programe special livrate de firmele constructoare împreun ă
cu Softurile de prelucrare. Dup ă definirea și deschiderea proiectului, se include punctele cu
pozițiilelor geografice în proiect, și se întocmesc pentru fiecare punct schi țe cu obstruc țiile
care optureaz ă orizontul peste o eleva ție de 15
0. Prima faz ă în proiectare prevede alegerea
unei perioade optime pentru efectuarea m ăsurătorilor, care se va subdivi de în sesiuni de lucru.
Perioada (fereastra) optim ă este caracterizat ă printr-un num ăr suficient de mare de
satelițivizibili, care se studiaz ă pe un grafic.
Proiectarea observa ților GPS const ă deci în alegerea unei ferestre de lucru optime
susținută prin reprezent ări grafice. Aceste reprezent ări se bazeaz ă în esență pe calcularea
azimutului și elevației pentru fiecare satelit în func ție de timpul și locul unde se fac
observațiile.
Un alt criteriu care ar putea intra în calcul pentru aleger ea ferestrei de lucru
esteinfluen ța refracției ionosferice, care noaptea este mult mai redus ă decât ziua. La stabilirea
sesiunilor de lucru în pozi ționarea relativ ă trebuie lua ți în considerare 4 factori:

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

14
 lungimea bazei,
 numărul sateliților vizibili,
 geometria constela ției satelitare,
 raportul semnal/zgomot pentru semnalul satelitar.
Sesiunile trebuie astfel alese, ca s ă existe contact spre minimum 4 sateli ți comuni la o
elevație de 15
0 în toate punctele incluse într-o sesiune, iar factorul PDOP s ă nu fie mai mare
de 6pentru întreaga durat ă de măsurare. Aceste aspecte pot fi luate în calcul în cadrul
softurilorpentru planific area sesiunilor GPS.
În timpul lucr ărilor de teren trebuie asigurate urm ătoarele:
 centrarea corect ă a antenei pe punctul de sta ție,
 măsurarea înal țimii pe punctul de sta ție,
 conectarea corect ă a cablurilor la anten ă și receptor, respectiv receptor controler,
 punerea în functiune a receptorului la moment ul prestabilit în programul sesiunilor,
 setarea corect ă a modului de lucru,
 urmărirea periodic ă de înregistra re a datelor.

2.2. INSTRUMENTUL LEICA GPS 1200

Sistemul Leica 1200 este proiectat și construit la cele mai înalte și stricte standarde
avândîn componen ță cele mai noi tehnologii, instrumentul Leica 1200 (Fig. 5) este extrem de
efficient. și de încredere, putând fi utilizat în cele mai severe medii.

Fig. 5 GPS Leica 1200

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

15

Instrumentul Leica 1200 are o interfa ță extrem de intuitiv ă, o multitudine de func ții și
caracteristici, respectiv, o puternic ă gestionare a datelor. Uti lizatorii pot comuta între GNSS
șiTPS instantaneu, și de asemenea pot utiliza oricare dintre acestea este mai convenabil ă
șiadecvată măsurătorilor dorite, nefiind necesar ă o formare suplimentar ă.
Noua tehnologie de înalt ă performan ță GNSS a instrumentului Leica 1200
permiteefectuarea oric ărui tip de munc ă, mai rapid ă, mai precis ă și mai eficient ă decât înainte,
și cel mai important lucru, reduce costurile și crește profiturile. Instrumetul Leica GPS 1200
este un instrument ra pid, precis, robust și de încredere.
Instrumentul Leica GPS 1200 este destul de puternic, dar cu toate acestea u șor de
utilizat. GPS 1200 are în compone ță o multitudine de caracteristici și funcții pentru a satisface
diferitele nevoi ale utilizatorilor din toat ă lumea, fiind foarte u șor de utilizat.
Conceputul de operare grafic GPS1200 se explic ă de la sine și ghidează utilizatorul la
ceea ce dore ște. Se pot utiliza set ările implicite, sau este posibil s ă se seteze func țiile după
cum este nevoie în efectuarea m ăsurătorilor.
Când este utilizat instrumentul Leica 1200 totul este foarte u șor de înteles. În func ție
de măsurătorile dorite, Leica 1200 î ți oferă posibilitatea de a comuta cu u șurință de la GNSS
la TPS și desigur continu ă să lucreze în acela și mod ca și înainte
Instrumentul Leica 1200 se poateopera ut ilizând tastatura quert y sau ecranul touch
(Fig. 6), depinzând de preferin țele utilizatorului.

Fig. 6 Instrumentul Leica GPS 1200

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

16
Practic vizualizarea graficului arat ă exact munca depus ă de utilizator. Pentru a
vizionaîn detaliu graficul, se poate utiliza op țiunea zoom. Se utilizeaz ă ecranul tactil sau
tastatura pentru a accesa datele referitoare la p unctele sau obietivele urm ărite. Cu ajutorul
graficului se pot verifica ra pid corectitudinea datelor.
Se pot definii puncte, linii și zone pentru a se construi un plan de afi șare al
observațiilor.Se va putea vedea imedia t ce s-a observat. Se pot ata șa coduri, atribute și
informații necesarepentru a intra în software-ul de cartografie.
Sistemul 1200 are toate tipurile de unelte și este multilateral. Datele pot fi transmise de
la instrumentul GPS 1200 sau prin intermediu l software-ului Leica Geo Office în diferite
formate standard pentru o contribu ție direct la orice tip de pr ocesare CAD sau softwareuri de
cartografiere.
Pictogramele de stare indic ă măsuratorile curente,moduri de operare, de înregistrare,
starea bateriei, set ările instrumentului etc.
Tastele pot fi definite datorit ă comenzii alocate, în func ții de afișaj,etc. Aceastea având
acces imediat.
Meniul programului ofer ă acces direct la toate programele de aplica ție încărcate,cum
ar fi observa ții,filaj, COGO etc, și alte programe op ționale de aplicare.
Ecran ¼ VGA LCD de înalt ă rezoluție, ecran color,usor de ci tit în orice intesitate
luminoasă. Este dotat cu lumin ă atât în tastatur ă cât si în ecran pe ntru a se putea lucra și în
condiții de întuneric.
Meniul utilizat se poate configura dup ă modul în care echipele doresc s ă opereze,
arătând ce ai nevoie, iar celel alte comenzi nefiind afi șate pe ecrean.
Aspectul tastaturii qwer ty (Fig. 7) faciliteaz ă operatorul pentru o introducere mai
ușoara și rapidă a datelor alfanumerice cât și a informa țiilor.

Fig. 7 Leica 1200 – tastarura qwerty

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

17
Ecranul tactil ofer ă acces imediat f ără a utiliza tastatura. Se pot observa date și
informații referitoare la puncte și obiecte și desigur se pot aplica diverse func ții (Fig. 8) prin
intermediul ecranului.

Fig. 8 Ecran Leica 1200

Cu ajutorul lui GPS 1200 se pot de fini diferite metode de afi șare, astfel încât sistemul
va arăta cum dore ște utilizatorul. Set ările se afiseaza în func ție de tipul de anchet ă dorit și
desiguri sunt afi șate și informa ții cerute, acest instrument ad ăpându-se exact la nevoile
uitilizatorului.
Baza de date gestionate,fi șiere, controale de calitate etc. Se pot vizualiza, edita, sterge
și căuta în baza de date cu sau f ără filtre. Coordonatele punctelor m ăsurate de cele mai multe
ori sunt în medie cu condi ția ca acestea s ă fie în intervalul toleran țelor specificate. GPS 1200
este furnizat cu mai multe programe utile, cum ar fi cel de observa ții, filaj, COGO etc (Fig. 9).

Fig. 9 Programe Leica 1200

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

18

2.2.1. Specifica țiile tehnice ale instrumentului
În tabelul urm ător (Tabelul 2.3) sunt prezentate câteva specifica ții ale GPS-ului Leica
1200:
Tabelul 2. 2
Specifica ții GPS

2.3. INSTRUMENTUL LEICA TCR 802

Stația totală TC/802 de la Leica Geosystems este un aparat de înalt ă calitate destinat
lucrărilor dinconstruc ții. Tehnologia avansat ă folosită permite ca munca de m ăsurare să fie
mai ușoară. Aparatul esteideal pentru radieri simple în construc ții și în trasări. Manipularea
aparatului se înva ță ușor, fără probleme, în timp scurt.

Fig. 10 Leica TCR 802

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

19

2.3.1. Părți componente

Fig. 11 Părți componente

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

20

2.3.2. Utilizarea aparatului
Tasta On/Off key este plasat ă pe partea lateral ă a aparatului pentru a evita oprirea
neodirtă.

Fig. 12 Buton ON/ OFF

2.3.3. Tastatura

Fig. 13 Semnifica ții butoane tastatur ă 1

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

21

Fig. 14 Semnifica ții butoane tastatur ă 2

Fig. 15 Semnifica ții butoane tastatur ă 3

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

22
CAPITOLUL III
3. STUDIUL DE CAZ – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei
cu apă în comuna Dumbr ăvița.

Date generale – definirea lucr ărilor sistematice de cadastru reprezint ă:
 Identificarea, m ăsurarea, descrierea și înregistrarea imobilelor în documentele
imobilelor tehnice, reprezentarea ac estora pe planuri cadastrale și stocarea datelor pe suporturi
informatice.
 Identificarea proprietarilor, a posesorilor și a altor de ținători de imobile, în vederea
înscrierii în cartea funciar ă.
 Afișarea public ă a rezultatelor ob ținute în urma execut ării lucrărilor sistematice de
cadastru, rectificarea erorilor semnalate de c ătre deținători și deschiderea noilor c ărți funciare.
Cadastrul este sistemul unitar și obligatoriu de i nventariere(eviden ță) termică,
econimică și juridică princare se realizeaz ă identificare, înregistrarea,descrierea și rezentarea
pe planuri a tuturor terenurilor și bunurilor imobile de pe teritoriul unei t ări, indiferent de
distanțe și proprietari.
Cartea funciar ă cuprinde descrierea imobilelor și înscrierile referitoare la drepturile
reale imobiliare, la drepturile personale, acte le, faptele sau raporturile juridice în leg ătură cu
imobilele.
Prin imobil se întelege terenul cu sau f ără construc ții, de pe teritoriul unei unit ăți
administrativ-teritoriale, care apar ține unuia sau mai multor proprietari și se identific ă printr-
un număr cadastral unic.
Realizarea lucr ărilor de cadastru reprezint ă nu doar un proces de cartografiere a
imobilelor ci și stabilirea drepturilor de proprietate, a altor drepturi reale ori a posesiei, în baza
actelor juridice colectate în veder ea înscrierii în cartea funciar ă a acestor drepturi.
Documentele tehnice ale cadastrului se întocmesc pe sectoare cadastrale și evidențiază
situația de fapt, constatat ă de către comisia care a de șfăsurat lucrările de cadastru.
Realizarea lucr ărilor de cadastru prive ște toți deținătorii de imobile dintr-o unitate
administrativ-teritorial ă/sector cadastral. Acest fapt presupune participarea efectiv ă a
deținătorilor la acest procres, prin implicarea în activit ățiile care se desf ăsoară în teren precum
și ăn etapa de publicare a rezultatelor.
În etapa de publicare a rezult atelor, este importanta ca de ținătorii imobilelor s ă
consulte și să analizeze documentele publicate și să se proun țe asupra corectitudinii
informațiilor prezentate.

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

23

3.1. PREZENTAREA LUCR ĂRII

Scopul lucr ării a fost in vederea îndesirii re țelei geodezice pe raza intravilanului UAT-
ului Dumbr ăvița. Zona studiat ă este proprietate public ă situată în intravilanul comunei
Dumbrăvița.
Zonele care au fost m ăsurate cu ajutorul echipamentelor GPS și a stației TCR802 au
fost următoarele str ăzi, s-au m ăsurator drumurile, fronuturile cas elor(limitele de proprietate)
și tot ce s-a intâlnit pe traseu. Au fost m ăsurate dou ă zone mari și foarte dezvolatate în acest
moment:
 Strada Puccini, str. Leonardo de Vinci, str. Belgrad, str. Picasso, str. Gabriel
Liiceanu, str. C-tin Brancusi, st r. Simofoniei, str. Oslo, str. Ferventia 2, str. Arinului, str.
Serelor, B-dul Ion Creanga, str. H.C. Anderson, st r. Fratii Grimm, str. M. Twain, str. Lehart
Ferencz, B-dul Petre Tutea, str. Paganini, st r. Schumann, str. Schube rt, str. Dvorjak, str.
Mures, Al Movila, str. Libertatii, str. Cezar Petrescu, str. Tarcului , str. Ingerilor, str. Salvator
Dali, str. Dambovita, str. Helsinki, str. Cracovia, str. Atena, str. Viena, str. Madrid, str.
Antoniu Gandi, str. Emil Cioran, str. Jules Verne, str. Liviu Rebreanu, str. Albert Einstein, str.
Tehnicii, str. Rapler, str. Isac Newton, str. Blai se Pascal, str. Galileo Galilei, drum – A185,
drum – A191, drum – A197, drum – Ps227, drum – UM1407, dr um – A77, drum – CC56.

 Strada Lacului, str. Pescarusului, str. Pe licanului, str. Coconului, str. Berzei, str.
Lopatorului, str. Randunicii, str. Privighetorii, str. Rocului, str. Ciocanitei, str. Lebedei, str.
Albatrosului, str. Ghioceilor, str. Naciselor, str. Bujo rilor, str. Brandusei, str. Crizantemelor,
str. Macilor, str. Zorelelor, str. Iris, drum pamant A259, str. Migdalului, str. Petofi Sandor,
drum – A233/1, str. Ludowig Von Bethoven, str. Percutiei, str. Richar d Wlagner, str. W.A.
Mozart, DC 262, B-dul Ghioceilor, str. Szentes, str. Sandorfalva, str. Piersicului, str.
Gutuiului, str. Josef Attila, str. Caisului, str. Po rtocalului, str. Creatiei, str. M. Eminescu, str.
Gh. Doja, Str. N. Balcescu, str. Danaide, str. Oc tavian Goga, str. Aries, str. Crisan, str. Tudor
Vladimirescu, str. Oltului, str. Etolia, str. Ardeal.
Măsur
ătorile s-au realizat în vederea întocmirii în format analogic si digital privind
realizare lucr ării: „Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei de alimentare cu
apă a comunei Dumbr ăvița” aparținând domeniului public al comunei Dumbr ăvița.

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

24
3.1.1. Planificarea m ăsurătorilor

Pentru determinarea punctelor noi s-au planificat sesiuni de m ăsurători (Fig. 16)
pentru sta ționarea punctelor noi. Pentru o precizie mai bun ă este recomandat s ă uitilizăm
intervalele de timp în care valoare GDOP (Geo metric Dilution Of Pr ecision) este mai mic ă.

Fig. 16 Planificarea sesiunilor de m ăsurare

Fig. 17 Eleva ția sateliților

Pentru un rezultat mai bun la procesare, depinde de mai mul ți factori care sunt la baza
acesteia: valoarea GDOP (Geometric Dilu tion Of Precision) (Fig. 17). Perturib ările sunt mul
mai mici noaptea.

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

25

3.1.2. Etapa de teren
În primă fază s-a efectuat recunoa ștere terenului respectând urm ătorii pași:
 identificarea c ăilor de acces spre punctele vechi din re țeaua geodezic ă de stat și
starea bornelor și a buloanelor (dac ă este cazul);
 identificarea zonelor pentru amplasarea punctelor noi și a căilor de access pre
acestea și a eventualelor obstacole care pot obtur a vizibilitatea la un unghi de peste 15o (stâlpi
de înaltă tensiune, zone împ ădurite);
 verificarea arie de acoperire cu semnal GSM pentru o bun ă comunicare a echipelor;
 identificarea formelor de relief;
 recunoasterea punctelor din re țeaua geodezic ă;
 identificarea zonelor in ca re sunt necesare ridic ări topografice;
 identificarea limitelor UAT;
 identificarea zonelor care au f ăcut obiectul legilor propriet ăți, precum și a zonelor
necooperativizate,dac ă este cazul;
 identificarea zonelor cu poten țiale dificult ăți: imobile de ținute de comunit ăți etnice
minoritare (romi, ru și, slovaci, etc.) imobile aflate in litigiu pe rolul instan țelor. În Fig. 18
putem vedea a șezarea sta ției totale TCR 802.

Fig. 18 Sta ția totală TCR 802

În Fig. 18 se poate observa per ansamblu sta ția totală TCR 802 cu o vizibilitate cât mai
bună la tot ce este in jurul ei.

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

26

Înainte de plantarea bornelor pe teren s-au luat in calcul urm ătoarele aspecte:
 bornele s ă nu fie pozitiona țe aproape de linile de înalt ă tensiune sau de zone
împădurite.
 accesul să fie cât mai accesibil la borne.
 amplasarea bornelor la limitele parcelelor cadastrale pentru a evita scoatere sau
distrugerea acestora de c ătre utilajele agricole.
 în punctul de sta ție trebuie a șezat corespunz ător pentru a putea face observa ții cât
mai multe pe puncte.
In anexe se g ăsesc schițele reperajlor punctelor.

Fig. 19 Schi ță reperaj Punct A

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

27
3.1.3. Culegerea datelor din teren

.Scopul principal principal al acestui studiu este descrierea etapelor necesare pentru
indesirea retelei geodezi ce pentru îndesirea re țelei geodezice prin m ăsurători satellitare în
comuna Dumbr ăvița, județul Timis.
Măsuratorile s-au realiz at cu ajutorul sta ției totale Leica TCR 802 și cu ajutorul
tehnologiei satelitare (GPS). Lucrarea de fa ță are ca scop indesirea acestei re țele geodezice
din comuna Dumbr ăvița prin măsuratori folosind tehnologia GNSS. Pentru realizarea acestei
rețele geodezice s-au executat urm ătoarele lucr ări topo-geodezice:
 Măsurători GNSS prin metoda STATIC Ă pentru indesirea re țelei de sprijin.
 Măsurători GNSS prin metoda RT K (REAL TIME KINEMATIC).
Rețeaua a fost îndesit ă din următoarele puncte geodezice din re țeaua națională GPS de
clasa A:
Tabelul 3. 1
Rețeaua națională GPS
Control Points – Geographical Points
Name Latitude Longitude Ell.Height (m)
ARAD 46o10’23.51005”N 21o20’40.51046”E 167.684
RESITA 45o17’34.45921”N 21o53’54.54481”E 300.238
Control Points – Stereo Points
Name Latitude Longitude Ell.Height (m)
LA_STEJAR 486338.779 207874.652 98.414
RN 1596 (CANT
KM_17HK) 484290.720 202253.947 90.431
RN 1713 HALTA
VIILE IERMAT 484533.183 211971.030 101.622

După acestă primă etapă s-au materializat in teren în prim ă fază 10 buloane. Aceste
buloane au fost „plantate” în intravilanul localit ății Dumbrăvița. La aceste m ăsurători s-a ținut
cont de mai mul ți parametrii, cel mai important fiind tim pul de stationare pe fiecare bulon.
La alegerea punctelor ce vor îndesi re țeaua națională și care urmeaz ă să fie
determinate prin m ăsurători GPS am avut în vedere urm ătoarele criterii:
 Conservarea punctului s ă fie asigurat ă pe timp îndelungat.
 Să fie vizibilitate de la 150 peste orizont.
 Receptorii GPS au fost seta ți să culeagă date din 5 în 5 secunde

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

28
 Punctele de baz ă care se determin ă să poată fi utilizate în lucr ările ulterioare.
 Să nu existe instala ții electrice de mare put ere în apropierea sta țiilor sau relee de
emesie.
3.1.4. Stabilirea metodei de lucru

După ce am analiza tuturor informa țiilor si a datelor din teren referitoare la acest
proiect s-a optat pentru realizare unei re țele de ridicare topografic ă prin îndesirea re țelei
geodezice de stat. Pentru aceast ă lucrare s-a ales metoda de m ăsurare static ă de GPS. Pentru a
avea o precizie mai bun ă a lucrării s-a optat pentru aleger ea unor semnale superioare.
Semanlele alese ca puncte precise si cunoscute au fost: Arad și Reșița. În cele ce urmeaz ă
(Fig. 20) avem schi ța rețelei de sprijin:

Fig. 20 M ăsurători statice (generat din Leica Geo Office Combined)

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

29

Pe baza rezultatelor ob ținute la prelucrarea re țelei de îndesire și ridicare determinat ǎ
prin tehnologie GNSS și anume coordonatele elipsoidale în sistem de referin țǎ ETRS89 se va
realiza transformarea acestora în sistemele de referin țǎ naționale (planimetric și altimetric).
Determin ări GNSS(M ăsurători) efectuate – situa ția sesiunilor de observa ții GNSS. În
Tabelul 3.2, avem sesiunile de observa ții și corecții oferite de c ătre rețeaua naționlă de clasa A
pentru a avea o precizie mult mai bun ă și erori de ordinul milimetrilor. Se poate observa și
timpul de sta ționare pe fiecare punct in parte.
Tabelul 3. 2
Sesiuni de observa ții

GPS Occupations
Point Name Antenna Type Antenna
Height (m) Ant Height
Method Start Time Stop Time Duration
1 HiPer II 1.402 Vertical 02/09/2016 19:47 02/09/2016 20:18 00:31:36
2 HiPer II 1.099 Vertical 02/09/2016 19:47 02/09/2016 20:19 00:31:51
3 HiPer II 1.441 Vertical 02/09/2016 19:30 02/09/2016 20:19 00:49:05
5 HiPer II 1.567 Vertical 02/09/2016 19:44 02/09/2016 20:21 00:36:40
5 HiPer II 1.489 Vertical 03/09/2016 08:43 03/09/2016 09:08 00:25:19
6 HiPer II 1.517 Vertical 03/09/2016 08:43 03/09/2016 10:00 01:17:08
7 HiPer II 1.495 Vertical 03/09/2016 09:37 03/09/2016 10:03 00:25:23
8 HiPer II 1.475 Vertical 03/09/2016 09:33 03/09/2016 10:00 00:26:45
9 HiPer II 1.443 Vertical 03/09/2016 09:36 03/09/2016 09:58 00:21:46
10 HiPer II 1.412 Vertical 03/09/2016 09:36 03/09/2016 10:58 01:22:22
ARAD CR-G3(TPSH) 0.000 Vertical 02/09/2016 19:30 02/09/2016 20:30 01:00:00
ARAD CR-G3(TPSH) 0.000 Vertical 03/09/2016 08:30 03/09/2016 11:30 03:00:00
GIARMATA
VII HiPer II 1.547 Vertical 03/09/2016 08:43 03/09/2016 09:07 00:24:12
LA_STEJAR HiPer II 1.350 Vertical 03/09/2016 08:46 03/09/2016 09:17 00:31:29
RESI CR-G3(TPSH) 0.000 Vertical 02/09/2016 19:30 02/09/2016 20:30 01:00:00
RESI CR-G3(TPSH) 0.000 Vertical 03/09/2016 08:30 03/09/2016 11:30 03:00:00
RN 1713
HALTA VIILE
IERMAT HiPer II 1.573 Vertical 03/09/2016 08:43 03/09/2016 09:08 00:25:35
RN 1596
(CANT
KM_17HK HiPer II 1.457 Vertical 03/09/2016 10:35 03/09/2016 10:58 00:23:22

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

30

Un parametru important a fost timpul de sta tionare pentru fiecare borna, tinand cont de
cea mai lunga baza. In cazul nostru durata unei sesi uni pentru obtinerea rezultatelor corecte la
postprocesare este de 1 min/ km + 15 minute de control.

3.2. REZULTATE ALE PRELUCR ĂRII VECTORILOR M ĂSURAȚIȘI
RAPORTUL COMPENS ĂRII REȚELEI

Pentru o precizie cât mai bun ă la aceste m ăsurători a fost aplicat ă metoda compes ării
geodezice pentru eliminarea erorilor. În tabelul 3.2 sunt rezultatele vectorilor m ăsurați
(coordonate relative și indicatori de preci zie pe componente:
Project Summary
Project name: Dumbravita TM.ttp Surveyor: Comment: Linear unit: Meters
Projection: Romania-Ster70
Geoid: egg97_qgr
Adjustment Summary
Adjustment type: Plane + Height, Constraint
Confidence level: 95 % Number of adjusted points: 15 Number of plane control points: 2 Number of used GPS vectors: 52 Number of rejected G PS vectors by plane: 1
A posteriori plane UWE: 0.8852346, Bounds: ( 0.8411692, 1.158508 ) Number of height control points: 2
A posteriori height UWE: 0.8898627, Bounds: ( 0.7786205, 1.220797 )

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

31

Used GPS Observations
Name dN (m) dE (m) dHt (m)Oorz
RMS
(m) Vert
RMS
(m) dX (m) dY (m) dZ (m) Distance (m) RMS Duration Solution Type
1−2 -282.683 489.274 .957 0.001 0.001 -5.403 536.393 -177.213 564.935 0.001 00:31:07 Fixed
1−3 -1039.676 2645.434 3.078 0.001 0.002 -362.808 2745.858 -635.325 2841.655 0.002 00:31:36 Fixed
1−5 -741.374 348.775 1.617 0.001 0.001 345.983 545.617 -503.517 819.104 0.002 00:31:36 Fixed
1−ARAD 39945.59 9191.511 25.983 0.017 0.027 29662.423 -3702. 982 28031.4 40979.639 0.032 00:31:36 Fixed, Wide Lane
1−RESI 59650.147 48132.164 158.452 0.027 0.039 19672.303 62227. 355 40168.824 76634.05 0.047 00:31:36 Fixed, Wide Lane
2−3 -756.994 2156.161 -1.873 0.001 0.002 -357.401 2209.467 -458.108 2284.588 0.002 00:31:51 Fixed
2−5 -458.692 -140.497 -3.341 0.001 0.001 351.385 9.225 -326.305 479.616 0.001 00:31:51 Fixed
2−ARAD 40228.274 8702.236 21.047 0.017 0.027 29657.006 -4239. 371 28208.629 41148.961 0.032 00:31:51 Fixed, Wide Lane
2−RESI 59367.462 47642.89 153.52 0.026 0.039 19677.721 61690. 968 39991.591 76107.264 0.047 00:31:51 Fixed, Wide Lane
3−5 298.303 -2296.656 -1.468 0.001 0.002 708.785 -2200.241 131.804 2315.342 0.002 00:35:22 Fixed
3−ARAD 40985.27 6546.072 22.921 0.015 0.024 29299.605 -6448. 841 28666.739 41495.016 0.028 00:49:05 Fixed, Wide Lane
3−RESI 58610.466 45486.725 155.407 0.023 0.034 20035.132 59481. 499 39533.473 74177.832 0.041 00:49:05 Fixed, Wide Lane
5−6 -312.53 -321.022 -2.152 0.001 0.002 328.103 -200.624 -229.628 447.918 0.002 00:25:19 Fixed
5−ARAD 40686.951 8842.723 24.322 0.02 0.035 -30008.42 -424 8.617 28534.877 41626.857 0.04 00:25:19 Fixed, Wide Lane
5−ARAD 40686.965 8842.727 24.378 0.015 0.025 30008.395 -4248. 603 28534.927 41626.872 0.029 00:36:40 Fixed, Wide Lane
5−GIARMATA VII 602.042 3042.262 3.831 0.004 0.007 -1586.248 2612.549 520.837 3100.463 0.008 00:24:12 Fixed
5−LA_STEJAR 1261.906 -1250.016 -1.882 0.006 0.009 -330.236 -1531.399 836.081 1775.745 0.011 00:22:10 Fixed
5−RESI -58908.778 47783.381 156.873 0.022 0.036 19326.351 61681.742 -39665.283 75838.512 0.042 00:36:40 Fixed,Wide Lane

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

32
5−RESI -58908.784 47783.362 156.9 0.026 0.052 19326.38 61681.734 -39665.269 75838.505 0.058 00:25:19 Fixed,Wide Lane
5−RN 1713 HALTA
VIILE IERMAT -543.686 2846.363 1.416 0.001 0.003 -765.646 2779.505 -284.862 2897.069 0.003 00:25:19 Fixed
6−7 -198.673 -926.581 -0.42 0.001 0.002 493.337 -790.961 -169.012 947.399 0.002 00:22:36 Fixed
6−8 -61.755 -1150.06 -0.673 0.002 0.002 492.025 -1037.827 -81.213 1151.42 0.003 00:26:45 Fixed
6−9 -109.844 -2595.48 -5.697 0.002 0.002 1088.303 -2352.268 -165.931 2597.134 0.003 00:21:46 Fixed
6−10 20.892 -2794.988 -4.902 0.002 0.002 1082.231 -2574.988 -80.936 2794.34 0.003 00:23:52 Fixed
6−ARAD 40999.484 9163.739 26.484 0.016 0.024 -30336.517 -404 7.997 28764.513 42001.045 0.029 01:17:08 Fixed,Wide Lane
6−GIARMATA VII 914.574 3363.286 5.991 0.004 0.006 -1914.348 2813.176 750.472 3484.523 0.007 00:24:12 Fixed
6−LA_STEJAR 1574.435 -928.993 0.276 0.005 0.007 -658.335 -1330.773 1065.713 1827.595 0.009 00:31:29 Fixed
6−RESI -58596.26 48104.378 159.062 0.023 0.035 18998.29 61882.357 -39435.638 75799.279 0.042 01:17:08 Fixed,Wide Lane
6−RN 1713 HALTA
VIILE IERMAT -231.157 3167.384 3.572 0.001 0.002 -1093.746 2980.13 -55.232 3174.981 0.003 00:25:27 Fixed
7−8 136.912 -223.48 -0.252 0.001 0.001 -1.307 -246.865 87.796 262.015 0.002 00:22:16 Fixed
7−9 88.823 -1668.899 -5.286 0.001 0.002 594.964 -1561.307 3.071 1670.83 0.002 00:20:59 Fixed
7−10 219.561 -1868.407 -4.481 0.001 0.002 588.897 -1784.025 88.075 1880.772 0.002 00:25:23 Fixed
7−ARAD 41198.166 10090.317 26.896 0.023 0.034 -30829.863 -325 7.043 28933.526 42405.632 0.041 00:25:23 Fixed,Wide Lane
7−RESI -58397.58 49030.952 159.484 0.033 0.048 18504.953 62673.311 -39266.619 76238.078 0.058 00:25:23 Fixed,Wide Lane
8−9 -48.088 -1445.421 -5.029 0.001 0.002 596.275 -1314.444 -84.721 1445.851 0.002 00:21:46 Fixed
8−10 82.648 -1644.929 -4.229 0.002 0.002 590.206 -1537.162 0.278 1646.575 0.003 00:23:32 Fixed
8−RESI -58534.534 49254.574 159.743 0.06 0.03 18506.235 62920.319 -39354.436 76486.724 0.068 00:26:45 Float,Wide Lane
9−10 130.736 -199.509 0.801 0.001 0.001 -6.068 -222.719 85 238.465 0.001 00:21:46 Fixed
9−ARAD 41109.327 11759.224 32.189 0.026 0.04 -31424.815 -169 5.723 28930.45 42747.695 0.048 00:21:46 Fixed,Wide Lane

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

33
9−RESI -58486.414 50699.857 164.783 0.037 0.057 17910.002 64234.63 -39269.688 77388.399 0.068 00:21:46 Fixed,Wide Lane
10−ARAD 40978.605 11958.736 31.393 0.017 0.024 -31418.755 -147 3.003 28845.463 42677.496 0.029 01:22:22 Fixed,Wide Lane
10−RESI -58617.143 50899.382 163.958 0.025 0.034 17916.043 64457.355 -39354.7 77617.831 0.042 01:22:22 Fixed,Wide Lane
10−RN 1596 (CANT
KM_17HK -494.511 -3754.711 -2.836 0.002 0.003 1794.788 -3300.204 -471.234 3786.116 0.004 00:23:22 Fixed
ARAD−RESI -99595.736 38940.648 132.497 0.027 0.041 49334.745 65930.339 -68200.203 106920.505 0.049 01:00:00 Fixed,Wide Lane
ARAD−RESI -99595.743 38940.641 132.575 0.026 0.041 49334.803 65930.355 -68200.153 106920.51 0.049 03:00:00 Fixed,Wide Lane
ARAD−RN 1596
(CANT KM_17HK -41473.114 -15713.443 -34.261 0.023 0.039 33213.519 -1827.206 -29316.719 44338.996 0.046 00:23:22 Fixed,Wide Lane
ARAD−RN 1713 HALTA
VIILE IERMAT -41230.643 -5996.356 -22.903 0.02 0.035 29242.778 7028.128 -28819.74 41654.677 0.04 00:25:35 Fixed,Wide Lane
GIARMATA
VII−LA_STEJAR 659.866 -4292.273 -5.703 0.008 0.011 1256.015 -4143.942 315.253 4341.568 0.013 00:21:14 Fixed
GIARMATA VII −RN
1713 HALTA VIILE
IERMAT -1145.733 -195.903 -2.42 0.003 0.005 820.603 166.952 -805.706 1162.078 0.006 00:24:12 Fixed
LA_STEJAR −RN
1713 HALTA VIILE
IERMAT -1805.603 4096.383 3.275 0.007 0.008 -435.419 4310.905 -1120.967 4475.496 0.01 00:22:15 Fixed
RESI−RN 1596
(CANT KM_17HK 58122.637 -54654.1 -166.813 0.033 0.055 -16121.268 -67757.573 38883.455 79767.832 0.064 00:23:22 Fixed,Wide Lane
RESI−RN 1713
HALTA VIILE
IERMAT 58365.098 -44936.997 -155.468 0.028 0.05 -20092.017 -58902.224 39380.418 73647.664 0.057 00:25:35 Fixed,Wide Lane
Tabelul 3. 3 Rezulatele prelucr ării vectorilor

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

34

Inventare de coordonate ale punctelor noi și precizii: Sistem de referin ță ETRS89
(elipsoid GRS80). Pe aceste puncte noi au fost determinate RTK (REAL TIME KINEMATIC), dup ă care s-a sta ționat pe punct.
Tabelul 3. 4
Inventar coordonate puncte noi (coordonate geografice)

În tabelul 3.5 avem punctele noi geogra fice transformate in puncete stereo.
Tabelul 3. 5
Inventar coordonate punc te noi(coordonate stereo)

Inventare de coordonate ale punctelor noi dup ă transformare uitilizând TransDatRO
V.4.04 (Fig. 21):
 Sistem de referin ță S-42 (Krasovski 1940).

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

35
 Plan de proiec ție: Stereografic 1970.
 Sistem de referin ță altimetric: Mare 1975, ed.1990

Fig. 21 TransDatRO

În vederea execut ării lucrării s-a realizat o ridicare în sistem de proiec ție Stereografic
1970, în scopul întocmirii planului topografic scara 1:1000, conform normelor tehnice în
vigoare. La realizarea prezentei lucrar i s-a folosit metoda cinematica RTK in timp real prin
utilizarea in timp real de corectii diferentiale provenind de la serviciul specializat ROMPOS.
La realizarea lucrarii am folosit aparatul G PS Leica 1200 si statia totala Leica TCR 802.
Punctele cu aparatul GPS au fost ridicate cu o precizie de +/- 3cm iar cel e ridicate cu statia
totala avand o precizie de masurare a unghiurilor de 2 cc si a distantelor de 2 ppm. Pentru
măsurătorile realizate cu sta ția s-a folosit metoda drumuirii.
Tabelul 3. 6
Erorile semnalului GPS

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

36

Sistemul de coordonate: Prezenta lucrare a fo st intocmita in sistemul de proiectie
STEREO 70, iar pentru cote s-a folosit sistem ul de referinta Marea Neagra 1975. În Tabelul
3.7 avem coordonatele geografice ale sta ției de referin ță:
Tabelul 3. 7
Stația de referin ță RTCM-Ref0000 Timi șoara
Coordonate WGS 1984 ale punctelor vechi
Denumirestatie X(m) Y(m) Z(m)
RTCM-Ref 0000
Timisoara 45° 46' 47.65271" N 21° 13' 51.46281" E 154.7278

3.3. FIȘA DE MĂSURĂTORI PRIN METODE CLASICE
REZULTATELE M ĂSURĂTORILOR (EFECTUATE CU ST ATIA TOTALA) ÎN URMA
PROCES ĂRII ȘI COMPENS ĂRII LOR (CALCULUL DRUMUIRILOR – RAPOARTE)
DRUMUIREA 6 – 5 ================ Orientation at the point 6: ––––– ––––
Point Y X Z –––––– –––––– ––––
6 208803.646 484764.340 98.102 –––––– –––––– ––––
Orientation: –––– Point Y X Z –––––– –––––– ––––
5 209124.667 485076.870 –––––– –––––– ––––
Point Hz Bearing V or. Dist V dist V dH m0 Rmed. –––––– –––––– –––––– ––––– –––––
5 50.8512 50.8532 0.0000 –––––– –––––– –––––– ––––– –––––

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

37
Orientation shift : 0.0020g
Measured data: ––––– Point Back dir Fwd dir Angle V angle
Bearing S fwd S back S Sf – Sb
–––––– –––––– ––––– ––––
0.0020 6 0.0000 56.1956 56.1956 0.0000 56.1976 58.473 58.472 58.473 0.001 616 256.1962 50.5302 194.3340 0.0000 50.5316 52.821 52.813 52.817 0.008 619 250.5300 49.6522 199.1222 0.0000 49.6538 55.488 55.487 55.488 0.001 620 249.6520 50.6286 200.9766 0.0000 –––––– ––––– –––– –––-
50.6304 108.414 108.415 108.415 -0.001 621 250.6290 29.7220 179.0930 0.0000 29.7234 56.023 56.023 56.023 0.000 622 229.7222 98.1800 268.4578 0.0000 98.1812 25.438 25.431 25.435 0.007 623 298.1800 49.4562 151.2762 0.0000 49.4574 101.464 101.464 101.464 0.000 5V 249.4560 333.4324 83.9764 0.0000 333.4338 82.359 82.361 82.360 -0.002

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

38
624 133.4320 379.0544 245.6224 0.0000
379.0562 39.593 39.591 39.592 0.002 625 179.0540 342.5906 163.5366 0.0000 342.5928 54.677 54.677

26 Traverse parameters: ––––- ––-
Traverse type : Two points, one orientation Traverse length : 634.742m Y/X closure : -0.001m / -0.087m Linear closure : 0.087m Max/Min traverse length : 108.415m/ 25.435m
Max/Min dist ratio : 1:4.26 Max. ratio of adjacent distances : 1:3.99 Max bi-directional distance difference: 0.008m Minimal vertex angle : 83.9764g Calculated points: Point Y X –––––– ––––– ––––
616 208848.815 484801.464 619 208886.473 484838.491 620 208925.495 484877.931 621 209002.910 484953.813 622 209028.127 485003.830 623 209053.551 485004.556 5V 209124.683 485076.896 624 209053.422 485118.180 625 209040.630 485155.641 –––––– ––––– ––––-

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

39

TRAVERSE HEIGHT CALCULATION
================== =========
Pnt1 Pnt2 Z fwd Z back dH fwd dH back dH V dH –––––– –––––– –––––– –––––– –––––
6 616 99.9976 99.8440 -0.060 -0.060 -0.060 0.000 616 619 99.3906 100.4622 0.423 0.421 0.422 0.001 619 620 99.2830 100.5618 0.587 0.588 0.587 -0.001 620 621 99.4466 100.4826 0.844 0.855 0.850 -0.010 621 622 99.8106 100.4826 0.294 0.297 0.295 -0.003 622 623 99.7608 100.7166 0.224 0.220 0.222 0.003 623 5V 100.0446 99.8824 -0.165 -0.152 -0.159 -0.013 5V 624 100.0988 99.8414 -0.163 -0.158 -0.161 -0.005 624 625 99.5580 100.2610 0.228 0.223 0.226 0.005 625 26 99.4416 0.419 0.419 –––––– –––––– –––––– –––––– –––––
Height closure: -0.011 Height adjustment –––– ––
Pnt1 Pnt2 dH dH adj. V dH ––––– ––––– ––––– ––––
6 616 -0.060 -0.061 -0.001 616 619 0.422 0.421 -0.001 619 620 0.587 0.586 -0.001 620 621 0.850 0.848 -0.002 621 622 0.295 0.294 -0.001 622 623 0.222 0.221 0.000 623 5V -0.159 -0.161 -0.002

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

40
5V 624 -0.161 -0.162 -0.001
624 625 0.226 0.225 -0.001 625 26 0.419 0.418 -0.001 ––––– ––––– ––––– ––––

Calculated heights:
––––––- Point Height –––––––- 616 98.041 619 98.462 620 99.048 621 99.896 622 100.190 623 100.412 5V 100.251 624 100.089 625 100.314 26 100.732 –––––––- Traverse test: ––––– Linear closure [m]: Actual value: 0.087, Maximum value: 0.226
Maximum traverse length [m]: Actual value: 634.742, Maximum value: 1500.000
Maximum distance [m]: Actu al value: 108.415, Maximum value: 400.000
Limit distance ratio : Actu al value: 1:3.99, Maximum value: 1:3.00
Maximum errors allowed in the cadastre were fulfilled În fisierele de mai sus avem dr umuirea 6-5 în care punctul de sta ție este punctul cu
numărul 6 pe care s-a sta ționat, orientare s-a f ăcut pe punctul de sta ție anterior (punctul cu
numărul 5), punctele de cap ăt au fost determinate RTK (REA L TIME KINEMATIC) pentru a
avea o precizie cât mai bun ă și erorea s ă fie cât mai mic ă. Următoarele puncte au fost
determinate cu sta ția totală, iar erorile fiind de ordinul milimetrilor. Punctele cu aparatul GPS

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

41
au fost ridicate cu o precizie de +/- 3cm iar cel e ridicate cu statia tota la avand o precizie de
masurare a unghiurilor de 2 cc si a distantelor de 2 ppm.
Măsurătorile au fost efectuate și cu ajutorul GPS-ului Le ica 1200 care a fost conectat
la rețeaua națională ROMPOS pentru a primii corec ții cât mai precise a punctelor m ăsurate,
cu ajutorul GPS-ului Leica1200 au fost m ăsurate drumurile pentru a u șura munca și pentru
rapiditate. Mai jos avem un i nvetare de coordonate determ inate cu ajutorul GPS-ului:
Puncte de detaliu Nr_Pct N E Z 1000 485250.079 209738.440 97.635 1001 485262.034 209717.114 97.746 1002 485263.866 209716.657 97.790 1003 485263.696 209714.830 97.710 1004 485270.585 209721.035 97.676 1005 485273.753 209715.449 97.676 1006 485265.690 209710.936 97.740 1007 485264.717 209713.016 97.760 1008 485268.289 209706.064 97.685 1009 485268.594 209705.128 97.789 1010 485269.116 209704.193 97.670 1011 485276.764 209710.541 97.701 1012 485290.193 209687.446 97.972 1013 485289.021 209684.330 97.912 1014 485287.241 209681.460 97.850 1015 485285.636 209679.951 97.829 1016 485282.328 209680.696 97.794 1017 485281.208 209680.128 97.779 1018 485284.026 209681.847 97.924 1019 485284.067 209680.591 97.796 1020 485283.467 209681.341 97.713 1021 485278.662 209678.755 97.805 1022 485290.842 209666.782 98.154 1023 485301.565 209659.213 98.475 1024 485298.086 209653.869 98.830

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

42
1025 485299.675 209651.193 98.839
1026 485300.526 209649.673 98.867 1027 485300.846 209651.785 98.806 1028 485299.671 209654.875 98.721 1029 485305.864 209658.551 98.593
1030 485306.452 209659.490 98.544
1031 485308.554 209655.723 98.667 1032 485307.561 209655.670 98.657 1033 485311.186 209651.117 98.867 1034 485313.003 209648.090 98.893 1035 485308.599 209645.997 99.040 1036 485304.575 209645.187 99.071 1037 485301.874 209647.161 99.049 1038 485303.321 209644.564 99.057 1039 485307.572 209649.430 99.035 1040 485307.392 209649.012 99.007 1041 485306.716 209639.494 99.328 1042 485308.778 209637.649 99.384 1043 485307.854 209636.830 99.431 1044 485308.249 209636.065 99.434 1045 485309.713 209633.676 99.499 1046 485311.090 209634.278 99.456 1047 485312.472 209631.506 99.549 1048 485311.417 209630.641 99.643 1049 485318.654 209638.269 99.233 1050 485318.050 209639.334 99.197 1051 485314.343 209628.386 99.627 1052 485313.164 209627.526 99.836 1053 485313.569 209626.713 99.852 1054 485316.568 209621.352 99.877 1055 485318.181 209618.505 99.862 1056 485318.550 209618.405 99.858 1057 485319.540 209619.469 99.846 1058 485317.902 209621.829 99.813

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

43
1059 485320.366 209617.990 100.035
1060 485318.942 209617.479 100.094 1061 485320.440 209614.624 100.175 1062 485321.399 209615.109 100.081 1063 485325.111 209622.204 99.803
1064 485346.085 209624.345 99.672
1065 485383.652 209645.292 99.750 1066 485383.606 209645.631 99.739 1067 485382.821 209646.379 99.745 1068 485381.580 209648.208 99.644 1069 485386.555 209646.941 99.788 1070 485397.065 209652.880 99.799 1071 485396.176 209652.389 99.706 1072 485394.860 209654.584 99.627 1073 485396.806 209653.633 99.659 1074 485400.025 209656.064 99.651 1075 485402.124 209655.946 99.694 1076 485402.560 209656.096 99.752 1077 485408.339 209659.116 99.764 1078 485409.210 209659.871 99.723 1079 485414.084 209662.633 99.647 1080 485411.789 209661.343 99.624 1081 485418.897 209665.554 99.589 1082 485421.748 209666.697 99.628 1083 485424.023 209662.987 99.660 1084 485425.150 209665.029 99.796 1085 485430.887 209679.495 99.459 1086 485428.603 209687.110 99.216 1087 485425.324 209693.825 98.993 1088 485448.809 209689.895 99.483 1089 485445.792 209697.293 99.258 1090 485441.869 209704.100 99.017 1091 485464.008 209718.190 99.072 1092 485466.894 209712.177 99.308

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

44
1093 485471.778 209703.425 99.618
1094 484704.896 211389.600 101.367 1095 484711.504 211389.250 101.335 1096 484713.917 211391.532 101.335 1097 484717.251 211387.823 101.240
1098 484735.825 211392.144 100.932
1099 484744.342 211403.972 101.416 1100 484747.220 211398.276 101.433 1101 484751.011 211394.583 101.240 1102 484788.904 211421.541 101.703 1103 484790.190 211417.933 101.833 1104 484791.309 211413.981 101.564 1105 484835.697 211435.485 101.848 1106 484834.644 211438.576 102.240 1107 484834.249 211440.246 102.014 1108 484867.100 211455.372 102.441 1109 484878.986 211461.424 102.504 1110 484879.793 211460.241 102.823 1111 484880.966 211456.385 102.508 1112 484893.452 211469.059 102.675 1113 484894.825 211465.863 102.658 1114 484896.785 211462.501 102.375 1115 484920.767 211475.995 102.58 1116 484960.203 211494.108 102.599 1117 484956.896 211497.000 102.846 1118 484956.835 211498.454 102.682 1119 484975.745 211508.810 102.794 1120 484977.458 211509.285 102.757 1121 484982.680 211508.339 102.767 1122 484985.284 211502.339 102.369 1123 484987.498 211498.065 102.354 1124 484979.593 211512.795 102.828 1125 484978.757 211514.089 102.839 1126 484977.631 211513.658 102.786

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

45
1127 484978.149 211515.009 102.900
1128 484982.645 211516.717 102.901 1129 484987.550 211519.225 102.896 1130 484988.538 211519.657 102.900 1131 484995.941 211523.100 102.926
1132 484993.377 211521.973 102.916
1133 484997.219 211523.463 102.698 1134 484997.337 211522.187 102.831 1135 484998.463 211524.153 102.913 1136 485007.066 211527.796 102.864 1137 485011.985 211530.075 102.860 1138 485012.918 211530.529 102.864 1139 485016.800 211530.773 102.872 1140 485017.158 211529.588 102.870 1141 485019.443 211525.266 102.707 1142 485021.150 211522.199 102.646 1143 485025.781 211527.877 102.750 1144 485028.313 211526.365 102.709 1145 485034.529 211524.237 102.726 1146 485036.514 211520.408 102.712 1147 485037.742 211521.124 102.726 1148 485036.013 211526.795 102.729 1149 485052.553 211498.572 102.853 1150 485050.067 211496.802 102.843 1151 485067.268 211467.467 102.704 1152 485068.629 211468.475 102.744 1153 485070.129 211468.547 102.799 1154 485079.990 211451.463 102.458 1155 485078.780 211450.396 102.579 1156 485088.336 211432.329 102.428 1157 485089.673 211433.391 102.461 1158 485090.515 211433.670 102.432 1159 485111.403 211398.328 102.456 1160 485110.329 211397.655 102.474

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

46
3.3.1. Etapa de birou
Pentru comunica ția între sta ția totală și PC se folose ște programul Leica Geo Office
Tools, livrat odat ă cu stația totală pe CD. Dup ă instalarea lui este necesar ă și instalarea
cablului de desc ărcare date, dac ă acesta este GEV189, de tip USB.
Descărcarea datelor din sta ția totală se realizeaz ă cu ajutorul programului LEICCA
GEO OFFICE TOOLS.
Etapele desc ărcării stației: TOOLS – DATA EXCHANGE MANAGER – FILES. În
directorul JOBS sunt joburile sau lucr ările efectuate.(Fig. 22).

Fig. 22 Leica Geo Office format GSI

Pot fi încărcate maxim 8 joburi în aparat. Pe format avem m ăștile de desc ărcare a
datelor. Noi folosim im mod curnet dou ă formate: carnet de teren și fișiere de coordonate. În
partea din dreapta a ecranul ui LGO, care este de fapt ca un Win Explorer merge ți pe
Files(click pe+) și se va deschide structura de directoare și discuri a Pc-ului(figura.3.6). Se
caută cele dou ă formate Car_teren.frt și Fiscoord.fort. Click dreap ta pe unul din formatele
libere din aparat si dupa aceea Paste.
Pentru desc ărcarea datelor se intr ă in JOBS din aparat, se selecteaz ă jobul care se
dorește sa fie desc ărcat deschidem cu click pe+ se intr ă in fișierul Measurements data- click
drepta și COPY. Se merge iar pe ferestra di n dreata, în structura PC, se caut ă directorul în
care se doreste desc ărcare datelor și se dă Paste. Apare fereastra de dialog(figura 3.6.) se
selectează formatul dorin din în cazul nostrul GSI, se apas ă START, care se închide odat ă ce
descărcarea a fost f ăcută. Pe disk apare fi șierul cu m ăsurători, care poate fi deschis cu

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

47
Notepad, Word, Excel, etc. La fel se procedez ă și pentru desc ărcarea cu formatul Fisier de
coordonate.

Fig. 23 Leica Geo Office format Toposys

3.3.2. Descărcarea aparatelor GPS Leica 1200
Se face cu ajutorul Leica Geo Office ca și in cazul sta ție totale. Pentru a desc ărca
trebuie folosi ți următorii pași:
 Import raw data.
 Se selecteaz ă jobul pe care dorim s ă il descărcăm.
 Se selecteaz ă pe PC loca ția unde dorim s ă descărcăm.

Fig. 24 Desc ărcarea GPS-ului Leica 1200

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

48
Pentru prelucrarea datelor se folose ște programul AutoCad, pentru a lucra cât mai
precis trebuie s ă setăm unitațile de măsură cu direcția pe Nord pe care le putem vedea în (Fig.
25):

Fig. 25 Set ări AutoCad

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

49

Prin TopoLT se introduc fi șierele de tip ASCII din desc ărcarea GPS-ului și a stație
totale. În AutoCad se introduc cu comanda raportare puncte „ rappct” din Fig. 26:

Fig. 26 Raportare puncte AutoCad

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

50
În Fig. 27 se pot obs erva punctele brute desc ărcate de pe GPS-ul Leica 1200 și stația
totală TCR 802.

Fig. 27 Puncte brute

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

51
Cu ajutorul sta ției totale TCR 802 și ajutorul celor trei receptori Leica1200 am realizat
măsuratorile cu o precizie de calitate și timp de m ăsurare relativ scurt. În urma prelucr ării
punctelor brute am ob ținut planșa din Fig. 28.

Fig. 28 Prelucrarea datelor – final

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

52
CONCLUZII ȘI RECOMAND ĂRI

Lucrarea de diplom ă a prezentat ridic ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea
rețelei de alimentare cu ap ă în comuna Dumbr ăvița Judetul Timi ș.
Abordarea a fost în conformitate cu legisla ția în vigoare în România prin m ăsurători
cadastrale.
Având in vedere precizia m ăsurătorilor ob ținute pentru fiecare punct în urma
compensării rețelei, se poate aprecia c ă:
 metoda static ă are un control și o supraveghere precis ă.
 metoda este practic ă și usor de realizat datorit ă tehnologiei GPS, desigur necesitând
respectarea condi țiilor privind planificarea unei campanii GPS.
 din punct de vedere tehnica lucrarea asigur ă preciziile impuse de caietul de sarcini
al beneficiarului și normele tehnice în vigoare.
 punctele de sprijin determinate GPS pot fi folosite în efectuarea ridic ărilor
topografice indiferent de metoda folosit ă, RTK sau cu sta ția totală.
 rezultatele ob ținute în urma verific ării pun în eviden ță calitatea bun ă a
determinărilor GPS și in special a celor statice.
Metoda static ă oferă cea mai mare precizie pentru determinarea coordonatelor, aceast ă
metodă este foarte practic ă,dar trebuie s ă respecte condi țiile pentru planificarea corect ă a unei
campanii GPS.
Poate că ar fi mai multe de spus despre acest subiect, îns ă câteva idei consider c ă
merită analizate, chiar tinând cont de situa ție economic ă deosebit de grea prin care trece
România.
 inițierea unei campanii la nivel na țional de constientizare a popula ție de importan ța
acestor semnale.
 ireșterea num ărului stațiilor permanente din re țeaua națională ROMPOS.
 la realizarea m ăsurătorilor GPS se propune s ă se foloseasc ă receptoare de dubl ă
frecvență care să permită recepționarea semnalelor de la sateli ți pe doua frecven țe L1
și L2.
 apare drept reomandare ca la realizarea oric ărei rețele GPS, s ă se foloseasc ă metoda
statică de determinare pentru ob ținerea coordonatelor X și Y.

Lucian Moica – Lucr ări topo-cadastrale necesare pentru realizarea re țelei cu ap ă în comuna Dumbr ăvița

53
BIBLOGRAFIE

Cărți și lucrări de autor in edituri :
1. Bârliba L. Popescu A. Bârliba C. – Elemente de cadastru. Note de curs și
lucrări practice (2013)
2. Cosmin Popescu, s.a. – Cadastru, Timisoara, 2013
3. Cosmin Popescu, George Popescu – Cada stru – Indrumator de proiect, Ed.
Eurostampa Timisoara, 2015
4. Dima N., Herbei O., ș.a. – Topografie general ă și elemente de topografie
minieră, Ed. Universitas, Petrosani, 2005
5. Herbei M. – Întocmirea și redactarea planurilor și hărților topografice (2011)
6. Popescu A. – Cadastru general: Înregistr ărea sistematic ă a imobilelor (2015)
7. 4. Pădure I., Pădure M.- Cadastru. îndrum ător pentru proiect. Universitatea "1
Decembrie 1918 Alba Iulia 2000;
8. *** Manualul inginerului geodez, Editura Tehnic ă, București, 1971;
9. *** Instruc țiuni tehnice pentru întocmir ea planurilor topografice la sc ările
1:5000, 1:2000, 1:1000 și 1:500, M.A.I.A., Bucure ști, 1978;
10. *** Măsurători Terestre-Fundamente, volumul I, Editura Matrix Rom,
București, 2001.
11. 14*** (2010)Legea nr. 255/2010 privi nd exproprierea pentru cauz ă de utilitate
publică, necesară realizării unor obiective de interes na țional, jude țean și local;
12. ORDIN nr. 700 din 9 iulie 2014 (*actualizat*)privind aprobarea
Regulamentului de avizare, recep ție și înscriere în eviden țele de cadastru și
carte funciar ă

Resurse în format electronic:
1. http://www.e-primarii.ro/p rimaria-dumbravita-tm
2. http://www.edisurveys.co.uk/
3. http://www.edisurveys.co.uk/
4. www.munasurveying.com
5. https://leica-geosystems.com/