Globalizare lingvistic ă și anglicizare [615923]

Globalizare lingvistic ă și anglicizare

CRISTINA CĂ LĂRAȘ U
Facultatea de Litere
Universitatea din Bucure ști

Articolul de fa ță își propune s ă i a î n d i s c u ție două concepte, relativ, noi, ap ărute în
lingvistica actual ă în ultimele decenii ale secolulu i al XX-lea, respectiv cel de globalizare, și cel
referitor la anglicizare , concepte care ast ăzi capătă o relevan ță deosebită în noul context socio-
economic pe care îl parcurge soci etatea, relansând într-o lumin ă nouă o problema mai veche a
domeniului, cea a raportului limb ă-socitate.

1. Globalizare lingvistic ă. Termenul de « globalizare » este creat recent la noi, prin procedeul
derivării, pornindu-se de la radicalul glob/global după o serie de modele str ăine : fr.
globalisation, engl. globalization, germ. Globaliesirung și care îl plaseaz ă în sfera vocabularului
« internațional » ; până în momenul de fa ță, ultimele dic ționarele române ști apărute(generale sau
de neologisme) nu l-au omologat ; în limba francez ă globalisation este atestat începând din 1968
în Dictionnaire Historique de la Langue Française, numai cu valoarea sa de abstract verbal,
utilizarea sa special ă în domeniul economic nefiind, probabil, socotit ă general ă în momentul
apariț iei lucră rii respective (1992)
Termenul a ap ărut, mai întâi, în domeniul economic, r ăspândindu-se ulterior rapid și în alte
sfere a le vieț ii sociale. Globalizarea, dup ă cum consider ă analiș tii, este, indiscutabil, un proces
generat de dezvoltarea capitalismului, proces, care a luat amploare, mai ales, dup ă destră marea
Uniunii Sovietice ca o alternativ ă viabilă la desfiin țarea sau redimensionarea vechilor organizaț ii
economice interstatale. « Globalisation is the rapid increase in cross-border economic, social,
technological exchange under conditions of capitalism.” ( http://www.globali-
sationguide.org/01.html ). Astăzi fenomenul are ramifica ții și efecte în domeniul structurilor vie ții
politice, al mediului, al culturii, al limbii etc.
In lingvistic ă, ideea de globalizare a ap ărut ca o urmare direct ă a situației din economie,
deci ea ilustreaz ă o anumit ă fațetă a relației dintre dinamica societ ății și necesitățile comunic ării.
In consecin ță, după părerea noastr ă, conceptul de globalizare lingvistic ă trebuie în țeles ca o
acceptare deliberată a unui mijloc de comunicare comun / unic în rela țiile economice
internaționale. Acest mijloc de comunicare necesar în procesul de mondializare al economiei
contemporane are o serie de caracteristici impuse de tipul special de comunicare în care este
utilizat. Limba aleas ă pentru comunicare în rela țiile economice, în acest proces de mondializare,
trebuie să se limiteze la utilizarea / preluarea numai a anumitor procedee din sfera de registre
aparținând acelei limbi naturale selectate. Vor fi , astfel, preluate numai acele mijloace care
răspund exigen țelor unei comunic ări concise, exacte, care nu perm ite ambiguitatea în decodarea
informației. O limba natural ă odată acceptat ă pentru îndeplinirea acestei func ții cerută de o
situație de comunicare determinat ă, va fi limitat ă la o anumit ă « construct ă » extras ă din ea, din
care vor fi eliminate elementele de expresivitate. De exemplu, pe planul sintaxei, vor fi eliminate
digresiunile, repeti țiile, divaga țiile, ca procedee stilistice, dar vor fi utilizate elementele
lingvistice de bază care vizeaz ă alcătuirea frazelor și propozițiilor, preferându-se frazele simple
în care raporturile sintactice s ă aibă interpret ări unice; o frecvență ridicată o vor avea propozi țiile
cauzale, finale, condi ționale, consecutive, temporale obligatorii în tipului respectiv de
comunicare; se vor utiliza forme morfologice care asigur ă concizia exprim ării, ca utilizarea
gerunziilor sau a formelor verbale care reduc propoziț ia la o simpl ă parte de vorbire, uneori Provided by Diacronia.ro for IP 82.79.152.44 (2019-01-02 09:59:56 UTC)BDD-V3920 © 2003 Editura Universității din București

apropiind-o de structurile nominale. Un lexic sp ecializat, bazat pe monosemantism (selectat din
vocabularul economic, dar și din cel abstract / standard) va constitui elementul cu care se vor
construi enun țuri cu ajutorul procedeelor preluate dintr-o morfologie și o sintax ă esențializată,
reunind principalele elemente ale limbii standard.
Această constructă, abstras ă din varietatea unei limbi naturale este o limb ă simplificat ă
adaptată strict necesit ăților tipului de comunicare menț ionat a cărui caracteristic ă principal ă este
eliminarea ambiguit ății în procesul de decodare. Aceast ă construct ă v-a prezenta un aspect scris și
un aspect oral. Limba contractelor comerciale, a acordurilor financiare, a ofertei ca și a cererii,
prezentă adesea într-o form ă cu caracteristici particulare și în publicitate, ca variant ă scrisă,
împreună cu limba utilizată în procesul de negociere direct ă, ca variant ă orală, se supun acelora și
exigențe generale ale comunic ării utilizate în acest spa țiu al comunic ării. In ceea ce prive ște o
descriere de ansamblu a acestei limbi, instrume nt de comunicare în procesul de mondializare a
economiei , ea întârzie, pentru moment s ă apară datorită unor factori destul de varia ți și de
numeroș i, ale căror implica ții tensioneaz ă și întârzie procesul.¹
Acceptarea unei limbi naturale ca instrument unic de comunicare apare ast ăzi ca o
necesitate obiectivă, stringent ă a vieții sociale contemporane. Aceast ă înțelegere presupune, dup ă
cum precizam mai sus, acceptarea deliberată a unei singure limbi care s ă funcționeze în acest
domeniu al comunic ării, situa ție în care trebuie s ă se depășească mentalitatea mai veche de tip
concurențial care implic ă ideea de supremație lingvistic ă. În consecin ță, în plan subiectiv, se
poate ajunge la lezarea anumitor orgolii na ționale, a anumitor veleit ăți culturale dobândite în
decursul timpului și favorizate de anumite împrejur ări istorice; efectele negative ale « supremaț iei
lingvistice » apar, mai ales, în sfera limbilor consacrate, tot prin tradi ție ca „ limbi de circula ție
internațională”.
Din rațiuni pur conjuncturale, create în procesul de evolu ție economic ă, socială și tehnico-
științifică a societ ății, limba acceptată ca limb ă a globaliz ării a fost engleza. Motivele care au
generat impunerea limbii engleze sunt evidente și o enumerare sumar ă a lor ni se pare suficient ă;
este clar c ă dezvoltarea vertiginoas ă a tehnicii informatice ca și a domeniului financiar bancar s-a
făcut, mai întâi în SUA, deci, în spa țiu de limb ă engleză. Faptul i-a determinat pe cei ce doreau s ă
aibă acces la informa ția și cuceririle științifice americane, sau a obligat pe partenerii de afaceri s ă
adopte în negocieri limba interlocutorului de peste ocean.. Un exemplu elocvent îl reprezint ă
Japonia, interesat ă după 1945 de refacerea economic ă, de performanț e notabile și rapide în
domeniul vie ții economice pentru ocuparea unui loc de prim rang în economia mondial ă; cum
interesul promov ării propriei limbi ar fi întârziat sau limitat ritmul dezvolt ării economice într-un
moment când, dup ă război, economia țării avea nevoie de un ritm accelerat al refacerii și
sincronizării, dar ș i al dobândirii unei eventuale suprema ții, oficialit ățile nipone au acceptat
comunicarea în limba englez ă, au inițiat măsuri pentru extinderea studiului limbii engleze în
scoli permi țând, astfel accesul direct la informa ție, dar și la asaltul pie țelor, chiar în interiorul
societății americane. In ceea ce prive ște Japonia, interesul dezvolt ării economice, atingerea unor
performan țe care să poat ă face față concuren ței au reușit să primeze asupra orgoliilor lingvistice
și culturale na ționale. Un alt exemplu, ilustrativ de acceptare f ără prejudec ăți a limbii engleze ca
limbă de comunicare în domeniul tehnico-economic îl poate constitui Israelul, mai ales, datorit ă
forței sale financiare, dar și faptului c ă s-a înțeles, datorit ă avatarurilor istorice ale acestui popor,
că numai prin învăț area limbii celui cu care faci afaceri po ți realiza o adev ărată prosperitate
financiară.
O ilustrare a faptului c ă necesitatea obiectiv ă a accept ării unei limbi unice de comunicare în
procesul globaliz ării este un fenomen în extensiune, care se impune sub presiunea dezvoltă rii
economice o demonstreaz ă, în momentul de fa ță și situația din spa țiul central și est european, în
general, și cea a României, în mod particular. Este binecunoscut c ă modernizarea limbii române
în sec. al XIX-lea s-a produs sub influen ța limbii franceze, c ă în diversele statistici realizate,
procentul cuvintelor de origine francez ă în româna contemporan ă se situeaz ă între 29-38%, c ă
majoritatea cercet ătorilor sunt de acord cu faptul c ă adaptarea acestor cuvinte s-a făcut relativ Provided by Diacronia.ro for IP 82.79.152.44 (2019-01-02 09:59:56 UTC)BDD-V3920 © 2003 Editura Universității din București

ușor, dată fiind structura latin ă moștenită de cele dou ă limbi, genealogic înrudite, c ă, prin
acceptarea, dup ă 1989, României în grupul Țărilor Francofone se recunosc din nou oficial
afinitățile strânse dintre cele dou ă popoare și limbi. Si totu și, în România, limba englez ă a fost și
este utilizat ă astăzi ca instrument de accelerare a sincroniz ării și participării la economia
mondială. Pătrunderea acesteia s-a realizat ca urmare a accept ării realit ăților economice și din
nevoia fireasc ă de sincronizare rapid ă cu ele. Accesul la tehnologia informatic ă nu se putea
realiza într-o manier ă eficace, decât prin accesul direct la sursele de informa ție ; un intermediar
francez ar fi complicat și întârziat procesul, iar costurile ar fi sporit în mod substan țial.
Fenomenul a fost relativ rapid receptat și de sistemul de înv ățământ românesc, care a r ăspuns
acestei necesit ăți, asigurând o transformare adânc ă a propriei structurii. Datele oferite anual de
Institutul Na țional de Statistic ă pentru înv ățământul primar, gimnazial și liceal confirm ă o mutație
important ă în ceea ce prive ște rangul ocupat de « limbile de circula ție » interna țională în sistemul
nostru educativ na țional:²

1998-1999 Primar Gimnazial Liceal

englez ă 272.828 785.155 273.942
francez ă 419.579 1.021.192 393.863
german ă 34.724 129.370 20.863
rusă 16.207 165.841 21.142
spaniol ă 2.047 5.822 933
italian ă 1.359 4.459 1.503

2000-2001 Primar Gimnazial Liceal

englez ă 322.204 437.916 324.639
francez ă 313.966 767.493 352.520
german ă 34.724 129.370 35.903
rusă 5.941 27.789 9.811
spaniol ă 1.247 2.663 970
italian ă 563 2.071 1.138

2002-2003 Primar Gimnazial Liceal

engleză 315.163 501.646 358.146
francez ă 242.939 623.228 356.856
german ă 19.367 47.526 18.291
rusă 2.138 12.492 4.219
spaniol ă 1.059 2.260 1.235
italian ă 444 1.700 1.272

După cum se poate observa din examinarea cifrelor de mai sus, din anul 2000, limba
engleză ocupă primul loc în ierarhia op țiunilor elevilor din învăță mântul primar. Faptul se
datorează, pe de o parte, acceler ării fenomenului de integrare în tendin ța generală de mondializare
economic ă a României, iar pe de alt ă parte capacit ății învățământului românesc de a asigura
profesori de englez ă capabili s ă formeze tân ăra genera ție în aceast ă direcție. Schimbarea rangului
în statistica situaț iei elevilor care studiaz ă o anumit ă limbă străină este un fenomen social amplu
care a început în deceniul al 8-lea al secolului trecut, odat ă cu introducerea studierii limbilor
străine din înv ățământul primar și cu crearea claselor cu regim de predare intensivă a limbilor
străine (engleza – în principal –, franceza, spanio la etc.). Procesul a durat aproape un deceniu,
fapt explicabil prin necesitatea de a preg ăti volumul de cadre didactice suficiente pentru a-l Provided by Diacronia.ro for IP 82.79.152.44 (2019-01-02 09:59:56 UTC)BDD-V3920 © 2003 Editura Universității din București

susține. Dacă numărul de elevi care studiaz ă engleza a ajuns s ă depășească azi în înv ățământul
primar, – este adev ărat – nu cu mult, pe cel al elevilor care studiaz ă franceza, ar ătând o schimbare
a raportului de for țe între cele dou ă limbi în înv ățământul românesc, evolu ția oarecum lent ă a
procesului trebuie explicat ă și prin aceea că în mediul rural predomin ă încă predarea francezei,
majoritatea profesorilor de limbi str ăine fiind cei care cunosc aceast ă limbă, ca o prelungire a
mentalității dintre cele două r ăzboaie mondiale.
Utilizarea pe scar ă tot mai larg ă a limbii engleze la noi a fost determinat ă, după 1989, și de o
serie de aspecte economice rezultate din liberalizarea schimburilor economice, deci a fost direct
determinat ă de același fenomen al globaliză rii lingvistice. In ultimii 10 ani, în sfera produc ției și a
comerțului, am asistat și asistăm la o implantare a unor „multina ționale” sau firme str ăine în spa țiul
geografic românesc. Publicitatea pe care și-o fac acestea în procesul de recrutare de personal arat ă
utilizarea f ără rezerve a limbii engleze. Astfel, de foarte mu lte ori, ofertele de serviciu se fac într-o
limbă străină, iar dintre acestea majoritatea sunt în limba englez ă. Un exemplu ilustrativ, dar având
și un anumit caracter aleatoriu îl constituie situa ția macro-anun țurilor cu oferte de angajare din
România Liber ă din 10 iunie 2002, unde exist ă 4 oferte în limba englez ă (făcute de United Nation
Development Programme care caut ă a full-time Project Manager, p.8, de o companie
multinațională care caut ă Marketing Manager ibid. și de o altă companie interna țională care anunță
procesul de recruitting energetic, responsible young wo men with excellent English and computer
skills ibid.; o alt ă publicitate face cunoscut c ă International law firm seeks candidates for
switchboard operator position id. P. 15) și 3 oferte în limba român ă (o ofertă este făcută de
Multimedia Music Distribution SRL care angajează Reprezentan ți vânzări Iași, Brașov, Cluj,
Timișoara ibid., o alta de Eurial Invest SA Importator Peugot care angajeaz ă Șef atelier mecanic
id.p.15., iar o a treia provine de la o Companie de prestigiu care angajează Reprezentan ți vânzări și
Ingineri mecanici ibid.).
Publicitatea în limba englez ă se face, dup ă cum men ționam mai sus, mai ales în ofertele de
angajare, acolo unde cel care lanseaz ă oferta este interesat de un anumit nivel educa țional pe care
trebuie să-l prezinte persoana ce va fi selec ționată. În felul acesta angajatorul opereaz ă o primă
selecție, pentru c ă vor răspunde publicităț i în englez ă numai cunosc ători limbii respective, și,
deci, angajatorul are siguran ța că cel care se va prezenta are cel pu țin un nivel mediu de instruc ție
în această direcție.
In ofertele publicitare ale angajatorilor se întâlnesc în presa româneasc ă actuală mai multe
situații distincte în raport cu gradul de utilizare a limbii engleze:

1. Anunț ul publicitar este redactat integral în limba englez ă și el poate aparț ine în egal ă
măsură atât unor companii multina ționale, cât și unor companii al c ăror proprietar nu
provine din spa țiul de limbă englez ă, dar care folose ște acest mijloc de comunicare ca o
dovadă a accept ării acesteia în procesul de mondializare economic ă; situația din urm ă ni
se pare mai interesant ă din perspectiva subiectului nostru și de aceea oferim câteva
exemple pentru ilustrarea folosirii limbii engleze de firme belgiene, italiene, turce ști:

LOUIS BERGER GROUP 50 years of pioneering in 65 countries is seeking Senior
Engineers with at least 10 years’ experience in design and / or construction supervision,
FIDIC contract management and / or control and quality assurance during construction,
in the following sectors (good english skills are necessary for all positions)
• Transport infrastructure (highways, railways, ports, navigable waterways, airports
and related structures) –we are one of the world’s leaders in this sector;
• Public and industrial buildings (schools, hospitals, office, industrial parks,
warehouses, plants etc.)
• And Economists / Planners specialising in development of a variety of economic
sectors…. Provided by Diacronia.ro for IP 82.79.152.44 (2019-01-02 09:59:56 UTC)BDD-V3920 © 2003 Editura Universității din București

Louis Berger: 1N Titulescu Blvd., Bl. A, Sc.3, Et.8, Ap.85, Bucharest,
ROMANIA ;tel/fax….. RL 21 ianuarie 2003

*****
Italian software leading company based in Cluj seeks managing director alter ego (personal assistant), with skill in handling w ith banks, institutions, personnel, suppliers.
Requirements:
• Female
• Age between 25-35
• Ambitious person
• Perfect knowledge of English
• Willing to learn Italian
• Willing to stay abroad for long periods
• No working time restriction
• Good-looking
We offer:
• Opportunity to travel through whole Europe very attractive career prospects.
• Minimum net salary: EUR 1.000 per month
Send CV, with a telephone number, to 0264.414.609 or infojob@e-martch.com .
Please do not send your CV if you don’t fit the requirements.

*****
GÜRIȘ
INȘAAT VE MÜHENDI SLIK A. Ș. since 1958
INTERNATIONAL FAIR-CONSTANTA
Seeking personnel for the Project of International Building in Constanta
• Site Manager-Civil Engineer –8 years experience
• Technical Office Chief –Civil Engineer or Architect -8 years experience
• Engineer-5 years experience
• Safety Engineer -certificated, 5 years experience
All candidates should speak English fluently
Please send your CV at fax no. 0241.511.080; 021.326.33.63

In multe cazuri și firmele române ști recurg din acelea și motive la acela și instrument de
comunicare pentru prezentarea propriilor oferte de angajare:

DAFORA drilling co seeks to employ 4 drilling engineers for drilling operations abroad.
Skills and qualification: university degree in drillin g, fluent English, PC skills (Word, Excell,
Power Point, Netscape, E-mail), organization sk ills, valid passport, driving license. We offer
good professional environment and professional growth opportunities. You could send CV by fax
0269/806.656 or by e-mail fbadea@birotec.ro . For more information you could call at
0745.10.80.26.

In aceste cazuri, uneori, se observ ă anumite stâng ăcii în practicarea limbii engleze, cum ar
fi omiterea unor prepozi ții (de exemplu, travel through the whole of ) sau adăugarea lor (de
exemplu, handling with banks ), ceea ce releva faptul c ă utilizatorul st ăpânește o englez ă
esențializată, iar exprimarea, uneori mai sofisticat ă, alteori eliptic ă, demonstreaz ă că nu
totdeauna o folose ște corect. Provided by Diacronia.ro for IP 82.79.152.44 (2019-01-02 09:59:56 UTC)BDD-V3920 © 2003 Editura Universității din București

2. Anunț ul publicitar este redactat în cea mai mare parte în limba român ă, iar în
denumirea postului se utilizeaz ă formula din limba englez ă, fapt ce eviden țiază că
firmele și întreprinderile române ști sau străine, indiferent de aria lingvistic ă din care
provin, au adoptat toate un model de organizare al unit ăților economice considerat
performant ș i, se pare, acceptat azi pe plan interna țional. Adoptarea acestui model în
structura economic ă a firmelor, a unit ăților productive sau a celor financiar bancare a
dus implicit și la acceptarea denumirilor engleze ști. Formula este larg practicat ă în
momentul da fa ță de publicitatea actual ă din România; o întâlnim în cazul unor:

• firme române ști : BIT SOFT SRL, lider na țional în furnizarea de solu ții
informatice pentru industria hotelier ă angajeaz ă SYSTEM INSTALLER , cod: Ref
SI 043; Cerin țe : studii superioare în turism sau echivalent, cuno ștințe bune PC,
limba englez ă. Disponibilitatea pentru deplas ări și carnet auto reprezint ă un
avantaj. Responsabilit ăți: planificarea instal ării sistemului, culegerea
informațiilor necesare configur ării, configurare sistem informatic, școlarizare
personal, asisten ță la pornire. Trimite ți CV pe fax……RL 21 ianuarie 2003.

ROMSYS desemnat oficial în 2001 cel mai bun Integrator de sisteme din
România…caută profesioni ști de calibru, dinamici și motivați pentru a-i al ătura
echipei noastre în urm ătoarele posturi: Major Account Managers, Product
Managers Networking, PR Managers, Service Engineers ATM, Service
Engineers Sun Hardware. Așteptăm CV-ul Dumneavoastr ă și scrisoarea de
intenție specificând postul la e-mail: hr@romsys.ro . ROMSYS SA Calea Floreasca
169, Bucureș ti România liber ă 23 iunie 2003

Aceast ă modalitate de formulare a of ertelor de angajare nu vizeaz ă numai
firmele mari române ști, pe cele cu firmele cu profil informatic, sau specializate în
domeniul asigur ărilor, domenii care
s-au implantat și extins rapid în ț ara noastr ă, dar ș i firme mai mici care s-au
dezvoltat în ramuri ale industriei u șoare cu tradiț ie și forță de muncă specializat ă și
care își fac cunoscute anun țurile prin mica publicitate, ceea ce arat ă dimensiunea
lor mai modestă în privin ța forței economice:

Angajăm salesman , experien ță în domeniu accesorii îmbrăcăminte. 222.35.24
România Liber ă 8 aprilie 2003

Societate constructoare de ma șini angajeaz ă coordonator aprovizionare, buyer
import; fax: 310.44.73 România Liberă 23 iunie 2003.

Hostesse și supervizori (cu auto), domiciliu Constan ța, bonifica ții deosebite CV
Fax: 021/634.03.09 România Liber ă 23 iunie 2003.

Firme române ști asociate cu firme str ăine: Compania Alianz- Țiriac Asigur ări S.A.
parte a grupului Alianz….pentru structura de vânz ări asigurări de viață, societatea
selecționează UNIT MANAGER pentru Bucure ști; cerințe: experiență în vânzări,
foarte bune abilit ăți de comunicare, experien ța managerial ă reprezint ă un avantaj,
spirit de echip ă, studii superioare, cuno ștințe de limba englez ă. ……România
Liberă 26 iunie 2003 Provided by Diacronia.ro for IP 82.79.152.44 (2019-01-02 09:59:56 UTC)BDD-V3920 © 2003 Editura Universității din București

• firme reprezentând dom eniul germanic : Important ă firmă austriacă, producătoare
de stofe și țesături, an gajează Office D esk Person, cunoscătoare a limbii engleze,
dinamică, plăcută, posesoare permi s auto RL 28 mai 2003.
• firme franc eze sau belgiene:

**** *

Over seas Gr oup COMPA NIE BELGIA NO-ROMÂN Ă DE DISTRIBU ȚIE, anga jează:
KEY ACCOUNT EXE CUTIVE. Profilul candidatului: expe riența releva ntă în
FMCG, cunoa șterea sistemului de luc ru al conturilor multina ționale, abilita ți de
negociere, aptitudini excelente de co municare, cuno ștințe solide operare PC Office,
limba englez ă nivel conv ersațional, orientare spre rezultate, studii superioare de
specialitate, permis de conducere categoria B; Oferim : pachet salarial atractiv,
training de specialitate, posibilitatea c onstruirii unei cariere într-o firm ă în
dezvoltare. D acă îndepli niți aceste condi ții, trimite ți CV până la dat a de 20.03.2003,
la fax 232.09.63, sau prin e -mail, la catalinstancu@overs eas.ro .

In cele m ai multe situații de acest fel se păstrează nu num ai denumirea englezea scă, dar
se re spectă, în general, și ortografia englez ă cuvâ ntului sau a sintag mei respective. R areori
utilizatorul instalat în România sau chiar de origi ne română încear că o integrare și o adaptare a
termenului respectiv la sist emul categori al al li mbii române:

PERFET TI VAN MELLE Români a SRL, f irmă multinațională cu dom eniu de acti vitate
producție și distribuție du lciuri angaje ază pentru t oate județele țării, inclusiv Brașov MAR KET
DEVEL OPE RI (agent dezvoltare pia ță). România Liberă, 18 i anuarie 2003.
Provided by Diacronia.ro for IP 82.79.152.44 (2019-01-02 09:59:56 UTC)BDD-V3920 © 2003 Editura Universității din București

Absolut! Bodyguarzi ptr. Obiective speciale, minim 1,80, salarizare excep țională de la 100e /
lună, net 324,12.21 România Liberă 8 aprilie 2003

Acceptarea limbii engleze atunci când este vorba de denumirea structurilor
organizatorice ale întreprinderilor este, deci, un domeniu unde globalizarea se manifestă intr-o
manieră vizibilă în spațiul economic românesc. Dup ă abandonarea structurilor economice de tip
comunist centralizat, organizarea intern ă a firmelor ș i întreprinderilor române ști se sincronizeaz ă
cu structurile cele mai r ăspândite în economia mondial ă și, cum acestea au un model occidental
de tip englez / american, denumirile posturilor se fac utilizând termenul englezesc aferent, model
care aplicat și de firme din diferite alte țări probeaz ă tendința de generalizare a acestuia.
Analizând situa ția din publicitatea româneasc ă constatăm că « globalizarea lingvistic ă » nu
este, deci, un fenomen intern al limbii, ci este rezultatul unei atitudini lingvistice deliberate,
determinat ă strict de interese economice . Un argument care se adaug ă celor spuse și care sus ține
această teză îl constituie faptul c ă, numai atunci când interesul economic o cere, publicitatea se
face în limba englez ă ; în momentul în care interesul ec onomic cere exprimarea în limba român ă,
engleza va fi complet ignorat ă ; de exemplu nici o ofert ă de vânzare a unui produs pe pia ța
româneasc ă nu se face în limba englez ă.
Dacă fenomenul globaliz ării economice este un fapt pe care majoritatea statelor na ționale
îl acceptă azi, ca pe o eviden ță, și deja lucrările de sintez ă și-au făcut apariția (vezi Globalisation
Guide ³), în materie de globalizare lingvistic ă am spune c ă reacț ia principal ă este, îndeosebi, una
adversă de teoretizare, în special, a strategiilor de ap ărare și dezvoltare a pluralismului lingvistic,
a « prezerv ării » statu-quo-ului lingvistic, a contură rii unor politici lingvistice de ap ărare a
patrimoniului și diversității culturale. Interven țiile teoretice dezbat ma i ales acest aspect (cf .de
exemplu Le rôle des nouvelles communautés luinguistiques au sein de la globalisation)
evidențiind mai ales ideea c ă globalizarea « tend vers un traiteme nt dédaignant de la pluralité,
notamment la pluralité et diversité culturelle et linguistique ». In acela și sens trebuie citate ș i
intervențiile lui Pierre Georgeault „pour une gouvernance linguistique et culturelle”.4 Este foarte
posibil ca acesta reac ție de respingere s ă fie susț inută, pe de o parte de imposibilitatea dep ășirii
unei mentalit ăți naționale format ă în timp și cu prețul unor lupte în numele idealurilor na ționale
pe care popoarele le-au pl ătit scump, iar, pe de alt ă parte, de dificultatea de a accepta idee de
supremație lingvistic ă pe care unele state nu o pot tolera, în virtutea tot a unui trecut istoric nu
prea îndep ărtat. Trezirea con științei naționale și lupta în numele acestui ideal nefiind, practic,
încheiată astăzi, ea mai constituie stimulentul unei lupte, adeseori sângeroas ă într-o serie de p ărți
ale continentului african și în suficient de numeroase zone din Asia.

2. Anglicizarea se prezint ă ca o tendin ță a limbilor actuale de a l ăsa să pătrundă, mai ales, în
domeniul vocabularului, influen ța engleză, aceasta manifestându- se, deci, ca element de
superstrat. Fenomenul este cu atât mai interesant, cu cât are loc între limbi neînrudite
genealogic; prin faptul c ă acesta cuprinde ast ăzi un num ăr tot mai mare de limbi, el are tendinț a
de interna ționalizare, relevând o nou ă dimensiune a contactului între limbi.
Dacă luăm ca exemplu limba român ă, constat ăm că acest element de superstrat are o
pondere destul de mic ă în ansamblul lexicului din perspectiva structurii sale etimologice. Două
sunt aspectele sub care se manifest ă influența engleză asupra limbii române actuale :

– Un aspect vizeaz ă categoria neologismului necesar și în acest caz avem în vedere cele
câteva domenii în care lexicul de origine englez ă s-a impus și a intrat în circula ție atât
în limba scris ă, cât și în varianta vorbit ă; în func ție de domeniu circula ția unor astfel
de elemente lexicale poate prezenta un caract er larg popular; un exemplu, în acest sens,
îl constituie terminologia sportiv ă5 unde anglicismele s-au impus și unde uneori chiar
au creat un « prototip » dup ă un model englezesc presupus, ceea ce demonstreaz ă o Provided by Diacronia.ro for IP 82.79.152.44 (2019-01-02 09:59:56 UTC)BDD-V3920 © 2003 Editura Universității din București

anumită « productivitate » a modelului ; vezi, de exemplu, explica ția cuvântului
tenisman, cuvânt inexistent în limba englez ă5.

– Un alt aspect ține de « moda lingvistic ă » și are, deci, un caracter mult mai superficial
și, în mare parte, efemer. Utilizarea englezismelor ast ăzi, mai ales, în vorbirea tinerilor
depășește limitele „clasice” ale jargonului, care indicau un mijloc de manifestare nu
numai a snobismului dar și a diferen țelor sociale. Englezismele din limbajul actual al
tinerilor sunt mai ales elemente lexicale (cuvinte și expresii) preluate din limbajul
familiar, vorbit ( ok, cool, fresh etc.) și reprezint ă un mijloc de „interna ționalizare”
comportamental ă și, prin opozi ție cu jargonul „clasic”, o modalitate de ștergere a
diferențelor sociale și naționale.

Reacția « oficial ă » împotriva anglicismelor a fost (ca și în cazul fenomenului discutat sub
1), inițial, una de respingere ș i ea s-a manifestat cu putere, mai întâi, în spa țiul de limb ă franceză.
Este binecunoscută azi lucrarea lui R. Etiemble Parlez-vous franglais? (1967) dar și încercarea,
practic, inutil ă a factorilor decizionali din Fran ța de interzicere prin lege a extinderii utilizării
cuvintelor englezeș ti. Oficialit ățile române ști de resort nu au ac ționat altfel « promovând legea
Pruteanu », iar eficacitatea aplic ării ei, probabil, va concura ineficien ța celei franceze. Va trebui
să se mai scurg ă un interval de timp pentru ca s ă ajungem s ă ne întreb ăm și noi, mai mult sau mai
puțin retoric, dac ă anglicismele prezint ă un pericol sau o îmbog ățire a vocabularului5 așa cum a
făcut-o recent Maurice Perigner în Les anglicismes. Danger ou en richissment pour la langue
française?
Trebuie s ă recunoa ștem însă că aversiunea împotriva englezismelor a fost mai generală și
ea a avut cauze foarte variate în func ție de evenimentele istorice tr ăite de un popor sau altul. S ă
amintim c ă în timpul celui de al doilea r ăzboi mondial, în Japonia guvernul na ționalist militar
descuraja, și până la urmă a și interzis, folosirea cuvintelor împrumutate din englez ă – cuvinte ale
unei țări inamice- care trebuiau înlocuite cu un echivalent japonez. Pierzând r ăzboiul, Japonia a
fost scurt timp ocupat ă de forțele aliate conduse de SUA care au impus ca engleza s ă fie predat ă
în școli. Acest demers nu a dus la rezultatele scontate deoarece predarea limbii engleze se baza în
special pe cunoa șterea gramaticii și pe citit, ceea ce a creat o diviziune a informa ției între
japonezi și majoritatea vorbitorilor de engleză. Dezvoltarea tehnologiilor de vârf ș i dezvoltarea
informaticii au dus la o pătrundere mai „fireasc ă” a neologismelor de origine englez ă în japonez ă,
astfel că în martie 2003 a fost întocmită o list ă de cuvinte engleze ști recomandate oficial pentru a
le înlocui pe cele transcrise fonetic (« gairaigo »)

3. Concluzii. Din analiza de mai sus rezult ă că atât globalizarea lingvistic ă, cât și răspândirea în
diverse limbi a anglicismelor sunt fenomene actuale care au tendin ța să se interna ționalizeze.
Faptele și argumentele discutate arat ă, pe de o parte c ă globalizarea lingvistic ă trebuie
interpretat ă ca o consecin ță a mondializ ării economiei care pe planul schimburilor verbale a dus
la crearea unei noi situa ții de comunicare în care se cere utilizarea de c ătre parteneri economici a
unei singure limbi ca unic instrument lingvistic de comunicare, iar pe de alt ă parte că alegerea
limbii engleze pentru aceast ă funcție este un fenomen istoric conjunctural.
Globalizarea lingvistic ă poate fi raportat ă din punct de vedere teoretic la bilingvism văzut
nu sub aspectul său colectiv, ci sub aspectul s ău individual, căci în rela țiile și schimburile
economice p ărțile sunt interesate de cuno ștințele de engleză ale partenerului numai în m ăsura în
care acestea trebuie s ă asigure o comunicare eficient ă (vezi în anun țurile publicitare oferite mai
sus spre ilustrare, la capitolul cerin țe: o bună cunoaștere a limbii engleze ).
Globalizarea lingvistic ă, atunci când ac ționează într-un domeniu mai limitat sau mai extins
nu este obligatoriu s ă aibă repercusiuni asupra limbii care a adoptat-o. Utilizarea exclusiv ă a Provided by Diacronia.ro for IP 82.79.152.44 (2019-01-02 09:59:56 UTC)BDD-V3920 © 2003 Editura Universității din București

limbii engleze de la un anumit moment în domeniul comunica țiilor în naviga ție sau în activitatea
aeronautic ă nu au avut vreun impact asupra sistemului lingvistic al utilizatorilor.
Anglicizare actual ă a unor limbi, de și prezintă tendința de interna ționalizare r ămâne un
fenomen procentual sc ăzut, rezultat din evolu ția firească a unei limbi sau a alteia, iar din punct de
vedere lingvistic el se circumscr ie fenomenelor de superstrat.

NOTE:
_________________________

1 Interesul lingvi știlor, mai ales europeni, dar și canadieni, este dirijat, în momentul actual, spre politici
lingvistice, spre p ăstrarea identit ăților culturale în epoca globaliz ării spre prolemele intercomunic ării și
păstrarea diversit ății. www.terminometro.info/b43/fr/linguapax.html
2 Institutul Na țional de Statistic ă, Invățământul primar și gimnazialla începutul anului școlar, fascicula
1998, 2000, 2002
3 Globalisation Guide www.globalisationguide.org/01.html
4www.pcf.be/Evenementes/Journee_internationale_fra ncophonie/pierre_georgeault_pour_une_gouvern
ance_linguistique_et_culturelle
5 vezi Constantinescu Ilinca, Influența limbii engleze în vocabularul sportiv românesc, în „Limba română”,
nr.6, 1972, nr.1-2, 1973; Hristea Theodor, Sinteze de limba român ă, ed. a 3-a, Bucure ști, 1984
6 O atitudine echilibrat ă a fost deja exprimat ă de Avram Mioara în Anglicismele în limba român ă actuală,
în Conferin țele Academiei Române, Ciclul Limba român ă și relațiile ei cu Istoria și Cultura românilor,
București, 1997

LINGUISTIC GLOBALISATIN AND ANGLICISATION

Abstract

In this article, the author aimed at establishing a distinction between linguistic globalisation and
Anglicisation, two concepts that have been more and more frequently used in various researches.
Thus, linguistic gobalisation is seen as a consequence of modern economic worldwide inter-
dependency, economic trend that needs a sole means of communi cation; the choice of English
language to fulfill this role is the result of a combination of historical circumstances. From the
linguistic perspective, the phenomenon reaches certai n issues of bilingualism, seen as an individual
phenomenon, and not as a collective one. The second analysed concept, although having a clear
tendency of internationalisation, is a phenomenon that results from the evolution of one language or
another and is included in the ‘linguistic influence’ phenomenon.
Provided by Diacronia.ro for IP 82.79.152.44 (2019-01-02 09:59:56 UTC)BDD-V3920 © 2003 Editura Universității din București
Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)