Aplicatie cu baze de date pentru gestionarea activitatii [615889]

F 271.13/Ed.3 Fișier SMQ/Formulare

Anexa 8

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA: ȘTIINȚE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL: CIBERNETICĂ, INFORMATICĂ ECONOMICĂ,
FINANȚE ȘI CONTABILITATE
PROGRAMUL DE STUDII: INFORMATICĂ ECONOMICĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: (I F/FR/ID): IF

Vizat
Facultatea ȘTIINȚE ECONOMICE
(semnătura și ștampila) Aprobat,
Director de departament,
Lect. univ. dr. Tudorică Bogdan
George

LUCRARE DE LICENȚĂ
APLICATIE CU BAZE DE DATE PENTRU GESTIONAREA
ACTIVITATII UNUI STUDIO FOTO

Conducăt or științific:
Lect. univ. dr. Dumitru Ileana

Absolvent: [anonimizat]
2019

F 272.13/Ed.2 Fișier SMQ/Formulare

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIESTI Anexa 9
FACULTATEA: ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL: CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ
PROGRAMUL DE STUDII: INFORMATICĂ ECONOMICĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF/FR/ID: IF

Aprobat,
Director de departament,
Lect. univ. dr. Tudorică Bogdan
George Declar pe propria răspundere că voi elabora
personal proiectul de diplomă / lucrarea de licență /
disertație și nu voi folosi alte materiale documentare
în afara celor prezentate la capitolul „Bibliografie”.

Semnătură student(ă):
DATELE INIȚALE PENTRU LUCRARE LICENȚĂ
Proiectul a fost dat student: [anonimizat]: Tănăsescu Gabriela Alexandra

1) Tema lucrării : Aplicatie cu baze de date pentru gestionarea activitatii unui studio foto

2) Data eliberării temei: …..
3) Tema a fost primită pentru îndeplinire la data: ….
4) Termenul pentru predarea lucrării: 03.07.2018
5) Elementele inițiale pentru lucrare: Structura lucrării, Cuprinsul, Note bibliografice

6) Enumerarea problemelor care vor fi dezvoltate:
INTRODUCERE
NOȚIUNI INTRODUCTIVE ÎN BAZE DE DATE
NOȚIUNI INTRODUCTIVE ÎN BAZE DE DATE SQL ȘI MICROSOFT ACCESS
REALIZAREA ȘI PREZENTAREA A PLICAȚIEI
CONCLUZII ȘI PROP UNERI
BIBLIOGRAFIA

7) Enumerarea materialului grafic (acolo unde este cazul): … TABELE, … FIGURI

8) Consultații pentru lucrare, cu indicarea părților din proiect care necesită consultarea: bilunare

Conducător științific: Student(ă)
Lect. univ. dr. Dumitru Ileana Tănăsescu Gabriela Alexandra
Semnătura: Semnătura:

F 273.13/Ed.2 Fișier SMQ/Formulare

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIESTI Anexa 10
FACULTATEA: ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL: CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ
PROGRAMUL DE STUDII: INFORMATI CĂ ECONOMICĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF/FR/ID: IF

APRECIERE
privind activitatea absolvent: [anonimizat]: Tănăsescu Gabriela Alexandra
în elaborarea lucrării de licență cu tema: Aplicatie cu baze de date pentru gestionarea activitatii
unui studio foto

Nr.
crt. CRITERIUL DE APRECIERE CALIFICATIV
1. Documentare, prelucrarea informațiilor din bibliografie
2. Colaborarea ritmică și eficientă cu conducătorul temei proiectului de
diploma /lucrării de licență
3. Corectitudinea calculelor, programelor, scheme lor, desenelor,
diagramelor și graficelor
4. Cercetare teoretică, experimentală și realizare practică
5. Elemente de originalitate (dezvoltări teoretice sau aplicații noi ale
unor teorii existente, produse informatice noi sau adaptate, utile în
aplic ațiile inginerești)
6. Capacitate de sinteză și abilități de studiu individual
CALIFICATIV FINAL
Calificativele pot fi: nesatisfăcător/satisfăcător/bine /foarte bine /excelent .

Comentarii privind calitatea lucrării:
_______________________________ _________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________ _________________________________
________________________________________________________________________________

Data:
Conducător științific
Lect. univ. dr. Dumitru Ileana

CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 2
CAPITOLUL I: NOȚIUNI INTRODUCTIVE ÎN BAZE DE DATE ………………………….. ………………………….. …………….. 4
1.1.CLASIFICAREA SISTEMELOR DE BAZE DE DATE ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
1.2.SECURITATEA ȘI PROTECȚIA DATELOR ÎN BAZA DE DATE ………………………….. ………………………….. ……. 5
1.3.COMPONENTELE UNUI SISTEM DE BAZE DE DATE ………………………….. ………………………….. …………………. 6
1.4.ARHITECTURA INTERNA SI INDE PENDETA DATELOR IN SISTEMUL DE BAZE DE DATE ………………. 7
1.5.LIMBAJE ȘI INTERFEȚE SGBD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 9
CAPITOLUL II: NOȚIUNI INTRODUCTIVE ÎN BAZE DE DATE SQL ȘI MICROSOFT ACCESS ……………………. 11
2.1. PROIECTAREA UNEI BAZE DE DATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 11
2.2. MODELUL ENTITA TE-RELAȚIE. OBIECTELE BAZELOR DE DATE ………………………….. …………………….. 15
2.2.1. CONSTRUCȚIA SCHEMELOR ENTITATE -RELAȚIE ………………………….. ………………………….. …………… 15
2.2.2 DIAGRAMA ENTITATE -RELAȚIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 18
2.3. LIMBAJUL PENTRU BAZELE DE DATE RELAȚIONALE (SQL) ………………………….. ………………………….. … 23
2.4. CONSTRUIREA INTERFEȚELOR CU AJUTORUL FORMULARELOR ÎN MICROSOFT ACCESS ………… 28
2.5. RAPOARTE ÎN MICROSOFT ACCESS ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 29

2
Introducere

Încă din copilărie am fost pasionată de fotografie. Eram fascinată cum obiectivul
unui apărat de filmat putea surprinde culorile și măreția unor peisaje,trăsăturile unei
persoane sau spontaneitatea în toate formele sale.
Devenind studentă, am fost atrasă de domeniul informatic. Astăzi, calculatorul
nu mai reprezintă un lux. Ele sunt folosite de toți, indiferent de vârstă, pregătire
profesională sau domeniul de activitate.
Atunci când a trebuit să aleg tema lucrării de licență, m -am gândit să unesc cele
două pasiuni ale mele și să prezint o aplicație care să cuprindă baze de date pentru
gestionarea activității într -un studio foto.
În trecut se spunea că un aparat de fotografiat nu minte niciodată. Ceea ce se
întâmplă în prezent contrazice această veche maximă. Computerele pot retușa poze.
Revistele mondene apelează frecvent la această metodă pentru a pezenta persoanele
publice într -o lumina mult mai bună decât cea reală.
Într-un studio foto este posibilă, în zilele noastre, și restaurare a unor poze vechi,
stocarea pe un CD a pozelor de familie sau aproprierea pentru un prim -plan a unui
element interesant dintr -o imagne. În biografia unei persoane, cu ajutorul unui
computer, poate fi incorporată și o fotografie. Persoana respectivă poate f i „decupată”
dintr -o poză de grup și „ atasată ” celorlalte elemente ale paginii.
În foarte multe domenii, este nevoie de fotografii profesionale, atât pentru
utilizarea în site -uri web și catalogarea online, cât și pentru cataloage sau materiale
promoțional e. Nu există afacere care să poată fi promovată fără publicitate, iar pentru
aceasta este nevoie de așa -numitele „ fotografii de produs ”. Aceasta trebuie să ofere pe
de o parte informații despre produs, despre caracteristicile lui, iar pe de altă parte să f ie
atractive. Există o sintagmă care spune că „ reclama este sufletul comerțului ”. Și nu
există reclamă fără fotografie. Un exemplu concludent ar fi fotografia culinara
(fotografie food). Restaurantele, cafenelele sau firmele de catering pot atrage clienți
folosindu -se de fotografii sugestive care au impact puternic asupra potențialilor
cumpărători.
Brâncuși, artistul care a revoluționat sculptura mondială, nemulțumit că
fotografia timpului nu îi prezenta lucrările așa cum dorea el, a învățat această artă a
fotografiei, pe care a trasnformat -o, ulterior, într -o pasiune. În contemporaneitate,
fotografiile arhitecturale și cele de design interior surprind elemente rafinate de decor și
pun la dispoziție imagini optimizate ale oricărei locații.
Calculatoarel epot prelucra și imaginea unor obiecte de mici dimensiuni. Un rol
de seamă în aceste fotografii numite „de tip macro” îl are răbdarea și experiența
fotografului. Aceste imagini deschid poarta către o nouă lume, plină de detalii
surprinzătoare și oportunită ți creative pentru cei care doresc să le folosească în
companii publicitare. Obiectivele foto folosite pentru genul acesta de fotografii oferă o
calitate ireproșabilă a imaginii fără distorsiuni și fără aberații cromatice.
Pentru că foarte multe companii organizează evenimente cu scopul de a -și promova
afacerea sau a lansa un produs, un studio foto le poate realiza fotografii comerciale sau
PR.
Alte evenimente importante în viața fiecărui om sunt nunțile, botezurile și
aniversările. La fel ca și în cazu l evenimentelor corporatiste, este nevoie de imagini care
să rămână „ mărturie ” pentru mai târziu.

3
„O fotografie face cât o mie de cuvinte ” esteo sintagmă verificată, deoarece un
fotograf poate crea o imagine favorabilă unui produs sau unui serviciu, asoc iindu -le cu
anumite stiluri de viață sau valori.
Foarte cerute sunt acum fotografiile pentru site -uri web, site -uri de comerț
electronic, site -uri de prezentare, camapnii internet marketing, reclame on -line, blog -uri
etc. .
Un studio foto face și prelu crări de imagini pentru print, adică tipărirea în
cataloage de prezentare, publicitate în presă, felicitări, magneți, ambalaje, haine,
produse ceramice etc. .
Multe dintre fotografii sunt realizate în studio -ul foto, dar este necesar și
echipament pentr u un studio mobil care să poată efectuă fotografii de calitate pe care,
mai apoi fotografii să le prelucreze.
Având în vedere multitudinea serviciilor pe care le oferă un studio foto, este
clar că sunt necesare ehipamente specifice de calitate: panoul de lumina (soft panel),
soft box -ul (soft banks), griduri (softbox grids), umbrelă, ring flash și blițuri
profesionale. La toate acestea se adaugă un calculator performant, care asigură
prelucrarea, retușarea și în principiu editarea produselor studioului.
Pentru a gestiona cât mai eficient activitatea desfășurată în cadrul unui studio
foto este benefică un instrument care creează o legătură între toate aceste componente:
echipamente și dotări, produse și clienți. Acesta este motivul pentru care am ales te ma
proiectului de licență. Un asemenea instrument ușurează munca unui fotograf și reflectă
rezultatele acestor servicii.

4

CAPITOLUL I: NOȚIUNI INTRODUCTIVE ÎN BAZE DE DATE

În zilele noastre nu există instituție sau companie care s ă nu depindă de
funcționarea corectă și neîntreruptă a sistemelor de baze de date. Și persoanele fizice
apelează la baze de date când depun sau extrag o sumă de bani din bancă sau când caută
o carte într -o bibliotecă online.
Bazele de date pot avea mărim i și complexități variate, de la câteva zeci la
câteva milioane de înregistrări.
E. F. Codd a fost fondatorul modelului relațional de baze de date.
O bază de date computerizată (database) conține o multitudine de date care au
legătură dintr -un punct de vedere logic, reflectând un domeniu din lumea reală și care
sunt destinate numai unui public specializat. Datele pot fi prelucrate prin operațiile de
introducere, ștergere, actualizare și interogare a datelor.
Bazele de date computerizate oferă câteva a vantaje față de metodele vechi de
înregistrare pe fișe. Astfel identificăm:

 controlul centralizat al datelor;
 viteză mare;
 spațiu de memorie redus;
 flexibilitate (poate fi modificată structura fără a se face modificări
majore aplicației);
 folosirea uno r date comune în mai multe aplicații, ceea ce duce la o
redundanță scăzută;
 securitatea datelor și refacrea lor în caz de defectare hardware sau
software;
 mobilitate în privință schimbării suportului de memorare.

1.1.CLASIFICAREA SISTEMELOR DE BAZE DE DATE

În general există trei tipuri de clasificări a bazelor de date:
 Clasificare după modelul de date;
 Clasificare după numărul de utilizatori;
 Clasificare după numărul de stații pe care este stocată baza de date.

 Clasificarea după modelul de date:
Această clasificare cuprinde trei tipuri de modele de date:
a. Model de date relațional;
b. Model de date orientat -obiect;
c. Model de date obiect -relațional.

5
a. Modelul de date relațional produs de compania IBM, prin cercetătorul E. F.
Codd, ca și R. Boya se b azează pe tabele bidimensionale, compuse din linii și coloane.
Este un model precis și simplu care operează prin limbajul SQL (Standard Query
Language). Tabelele create pot fi asociate prin niște atribute comune, ceea ce duce la
obținerea de răspunsuri pen tru orice interogare.

b. Modelul de date orientat -obiect se aplică în programare, în proiectarea
hardware a interfețelor abazelor de date. Sistemele de baze de date orientate -obiect se
bazează în principiu pe limbaje de programare orientată pe obiect und e datele sunt
independente de timpul de viață ale programelor care le accesează sau creează, prin
memorarea lor pe un suport magnetic. Modelul orientat -obiect are urătoarele
caracteristici:
 Abstractizarea unui tip de entitate din relația modelată;
 Corelaț ia claselor prin relații de moștenire;
 Încapsularea oricărui obiect, structura internă nefiind vizibilă
utilizatorilor;
 Clasele și obiectele sunt înodularizate (menționate separat cu
granițe bine definite și documentate);
 Persistență (asigură memorarea pe suport magnetic a
obiectelor).
c. Modelul de date obiect -relațional combină caracteristicile modelului relațional
cu caracteristicile modelului orientat -obiect. El păstrează structura de tabel, dar
utilizatorul definește și extinde datele prin mecanism ul de moștenire .

Clasificarea după numărul de utilizatori :

Din punct de vedere al numărului de utilizatori există:
• Sisteme monoutilizator (suportă accesul unui singur utilizator);
• Sisteme multiutilizator ( permit accesul mai multor utilizatori la aceeași
bază de date în același timp).

Clasificarea după numărul de stații pe care este stocată bază de date

Luând în considerare aceste criterii, regăsim două tipuri de sisteme de baze de
baze de date:
• Sistemul de baze de date centralizat (Central ized Database System) este
stocat pe un singur calculator, atât ca date cât și ca sistem de gestiune;
• Sistemul de baze de date distribuit (Distributed Database System)
utilizează mai multe calculatoare interconectate în rețea

1.2.SECURITATEA ȘI PROTECȚIA DATELOR ÎN BAZA DE DATE

Informația trebuie protejată. Plecând de la această premisă, informaticienii au
creat metode și mecanisme care să previna distrugerea, modificarea și folosirea
neautorizată a datelor.
Conceptul de bază al securității și protecției datelor sunt următoarele:

6
– Caracterul secret: oferă utilizatorilor posibilitatea de a alege informațiile care
pot fi făcute publice;
– Confidențialitatea: diferă de la caz la caz și se referă la gradul de protecție
stabilit pentru informația respectivă ;
– Securitatea datelor: asigurată prin diverse măsuri de protecție care să împiedice
distrugerea, modificarea neautorizată sau distribuirea în spațiul public a unor date fără
acordul administratorului;
– Integritatea: asigură imposibilitatea de a insera date neconforme cu documentul
original sau de a modifica documentul existent.
Securitatea și protecția datelor din baza de date sunt reglementate prin lege, dar
sistemele informatice sunt organizate în așa fel încât să nu permită accesul la datele
stocate .
– La nivelul sistemelor informatice există securitate:
– La nivel fizic (hardware);
– La nivelul sistemului de operare (software);
– La nivelul sistemului de gestiune al bazei de date.
În afară acestor metode generale, se recurge și la o tehnică de protecție și
securitate a datelor numită criptarea datelor (data encryption) prin algoritmi de codare.
Datele criptate nu pot fi interpretate dacă nu se cunoaște cheia sau cifrul de codare.
În cazul aplicațiilor web securizarea bazei de date se face prin instalarea unui firewall
(un software special).

1.3.COMPONENTELE UNUI SISTEM DE BAZE DE DATE

Un sistem de baze de date (Database System) asigură cererea, utilizarea și
întreținerea uneia sau mai multor baze de date. El este compus din:
Hardware;
Software;
Utilizatori;
Date persistente.

 Hardware

Sistemele de baze de date pot fi instalate atât pe PC standard cât și pe calculatoarele
multiprocesor foarte puternice.
Hard di sk-ul are o capacitate utilizat ă pentru memorarea datelor. Ele sunt discuri
magne tice ce permit accesul rapid al înregistrărilor.
Un calculator depinde de numărul și viteza procesoarelor, dimensiunea și viteza de
operare a memoriei. În cazul defecțiunilor datele se pot restaura prin folosirea benzilor
magnetice.

7

 Software
Este un sistem de gestiune a bazei de date (Data Base Management System –
SGBD).
SGBD -ul interpretează cererile primite de la anumiți utilizatori, execută
operațiile cerute și afișează rezultatul.
SGBD este un sistem de programe care ajută definirea bazei de d ate prin
specificarea tipurilor de date și oferirea de detalii pentru fiecare tip, construcția bazei
care se referă la procesul stocării datelor și manipularea datelor care duc la găsirea
elementelor cererilor formulate.

Date persistente

Datele care s unt memorate pe suport magnetic, independent de programele de
aplicații se numesc date persistente. Ele trebuie să fie validate de SGBD. Atât datele de
intrare cât și datele de ieșire sunt inițial nepersistente.

Utilizatorii

Există mai multe categorii de utilizatori ai unui sistem de baze de date:
a. Programatorii de aplicații: dezvoltă aplicațiile desktop (stand alone) și client –
server în anumite medii de programare. Aplicațiile desktop: Visual Basic, Visual C,
Java C++, Delphi se instalează și se r ulează pe un anumit calculator. Aplicațiile client –
server se instalează pe un server și rulează de pe orice calculator aflat în rețea. Pentru a
funcționa este nevoie și de un server web Apache sau IIS și de un browser web.

b. Utilizatorii obișnuiți au ac ces limitat la baza de date, acces primit prin
intermediul aplicației.

c. Administratorul bazei de date (Database Administrator) care este autorizat și
coordonează și monitorizează utilizatorii bazei de date. Când este necesar salvează date
(backup) și le reface.

1.4.ARHITECTURA INTERNA SI INDEPENDETA DATELOR IN
SISTEMUL DE BAZE DE DATE

 Arhitectua internă
Această arhitectură internă a fost stabilită prin standardul ANSI/X3/SPARC
(1975). Ea conține trei niveluri funcționale:
1. Nivelul conceptual: est e un nivel înalt sau specific de implementare. Conține
descrierea entităților, tipurile de date, relațiile dintre ele, dar și restricțiile asociate.

2. Nivelul intern: reprezintă schema internă care descrie detaliile complete ale
stocării și modul de acc es la date.

8
3. Nivelul extern (vizual): conține scheme externe care descriu baza de date prin
prisma fiecărui utilizator, aceasta având propriile interese.
Între cele trei niveluri nu se face o diferențiere; din potrivă, uneori ele se
conopesc. Această arhitectură reprezintă doar o descriere la nivel fizic.
SGBD transformă schema externă în schemă conceptuală, care este transmisă
modelului intern. Rezultatul acestui proces se numește cartografiere (mapping).
Sistemul bazei de date poate fi modificat la oricare dintre cele trei niveluri, fără a
influența nivelurile superioare.
Arhitectur a internă a sistemelor de baze de date este prezentat ă in figura 1.1 .

.
Figur a 1.1. Arhitectura inte rna a unui sistem de baze de date

 Există două tipuri de indepententa a datelor:
1. Independența logică: permite schimbarea schemei conceptuale fără a schimba
schema externă sau elemente în programele de a plicație. Schimbarea este posibilă prin
adăugarea sau reduerea înregistrărilor (exemplu: adăugarea unei noi coloane la un tabel)

2. Independența fizică: permite schimbarea schemei interne fără a schimba schema
conceptuală sau schema externă. Schema conce ptuală poate fi schimbată prin
reorganizarea fizică a unor fișiere sau prin crearea de noi structuri de acces.

9
1.5.LIMBAJE ȘI INTERFEȚE SGBD

 Limbaje SGBD
SGBD oferă limbaje corespunzătoare tuturor categoriilor de utilizatori.
Pentru a crea schema internă și conceptuală a bazei de date administratorul
bazei și proiectantul folosesc Data Definition Language (DDL).
Schema internă este specifică prin Storage Definition Language (SDL).
Având în vedere că arhitectura unui SGBD este realizată pe trei nivele, este nevoie și
de View Definition Language (VDL) destinat utilizatorilor.
DDL oferă facilități pentru manipularea datelor prin Data Manipulation
Language (DML), prin care se efectuează căutarea, inserarea, ștergerea și modificarea a
datelor. DML poate fi :
-De nivel înalt: neprocedural prin limbaj de programare universal;
-De nivel scăzut: procedural prin limbaj de programare procedural ( se mai
numește și înregistrare de înregistrare).
O comandă pentru un DML de nivel înalt se bazează pe un limbaj de clarativ.
Când este utilizat într -o manieră interactivă se ajunge la un Query Language.
Atât DML -ul de nivel înalt cât și cel de nivel scăzut apar implementate într -un
limbaj gazdă, care este un limbaj de programare în genral.

 Interfețe SGBD
Pentru o relație cât mai bună între utilizatori și sistemele de baze de date, SGBD
pune la dispoziția tuturor tipurilor de utilizatori mai multe categorii de interfețe:
1. Interfețe bazate pe meniuri:
Utilizatorul are la dispoziție un meniu (listă de opțiuni ) prin care comanda este
executată cu ajutorul opțiunilor aferente meniului. Pe baza acestor instrumente e l poate
formula cereri.

2. Interfețe bazate pe forme:
În acest caz interfața generează anumite forme care sunt completate cu date de
către utiliza tor. Deasemenea se pot adăuga noi date pe bază cărora se pot formulă cereri .
3. Interfețe pentru administratorii bazei de date :
Acest tip de interfață facilitează administratorul bazei de date, astfel încât se
pune la dispoziția acestuia o serie de comen zi precum: gestionarea și autorizarea
conturilor, organizarea structurii și setarea parametrilor bazei de date, accesul și
modficarea înregistrărilor etc.

4. Interfețe în limbaj natural:
Au în principiu o schemă standard în care datele sunt prelucrate cu ajutorul unui
set de cuvinte cheie (de obicei în limbi internaționale, precum engleza). Pentru o
interpretare cât mai corectă a datelor și formularea de cereri, utilizatorul trebuie să se
folosească în mod corect de setul de cuvinte cheie.

5. Interfețe specializate aferente cererilor repetate
Se realizează prin implementarea unui limbaj comandă și se adresează unei
categorii specifice de utilizatori. Conțin un tip de comenzi prescurtate ce facilitează
timpul de prelucrare a datelor.

10

6. Interfețe gr afice
De cele mai multe ori sunt combinate cu meniuri prin afișarea unei diagrame.
Utilizatorul poate formula cereri cu ajutorul diagramelor.

 Exemple SGBD
Deoarece în aproape orice domeniu lucrul cu date, dar și în marea majoritate cu
baze de date, e ste necesar, pe piață există o multitudine de sisteme de gestiune a bazelor
de date (de la cele gratuite accesibile oricărui tip de utilizatori la cele licențiate pentru
companii), ce au ca scop facilitarea legăturii dintre sistem și utilizator. Câteva exe mple
sunt:

1. Microsoft SQL Server
Firma Microsft a creat pentru sistemele de operare Windows un sistem de
gestiune al bazelor de date. Modul de stocare a datelor se face pe modelul realtional pe
baza setului de tabele, rânduri și coloane. Interfața gra fică ajută interacțiunea cu
utilizatorul cu ajutorul lucrului cu lista de opțiuni.

2. Microsoft Access
Este una dintre cele mai cunoscute aplicații pentru gestionarea sistemelor de
baze de date. Este accesibil pentru toate tipurile de utilizatori și folosit în scopuri
personale și pentru afaceri mici. Are un mod simplu de dezvoltare a aplicațiilor cu baze
de date deoarece își stochează datele tabelelor într -un singur fișier (împreună cu
obiectele de tipul formularelor, rapoartelor, modulelor etc.) și are posibilități precum
adăugarea de date noi la o bază de date, editarea datelor existente, ștergerea anumitor
informații sau reorganizarea datelor.

3. Sistemul Oracle
Este un sistem de gestionare a bazelor de date flexibil putând fi instalat pe orice
platformă. Folosește modelul relațional și are posibilitatea de dezvoltare a aplicațiilor cu
baze de date distribuite. Se poate uiliza gratuit în scopuri personale, dar și licențiat
pentru dezvoltarea aplicațiilor de baze de date complexe pentru firme mari.

4. My SQL
Ca și sistemul Oracle se poate implementa pe toate tipurile dde platforme. Este
un sistem open source putând fi accesat de toate tipurile de utilizatori. Permite lucrul cu
alte limbaje de programare (precum PHP sau orice alt limbaj major de programare) ce
pot folosi interfața pentru interacțiunea cu baza de date. În cele mai multe carți de
specialitate este precizat că fiind cea mai ușoară de învățat și utilizat aplicație de
gestiune a bazelor de date.

5. Visua Fox Pro
Este cunoscut ca fi ind cea mai rapidă aplicație de gestionare a bazelor de date
prin modul de proiectare a interfeței cu utilizatorul, limbajul SQL și accesul la date.
Utilizatorii au acces la date memorate în alte formate și la serverele centrale de date.
Interfața este sim plă și ușor de utilizat .

11

CAPITOLUL II: NOȚIUNI INTRODUCTIVE ÎN BAZE DE DATE SQL
ȘI MICROSOFT ACCESS

2.1. PROIECTAREA UNEI BAZE DE DATE

Pentru a duce la bun sfârșit o aplicație cu baze de date trebuie să existe o
legătură strânsă între proiectarea părții fizice și cea logice pentru satisfacerea cerințelor
utilizatorului. De asemenea, proiectarea unei baze de date constă în prim -plan în
stabilirea scopului aplicației, stabilirea persoanelor ce vor utiliza baza de date,
conturarea rapoartelor, crearea cerințelor pe plan secund. O proiectare a bazei de date
cât mai corectă duce la o folosire și o întreținere cât mai ușoară a acesteia.
Proiectarea unei baze de date constă în următoarele etape:
a. Strângerea informațiilor și analiza cererii;
b. Proiectarea conceptuală a bazei de date;
c. Alegerea unui sistem de gestiune al bazelor de date;
d. Proiectarea logică a bazei de date;
e. Proiectarea fizică a bazei de date;
f. Implementarea bazei de date și a aplicației.
a.Strângerea i nformațiilor și analiza cererii:
Este primul pas în proiecta rea bazei de date. Pornește de la scopul și modul utilizării
bazei, implică o examinare amănunțită a domeniului de interes, analiza cerințelor ce
urmează să fie dezvoltate, colectarea informațiilor și înțelegerea sistemului ce urmează a
fi creat.
Pentru a ușura utilizarea aplicației sistemul ce urmează a fi creat trebuie să
definească :
-cine este utilizatorul final și cum utilizează aplicația;
-resursele folosite (umane, software, alte baze de date etc.);
-ce tip de interfață folosește;
-analiză amănun țită a activităților;
-tehnici de refacere;
-securitatea sistemului;
În principiu această etapă se ocupă cu definirea aplicației și strângerea informațiilor
necesare dezvoltării ei.

b. Proiectarea conceptuală a bazei de date :
Această etapă este reprez entată de descrierea datelor utilizatorului, a tipurilor de
date, relațiilor și restricțiilor. Astfel putem defini:
-scopul tuturor informațiilor;
-tipul de informații;
-reguli specifice domeniului;
-categorii de informații specifice domeniului;
-securitatea necesară;
-descrierea datelor (tipul lor);
-descrierea relațiilor;
-comunicarea utilizatorilor, a datelor pentru prevenirea eventualelor neînțelegeri.

12
În concluzie proiectarea conceptuală a bazelor de date reprezintă
comportamentul ce trebuie să îl aibă sistemul ce urmează a fi dezvoltat în raport cu
cerințele date, informațiilor adunate, regulile specifice domeniului, descrise într -un mod
scurt și cuprinzător.
c. Alegerea unui sistem de gestiune al bazelor de date :
Este reprezentată de ale gerea unui software utilizat în crearea, exploatarea și
alegerea tipului de acces al bazei de date. Software -ul trebuie să îi permită utilizatorului
să facă modificări bazei de date și să definească strategiile de recuperare a datelor în
cazul pierderii lo r.

d. Pro iectarea logică a bazei de date:
Descrie relația dintre elemente și informații, definește tabelele în funcție de
cerințele specifice domeniului, determină relațiile și conținutul tabelelor, cheile primare
și valorile specifice coloanelor.
Coloa nele relaționale reprezintă datele din cadrul unui tabel, ele trebuie să aibă
nume unic și pot fi indentice cu atributele pe care le reprezintă. Atributele se referă la
introducerea și actualizarea operațiilor cum ar fi:
-domeniul de valori;
-valorile im plicite;
-introducerea de constrângeri.
Fază de proiectare se folosește de instrumentele de proiectare a SGBD -ului ales,
așadar ea are că scop proiectarea schemei conceptuale și schema externă a bazei de date
ale SGBD -ului ales.
Etapele proiect ării logice a bazei de date este prezentat ă in figura 2.1 . .

Figura 2.1. – Etapele proiect ării logice a bazei de date

13

e. Proiectarea fizică a ba zei de date :
Proiectarea fizică descrie structurile de stocare și metodele de acces utilizate
pentru a obține un acces eficient la date. Totodată, prin proiectarea fizică se ajunge și la
o rafinare a modelului logic. Este indicat că modelul logic să se s epare de cel fizic în așa
fel încât modelul logic să rămână independent de tehnologie și să țină cont numai de
ceea ce pretinde domeniul pe care îl modelează.
Proiectarea fizică lucrează cu următoarele categorii de informații:
-datele folosite în mod cu rent;
-coloanele cu ajutorul cărora se obține un acces mai rapid la date;
-spațiul pentru creșterea dimensiunilor bazei de date, atât cel necesar, cât și cel
prevăzut.
De la proiectarea fizică se cer următoarele:
-procesarea secvențială a dublurilor;
-identificarea dublurilor care au la bază o anumită condiție data de o anumită
valoare;
-dublurile inserate sau eliminate.
Obiectivele de performanță stabilite pentru această etapă sunt:
-evitarea pierderii inutile de spațiu;
-primirea răspunsului în tr-un timp cât mai scurt.
O bază de date relațională este un tip de baze de date, în care datele sunt stocate
în tabele și legate între ele prin relații. Stocarea și modificarea unei informații se face
într-un singur loc, ceea ce permite regăsirea, filtr area, ordonarea și agregarea datelor.
O bază de date relațională conține:
-dicționarul de date;
-fișierul de date.
Adaptarea structurii de stocare presupune luarea unor decizii care se referă la
transformarea tabelelor în fișiere, transferul tabelelor în bază de date, ordinea
coloanelor, spațiul liber și la blocări.
Bineînțeles că pornind de la aceste variabile sistemele de gestiune a bazelor de
date sunt diferite.
Etapă de analiză a evenimentelor din bază de date cuprinde șapte păși:
-revizuirea evenimentelor înlănțuite prin modelul logic;
-alcătuirea unei liste de priorități a evenimentelor pentru înțelegerea acestora;
-identificarea regulilor;
-identificarea criteriilor de căutare pe baza cărora se accesează tabelele;
-identifica rea cerințelor de sortare pe baza cărora se accesează tabelul;
-identificarea coloanelor destinație pe baza cărora se accesează tabelul;
-estimarea numărului de rânduri căutate raportate la numărul total de rânduri din
tabel pe baza cărora se accesează t abelul;
Calea de acces este procedura logică prin care se selectează și se prelucrează
coloanele cerute și anumite rânduri.
Opțiunile de reglare invizibilă sunt transparente utilizatorilor și programatorilor
referindu -se la scanări, ordinea rândurilor în tabele sau în indexarea coloanelor.
Structură vizibilă este palpabilă utilizatorilor sau programatorilor. Ea permite
modificarea structurii datelor în așa fel încât acestea să nu mai corespundă modelului
logic. Exemplu de reglare a unor structuri vizibi le de date sunt:
-stocarea coloanelor -copii exacte;
-stocarea coloanelor care duc la calcule efectuate pe baza unei formule;
-stocarea coloanelor obținute prin deducție, pornind de la o regulă;

14

Etapele proiect ării fizice a bazei de date este prezentat ă in figura 2. 2.

Figura 2. 2. – Etapele proiect ării fizice a bazei de date

f. Implementarea bazei de date și a aplicației :

Prin folos irea limbajului de definire existent în cadrul SGBD și / sau unei
interfețe grafice se realizează implementarea, adică realizarea fizică a bazei de date și a
aplicațiilor care folosesc acea bază.
Structura și fișierele bazei de date sunt date prin instruc țiunile limbajului de
definire, pe când programele aplicație au nevoie de limbajul de manipulare a datelor și
de un limbaj gazdă de programare care crează ecranul, meniuri, formulare și rapoarte și
întroduc elemente de control al securității și integrități i datelor.
Este necesar să înțelegem exact principiile de proiectare a unei baze de date pentru ca
acea bază de date să ofere performanțe fără a cere eforturi exagerate din partea
programatorilor de aplicații. O proiectare corectă elimină informațiile imp recise și
posibilitatea de a accesa sau de a distruge date cu caracter confidențial.

15
2.2. MODELUL ENTITATE -RELAȚIE. OBIECTELE BAZELOR DE DATE

Cel mai utilizat model conceptual de nivel înalt îi aparține lui P.S. Chen. Acesta
are ca elemente de bază co nceptele de entitate și de relație. Entitatea este un obiect al
lumii reale sau un obiect cu existența fizică, cum ar fi: un concept, o activitate, un obiect
fizic, un curs universitar, o persoană. Entitatea se mai numește și tabel al bazei de date.
Fiecare entitate deține anumite atribute, numite câmpurile tabelului.
Entitatea/tabelul/tabela este o colecție de informații logice relaționale tratată ca
o unitate.
Atributele/câmpurile/coloanele reprezintă cele mai mici cantități de informații
care pot fi manipulate. Într -o tabela, toate înregistrările au aceleași câmpuri.
Atributele pot fi:
1.a. Atributul complex (se poate divide în mai multe părți fiecare cu propria
semnificație).
b. Atribut atomic.
2.a. Atribut cu o singură valoare.
b. Atr ibute cu mai multe valori.
3.a. Atribute derivate.
b. Atribute nule.

2.2.1. CONSTRUCȚIA SCHEMELOR ENTITATE -RELAȚIE

Între mulțimile de entități componente se crează relații sau asocieri.
Relația este o corespondența între entități fie într -o mulț ime, fie în mai multe
mulțimi. În funcție de această corespondența se realizează gradul unei relații. Astfel,
relațiile pot fi:
a. binare (între două mulțimi de entități);
b. multiple (între trei sau mai multe mulțimi de entități).

Relațiile binare s unt împărțite în trei categorii:
-relația "unu -la-unu";
-relația "unu -la-multe";
-relația "multe -la-multe".

1. Relația "unu -la-unu" (1 -1 sau one -to-one)
Este relația prin care fiecărui element din prima mulțime îi corespunde un
element și numai u nul din a doua mulțime și reciproc (figura 2.3 .). Această este cel mai
simplu tip de relație, fiind foarte rar folosită în lumea reală.

16

Figura 2.3. – Relația "unu -la-unu"

2. Relația "unu -la-multe" (1 -m sau one -to-many)
Această relație este stabilită între două mulțimi în așa fel încât unui element d in
prima mulțime îi poate corespunde unul sau mai multe elemente din cea de -a doua, însă
este obligatoriu ca unui element din a doua mulțime să îi corespundă un singur element
din prima mulțime (figura 2.4.) .

Figura 2.4. – Relația "unu -la-multe"

3. Relația "multe -la-multe" (m -m sau many -to-many)
Genul acesta de relație oferă posibilitatea ca fiecărui element din prima mulțime
să îi corespundă în cea de -a doua unul sau mai multe elemente, dar și reciproc
(figura2.5 .) . Deși acest tip de relație este foarte des întâlnit, el nu poate fi implementat
în bazele de date re laționale, pentru această fiind nevoie o relație suplimentară.

17

Figura 2.5. – Relația "multe -la-multe"

4. Relația unara
Înafară relațiilor binare, există și așa -numita relație unara care folosește doar o
singură relație asociată cu ea însăși (figura2.6.) . Relația unara se modelează asemeni
celor binare.

Figura 2.6. – Relația unara

18
2.2.2 DIAGRAMA ENTITATE -RELAȚIE

Mulțimea de entități și relațiile dintre acestea sunt cuprinse într -un concept de
nivel înalt, care poate fi reprezentat prin următoarea diagram (figura 2.7 .):

Figura 2.7. – Diagrama entitate – relați e

 Constrângeri de integritate
Că în orice domeniu, și în cazul proiectă rii unei baze de date există reguli care
trebuie să fie respectate pe timpul existenței acelei baze și totodată să corespundă
valorile cu cele din realitate.
Entitățile, numite tabele, reflectă o realitate modelata. Constrângerile, adică
regulile care tr ebuie respectate, asigură integritatea tuturor datelor cuprinse într -o tabelă.
Aceste reguli securizează baza de date.
Constrângerile pot fi clasificate în două moduri:
1. În cadrul unei tabele:

a. Constrângeri de domeniu impuse valorilor, atributelor, ceea ce asigură
integritatea domeniilor acelor atribute.
Valorile acestor atribute sunt reprezentate pe coloane, fapt care determină și
denumirea de constrângeri de coloană.
Constrângerile de coloană au trei diviziuni:

19
-constrângerile NOT NULL. Valor ea particulară NOT NULL reprezintă lipsă de
informație, adică necunoașterea respectivelor informații care nu sunt esențiale. Valoarea
ei nu este zero și de asemenea, nu orice atribut poate primi valoarea NULL deoarece,
dacă informația este esențială prin c onstragerea NOT NULL, înregistrarea nu ar mai
avea sens;
-constrângerea DEFAULT care se utilizează pentru stabilirea unei valori
implicite pentru un atribut al entității. Atunci când este inserat un nuplu, adică o
înregistrare și nu este specificat câmpul sau atributul, acel nuplu va primi fie valoare
implicită, în condițiile în care ea a fost definită fie NULL dacă nu a fost definită.
Nedefinirea unei valori implicite și neadmiterea unei valori NULL, conduc la o eroare;
-constrângerea CHECK care reprezin tă o constrângere de verificare. La definirea
tabelului se pot adaugă astfel de constrângeri pentru fiecare câmp.

b. Constrângeri de nuplu impuse nuplurilor unei entități, adică înregistrărilor din
tabelă, care asigură o identificare corectă a acestor î nregistrări prin folosirea cheilor
primare.
O cheie primară a unei entități este o submulțime de atribute. O entitate
semnifică o mulțime de nupluri. Acestea trebuie să fie distincte, adică să nu conțină
aceeași combinație de valori. Cheia primară ajută la o identificare a fiecărei înregistrări
dintr -o tabelă. Ea este unică pentru orice stare a relației, este stabilă, informațiile
nemodificandu -se chiar dacă se fac operații de actualizare a datelor și nu admite valori
NULL.

c. Constrângeri impuse de de pendențe de date, numite și dependențe
funcționale. Aceste constrângeri duc la crearea unor valori ale altor atribute plecând de
la niște valori ale unor atribute inițiale ale unei entități.

2. Între tabele:
Acestea sunt reguli impuse între doua sau mai multe relații. Cele care se
evidențiază în cadrul acestei categorii sunt constrângerile de integritate referențială. Ele
asigură asocierea corectă a tabelelor folosind chei străine, spre deosebire de
constrângerile de nuplu, care utilizează chei primar e.
O cheie străină determină o asociere între câmpurile unor tabele cu cele ale altei
tabele. Astfel, cele două tabele se unesc folosind operațiile JOIN.
Prin integritatea referențială, baza de date dobândește proprietatea de a garanta
ca indiferent de ce valoare ar lua o cheie străină, ea se va regăsi printre valorile din
tabela asociată.
Constrângerile de cheie sunt implicite, fiind verificate și impuse automat de
sistemul de gestiune.

 Dependențe funcționale
Atributele, într -o tabela se referă la câmpurile acelei tabele. Atunci când câmpurile
unui tabel depind de câmpurile altui tabel se creează o dependența funcțională.
Dependențele funcționale se împart în două categorii:
a. Dependențe funcționale determinate de cheile tabelei care nu p roduc anomalii
de actualizare a relației și nici o redundanță a datelor.

20
b. Dependențe funcționale în care atributul determinat nu este o cheie a tabelei;
ele produc anomalii și excese de informație.
Dependențele funcționale sunt constrângeri explicit e care sunt verificate și
impuse doar procedural prin triggere sau funcții stabilite în programele de aplicații .

 Normalizare. Forme normale

Pentru a fi asigurată integritatea datelor trebuie să fie stabilite criterii de evaluare
a calității entităților , deoarece modul de proiectare a bazelor de date nu este unic.
Prin normalizare, un tabel relațional se descompune în mai multe tabele care
respectă regulile și stochează aceleași date că și tabelul inițial. Numai astfel pot fi
eliminate anomaliile la ac tualizare, dar și redundanța, adică excesul de informație.
Procesul de normalizare se bazează pe definiția dată de Boyce -Codd, care
propun trei forme normale (3FN).
1. Forma normală de ordin 1 (FN1) nu permite decât valorile atomice ale
atributelor, adică o valoare unică sau indivizibilă pentru un domeniu specificat de
valori.
2. Forma normală de ordin 2 (FN2) ce reprezintă o tabelă ce impune ca fiecare
coloană să depindă de fiecare parte a cheiei principale. O tabelă nu poate îndeplini FN2
dacă nu îndeplinește FN1.
3. Formă normală de ordin 3 (FN3) este îndeplinită numai dacă tabela le conține
pe cele două. Așadar toate câmpurile non -primare depind de câmpurile primare.
4. Forma normală Boyce -Codd este o formă asemănătoare FN3, prin care
atributul care determină funcțional alte atribute este obligatoriu o cheie a tabelei,
atributele fiind atât prime (care aparțin unei chei), cât și neprime (adică nu aparțin unei
chei).

 Structuri de indecși
Atunci când elementele unei mulțimi sunt ordonat e, timpul de căutare scade.
Indecșii reprezintă o cale rapidă de a accelera căutările în baza de date dar și de a
asigură înregistrări unice. În tehnologia bazelor de date, ordonarea colecțiilor de date se
face prin indexare, adică printr -o structură adiți onală de date care permite accesul rapid
la înregistrările tabelului. Valorile sunt aranjate în index fie în ordine ascendentă, fie în
ordine descendentă.
Clasificarea indecșilor se face după:
a. tipul de câmp (nivel);
b. după modul de organizare a t abelului.
Se identifică astfel următoarele tipuri de indecși:

1. Indexul primar asociat unei tabele ordonate după câmpul cheie al tabelului.
Indexul primar este un fișier care are două câmpuri și înregistrări de lungime
fixă. Cele două câmpuri cons truiesc înregistrarea pentru fiecare bloc al tabelei. În index
avem o singură intrare pentru un bloc și având numai două câmpuri căutarea este rapidă,
deși el este similar cu o tabelă. Metodele de căutare într -un index primar sunt binare.
Indexul primar este reprezentat in figura 2.8. .

21

Figura 2.8. – Indexul primar

2. Indexul sec undar care este construit tot pe baza unui câmp cheie, fără însă ca
tabela să fie ordonată după acel câmp cheie.
Indexul secundar se aplică la tabelele neordonate. Câmpul construit se numește
câmp de indexare. Indexul secundar este un fișier ordonat cu d ouă câmpuri, cel de -al
doilea fiind un pointer. Indexul secundar este prezentat in figura 2. 9. .

Figura 2.9. – Indexul secundar

22
3. Indexul de grup este construit după câmpuri diferite de câmpul cheie, tabelă
nefiind ordonată obl igatoriu la criteriul de acces. Indexul de grup este repr ezentat in
figura 2.10. .

Figura 2.10. – Indexul de grup

Un index de grup este un fișier ordonat cu două câmpuri care facilitează g ăsirea
înregistrărilor care fac parte dintr -un câmp. Câmpul este non -cheie neavând valori
distincte la fiecare înregistrare. Cel de -al doilea câmp existent în index conține un
pointer către blocul în care apare pentru prima dată valoarea câmpului de ordona re.
4. Indexul multinivel (de blocuri) care se aplică oricăror tabele. Acești indecși se
construiesc bazați pe arbori B și pe arbori B+. Structura adițională poate fi memorată
într-un singur bloc. Spre deosebire de celelalte tipuri de indecși care op erau cu fișiere
ordonate prin metode de căutare binară, indexul multinivel este văzut ca un nou fișier.
Al doilea nivel este un index primar, iar primul nivel este un nivel secund care poate fi
creat ca un index primar. În acest fel, se poate utiliza metod a de ancorare a blocurilor.

Figu ra 2.10. – Indexul de grup

23
2.3. LIMBAJUL PENTRU BAZELE DE DATE RELAȚIONALE (SQL)

 Introducere în Microsoft Access
Microsoft Access organizează o bază de date fiind un sistem de gestiune. Pentru a
crea și organiza o bază de date, se recurge la elemen tele de creare a unei baze de date.
O bază de date este un coș. Ea este instrument ce colectează și organizează
informații. O bază de date poate conține mai multe tabele. Pentru a evita redundanța și
anomaliile este bine să se transfere datele într -un sistem de gestionare DBMS, cum ar fi
Access, care își stochează tabelele într -un singur fișier .

 Tipuri de date Microsoft Access
Așa cumam arătat în introducere, Microsoft Access lucrează cu mai multe
tabele. Tabelele stochează datele, fiind constituit d in câmpuri (coloane), fiecare câmp
având un nume, o dimensiune bine precizată și un anumit tip de date. Crearea unei
structuri bune și eficiente asigură viteză de lucru. Numele câmpului trebuie să fie scurt,
fără spații și denumirea este bine să fie cât ma i sugestivă. Fiecare câmp conține un
anumit tip de date, cum ar fi:
 Text (nume, adresă, număr de telefon, cod poștal). Dimensiunea prestabilită este
de 50 de caractere, dar putem alege o dimensiune cuprinsă între 1 și 255
caractere;
 Memo cu o dimensiune de 64KB, adică aproximativ 16 pagini de text scrise la
un rând pentru fiecare înregistrare. Prin acest tip de date textul nu poate fi
formatat și nici paragrafele indentate;
 Număr (Number) ce include diverse tipuri identificate prim modul de stocare și
viteză de răspuns, acestea sunt:
1. Byte (Octet) cu valori întregi pozitive până la 255;
2. Integer cuprins într -32768 și 32768;
3. Long Integer ce conține numere întregi până dincolo de limitele plus și
minus 2 milioane;
4. Single având numere fra cționare cu până la spate cifre semnificative;
5. Double cu numere fracționare cu până la 14 cifre semnificative;
6. Replication ID (Identificator Duplicare) reprezentant pe 16 octeți și
care asigură un identificator unic global (Globally Unique Iden tifier -GUID) pentru a
sincroniza date suplimentare de la mai multe site -uri.
 Data calendaristică/Oră: oră este reprezentată ca o fracțiune dintr -o zi pe opt
octeți prin opțiunea Short Date;
 Valută (Currency) reprezentând un număr în virgulă fixă, care de și asigură o
precizie sporită calculelor financiare, este mai lent decât tipul în virgulă mobilă;
 Numă r cu incrementare automată ( Auto Number) secvențial sau aleator. De
fiecare data când adăugăm o înregistrare nouă, acesteia îi este atribuit un număr
cu incrementare automată. Dacă ștergem o înregistrare existentă, nu putem crea
o înregistrare care să aibă același număr;

24
 Da/Nu (Yes/No) indică valorile adevărat sau fals prin una din afișările:
True/False, Yes/No, On/Off;
 Obiect OLE (OLE Object) păstrează datele provenite de la alte programe: foi de
calcul, ilustrații, sunete, videoclipuri, programe de prelucrare a textelor etc. ;
 Program wizard de căutare (Lookup Wizard) care creează un câmp, îndeplinind
funcția de căutare într -un alt tabel, fiind o metod ă convenabilă.

 Operatori logici
Algebra relațională se bazează pe operații care implică folosirea unor așa -ziși
operatori logici. Valorile true (adevărat) și false (fals) reprezintă un rezultat boolean, dar
valoarea null adaugă o a treia valoare de ad evăr acestui set.
Operatorii logici folosiți în algebra relațională sunt: AND, OR, XOR.
Operatorul AND reîntoarce True când două expresii sunt adevărate, OR reîntoarce True
când din două expresii cel puțin una este adevărată, iar XOR reîntoarce True doar când
una este adevărată dar niciodată amândouă (figura 2.11.) .

Figura 2.10. – Valorile de adev ăr ale operatorilor OR, AND si XOR

Pe lângă operatorii logici se mai folosesc și alte tipuri de operatori precum:
a. Operatori aritm etici: folosiți pentru a calcul a o valoare sau pentru a schimba
semnul unui număr. Tipuri de operatori aritm etici sunt:
 +: adunarea unor numere;
 -: diferența unor numere sau indicarea valorii negative a unui număr;
 *: înmulțirea numerelor;

25
 /: împărțirea primului număr la cel de -al doilea;
 Mod: împărțirea primului număr la cel de -al doilea returnând doar res tul;
 ^: ridicarea unui număr la puterea unui exponent.
b. Operatori de comparație: folosiți pentru a returna un rezultat True, False sau Null
prin compararea mai multor valori. Tipuri de operatori de comparație:
 <: reîntoarce True dacă prima valoare es te mai mică decât a doua;
 <=: True, dacă prima valoare este mai mică sau egală decât a doua;
 >: True, dacă prima valoare este mai mare decât a doua;
 >=: True, dacă prima valoare este mai mare sau egală decât a doua;
 =: True, dacă prima valoare este ega lă cu a doua;
 <>: True, dacă prima valoare nu este egală cu a doua.
c. Operatori de concatenare: utilizați pentru a îmbină două valori text într -una: & –
combină două șiruri de caractere pentru a forma o mulțime.
d. Operatori speciali care returnează rez ultatul True sau False, precum:
 IS NULL sau IS NOT NULL determină dacă o valoare este sau nu nulă;
 BETWEEN determină dacă o valoare se găsește într -un anumit interval;
 IN determină dacă o valoare se găsește într -un anumit set de valori.

 Limbajul sta ndard SQL
SQL este un limbaj informatic în care sunt descrise seturi de date, cum ar fi
evenimentele și relațiile dintre acestea. SQL se bazează pe sintaxa limbii engleze și este
un standard internațional recunoscut de ISO și ANS, care sunt considerate a utorități de
standardizare, SQL se bazează pe elemente VBA (Visual Basic Form Applications) și se
utilizează, de asemenea, pentru crearea și modificarea tabelelor, adică proiectul
obiectelor bazei de date DDL (Limbaj de Definire a Datelor -Data Definition L anguage).
SQL (Structured Query Language) a devenit în zilele noastre o adevărată
tehnologie aplicabilă arhitecturilor client -server. Abia la mijlocul deceniului trecut, SQL
a devenit un standard în domeniu după ce, inițial, el fusese utilizat de firmă IBM ca
limbaj de interogare pentru produsul DB2. Din păcate, nu există un standard unic SQL.
Atât Institutul Național American de Standarde (ANSI), cât și IBM, Microsoft, Borland,
SAG (The SQL Access Group) și X/Open au dezvoltat șapte versiuni alte standa rdului
SQL, fapt care îngreunează întreținerea arhitecturilor client -server și generează o
creștere a costurilor programelor de gestiune a bazelor de date.
SQL se bazează pe interogarea bazelor de date relaționale, nefiind un limbaj de
programare sau unu l de sistem. El este orientat pe mulțimi, fiind neprocedural și
declarativ. El face parte, așadar din grupa limbajelor de aplicații. Utilizatorul nu
stabilește modalitățile prin care să ajungă la date, și descrie ce date vrea să obțină.
Limbajul SQL poate fi implementat prin trei metode:
-apelare directă (Direct Invocation): instrucțiunile se introduc direct de la
prompter;
-modulară (Module Language): cerută pentru orice aplicație -program;
-încapsulată (Embedded SQL): care conține instrucțiuni existent e în codul de
program.

26
În limbajul SQL se folosesc termeni ca: tabel, coloană, rând, ce înlocuiesc
termenii: relație, atribut, tuplu.
SQL este un limbaj relațional care se referă la:
-crearea/ștergerea unei tabele;
-introducerea de noi linii într -o tabela;
-ștergerea unor linii;
-schimbarea unor linii dintr -o tabelă;
-listarea selectivă a datelor din una sau mai multe tabele.
Crearea/ștergerea unei tabele:
Tabelul este elementul fundamental ce crează o bază de date relațională,
memorată pe l inii și coloane. Fiecare linie conține o înregistrare, care este compusă din
coloană sau câmpuri. În tabel este stocată atât descrierea structurii tabelei, cât și
înregistrările de date.
Crearea unei tabele se realizează prin comandă CREATE TABLE. Aceas tă
comandă conține două etape:
-definirea tabelului prin care pentru fiecare coloană este precizat numele acelei
coloane (column_name) și tipul datelor (data_type) conținute în coloană;
-umplerea tabelului cu date.
Instrucțiunea CREATE TABLE poate conți ne și constrânge (constraints)
precum:
 NOT NULL = coloană nu poate conține o valoare nulă;
 UNIQUE = este o valoare unică în coloană;
 PRIMARY KEY = cheie primară;
 FOREIGN KEY = cheie externă.
 Astfel, CREATE TABLE are următoarea formă:
(
column_name1 d ata_type[constraints],
column_name2 data_type[constraints],
column_name3 data_type[constraints],
…
);
Ștergerea unei tabele se face prin comanda DROP TABLE (DROP TABLE
nume_tabela). Se șterge astfel definită unei tabele, comanda fiind ireversibilă.

 Modificarea datelor în SQL

Așa cum am arătat anterior, SQL se referă și la: introducerea de noi linii într -o
tabelă, ștergerea unor linii și schimbarea lor, operații ce constituie modificări ale datelor
în SQL.
Aceste modificări se realizează cu instr ucțiunile: INSERT, DELETE și UPDATE.
 Sintaxa instrucțiunii INSERT constă în:
INSERT INTO nume_tabela[(nume_coloană, …)]
VALUES(valoare_coloană_1, valoare_coloană_2, …)
Dandude -se valori pentru anumite coloane, celelalte este clar că au valori N ULL.

27
 Ștergerea unor linii dintr -o tabelă se realizează prin comanda DELETE. Sintaxa
acestei comenzi este următoarea:
DELETE FROM nume_tabelă
[WHERE condiție][LIMIT număr_linii]
Clauza WHERE stabilește ștergerea liniilor care îndeplinesc această cauza .
LIMIT precizează numărul maxim de linii care se pot șterge. Dacă nu există, în sintaxa,
WHERE, toate liniile tabelei vor fi șterse.
 Prin comandă UPDATE sunt actualizate liniile dintr -o tabelă prin următoarea
sintaxa:
UPDATE nume_tabela SET coloana1=v aloare1,
coloana2=valoare2,…
[WHERE condiție][LIMIT număr_linii]
SET este noua clauza pe care liniile trebuie să o îndeplinească.

 Limbajul de cereri în SQL
În limbajul relațional SQL, datele din una sau mai multe tabele pot fi regăsite cu
ajutorul comenzii SELECT, a cărei sintaxă este următoarea:
SELECT [DISTINCT] lista_rezultat
FROM tabela
[WHERE conditie]
[GROUP BY coloana1, coloana2, …]
[HAVING conditie_de_grup]
[ORDER BY coloana1 [ASC/DESC],…]
Clauza WHERE este opțională, dar ea poat e ajuta foarte mult atunci când vom
proiecta o interogare ACCESS.
Interogările pot fi algebrice sau bazate pe calcul relațional.
O interogare este, în font, o întrebare pusă unui tabel sau unor tabele.
Interogările, însă, ajută și la ștergerea unor li nii sau câmpuri, aducerea lor la zi,
inserarea unor noi informații, crearea și ștergerea atât a tabelelor, cât și a bazelor de
date.
Interogările pot fi:
1. Interogări simple (SELECT QUERY);
2. Interogări totale (TOTAL QUERY).
Într-o interogare sim plă se regăsesc toate informațiile dintr -o tabelă.
Clauza FROM conține numele tabelei, această și clauza SELECT fiind
obligatorii.
În clauza SELECT, pe lângă nume de coloane, apar expresii aritmetice constând
în operatori +, -, *, /, paranteze și valoa rea NULL, dar și expresii numite alias de
coloană (AS nume_nou), ca și constante (literali) prin care toate liniile rezultatului
conțin aceeași valoare.
Înafară acestora există clauza DISTINCT care elimină liniile duplicat ale unui
rezultat. Dacă utiliza torul dorește să sorteze liniile unui rezultat în funcție de anumite
necesități, el poate apela la clauza ORDER BY, care poate să conțină mai multe criterii,
care se aplică de la stânga la dreapta: nume de coloane, aliasuri sau numere de ordine în
rezultat . În această clauza, valorile NULL sunt considerate cele mai mici și vor apărea,
în aceste condiții, primele pentru sortarea ascendentă și ultimele în cazul unei sortări
descendente.

28
Clauza WHERE reprezintă o condiție prin care liniile din tabelă au asoc iate câte
o linie din rezultat. Ea lucrează cu operatorii =, <, <=, >, >=, !=, dar și cu paranteze sau
operatori logici (AND sau &&, OR sau ||, NOT sau !).
În SQL există și patru operatori specifici limbajelor de programare. Aceștia sunt:
a. Operatorul BETWEEN -operator derivat care exprimă >=, AND, <= și are
următoarea sintaxă: BETWEEN valoare_inițială AND valoare_finală.
b. Operatorul IN -operator derivat care simplifică scrierea cererilor atunci când
există un număr mare de valori. Sintaxa acesteia es te: IN(v1, v2, … vk)
c. Operatorul IS NULL, care indică dacă o valoare unei expresii este , având
vedere operatorii obișnuiți nu valorile nule.
d. Operatorul LIKE prevede un șablon care potrivirea valorii unei expresii cu
acel șablon. Șablonul conține caractere care vor fi căutate așa cum , caractere speciale.
este: LIKE `șablon`.
În cazul interogărilor totale lucrează pe grupuri, folosind funcții de grup (funcții
agregat). Aceste interogări la obținerea de date statistice realizate cu ajutorul
clauzelor GROUP BY HAVING.
Funcțiile de grup :
a . COUNT (numărare) cu trei forme care aduce la întoarcerea numărului de
înregistrare din grup (COUNT(*)), întoarcerea numărului de valori nenule pentru
expresia argument (COUNT expr) întoarcer ea numărului de valori distincte pentru
expresia argument (COUNT(DINSTINCT expr)).
b. AVG (medie), care întoarce media valorilor unei expresii (AVG(expr)).
c. MIN, care întoarce valoarea unei expresii (MIN(expr)).
d. MAX, care întoarce valoarea unei expresii (MAX(expr)).
e. , întoarce valorilor unei expresii NULL când grupul este vid, valorile nule
nefiind luate considerare la calcularea sumei ((expr)).
Funcțiile de grup fi utilizate colaborare cu toate celelalte clauze menționate la
interogările simple.

2.4. CONSTRUIREA INTERFEȚELOR CU AJUTORUL FORMULARELOR
ÎN MICROSOFT ACCESS

 Definirea și utilizarea unui formular
Interfețele de utilizator sunt create cu ajutorul formularelor în care pot fi introduse
și editate date sau pentru a vizualiza tabelul.
Formularele conțin butoane de comandă sau alte controale care efectuează diverse
alte activități.
Cu ajutorul butoanelor de comandă putem determina ce date conține formularul,
pentru a deschide alte formulare sau rapoarte sau putem introduce noi informații. De
asemenea, cu ajutorul formularelor poate fi controlat și modul în care alți utilizatori
interacționează cu datele existente în baza de date, ceea ce asigură protejarea acelor
date.
Un formular eficient face mai rapidă utiliz area bazei de date pentru că este
conectat direct la o sursă, utilizatorii nemaifiind nevoiți să caute elementele de care au
nevoie.

29
Formularul este proiectat pentru accesul aleator la date, fiind proiectat pentru
lucruri pe ecran. El se bazează deci pe un set dinamic de date care ajuta să fie
actualizate în funcție de modificările pe care alți utilizatori le efectuează.
 Crearea unui formular
Crearea unui formular se face prin doi pași simpli:
1. În "Panoul de navigare" se face click pe tabelul sau interogarea care conține
datele pe care dorim să le vedem în formular;

2. În fila "Creare", în gurupul "Formulare" se face click pe "Formular".
Crearea unui formular este reprezentat ă in figura 2.11 . .

Figura 2.11. – Crearea unui formular

După crearea formuralului, acesta se poate vizualiza din fila"Aspect" unde se pot
face modificări(de exemplu modificarea dimensiunii casetelor) .

2.5. RAPOARTE ÎN MICROSOFT ACCESS

 Definirea și utilizarea unui raport
Rapo rtul este proiectat pentru tipărire. Spre deosebire de formular, un raport nu
modifică datele niciodată. El trebuie să genereze subtotaluri și rezumate. Pentru
acest lucru, utilizatorul trebuie să parcurgă înregistrările pe etape. Este necesar să
creăm un raport pentru orice lucrare care trebuie tipărită cu regularitate (listă de
etichete, grafice, rezumate, analize financiare, totaluri, subtotaluri).
Raportul constă în prelucrarea unor date care pot fi grupate pe zece niveluri
diferite, fiecare nivel avâ nd propriul set de informații sintetice.
Atunci când creăm un nou raport, este clar că trebuie accesat cel anterior. Toate
aceste rapoarte existente în baza de date se regăsesc în obiectul Reports.
Informațiile existente într -un raport au un caracter lizibil și reflectă întotdeauna
datele curente din baza de date.
În esența, un raport afișează, rezumă, distribuie și arhivează date sau instantanee
de date.

30

 Crearea unui raport
Crearea unui formular se face prin doi pași simpli:
1. În "Panoul de navigare" se face click pe tabelul sau interogarea care conține
datele pe care dorim să le vedem în raport ;

2. În fila "Creare", în gurupul " Rapoarte " se fa ce click pe " Raport ", precum in
figura 2.12. .

Figura 2.12. – Crearea unui raport