Badita Ana Maria Gabriela 851i [615870]

FacultateadeArhitecturășiUrbanism“IonMincu”
EMOȚIADINPOSTINDUSTRIAL,
ORAȘULDINSTICLADEBERE
BucureștiulșiFabricadebereBragadiru
FacultateadeArhitecturădeInterior
Numelestudent: [anonimizat]:BădițăAna-MariaGabriela
Profesororulîndrumător:Conf.Dr.Arh.CodinaDușoiu
2019/2020

ARGUMENT
Înultimiianipetrecuțiînfacultate,fascinațiameapentrusustenabilitate,reciclareși“zerowastelife’’a
crescutconsiderabil.Întimpceînviațadezicuzi,mișcarea“zerowaste’’presupuneacălafinalnumai
rămânenimicdereciclat,înceeacepriveștearhitecturalucurilesuntdiferite.
Laînceput,nuamvăzutconversiadreptoformăde“reciclare”aspațiuluicicapeoaltăformăsubcare
găsescarhitectura.Peparcursulanilor,amtrecutcuvedereademulteoriacesttermen.Conversiaera
pestetotînjur,casevechiinterbeliceaveauacumîninimalorcafenelecochete,miciexpozițiisaupoate
librarii.Recunosccăamfostgreudeimpresionatdeoarecemisepăreafiresccaomulsăseadaptezeșisă
adaptezeoricespațiuîiapareaîncale.Eradelasineînțelesacestlucrudeoareceastaafăcutînîntreaga
saviață.
Pentruadescopericuadevăratconversiaafostnecesarsămăîndăgostesc..Afostdragostelaprima
vedere,apoilaadoua-a,laatrei-apânăcefoculinimiimi-apornitșipicioareleșiîntr-odimineațărece,ne-
amîntâlnit.Cutoatecăm-amîndrăgositdintr-opoză,vedereaGazometrelordinViennaînfațamea,nuse
comparăcuniciunadinacesteexperiențe.Parcănicioexplicație,fotografiesaufilmulețnuteputeafacesă
apreciezișisăsimțispațiul.Amrealizatatunciamploareapecareopoateluaconversiașiamînceputsă
cautarhitecturaînlocurimaipuținconvenționale.
Rândperândm-amîndrăgostitdepescării,fabricidepâine,uzine,mori,turnurideapășicamtotceare
funcțiaclădiriidreptnume.Amprivitatâteaexempleșidefiecaredatărămâneamsurprinsăcumspațiula
fostmodelat,rescrisșilarândulsăucumaremodelatșirescrisnudoarviațasocialădinloculrespecivdar
șifiecareomînparte.Adaptarealaspațiușimodelareaacestuiasuntlucrurifireștidarcaresunttrecutecu
vedereaîntr-unspațiuconvenționalșicinstiteîntr-unulneconvențional.
DeFabricadebereBragadiru(Rahova)m-amîndăgostitdincuriozitate.Nuampututînțelegecumun
ansambluatatdemareșiimpunătoreraignoratdetrecători,bachiarșideîntreagaviață.Timpulnuiartăpe
nimeni,însătimpulparesăsefiopritacolo.Nimeninustăpelocsuficientdemultlângăfabricapentrua
vedeatrecereatimpuluiîncâtsăpoatăsusținăcontrariul.Astfel,admirândansambluldeladistanță,am
consideratcămerităoșansălaonouăviață.
Motivațiameapentrualegereaacestuisubiectafostodatăfascinațiapentrufabricădarșidorințadeafi
“unaltfeldearhitect”.Construimpentruoamenidardemulteoriuitămcăloculestedoarîmprumutatdin
naturășicătrebuiesăîifacemcinste.Conversiafaceacestlucru,aducelaviațăunlocșiînacelașitimp
aducelaviațăcomunitateadinjurulaceluilocodatăcuistorialoculuirespectiv.

CUPRINSUL
Capitolul1-Introducereînlumeaconversieiuneifabricii……………………………………………………………………………..2
1.1Definireatermenilordelucru…………………………………………………………………………………………………………….2
1.1.1Conversiafuncțională,reabilitarearhitecturală………………………………………………………………………2
1.1.2Monument,patrimoniuindustrial……………………………………………………………………………………………3
1.1.3Industrializare…………………………………………………………………………………………………………………………3
1.1.4Dezindustrializare…………………………………………………………………………………………………………………..3
1.1.5Fabrică…………………………………………………………………………………………………………………………………..3
1.1.6Procesdefabricație,producție………………………………………………………………………………………………3
1.1.7Contex(urban)……………………………………………………………………………………………………………………..3
1.2Metodedecercetare………………………………………………………………………………………………………………………..4
1.2.1Fișadeanalizăamonumentului…………………………………………………………………………………………….4
1.2.2Analizapesit………………………………………………………………………………………………………………………….4
Capitolul2-PunereaîncontextulindustrializăriișiadezindustraializăriidinBucurești………………………………..5
2.1IndustrializareaînBucurești……………………………………………………………………………………………………………5
2.2PostindustrializareașidezindustrializareadinBucurești…………………………………………………………………7
capitolul3-BEREAȘIFABRICAREAEI………………………………………………………………………………………………………9
3.1FabricadebereBragadiru(Rahova),oscurtăistorisire………………………………………………………………..9
3.2Istoriașiculturaberii……………………………………………………………………………………………………………………..10
3.2.1Istoriaberiiînlegende…………………………………………………………………………………………………………10
3.2.2Dovezialeberiiregăsiteînistoriareală……………………………………………………………………………….10
3.2.3BereaEvuluiMediu………………………………………………………………………………………………………………11
3.2.4BereaînRomâniașiînBucurești…………………………………………………………………………………………11
3.3Conversiialefabricilordebere………………………………………………………………………………………………………14
3.3.1FabricadebereStellaArtois-DeHoornBrewerydinLeuven,Belgia…………………………………14
3.3.2FabricadebereElÁguilabrewerydinMadrid,Spania……………………………………………………….15
3.3.3GreatBrewerydinStockholm,Suedia………………………………………………………………………………….16
3.3.4TheAmericanBrewerydinBaltimore,Maryland………………………………………………………………….17
3.3.5Concluzii………………………………………………………………………………………………………………………………17
Capitolul4-Construimpentruoameni………………………………………………………………………………………………………..18
4.1Campusul,oposibilăsoluțiedeconversiepentruofabricădebere……………………………………………..18
4.2Impactulmediuluiconstruitasuprautilizatorului…………………………………………………………………………….19
4.2.1Reacțiautilizatorului…………………………………………………………………………………………………………..19
4.2.2Percepțiamediuluiconstruit………………………………………………………………………………………………..20
Concluzia…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….22
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………………………………………………23

PLANULDEIDEI
Amînceputabordareasubiectuluiconstruindplanuldeideișiavândlabazaacestuiaintroducereaîn
subiect.Amstudiatdefinițiișimetodedecercetareasupraspațiuluiurmândcamaiapoisăprivesctotulprin
prismaIndustrializăriișiulterioraDezindustrializării.Cumnupottrececuvedereaprodusulfinitalfabricii,
uncapitolimportants-aconcentratatâtpefabricaînsinedarșipeproducereaberii.Ulterioramadăugatla
acestcapitolistoriaberiișialteconversiialefabricilordeberedinîntreagalume.
Înultimăinstanță,m-amconcentratpeimpactulpecarespațiulîlareasuprautilizatoruluidarșiabordarea
acestuisubiectîntr-omanierădiferită.

1EMOȚIADINPOSTINDUSTRIAL,ORAȘULDINSTICLADEBERE
BucureștiulșiFabricadebereBragadiru
BădițăAna-MariaGabriela
Introducere
Aceastălucrareîșipropunecascopprincipalexploatareapotențialuluiunuisitindustrial,conservarea
patrimoniuluiarchitectural-industrialșiapatrimoniuluiindustrialcuvaloaresocio-culturalășieconomică.Ea
surprindeoanalizăaFabriciidebereRahova,fostăBragadiru,ocomponentădeosebităapatrimoniului
industrialconstruitșiurmăreștecreareaunuiplandelucrupentrupăstrareașivalorificareaacestuia.Prin
urmarepropunerecuperareavaloriloristoriceșitotodatăvalorificareanoiitendințededezvoltaredurabilă
printransformareaacesteiaîntr-uncampusdedicatartelor.
Conversiafuncționalăesteunsubiectfrecventabordatșirămâneîncontinuareodirecțiemajorăde
intervențielanivelurbanînorașeleîncare,cașiînBucureștidealtfel,siturileindustriale,șinunumai,au
ajunsinsulepustiiîntr-omaredeblocuri.
Înprezent,încapitală,loturiledepământcesuntocupatedeclădiri,ansamblurișisituriindustrialeau
devenitfiețintaintervențiilordetipuluneiconversiifuncționalefiețintaindiferenței,fiindabandonate,prost
administratesaudemolateabuziv,ignorându-sevaloarealor.
Abandonareaclădiriloresteourmareapierderiifuncțieiinițialepecareclădireaîncauzăoaveași
folosireanecorespunzătoareaacestora,acestlucruestecomunîncontextulglobalizăriieconomieiși
schimbarearaportuluidecerere-ofertă.Acestesituriindustriale,careinițialaufostamplasatelaperiferia
orașului,înapropiereagărilor,audevenitzone“centrale”odatăcuextindereaorașului,iarpotențialullor
economicacrescutcaurmareaacestuifapt.
Încontextulunorinvestițiiserioaseîndomeniulconstrucțiilorșitotodatăadezvoltăriidezordonateapieței
imobiliareautohtone,situațiareabilităriiclădirilorexistenteșiacentreloristoriceseaflăîncăintr-ostare
nefericită.Dinaceastăcauză,fabricadebereRahova(Bragadiru)nuaajunssăfieexploatatălaîntreaga
sacapacitate,înprezentajungândsăinfluențeazenegativcontextulurbanîncareseaflă.Cladirilecare
alcătuiescansamblulfabriciișiimaginealordezonăurbanăabandonată,întreținutăsubmediocru,pun
pietoniipefugă.
Acesteconstrucțiiindustrialecealcătuiescansamblulfabriciiauovaloaresocio-culturalăimportantăși
reprezintăomărturieaetapeidedezvoltareaorașului,neadministrareaadecvatăaacestoraadusla
disparițiareperuluipecareaceastăfabricăîlreprezentaînmemoriacolectivăalocuitorilororașului.
Problemapecareoridicărevalorizareapatrimoniuluiarhitecturaldejaexistentaajunssăfiefrecvent
discutataînultimeledecenii.Fiindunadintrecelemaipoluanteindustrii,arhitecturaatrebuitsăseadapteze
lanoulcurentdedezvoltaredurabilașiimplicitlanecesitateareciclarii,aiciîncadrându-seși„reciclarea”de
spații.
Înviațasocietațiicontemporane,reciclareaaajunsotendințăputernică,totmaides,toateacțiunile
noastreîncearcăsărefoloseascamaterialele,obiecteleșispațiiledejaexistente,sălimitezefolosirea
resurselornaturaleșisăgaseascăsoluțiinoipentruproducereadematerialenepoluante.
Înprezentamfostmartorilaaparițiatotmaipronunțatăaacestuisemnaldealarmacuprivirelaiminența
încălziriiglobaleșiasupraefectelornocivealeacțiunilornoastreasupramediuluiînconjurator.
Putemspunecăpunereaînvaloareapatrimoniuluiarhitecturalabandonatafostprivitdiferit,într-o
manierăpoetică,aproaperomantică.ReciclareaunorastfeldespațiiprecumFabricadebereRahova
(Bragadiru)urmăreșteacumpăstrareamemoriei,regăsireavalorilorculturalepierdutesaucăutarea
identitățiicultural-istoricealocului.
ÎnRomânia,conversiafuncționalășisustenabilitateaîncănusebucurădeopopularitatesporită.
Acesteasuntîncăvăzutecaopovară,oproblemăsauopiedicăeconomică.

2Esteposibilcasustenabilitateașireciclareaacestorspațiiabandonatesăfiecheiaunuiorașsustenabilce
nepoateîmbunătățiicalitateavieții?Întrebarelacare,rândperând,capitaleșioraședinEuropadevestau
răspunsfermda.
Dinpăcate,înceeacepriveșteconversia,încazulmultorsituriindustrialedepatrimoniu,terenulșipoziția
saestecumultmaivalorosăcamemoria,valoareaculturală,identitateacultural-istoricăsauoricemetaforă
romantizatăesteinvocatăînfavoareamonumentului.
Valoareaculturalășieconomicăsuntceleceoferăpotențialsiturilorindustriale.Treptat,valoarea
culturalădevineșieadinceîncemaiimportantăpentrusocietateșiorașîngeneral.Câtdeprevaloarea
ecomomică,aceastaoferăenergieunuilocșicontinuăsădomineoricedecizieluatășiimplementată.
Adevărulestecă,pentruoricine,optareapentrurefolosireaunorcladiriscoasedincirculațieesteun
argumenteconomicusordecuantificatcăciexpuneparteapragmaticăaconversieișitotodatăesența
acesteia.
Cumamspusînalineateleprecedente,demulteoriînceeacepriveșteconversiaunuispațiuseface
referirelasustenabilitate,lareciclare,păstrareasauaducereaaminte,iararhitecturaurmeazăcustrictețe
acestecriterii.Însădepreapuțineorifacereferirelaimpactulpecareclădireaceurmeazăafiobiectul
conversieiîlareasupraomuluidinpunctdevedereemoțional.Arhitecturaprofundărăspundeînmodegal
cerințelorcorpuluișialemințiideoareceminteaesteînîntregimeinclusăîntrup.Ocladirereceptivăne
anticipeazăemoțiileșiașteptărileminții.Aceastaneoferăluminășiumbră,îngradireșiviziune,solitudineși
participare,linișteșisunet,intimitateșideschidereînconcordanțăcudinamicamintalășiemotivăa
participantului.Posibilitățileuneiconversiisuntnemărginiteînsăconfortulpsihologicalomuluiesteunul
definit.Poateconversiasăfieoarhitecturăprofundăavândînvederecăaceastaesteconstrânsădelimitele
clădirii“reciclate”?Bamaimult,poateconversiaunuispațiuindustrialsăredeaemoțiaspațiuluiînciuda
faptuluică,înculturaindustrială,corpulesteprivitcaobiectalsocialului,nerecunoscutșisubapreciat?
Poateuncampus,fieelalartelor,săianaștereîntr-ofostăfabricădebereînciudafaptuluicăoricestudent
ilustrunuesteasociatconsumuluidebere?
PrincipalulscopalconversieifuncționalealansambluluiindustrialFabricadebereRahova(fostă
Bragadiru)rămâneaceladeareintegrasitullipsitdefuncțiuneîncadrulorașului,dea
valorificarapotențialulsăușidearegeneracontextul,însătotodatăurmarestenaștereaemoției,nuîn
privitorciînparticipant.
CAPITOLUL1-INTRODUCEREÎNLUMEACONVERSIEIUNEIFABRICII
1.1Definireatermenilordelucru
1.1.1Conversiafuncțională,reabilitarearhitecturală1
Etimologiacuvântului“conversiefuncțională”oferăoînțelegereesențialăasupraconceptuluișiamodului
încareacestavafifolosit.Primulcuvântprovinedinlimbalatină,verbulcedefineșteacțiuneafiind
convertere,substantivulfiind–conversionem.Însensulsăuconotativ,conversieînseamnătransformare
începândcusecolulalXV,iardin1928termenulesteasociatșiîndomeniularhitecturii,odatăcuprimele
intervențiicemodificăprogramuldearhitecturășiprinurmareodatăcuprimeletransformărialefuncțieiunei
clădiri.Funcțional/ăesteunadjectivceprovinedinlimbafranceză–function.Înaceastălucrareasocierea
“conversiefuncțională”estedefinităcaschimbareaprogramuluidearhitecturăsauschimbareafuncției.
CONVÉRSIEs.f.v.Conversiune;CONVERSIÚNE,conversiuni,s.f.1.Schimbareacondițiilorunuiîmprumut.
2.Preschimbareauneivaloridenaturăeconomicăînalta.3.(Log.,însintagma)Conversiuneajudecăților=
operațiedeinversareafuncțiuniisubiectuluișipredicatuluiînjudecată,păstrându-secalitateajudecății.4.
(Chim.)Mărimecareexprimătransformareasubstanțelorinițialedintr-oreacțiechimicăînunitateadetimp,
exprimatădeobiceiînprocentepeunitatedetimp.–Dinfr.conversion,lat.conversio,-onis
1Sursă:conformDEX,Dicționaruletimologicallimbiiromâne,Vol.I

31.1.2Monument,patrimoniuindustrial
Monument/eesteooperădesculpturăsaudearhitecturădestinatăsăperpetuezeamintireaunui
evenimentsauauneipersonalitățiremarcabile;poatefioconstrucțiearhitectonicădeproporțiimarisaude
odeosebităvaloare.Oriceoperă,documentistoricsaucreațieculturalădeînsemnătatenaționalăsau
internațională.
Patrimoniulindustrialreprezintăopartedinelementeledeneînlocuitapeisajuluiindustrial,peisajde
marcheazăoperioadădinistoriaorașului.Elareovaloaretehnologicășiștiințificădezvoltatăîntimpul
perioadelorîncareindustriaaevoluatintensivșiovaloaresocialăcesecaracterizeazăprintr-unsimtal
identitățiișialapartenențeilatrecut.
1.1.3Industrializare
Industrializareareprezintăacțiuneadeaindustrializașirezultatulei,trecerealatehnicaindustrială
mecanizată,introducereatehniciimecanizateîneconomianaționalăauneițări.Industrializare
socialistăestedezvoltareamariiindustriișiînprimulrândaindustrieigrele,caresăasigurereconstrucția
întregiieconomiinaționalepebazatehniciimașinisteînaintate,victoriaformelorsocialistealeeconomiei,
independențatehnică-economicăațăriifațădeîncercuireacapitalistă
1.1.4Dezindustrializare
Dezindustrializáreareprezintăscădereaponderiiindustrieiîneconomiauneițări-„[…]s-aafirmatnuo
datăcăînprezentarelocunprocesdedezindustrializareacelormaidezvoltatețări,ilustratdeslăbireași
accentuareavulnerabilitățiistructurilorproductivedincauzahipertrofieriiactivitățilorfinanciare.”R.l.13II85p.
6
1.1.5Fabrică
Cuvântulfabricăprovinedinlimbafrancezăfabrique,rusăfabrika,germanăFabrik,și
înseamnăîntreprindereindustrialăcarefoloseșteunsistemdemașinișideinstalațiitehniceînvederea
executăriioperațiilordetransformareamaterieiprimeînprodusefinite,înserieșiîncantitățimari.
Cuvântulafabricaareoriginidinlimbafrancezăfabriquerșidincealatinăfabricare.
1.1.6Procesdefabricație,producție2
Procesuldefabricațiereprezintăansamblulalactivitatilordesfasurate,organizate,condusesirealizatede
omcuajutorulmijloacelordemuncășialproceselornaturaleceaulocînlegaturăcutransformareamuncii
înproduseșiservicii.Oriceprocesdefabricațiesauproductiecuprindeacestetreielemente:mijloacelede
muncă,obiectelemunciișimunca.Procesuldeproductieesteformatdinprocesuldemuncașiprocesul
tehnologic.Înindustrie,înfuncțiederolulpecare-lauînobținereaprodusuluifinit,proceseledeproductie
seimpartînprocesedebază(dindesfășurareacăorarezultăproduse,subansamble,piesespecificeramurii
dincarefaceparteunitateaproductivarespectivă),produseauxiliare(dindesfășurareacărorarezultă
produsespecificealtorramuridecâtaceleicăreiaîiaparțineunitatearespectivă)șiprodusedeservire(din
desfășurareacăroranurezultăproduse,ciservicii).
1.1.7Contex(urban)
Context(urban),înlimbalatină,înaintedesecolulXV,princontextusseînțelegeoasociere,oîmbinarede
maimultelucruri.Verbulasociatcuvântuluicontextusestecontextereșiînseamnăprinasocierea”con”-
împreunăși“textere”arealiza,înțelegereatermenuluifiindceldeasociereaunorelementerespectândo
anumităregulă.Folositînarhitecturășiurbanism,cuvântulcontextcapătăînțelesuldestructurăaunuioraș
sauauneiparțidinorașsaurelațieîntreanumitepărțialeunuioraș.
2Sursă:FățilăDomnița,TehnologiideFabricație,EdituraUT-PRESSCluj-napoca,2019,surăvalabilășipentrurestul
definițiilor

41.2Metodedecercetare
1.2.1Fișadeanalizăamonumentului3
Nume:ClădireaestecunoscutăînprezentdreptFabricadebereRahovasauFabricadebereBragadiru,
conformdenumiriiinițialeșiesteînscrisăînlistaMonumentelorIstoriceaCMASI-1992cusemnificațiade
monumentdeinteresnațional,categoriaB.
Așezareaînspațiu:AnsamblulfabriciiestesituatîncartierulRahovadinBucureștiavândcastrăzi
alăturateCaleaRahovei,BulevardulGeorgeCoșbuc(fostBulevardReginaMaria)șiPiațaCoșbuc.
AceastăfabricăareînimediatasaproximitatePalatulBragadiru,AnsamblulVama-Poștei-Antedepozite,
AcademiaTehnicăMilitară(fostulSeminarCentralOrtodox)șiCasaȘtiintei.
Plasareaîntimp:Înceeacepriveșteansamblulfabricii,majoritateaclădiriilorfabriciiaufostconstruite
întreanii1894-1895,însăfabricaîșicontinuăevoluțiaurmândcaîn1900-1910să-șiextindăcorpurilede
producție,săadăugelocuințepentrumuncitorișiuncorpnoupentrufermentație.Evoluțiafabriciicontinuă
pânăla1960-1980cândansamblulestecompletatcuhaledeproducțienoișialteanexe.
Autorul:Toateclădirileindustrialecareformauansamblulfabriciidebere,palatulBragadirudarșicasele
dinvecinătateaufostproiectatedeofirmăgermană,alcăruiarhitecteraAntonSchuckerl.
Funcțiaedificiului:Construcțieindustrialăceaveacaprincipalscopproducereaberii.
Planuldedispunereaîncăperilor:Compartimentareafabriciiestesimplă,încăperilesuntdedimensiuni
generoasepermițânddesfășurareafărăîntârziereafluxuluideproducție,ceeaceieseînevidentăeste
dispunereacorpurilorcarealcătuiescansamblulfabrcii.Acestecorpurisuntașezateurmândfirulproducției
beriidelaproducție,fermentație,fierberepânălaîmbuteliereșitransport.
Materialefolosite:Majoritateaclădirilordinansamblulfabriciiprezintăofundațieceestefiedincăramidă
fiedinbeton.Perețiifabriciisuntrealizațidincadredebeton,alternațicuperețiportanțidincărămidăsi
închideridincăramidă.Planșeelesuntdinbetonpegrinzivoutate,uneoridinlemn.Construcțianuprezintă
bolți,scărilesuntrealizatedinbeton,șarpantadinlemn,iarînvelitoareadintablăzincată,planășicufalțuri
verticale.
Exteriorul:Perețiifabriciiprezintăadeseatencuialăpebazădemortardevarceareoculoaregălbuie,cu
rosturiieșiteînevidențăsautencuialăalbă,fărărosturi.
Proporții:Volumetriaansambluluiesteunjocîntreelementeliniare,careînchidperimetrul(exemplul
corpuluiI,corpulstudiatîndetaliu,cereprezintăgranițadintreansamblulfabriciisiBd.GeorgeCoșbuc)și
elementecompacteprecumcorpulpropriu-zisalfabricii,hala,corpulîncareserealizafierbereanouăsau
anexele.
Mijloacedeexpresieplastică:Înciudafaptuluicăansamblulfabriciinuprezintădecorațiisculptatesau
fațadeimpresionante,acestaseremarcăprinefectuldeansamblu.Singurulcorpalansambluluiceieseîn
evidențăesteclădireaadministrațieiceținedestilulneoromânesc.
Concluzia:Astăzi,ansamblulfabriciidebereBragadiruseremarcăprinpoziționareasaîninima
Bucureștiului,asuprafețeiutilegeneroasecâtșiaterenuluidinjurulacestuia.Fabricaareovaloareistorică
șitotodatăunaarhitecturalăce-lfacobiectuldelucruperfectpentruoconversiefuncțională.
1.2.2Analizapesit
Fabriciledeberesuntînmodtradiționalclădiriînalte,acesteaformeazădecelemaimulteoriuncomplex
pentrudiferiteleprocesedefabricareaberii:fierbere,racire,fabricareamalțului,fermentarea,șiambalarea.
3Fișădeanalizăamonumentuluirealizatăpersonal,surse:Chelcea,Liviu,Bucureștiulpostindustrial,polirom,2008;
Dușoiu,Codina,Destinula3Fabricidebere.București.Madrid.Timișoara,EdituraUniversitarăIONMINCU,2019

5Șiînacestcaz,ansamblulFabriciidebereBragadirucuprindenumeroaseclădiriînalte,dispusepeo
porțiunedeterenînaltă.Fiindsituatăpeundeal,fabricadominăpeisajuldinzonarespectivă.Dinpăcate,
stareacurentăîncareseaflăcomplexulproduceostaredeneliniștetrecătorilor,șiei,aproapeinexistenți.
Anumitecorpuridinansamblulfabriciidispundegoluripemaimulteniveluri(înzoneleundeseaflă
instalațiileșicazanelenecesarepentruproceseledefabricareaberii),ceeacelefaceînspeciale,potrivite
pentruspațiicucaracterpublic,deschise,detipulmuzeelor,galeriilordeartăsauaspațiilorcomerciale.
Unexemplusimilararfifabriciledemalț,acesteaauproporțiilungișiînguste,dezvoltatepetreisaumai
multeniveluri.ÎncazulcorpuluiIceserveștedreptgranițăaansambluluifabriciicuBd.GeorgeCoșbuc,
proporțiaestesimilară.Corpullungșiîngustalclădirii,înciudafaptuluicădispunedeunnumărgenerosde
ferestrepeambelelungimiestedeficitarlacapitolulluminănaturală.Aicisuntnecesaremodificări
substanțialecaresăfacilitezepătrunderealuminiiîninterior.
Stareaclădiriiesteunaprecară,lafațalocului,pelângăindiferență,amgăsitmansardacorpuluiI
prăbușităparțial,infiltrațiialeploii,fațadeșiinterioarevandalizatedarșilocuitori.Spresurprindereamea,în
aceastăepavăceafostodatăomarefabrică,locuiescînjurde5oameniaistrăziiceși-auînsușitCorpulI
alfabricii.
Interioareledezastruoase,murdareșivandalizatetefacsătesimțiînpericollafiecarepas.Esteun
sentimentciudatșidiametralopusfațădecelpecareîlaicândpășeștiînincintaPalatuluiBragadiru.Nu
știucedenotămaimultăignoranță,FabricadebereBragadiruSauPalatulBragadiru?Fabricaafinanțatla
unmomentdatconstruireaPalatuluișisoartasasumbrăafostposibilădincauzaignoranțeișia
administrațieidefectuoaseîntimpcePalatulBragadirucontinuăsăignorepeisajulpost-apocalipticîncare
seregăsește.Pareatuncievidentcădiferențadintre“ignorat”și“ignorant”reiesecuușurințădintr-oscurtă
plimbarepefostaproprietateafamilieiBragadiru.
CAPITOLUL2-PUNEREAÎNCONTEXTULINDUSTRIALIZĂRIIȘIA
DEZINDUSTRAIALIZĂRIIDINBUCUREȘTI
2.1IndustrializareaînBucurești4
DemI.Dobrescuscriaîn1934că:“SingurapiedicăîncaleaBucureștiuluimareestetotBucureștiulmic,
carenusehotărăștesăfacălocBucureștiuluiMare.”putemdeducedinastacăperioadainterbelicăabundă
înoptimism.
BucureștiuldedupăPrimulRăzboiMondialeraînplinărefacereșiînplinprogres.Seconstruiauclădirinoi,
cuunulsaumaimulteetaje,saucasenoi,detipvilă.Orașulevolua,treceadelalămpilecugazlailuminatul
cugazaerianșicuelectricitate.Datorităextinderiirețeleidecanalizareseputeauobservaschimbariîn
gospodăriileoamenilor,apăreauîncaselelorbăi,dotatecutoaletesauchiarbăisuplimentareînunelecase.
Astfel,Bucureștiulesteînplinăschimbare,eldevenindloculprincipalalconfruntăriidintreurbanșirural.
IndustrializareaorașuluiBucureștidinperioadainterbelicăpoatefiîmpărțităîntreietape:înprimaetapă,
delasfârșitulrăzboiuluipânălaînceputulcrizei,aparsauseextindmulteîntreprinderi;înceadeadoua
etapă,delaMareaCrizăpânăîn1933,dezvoltareaindustrialăaorașuluiîncetinește;înceadeatreiaetapă,
din1933pânăladeclanșarearăzboiului,arelocunprocesdeindustrializareînritmaccelarat.
Înperioadainterbelică,numărulîntreprinderilordinBucureștiatingeordinulsutelor.Îndomeniulindustriei
grele,celemaiimportanteerauUzineleMalaxa,careaupornitdelaareparalocomotive,ajungândșila
construirealor.ÎnBucureștiiNoiapareoîntreprinderedeproduselaminate,Laromet.Ford-Romania,cu
sediulînFloreasca,asamblașireparaautomobileleForddepepiațadinRomânia,iarFischetconstruia
casedebanișiinstalațiideseifuri.Îndomeniulindustrieitextileseînființeazăîn1923fabricidețesutfirede
mătase:țesătoriileJacquardșiAdesgo.Postăvării,țesătoriișifilaturimoderneaparîndiferitealtepărțiale
orașuluiprecumpostăvăriaRomânădepeȘoseauaPantelimon,MioaradepeȘoseauaIancului,
4Sursă:Chelcea,Liviu,Bucureștiulpostindustrial,polirom,2008

6Coddington-LambînColentina,BalkanînTei,DâmbovițaînDudeștișiDaciaînBucureștiiNoi.Seobservă
faptulcăînaceastăperioadă(1ianuarie1938)industriatextilăesteceacareoferăcelemaimultelocuride
muncăcu17.911muncitori,fațăde7424înmetalurgiesau5659înindustriachimică.
Interesantăestedezvoltareapecareocapătaindustriaelectrotehnică.Becurileelectricesefabricăla
LumenșiTungsram,telefoaneșiaparateelectricelaStandardElectricaRomânășilaElnor,mașinielectrice
decălcatlaIndustriaElectricăRomână.Totînperioadainterbelicăapareoindustrienouă,producătoarede
avioane.ÎnBucureștiexistaudouăîntreprindericareseocupaucuacestlucru:SETșiICAR.Industria
alimentarăiașieaavânt,înBucureștiulinterbelic,existând15categoriidelocalurișimagazine.Băcăniile
suntrăspânditeîntotorașu,existășimagazinedespecialitateaxatepecomercializareaunuisingurprodus.
FactorulprincipalcareafavorizatacestprocesdeindustrializareafoststatutuldecapitalăaPrincipatelor
Unite,obținutdeBucureștiîn1859darșiexistențaunuinumărmaredefamiliicuvenituriconstante,acest
lucruafăcutcaorașululBucureștisăsetransformeîntr-unorașdeconsum,nuîntr-unuldeproducție.
Unreperesențialpentrudezvoltareaindustrieibucureșteneesteperioada1890-1910,cândaufost
legiferatepoliticieconomicecareaustimulatproducțiaautohtonă,îndefavoareaimporturilor.
CăileFerateRomâneauconstituitunaltfactorvitalînprocesuldeindustrializare.Influențaluis-afăcut
simțităpetreipaliere.Înprimulrând,CFRaavutcontractecufabriciledinBucurești(Malaxa,Lemaître,
Vulcan)pentruextindereainfrastructurii.Înaldoilearând,CFRainfluențaturbanisticorașul,fiindcelmai
mareproprietardeterenuridinBucureștilaînceputulsecoluluiXX,princonstrucțiaCartieruluiGiulești.Înal
treilearând,CFRastimulatdezvoltareaeconomicăaorașuluiprinfaptulcăapermistransportulieftinal
mărfurilor.
Înanii1935-1939comerțulbucureșteanatingepunctulculminant.Numărulmarfurilorșialcumpărătorilor
esteatâtdemareîncâtseinterzicecirculațiavehiculelorpeporțiunidintreSmârdanșiPiațaSf.Gheorghe.
NudoarcentrulesteplindeprăvăliidarșiCaleaVictoriei,delaîntretăiereacustradaBuzești,pânădincolo
degarăsauCaleaMoșilor,delabulevardpânălaObor.Oborulesteplindemărfurinecesarețăranilor.
Dezvoltareaeconomicăacapitaleiduceșilaocreșteadimensiunilororașuluidatorită,înprimulrând,
migrațieidinprovinciecătreBucurești.Creștereanumăruluidelocuitorisesituazălaomediede10.000de
locuitoripean.În1928,dupăadăugareaa12comunesuburbane,număruldelocuitoriajungela569.855.
În1939,cândizbucneșterăzboiul,orașulBucureștiare870.000delocuitori.În21deanipopulația
Bucureștiuluiacrescutcu127lasută.Caourmareaacesteicreșterisemăreșteșisuprafațaorașului.Dela
5614hectareîn1919,orașulBucureștiseîntindeîn1939pe7800hectare.
Pelângăaparițiadecartierenoiîninteriorulorașului,aparșicartieremărginaședincolodelimitaorașului.
Locuitedemuncitoricuveniturimodeste,aceasteasuntDamaroaia,CetateaVoluntareascășiApărătorii
Patriei.
Înperioada1920-1934seconstruiescîncapitală29.518clădiri,maximulfiindatinsînanul1928,cu3.484
declădiriconstruite.TotînaceastăperioadăseconstruieștenouăclădireaUniversității,AcademiaRomană
îșiconstruieșteșieanoisăli,undepozitmoderndecărțișiperiodicecușaseniveluri.În1935,după
planurileluiPetreAntonescu,seconstruieșteFacultateadeDrept.Învecinătateaseconstruieșteuncămin
studențesc.Liceeleîșiconstruiescclădiripropirii.Ceeacem-aimpresionatafostfaptulcănustatula
suportatcheltuielelepentruconstruireadeclădiricuscopeducativsauuniversitar,cipărințiielevilorsau
studenților,cadovadăaputeriieconomiceimportantepecareodețineau.
Dezvoltarearapidăaorașuluischimbamodulîncarebucureșteniitrăiesc.Apartramvailetrasedecaiși
primeleexemplealetransportuluimecanizat.TotodatăaparșiprimeleautomobileadusedinStateleUnite,
deceicumareputerefinanciară.
ZonaindustrialăGaraFilaret-Rahova-13SeptembrieprezintăcelemaivechifabricidinBucurești.Nucleul
inițialafostGaraFilaret,dupăcares-aextinsîntoatedirecțiile:spreest(Mărășești),vest
(Rahova/Ferentari),nord(Răzoare/AcademiaMilitară)șisud(urmândcaleaferatăspreGiurgiu).Înzona
industrialădintrecentrulorașuluișiCalea13Septembrie-Rahova-Cotroceniaufostconstruite,întimpul
regimuluicomunist,CasaPoporului,PiațaConstituției,MinisterulApărăriișiBulevardulUnirii.

7AdouaceamaivechezonăindustrialădinBucureștiesteGaradeNord-Grozăvești-Politehnica.În
perioadacomunistăs-adiversificatfuncționalprinînființareadefabriciînsectorulindustrieiconstructoarede
mașini.
Zonaindustrialădinestulorașului(ȘtefancelMare-GaraObor-Pantelimon-Titan)s-adezvoltatîncepând
cu1860cândauapărutmaimultemorișibrutăriimecanizate,darșicâtevafabricideconstrucții.Înanii`30
zonas-aextinsmultprinconstruireaUzinelorMalaxa.
ZonaindustrialăCheiulDâmboviței(TimpuriNoi-Văcărești)estedeasemeneaunadintrecelemaivechi
zoneindustrialedinBucurești.Zonaaceastaestesingura,alăturideColentina/Obor,cuoactivitate
manufacturierăpreindustrială.
ZonaindustrialăDudești-Cățelu-Policolorafostdefinităprinextindereaorașuluiînsprecomuneledela
margineadesud-vest.Pondereaindustrieiînacestezoneacrescutmultdupă1960,cândcomunele
respectivesuntincluseînMunicipiulBucurești.Zonaafostîmpărțităîndouăsectoare.Primulsectorîncepe
dincentrulvechialorașuluișicontinuăpeCaleaCălărașipânăînzonaDristor,iaraldoileasectorîncepe
dupăBulevardulMunciișiseîncheielaactualașoseadecentură.
2.2PostindustrializareașidezindustrializareadinBucurești5
Bucureștiuldinultimii20deaniaîngropatsectorulindustrialșisiturilecareîldeserveau,devenind
fenomenemarginaleîndezvoltareașidinamicaorașului.ConformunuirecensământefectuatdeunONG
în2007,aproximativofabricădincinciafostdemolatăparțialsautotal,treptatamajunscadoarunadintrei
fabricisămaifuncționezeînsăaicicontribuiesireducereanumăruluicelorcarelucrauînindustrie.
BucureștiuldeaziîncearcasăurmezeșisăseadaptezeasemeneaunoraltororaședinEuropasauSUA,
însăcumicidiferențecețindespecificitatealoculuisaudeadministrare.
Dezindustrializareaesteînprimulrândunfenomeneconomicdarșiunulcultural.Acestfenomen,cunoscut
înîntreagalume,dănaștereunorpreocupăriartistice,atransformărispațiuluiurbanșitotodatăa
transformăriipracticilorsociale.Reciclareaspațiuluimortșiadoptareauneigândirisustenabileesteo
urmareadezindustrializarii.
Înciudafaptuluicadezindustrializareaafostprivităcaoproblemăeconomicăbachiarunasocială,
aceastaacontinuatsăaibăînțelesuridiferitepentrugrupuridiferite.Toateacestegrupuriprivesc
dezindustrializareașispațiilepostindustrialeîntr-omanierăunică.Pentruarhitecți,arheologișispecialiștiîn
patrimoniu,fabricileabandonatecapătădimensiuniestetice.Pentruceidinclasacreativă,fabricileșiruinele
industrialerescriuistoriatehnologieicaartășicasursădeinspirație.Singuriicareasociazăfabricileunei
ecologiiaabsențeișimaipuținamemorieiurbanesuntfirmeleimobiliare.
DinmomentulîncareapogeulindustrializăriiBucureștiuluiafostdepășit,spațiileindustrialeși-auînsușit
noisemnificațiiculturale.Onouăculturămaterialăsenașteșiareunparcursgreudeanticipat.Bucureștiului
eliminătreptatindustriadareaajugesăfiereinseratăînspațiiculturalediverse,caometaforăsaucaun
spațiuculturalalternativ.
FostelefabricivechialeBucureștiuluicereprezentaurepereînsecolulalXIX-leasauînceputulsecolului
alXX-leadisparîntr-ograbășiodezordinecetransformădemolarealorîntr-odramăauneigenerații.
Fabricilebucureștenesuntdistrusetreptat,fărăcapărțidinelesăajungăînmuzee,undecuriozitatea
despretrecutulindustrialpoatefisatisfăcută,acestafiindșicazulFabriciidebereBragadiru.
Înmăsuraîncarestarealiminalădeindeterminarearuinelorfabricilorestedepășitășielementeleacestei
culturimaterialesuntreîncorporateînsocietate,industriacapătăo«imortalitatesimbolică».
Reîncorporarearuinelorșiareferințelordespreindustriearelocîndomeniuleconomieiculturale.Oprimă
formădereintegrareaspațiuluioferitdeoindustriemoartăestefolosireaeimetaforică.Întimpceproducția
înspațiileindustrialeserestrânge,primeazăcontextulșiasocierilepecarefabricileleevocă.Făcând
referirelaatracțiapecareoreprezintăruinele,istoriculMichaelS.Rothdescriafaptulcă,încazul
5Sursă:Chelcea,Liviu,Bucureștiulpostindustrial,polirom,2008

8ruinelor,”ambiguitateadevineunterenfertilpentrumetaforă”(1997).Încontinuare,muncaînindustrie
continuăsăfieasociatăcuefortulfizicmasculinșiperceputafiindezirabil,acelașilucrupoatefiremarcatla
folosireacuvântului“industrie”.
Folosireametaforicăareferințelorlaindustrieșietalarea,expunereașiinserareadeobiectedecorative
culturalizeazăobiecteleșispațiileindustriale.Industrializareaaînsemnat,ceeaceMaxWeberdenumea
“dezvrăjirea”lumii,princalculrațional,impersonalitate,predictibilitatesauprinesteticafuncționalăa
clădirilorșiobiectelorindustriale.Acumînsăputemfolosicaaexpresieculturală“revrăjirea”caurmarea
dezindustrializăriiobiectelorșiruinelorindustriale.
Valoarealordeutilitateeconomicășiîntrebuințareaacestoraesteînlocuităprinvaloareaaceea
romancizată,demetaforă.Pemăsurăceseînvechesc,obiecteleindustrialedevinvaloroaseprinasocierea
cuanumiteperioadeistorice(perioadadomnieiluiCarolI,perioadainterbelică),cuanumitematerialesau
texturifolositemairarastăzi(cărămida,fierulforjat,alama),cuanumitecurenteartistice(ArtDeco,diferite
curentededesign).
Oaltămodalitatedearevrăjiindustriaesteasociereaeicuimaginialeunuitrecutfascinant,pitorescba
chiarinocent.Acesteaadeseaincludformulărilingvisticearhaice,modavestimentarăexoticăalucrătorilor
industriali(cupălărieșipantofi,deexemplu,sauîncostumețărănești),gravuriavândcatematicăobiecte
industrialesaufabrici.Acestlucrus-aîntâmplatpânăacumcâțivaanila“BerăriagermanăBecker-Brau”,
situatăîntr-unadinclădiriledinansamblulFabriciideBereBragadiru(Rahova).Încapătulsăliiundeeste
restaurantul,existăoinstalațiefuncționalădeproducțiedebere,cepoatefivăzutădecătreconsumatori
printr-unperetedegeamcareseparăinstalațiilederestulsălii.
Multefabricișiclădiriindustrialeparcănumaiaparținnimănui,întimpcemajoritateacelorlaltezonedin
orașaureguliclaredeacces.Fabricilebucureșteneauîncremenitnudoarînperioadaanilor'90,când
mareamajoritateași-auredusactivitateadarșiînsecolulalXIX-lea,cândaufostconstruite.Multedintre
fabriciledinBucureștinuauschimbatnimicesențiallaclădiripânăînprezentnicimăcarînceeaceprivește
acoperișul,ferestrelesaustructuraclădirii.CharlesJencksafostcitatînHarvey(2002)șifaceareferire
chiarlaîmpietrireaîntimpaacestorclădiri-“Dacăcinevaîșipermitesătrăiascăîndiverseepocișiculturi,
decesăsemulțumeascăcuprezentul,culocalul?Eclectismulesteevoluțianaturalăauneiculturicare
poatealege.”Oastfeldeîncremenires-aprodusșiinceeacepriveștepercepțialocuitorilorasupraclădirii
încauzădarșipercepțiaasupramaterialelorfolosite.Unbunexempluînacestcazarficărămida,materialul
deconstrucțiedominantînconstruireafabricilorbucureștenededinaintedecomunismceaduceamintede
vremurilededinainteadominanțeipecareoexercităbetonul,acestafiindfolositînceamaimarepartea
construcțiilordinoraș.
Înmultedinorașeleoccidentale,politicienii,urbaniștiișichiarșiantreprenoriiinvităartiștiisăcreezesau
săcompletezeviziunealoculuișisădeanaștereregenerariiurbane.Dinpăcate,înRomânia,modelarea
locurilor(industrialesaudeoricealttip)prinperspectivaartiștiloreste,capoliticămunicipală,insuficientde
exercitată.
Însădemulteori,obiectecareîșipierdutilitateacapătăvaloareesteticășidrepturmareapareestetica
dezindustrializăriișiesteticapeisajuluiîndeclin,iaracesteaauînceputsăcontribuielacurenteartistice
postmoderneprecumartapopsaumuzicaindustrială.
PelângăexempleleinstituționalizatedelafostaVamăAntrepozitedinRahovasaufostaFabricăCerchez
depeStrada11lunie,lângăParculCarol(careorganizeazăinclusivspectacoledeteatru),apartotmai
multeproiecteceseaxeazăpeaceastăculturăalternativă,peculturapop/rock,multimedia,proiecții
însoțitedemuzică.Deseoritipurileacesteadespectacolesuntbazatepedorințatotmaipopularădea
folosispațiileindustriale.Odorințăceaorganizatde-alungulanilordiverseevenimenteînsprijinulculturii,
cuunpublicțintăcupreocupărimaipuținconvenționale.Pareatuncievidentcănaștereaunorastfelde
spațiialternativeafostunrăspunslabanalitate,laconsumerismuldetipmallșiînopozițiecuincultura.

9CAPITOLUL3-BEREAȘIFABRICAREAEI
3.1FabricadebereBragadiru(Rahova),oscurtăistorisire
LasfârșitulsecoluluialXIX-lea,negustorulDumitruMarinescuBragadiru(numelevinedelacomuna
undeaveaomoșie)acumpăratunterende70000metripătrațiînapropiereacentruluiBucureștiului,pe
caleaRahoveișiaconstruitîn1894ofabricădebere.Baniicareausponsorizatridicareafabriciiau
provenitdinafacerilecuspirtșialcoolrafinatpecareDumitruMarinescuBragadiruleaveaîntimpul
RăzboiuluideIndependență.Toateclădirileindustrialecareformeazăansamblulfabricii,caseledin
vecinătatecâtșipalatulaufostproiectatedeofirmăgermană,alcăruiarhitecteraAntonSchuckerl.
DumitruMarinescuBragadirueralaaceavreme,aldoileacelmaibogatomdinRomânia,dupăGeorge
CantacuzinoNababul.
ÎnBucureștimaierauîncădouăasemeneafabrici,aluiLuther(FabricadebereGrivița)șialuiOppler.
ÎnsăBragadirus-aremarcatdepășindniveluldeproducțiealcelordoiconcurenți.Astfelîn1901fabricaera
dotatăcumașinicuaburde120caiputereceprelucrauorzuldepemeleagurilenoastreșihameiuldin
Bohemia.Producțiazilnicăerade12000litrideberecudoar60delucrători.Douădeceniimaitârziu,apar
12secții,încarelucrau261deoameni.
Întimpcefabricaproducealafoccontinuu,clădireapalatuluieradestinatăbirourilor,spațiilorpentru
muncitori,săliidebalșicinema,câtorvamagazineșidepozităriidemateriiprimeînsubsoluriledincărămidă
șiînaltede6m.În1901fabricadebereestemenționatăcadreptceamaimaredințară,cumultmaimare
decâtFabricadebereGrivița.DedicarealuiBragadirucâtșiinfluențasaeraudeadmirat.Sespunecă
primaliniedetelegrafdințarăafostinstalatăîntrefabricadebereșimoșiaindustriașuluidincomuna
Bragadiru.
Înurmauneicrizecardiace,DumitruBragadirumoareîn1915.Avereasaafostpăstratămulttimpdefiul
celmare,pecare-lchematotDumitrușicareafugitpemaimultecontinenteîmpreunăcufamilia,dupăal
doileaRăzboiMondial.
În1948,comuniștiiaunaționalizatfabricașiauredenumit-oFabricadebereRahova,PalatulBragadiru
devenindlarândulsău,CasadeculturăLenin.Înanii’80maimultecasedinzonăaufostdemolatepentrua
facelocnoiiAcademiiRomâneceseaflăînvecinătateaimediatăaCaseiPoporului.Totînanii'80,fabrica
debereRahovaîmbuteliazilnicaproapejumătatedemiliondesticledebere.PelângăbereaRahova,mai
produceașiberileBucurești,Bucur,Lido,CazinoșiCișmigiu.BereaBucureștiseputeabeachiarșiîn
avioaneleTaromînsădupă1990toateclădirileauajunsînparagină.Dupăcâtevatranzacțiiimobiliare,una
dintreclădirilefabricii,ceadinsprepiațadefloriGeorgeCoșbuc,afostrenovată.CorpulIalfabriciiafost
consolidatîntr-oîncercaredeconversieaspațiului,atunciexistândperețidinrigipsșifinisaje,darulteriora
fostdinnouabandonatșiacoperitdegraffitti.Deșistructuraesolidă,acoperișulafostdestuldeafectatde
trecereatimpuluișidupăoiarnămaigrea,opartedinacestas-aprăbușitpeBd.GeorgeCoșbuc,lăsând
descoperităomarepartedinclădire.
1sursăimagine:arhivăpersonală

103.2Istoriașiculturaberii6
3.2.1Istoriaberiiînlegende
Primaformădebereaapărutînurmaudăriiuneibucățidepâinecareadeclanșatprocesuldefermentare,
acumcirca6000deani.Legendelecepovestescimportanțafabricăriiberiiînevoluțiaomeniriisuntgăsiteîn
celemaivechiscrierialeSumerului.“EpopeealuiGhilgameș”,îlprezintăpeEnkidu,oarătaresălbatică,
ospătându-secubucatealeseșibândbere.”Mâncapânăsesătura,bealapteșicupedebere…”,ce
reușeștesăintreprinaceastămetodăînlumeaoamenilor.
Oaltăcuriozitateinteresantălegatădeistoriaberiișioriginilesaleoregăsimînfaimoasaexpresie“lună
demiere”ceprovinedinobiceiulsumerienilordealeoferiitinerilorcăsătorițiocantitatedebereîndulcităcu
mieresuficientăîncâtsăleajungăolună.
3.2.2Dovezialeberiiregăsiteînistoriareală
Laînceputulsec.alXX-lea,învestulIranului,franceziiauorganizatdiferitecercetăriarheologicedin
careaflămcumseconsumabereaacum3500deani.Întimpulacestorsăpături,aufostdescoperiteîn
subsolurilecaselordinSuza,diferitevasemaridinlutceaveauoformăsferică.Acestevasedebereerau
acoperitecuplăcidinceramicăceaveauogaurăînmijloc,aceastafiindfolositălaextragereaberii.Adesea,
totprinaceastăgauraseintroduceaunpaispecialprincarebereaerabăută.Aceastămetodăerafolosită
dincauzasedimentelordepuseîncantitățimaripefundulvaselorceramice.Cercetărilefăcutearatăca
bereadinacelevremurieraasemănătoareuneigrăsimigroase,deculoareîntunecată,fărăsăconținăo
cantitatemaredealcoolînsăfoartehrănitoare.Bereafiindînprincipalunalimentșidatorităgustului,eaa
ajunssăocupeunlocimportantîndietaoamenilor.
ÎnEgipt,oameniiprocuraubereadinBabilonșiulteriorauînvățatsăîșifabricesinguribăuturaamară.
Ceamaivecherețetădebereegipteanăsecredecădateazădinanul3500i.e.n.De-alungultimpului,în
ciudafaptuluicăbereaeraobăuturăfoartepopularăînEgiptulAntic,pânălaCleopatra,niciunuldintre
Faraoninus-agânditsăoimpoziteze.Cleopatra,carevoiasăreiaconstrucțiapiramidelor,afostprimacea
introdusprimulimpozitpentrubăuturidinnecesitatedecapital.
LapolulopusfațădeEgipt,civilizațiagreco-romanăconsiderabereaobăuturăasăracilor.Bereaera
comună,iarcartiereleRomeișialeAteneierauplinedemicifabricanțidebereceaprovizionau
cârciumioare.Înciudafaptuluicăromaniinuapreciaufoartemultberea,ceicareofăceaueraumedicii
romani.Săpăturiarheologiceauscoslaivealatratateledemedicinădinantichitateceaveaudrept
componentăprincipalăînrețetelorberea.AstfelcăPhilumenusrecomandaîmpotrivaînțepăturilorde
viespebereaamestecatăcuusturoipisat,Antyllusrecomandafemeilorcarealăptausabeaberecufrunze
depalmieruscateșipisate,iarMarcellusEmpiriussusțineacă“unpahardeberefiartăcusarepotolește
tusea”.
ÎnnordulEuropei,popoarelorgermaniceaucreatunmeșteșugdinberăritșiautransformatbereaîn
băuturalornațională.Avândunmeșteșugridicatlaniveldeartă,germaniiaureușitsăobținăberidiferiteîn
funcțiedelemnulbutoaielorîncareerapusmustullafermentat.
Datorităexpansiuniiculturiieuropene,tehnologiadefabricareaberiis-arăspândittreptatînAngliași
Scandinavia,iarmaiapoiîntoatălumea.PorninddinBavaria,undeaufostgăsiteulcioaredelutcese
6Sură:Discovery’s“HowBeerSavedtheWorld”documentaryfilm
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/originea-berii

11presupunecăeraufolositecu3000deaniînainteaereinoastreputemconsideracăpatriaberiiestecu
adevăratGermania.
3.2.3BereaEvuluiMediu
Înaceastăperioadă,bereaeraceamaiîntâlnităbăutură.Bereaeraconsideratăunalimentpotrivitpentru
perioadapostuluidecătrecălugăriicatolicidinnordulEuropei.Călugăriiapreciindingredientelenaturaleale
berii.Ourmareaacesteiaprecieriafăcutcafiecaremănăstiresăsespecializezeînproducereauneiberi
cuoanumităaromă.Tradițiaacontinuatde-alungulamaimultorgenerații.Rețeteledeproducereaberiis-
autransmisdingenerațieîngenerațieșicaurmareaacestuifapt,autransformatberilecălugăreștiîncele
maiapreciatebăuturide-alungulistoriei.
ÎnsecolulalXI-lea,comerțulcubereiaavântșidaunaștereprimelorasociațiilordecomercianților,numite
“breslealenegustorilor”ceaudevenitdestuldeinfluenteîncomerțulacelorvremuri,depășindgranițele
orașelorșiajungândsăformezechiarfrății.“FederațiaHanseatic”eraunadintrecelemaiimportantefrățiiși
cuprindea8dintrecelemaiimportanteorașealeGermaniei.
ÎnAngliamedievalăbereaeraapreciatăînfuncțiedemodulîncareerauscatmalțul.Întimpceenglezii
apreciaufoartemultberilefăcutedinmalțuscatlafocdinlemnimportatdinNorvegia,galeziibeaubereape
careofăceaudinmalțuscatcuturbă.Aceastăbereaveaoaromăextremdeaparteșiputernicășise
spuneadespreeacădoargaleziiopotbea.
ÎnsășiReginaElisabetaapreciacudesăvârșireberea,iarîntimpulcălătoriilorsaleprințară,aceastatrimitea
curieriînaintepentruadegustaberealocală.Dacăaceastanuseridicalastandardelenecesare,orezervă
eratrimisăimediatdelaLondracătreRegină.
UnaltpersonajistoricceapreciaberealaaceavremeetatălluiWilliamShakespeare.Acestaafost
degustătordeberesau“conner”șitestabereaturnândopartepescaunșiașezându-sepeaceastaîntimp
ceterminarestulberii.Dacăbereanuerapurăsauaceastaconțineazahăr,pantaloniidinpielepecareîi
purtaselipeaudescaundupămaipuțindejumătatedeoră.
LasfârșitulsecoluluialXVII-lea,bereareprezentaalocațiapentrueleviidetoatevârsteledelaoșcoaladin
Anglia.Aceastaconstaîn2sticledeberepezipentrucăapapotabilădisponibilnuerasigurăsaubunăla
gust.
Bereanueracomunădoarînanumiteșcolicișilaloculdemuncă.BenjaminFranklinaînregistrat
consumațiazilnicădebereîntr-otipografiedinLondrapecareavizitat-o.Fiecareangajatconsumaohalbă
înaintedemiculdejun,ohalbăîntremiculdejunșiprânz,ohalbălaprânz,ohalbălaora6șiohalbăcând
terminaulucrul.
3.2.4BereaînRomâniașiînBucurești
Poatecădragosteapentruberenuafostlaprimavedereînsăaceastaainspiratmaricreatorideliteratură
șiartăaisecoluluialXIX-leaîncompunereaunoropereremarcabile,precum:
LaQuadrat7
poeziedeMihaiEminescu(1869-1870)
Îngerînpatrucolțuri,osteacubarbălungă,
Cine-aștiutvreodatăcătotceeuiubeam
E-undramaturgputernic,darfărăbaniînpungă,
Unparalelogram?
E-unomacăruivisurilaberetotțintează,
Ceseconsumă-nasurișijoacălahazard,
7Sursă:PoeziideMihaiEminescu

12Unom,dorințacăruiepebiliardsășază,
Sădoarmăpebiliard.
Adeseoriînnoaptevădumbraluifatală,
Înmânăcuohalbă,îngurăc-uncârnat,
Înbuzunăricuchifleșisubsuoriooală
Șirâde…până-ibeat.
Visareasaunșnițel,gândireasaobere,
Săbeaetern,acestaevisulsăuciudat
Și-odatăauzi-vomcă-ncrudasadurere
Înberes-a-necat.
CeamaivecheatestaredocumentatăaberiidinRomâniaoreprezintăunactdin1366,acestaprecizacă
larăscoalațăranilorșimeșteșugarilordinFlorești(Cluj)aparticipatșiIacob“Berarul”.Istoriciispuncăberea
afostintrodusătransilvănenilordecătresași,iarînMoldovașiMuntenia,bereaavenitodatăcusoldații
austrieci.ÎnciudaîncurajăriiproducțieideberedevoievoziprecumStefancelMare,AlexandruLăpușneanu
sauAronTiranul,primafabricădebereromâneascăafostînființatălaTimișoaraînanul1718,iarprima
fabricădeberedinBucureștis-aconstruitîn1809.
PareatuncievidentcăînRomânia,bereaapătrunsseriospepiațăabialaînceputulsecoluluialXIX-lea
șiabiaatunciaajunssăfacăoconcurențăserioasăbăuturiitradiționalearomânilor,vinul.JohanndeGotha
afostcelcare,în1809,ainauguratlamargineaBucureștilorofabricădebere.Întreprindereasanurezistat
mult,clădireafiinddistrusădeunincendiuîntimpulrăscoaleiluiTudorVladimirescudin1821.
ÎnadouajumătateasecoluluialXIX-leaaparmaimultefabricicevorscrieistorie:Oppler,Lutherși
Bragadiru.Pareatuncievidentcăfoculdin1821aaprinsșiseteadeberearomânilor,localurilecuspecific
fiindourmareadezvoltăriiindustrieiproduceriidebere.Uneleberăriiaurezistatmaimultsaumaipuțin
pânăînziuadeaziînsădinmareamajoritateaberăriilorșifabriciloraurămasdoaramintirileșiparfumul
vremurilor,acesteafiindimortalizatefieînopereleliterarefieînziare.
Într-oseară,pelaînceputulanilor’40,MarinPreda,însoțitdeGeoDumitrescușideVirgilUntaru
(Ierunca),pleacădinredacțiaziaruluiTimpullatipografia„Tiparuluniversitar”.„AmieșittoțipeBrezoianu,
apoipeBulevardulElisabetașilaadouasauatreialastângagrupulnostrualuat-opestradaElieRaduși
amintratîntr-adevărîntr-otipografie.”Maitârziu,grupul,plecatîncăutareaunuilocal,facedrumulinvers:
„IeșirămșirefăcurămdrumulspreBrezoianu.Încolțînsăneoprirămșiintrarămîntr-unrestaurant,măuitai
săvăd:Gambrinus.Nuștiamdeunde,darnumeleîmieracunoscut.Plindelume,cusălimarișicuetaj,cu
boltășiscăriuriașe.Eradefaptoberărie,chelneriicărauhalbedelatejgheaualacarebereacurgea
neîncetatînvaluridespumă.”8(MarinPreda,Viațacaopradă,EdituraAlbatros,1977).
LaaceavremesenășteaberăriaGambrinusdepebd-ulElisabetacolțcuBrezoianu,însăistorialocalului
începusecuaproapeojumătatedesecolmaidevreme,într-oaltăzonăaBucureștilor.BerăriaGambrinusa
BucureștilorafostînființatălasfârșitulsecoluluialXIX-leapestradaCâmpineanu,laparterulcasei
fotografuluiCurțiiRegale,FranzMandy,vizavidevechiulTeatruNațional(actualmenteHotelNovotel).
Celebritateaberărieiavenitîntoamnalui1901odatăcupreluareaeiînlocațiedeI.L.Caragiale,.
Gambrinusdevineloculpreferatalactorilor,ziariștilorșiscriitorilorcareveneaununumaisăconsumebere,
cișisă-lvadăpeIonLucaCaragiale,cunoscutdreptConu’Iancu,cusorțullegatlamijlocșiservindu-șiel
însușiclienții.
8Sursă:MarinPreda,Viațacaopradă,EdituraAlbatros,1977

13
2sursăimaginecuberăria:https://ouatib.blogspot.com/2017/04/beraria-gambrinus-1901-1937.html
Artrebuispuscăromâniinuauavutotradițielăsatădingenerațieîngenerațieînceeacepriveșteberea,
rețeteleeisauconsumulacesteiaînsăauștiusăoaprecieze.Spredeosebiredetimpurileprezente,berea
afostconsideratăovremeîndelungatăunalimentscumpdatoritănaturiisaleperisabile.Încomparațiecu
vinulsautăria(băuturiîndrăgitederomâni)carenusestricăodatăcutrecereatimpului,bereao
face.Bereadevinerâncedăodatăceesteexpusălaluminasoarelui,malțulreacționeazășiîșischimbă
compoziția,alterândireversibilgustulberii.Acestlucrusemaipoateîntâmplașicândbereaeste
transportată,îmbuteliatăsaudepozitatănecorespunzător.Încădin1875,companiileproducătoaredebere
încearcăsăcombatăacestfenomenșifolosescsticlăcoloratăpentrusticleledebere.
Româniișiînspecialbucureșteniiși-audeclarattreptatdragosteapentrubereșilascurtăvremeși
dragosteapentruberarullorpreferat.
În1893,Caragialedeclarapentruziarul„Evenimentul”„M-amapucatdenegustorie,ammaideschiso
prăvălieînstr.Doamnei,casăpottrăișieu”.Dupăceacestași-adeschisprimaberărie,totauapărutștiri
înpresavremiidesprecemaienouprinviațadramaturguluișipelaberărie.Caragialeaales„postuldeafi
cârciumar”,rămânândliberceldescriitor.(“Românul”,decembrie,1893).
„Înpofidatalentuluisău,nuareușitsă-șicâștigeexistențadinscris,motivpentrucareadevenitberar”.
(Adevărulilustrat,mai,1893);“IancuLucaCaragiale/Îțidăbereacumăsură/Faceșiliteratură…/Însănu
faceparale”(CincinatPavelescu)
În“Adevărul”dinnoiembrie1893,AntonBacalbașadeplângestareadramaturguluișianunțăcăadeschis
înstradaGabroveniBerăria“MihalceaetCaragiale”,casăaibădincetrăi.Dupăolună,acelașiziarpublică
reclama:“OtelUniversal–Gabroveni.ÎntreprindereaMihalcea.Situatîncentrulmișcăriicomerciale.
StradeleGabrovenișiCovaci.100cameremobilate.Băilafiecareetaj.Bucătărieinternațională.Vinuri
aleseindigeneșistrăine.Cafeneaînstilvienez.CârciumaMihalcea,mezelurișispirtoase.Berăria
Caragiale.LocaldeîntâlnireatuturorclaselorcubereLuther.Popicăriedesalon.Întreținereeuropeană.
Serviciugarantat.”Însăafacereanumerge,Caragialesedespartedeîntreprinzătorșiîșideschidepropria
berărie.Apoireclamaaparepublicatăînmaimulteziarealetimpului.
SeștiecăOrdinul„BeneMerenti”afostinstituitderegeleCarolIprinDecretulRegal,în1876.Subformă
demedalie,eradecernatpentrumeriteîndomeniilecultură,știință,industrieșiagricultură.Autorul“Nopții
furtunoase”aprimitșielmedalia.În1894sescriadesprecumI.L.Caragialeîșivadeschideînstr.Doamnei
Berăria“AcademicăBeneBibenti”,pestedrumdebirtulluiColari.Lumeadeschideaușaberărieicasă-l
vadăpeautorul“Scrisoriipierdute”“alergândprintremese,cupaharelespumoaseșipline,făcândpețalulși
istorisindanecdote.”(Lupta,8aprilie1894).AflămdinEvenimentuldinfebruarie1894desprecum„efoarte
originalcreatorulMoftuluiîncostumuldeșiac,cuocăciulițăturcăneascăîncap,împărțindsaluturila
dreaptașilastânga,strigândîntruna:unșnit,aici!”.
Prin1901,înstradaCâmpineanu,aproapedeTeatruluiNațional,autorul“Momentelor”deschideultima
berărie,înBucurești,botezatălegendar,cunumeleceluicăruiaiseatribuiedescoperireaberii.Aicivenea
toatălumeabunăaorașului,instrumentiștiiasigurauprogramulmuzical,aveaulocserateliterareșise
discutapolitică.

14D.Teleorprofitădeocazieșiîifacereclamăberăriei“Gambrinus”în„Moftulromân”:
“Decâtmedicamente,
Maibine,zău,dăfuga
Șitrage-idouăhalbe
DeberedeAzuga!
DevalelaGambrinus–
Ceamaifrumoasăvale–
Teafliîntreteatru
ȘiîntreCaragiale.
Fericecelcepoate
Săbeaașanectar,
Denumaimultehalbe,
Măcarunbietpahar.”
Înceeacepriveștebereașiromânul,concluziaealta.Poatecălaînceputbereaafostprivităcuscepticism
însăîntimpadevenitunalimentextremdeîndrăgitderomâni,aceastaaplecatdelaafiperceputcaun
produsscump,maiapoieraasociatuneianumitecategoriideoameni(“lumeabună”depetimpulluiI.L
Caragiale)șiînprezentaajunssăfieasociatcuocategoriedeoamenicuveniturilimitateînsăacestlucru
seschimbătreptatpeparcursceapartotmaimulteberăriiartizanaleînorașeprecumTimișoara,Clujsau
București.
Înceeace-lpriveștepeberarulnostruCaragiale,concluziaestesimplășispusăînaceastăepigramădin
Revista“Cugetul”:
“NeneaIancuCaragiale
Mulțifacbere,mulțiovând,
Uneorichiarșicutancu',
Însănuvomdacurând
De-unberarcaneneaIancu.”9
3.3Conversiialefabricilordebere
MotivulpentrucareamalesacesteexempledeFabricidebereafostdiferențaculturalădintrețăriledin
careprovinfiecare.Deșistartulestesimilar,conversiaporneștedelaofabricădebere,parcursul,investiția
șirezultatuldiferădefiecaredată.
3.3.1FabricadebereStellaArtois-DeHoornBrewerydinLeuven,Belgia10
3sursăimagine:https://www.europanostra.org/membership/belgium/
9Sursă:Revista“Cugetul”
10Sursă:https://www.europanostra.org/membership/belgium/

15DeHoorn,delafabricădeberelacentrucreativ.FabricadebereDeHoornesteconsideratăoperlăa
patrimoniuluiindustrialvechișiafostrestauratăpentruadeveniunnoulocpentrustârnireacreativitățiiîn
Leuven.Clădireacaredateazădin1923șiafostproiectatăcumultăgrijăpentrudetalii,urmândcatreiani
maitârziusăproducăchiarprimasabereStellaArtois.
DeșifabricadebereDenHoorndinLeuvenafostînființatăîn1366,abiaîn1708,SébastienArtoisdevine
producătordebereșiachiziționeazăfabricabereîn1717,redenumind-oBrouwerijArtois.Povesteaacestei
bericunoscuteînîntreagalumeîncepeîn1926,cândBrouwerijArtoisalansatStellacabereaniversarăde
Crăciun,numităastfeldupăSteauadeCrăciun.Afostvândutăpentruprimadatăînsezonuldeiarnă,darîn
celedinurmăadevenitdisponibilăpetotparcursulanuluișidin1930exportatăcătrepiațaeuropeană.
Din2013,fostafabricădebereuneșteistoriasaîndelungatăcumințilecreative.AstăzigăsimînDeHoorn
birouripentrueconomiacreativă,sălidepetreceriuniceșisălideconferințe(printrealteleșisalaistorică
BrewandMachine)șiGrandCafé,undesepoatemâncașibeabereproaspătă.
DeHoornplănuieștesădublezenumărulactualdebirouri,evenimenteșizonedecateringșisăintegreze
oreședințăcreativă.Astfel,fabricasepoatetransformaîntr-unhubcreativinovator.
Din2012fabricași-adeschisporțile,iarastăziafostînchiriatăcomplet.Planurileinițialeconversiei
executatădearhitecțiprevedeauoclădireturncuzeceetajeînparteadevest,ceîmbrățișamonumentul.
Dinmotivefinanciare,dezvoltarealuiDeHoornafostîmpărțităîndouăfaze.AvândînvederecăDeHoorn
s-adoveditafiunmaresucces,recents-aluatșideciziadeaîncepeadouafază.Astfel,DeHoorn
intenționeazăsăsepregăteascăpentrutendințeleinternaționale,concentrându-sepeeconomiacreativăși
muncaflexibilă.Unobiectivmajoralfabriciiestetransformareasuplimentarădinspațiupentruevenimentele
într-unspațiupentruîntâlniricreative,decongres.
DeHoornestepromovatăcaocomunitatecreativășitindesăsedezvolteîncontinuareînaceastă
direcție.
3.3.2FabricadebereElÁguilabrewerydinMadrid,Spania11
4sursăimagine:https://ca.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Regional_Joaqu%C3%ADn_Leguina
Fabricadebereafostconstruităîntre1912și1914deEugenioJiménezCorera,iarulteriorafost
extinsădeLuisSainzdelosTerreros.Înprezent,aceastaarefuncțiaschimbatădinfabricădebereîn
bibliotecă.AceastaîmparteclădireacuArhivaRegionalăaComunitățiiAutonomeMadridșicuDepozitul
legal.Lucrăriledeconstrucțielaaceastăclădireauînceputîn1994decătrecomunitateaautonomădin
Madrid.ProiectulderestaurareaclădiriiafostgestionatdearhitecțiispanioliEmilioTuñónÁlvarezșiLuis
MorenoGarcía-Mansillașiafostexecutatînperioada1998-2001.
Nouabibliotecăafostdeschisăîn2002cunumeleunuiadintreprimiipreședințiaiComunitățiiAutonome,
JoaquínLeguina(1983-1995).
Ideeasauprincipiularhitecturalaconstatînrestaurareauneifosteberării,construitălaînceputulsecolului
XXînstilulneomudéjar(neo-mudéjaresteuntipdearhitecturăderenașteremaurăpracticatăînPeninsula
Ibericășiîntr-omăsurămultmaimicăIbero-America.).Arhitecturăindustrialăavremiirespectiveeste
11Sursă:https://librarybuildings.info/spain/regional-library-joaquin-leguina-madrid

16bogatăîninfluențeArtNoveau,precumșielementeistoricești(cărămizileroșiișițiglelelucratemanualcare
afostpăstrate).Scopularhitectuluiafostsăcreezeoclădirefuncționalășiconfortabilă,specialconcepută
pentrubibliotecă.
Bibliotecaamenținutelementeparticularealeberăriei,precumtrăsurile,beciuriledebere,silozurileși
congelatoarelecareoferăclădiriiunaspectindustrial,aproapepitoresc.Acestproiectarhitecturalacreato
combinațiebunăîntreconservareaclădiriiistoriceșitotodatăimplementareatuturorfacilitățilornecesare
uneibibliotecimodernefuncționaleșiconfortabile.
Înprezent,bibliotecaoferăserviciilebiblioteciisuntdistribuitepe4etaje:Nivelullaparterșiprimuletaj
cuprindzonadereferințăcu72delocuridecitireși68delocuricuacceslainternetșio.p.a.c.(onlinepublic
accescatalogue).Etajulaldoileacuprindezoneperiodiceșicartografie,acestafiindechipatcu60delocuri
delectură,12zonedotatecuinternetșio.p.a.c.și2cititoaredemicrofilme.Etajulaltreileacuprindeo
secțiunemultimediașispațiulcercetătorilorlocali,dotatcu:20delocuridecitireși14zonecuaccesla
internetșio.p.a.c.
3.3.3GreatBrewerydinStockholm,Suedia12
5sursăimagine:http://joliark.se/
Octapharma,companiafarmaceuticădinElveția,adebutatînnoulsediunordicdindistrictulWestern
KungsholmendinStockholmprinconversiauneiberariiîntr-unsediualfirmei.Frumusețeavechilorspațiiale
berărieidinStockholmadeterminatachiziționareaimediatăaclădirii.AlăturidefirmadearhitecturăJoliark
dinStockholm,companiafarmaceuticăareaduslaviațăfabricaprintr-unîntr-unsuperbbiroucuperețide
sticlă.Clădireainițialăafabriciidebereafostconstruităînanii1890,avândapogeulsăueconomicîntre
1895și1910cupuținînaintedeaintraînfaliment.Structurasaestedincărămidășilemn.Fabricaafost
folosităînmaimultemoduridarafostabandonatăpânăcândOctapharmaaachiziționat-oîn2009.Astăzi,
clădireaestepelistadepatrimoniunaționalșiaprimitoplacăalbastrăpentruvaloareasaistoricăși
culturală.(Oplacăalbastrăesteunsemnpermanentinstalatîntr-unlocpublicdinRegatulUnitșiînalte
părțialelumiiprecumSuedia,pentruacomemoraolegăturădintreacealocațieșiopersoanăfaimoasă,
evenimentsaupentruadistingeclădirilemonumentistoric.)
Fabricaoriginalăafostconstruităînmarepartedinlemn,daracestmaterialnuafostpotrivitpentru
producereademedicamenteleOctapharma,iarcompaniaadecissătransformeclădireaînnoulsăusediu
nordic.Pelângăbirouri,fosteleîncăperideproducereaberiisunttransformatefuncționândcaspațiide
întâlnire,sălideconferințe.Clădireamaiestedotatășicuunrestaurant.Încolaborarecuautoritățilede
planificaredinStockholmșiMuzeulorașuluiStockholm,grupuldearhitecțiJoliarkatransformatunperete
existentalfabriciiîntr-unuldesticlă.Îninterior,grinziledelemnoriginalecontrasteazăcuperețiialbidând
naștereunorspațiiluminoaseșiaerisite.Conversiafabriciis-aconcentratpefolosireadematerialedurabile
12Sursă:http://joliark.se/

17șisustenabile.De-alungulîntreguluiprocesdeconversie,proiectulafostadaptatconstantșiaevoluat
treptatpemăsurăceînțelegereașicunoaștereaimportanțeiculturaleafabriciidebereacrescut.Astăzi,
fostafabricădebereesterenovatășilocuită,iarclădireași-arecăpătatdinnousplendoareainițială.
3.3.4TheAmericanBrewerydinBaltimore,Maryland13
6sursăimagine:https://www.flickr.com/photos/54690684@N07/8584748280
Fabricadebereamericanăși-aînchisdefinitivușileîn1973șiafostabandonatăimediat.Situatăîntr-un
cartiercuprobleme,clădireaaavutdificultațiînagăsiunuiocupant.Abiaîn2005,Humanim,oorganizație
localădeserviciisociale,adescoperitfabricadebere.
Construităîn1887,clădireaaparțineainițialdefabricadebereWeissner,careafostînchisășivândutăîn
timpulProhibițieișiredeschisăîn1933caTheAmericanBrewery.În1977clădireaafostdonatăOrașului
Baltimoreșiarămasnelocuitătimpde30deani.Caoriceclădireceși-apierdutfuncția,afostvictima
vandalismului,ainfiltrațiilordeapăbachiaracunoscutșimiciincendii.Lascurttimpdupădescoperireaeia
începutunlungprocesderestaurare.Fiindoclădireistorică,exteriorulafostcompletrestauratla
StandardeledereabilitarealeSecretaruluideInterneînsădotatăcuonouăscarădeincendiuadăugatăîn
spateclădiriipentruaaduceclădirealastandardeledesiguranțăobligatorii.Îninterior,șipotuloriginala
cerealelorfolositeînproducereaberiiafostîncorporatîntr-unspațiualholuluișiseextindeexpuspetoată
înălțimeaclădirii.Ascensoareledecerealeșirezervoareledebereaufost,deasemenea,păstrateși
reutilizatepentruaarătaistoriaclădirii.
Pelângăprocesulderestaurarecareaurmăritpăstrareaacâtmaimultedinelementeleoriginale,clădirea
afostdotată,sprijinindsustenabilitatea,cugeamuriizolateHVACdeînaltăeficiență.Materialelesalvatedin
fabricăaureciclateșifolositepetotparcursulrestaurării.Înurmarestaurăriișiconversieidesuccesa
fabricii,aceastaafostpremiatăcupremiulWAN2012lacategoria“AdaptiveRe-Usefortheelegant
restorationoftheAmericanBrewery”.
3.3.5Concluzii
Analizândprocesuldeconversiealfiecăreifabriciamfostsurprinsădeingeniozitateacucarefiecare
fabricăafostmodelată.Fiindsituateînmediiatâtdediferite,fiecarefabricăînpartetrebuiasărăspundă
unoraltenevoi.Rezolvareautilitățiispațiuluidarpăstrareacaracteruluiistoricalclădiriiafostunpunct
importantalconversieipentrutoateexempleledate.Lafinal,conversiafabriciiaschimbatnudoardestinul
uneiclădiriistoricedarșiviațacelordinjurulei,lucrupecaremil-ampropussăîlfacprinconversiaFabricii
debereBragadiru.
13Sursă:https://inhabitat.com/

18CAPITOLUL4-CONSTRUIMPENTRUOAMENI
4.1Campusul,oposibilăsoluțiedeconversiepentruofabricădebere14
''Cucâtsuntemmaimultîmpreună,cuatâtmaifericițivomfi''(Aristotel)deoareceatuncicândevorbade
satisfacțianiveluluidetrai,relațiilecualțioamenibatoricealtbeneficiu,inclusivvenitul.Pareatuncievident
căîncredereaînveciniinfluențeazăenormfericirea.
Însăcecriteriiartrebuisăîndeplineascăuncampusdupăceasigurănevoiledebazăalelocuitorului
legatedehrană,adăpostșisecuritate?Campusul,caunmicoraș,artrebuisătindăspremaximizarea
bucurieișiminimizareadificultăților.
Acestaartrebuisăfieuncadrupropicesănătățiidecâtalbolii;săofereolibertatearealădeatrăi;să
potențezecapacitateadeadaptareîmpotrivașocurilordemediu;săfieechitabilîndistribuireaproporțională
aspațiului,serviciilor,mobilității,bucuriilor,problemelorșicosturilor.Maimultdecâtorice,artrebuisăne
permităsăconstruimșisăconsolidămlegăturilecuprieteniișistrăinii,caredausensvieții.Uncampus
conceputbineconștientizeazășicelebreazăviațalacomunșideschideușicătreempatieșicooperare..
Pentruadescoperiîncontinuarececriteriiartrebuisăîndeplineascăuncampusm-amopritasupra
campusuluiUniversitățiiHarvardșiacelordouăcămine,CaseiLowellșiCasaMather.
CămineledelaHarvardsediferențiazădramaticprinarhitectură,istorieșireputațiesocială.Celmai
prestigiosdintreacestea,CasaLowellareofațadăspectaculoasădincărămidăroșieșiesteunexemplu
clasicdecasăînstilgeorgian.Turnulsăucuclopotesteunsimbollocal,iarprintrestudențiicarei-autrecut
pragulsenumărăJohnUpdikeșiprințesaMasakoaJaponiei.Înschimb,noileclădiridelaHarvard,
construiteînanii'70seaflălacapătullisteiînceeacepriveștestatutulșiprestanțaarhitectonică.Turnuldin
cimentalCaseiMatherafostdescrisînTheHarvardCrimson,ziarulstudențescdrept„omonstruoasă
dovadăderevoltăproiectatădeunarhitectînînchisoare"(Studentcitat:ConanO’Brien.)Repartizareaîntr-
uncăminnedoritadevenitperceputăasemeneaunuidezastrupsihicșisocial.
ElizabethDunn,înprezentpsihologlaUniversitateadinColumbiaBritanicăafostmartorălaloteria
repartizărilordin1996,perioadăîncarerezultateleeleeraustrecuratepesubușilecamerelorînaintede
ivireazorilor.„ToțiprieteniivoiausălocuiascăînCasaLowell"aspusDunnceîșiaminteștecumstudenții
serugaupentruanuajungeînloculnepotrivit.„Esteatâtdefrumoasă,areosalădemeseînstilclasic,
terendesquashînsubsol,obibliotecăculambriuridinlemn-esteidealullocuiriilaHarvard."spune
ElizabethDunnulterior.
Laacelmomentmajoritateastudențilorpuneauaccentpediferențeleclaredintrecămine,spreexemplupe
amplasamentsautrăsăturiarhitectonice,șimultpreapuținpedetaliicarenusuntchiaratâtdevizibildiferite,
precumsimțulcomunitățiisaucalitatearelațiilorpecarele-arputealegaîncămin.Adevărulecănudoar
arhitectura,istoriasauamenajareadeinteriori-arfifăcutpestudențifericițisaumaidedicați.Oviață
frumoasăîncampuseraurmareaimplicăriiprietenieiîntrestudențișițineadeculturasocialăinstaurată.
Majoritateastudențiloraumărturisitcăviațasocialăvafimultmaiimportantăpentrufericirealordecât
arhitecturacăminuluidarînciudaacestuilucru,aupusunprețmaimarepetrăsăturilefizicealeacestuia.
StudențiiaufostatrașideesteticăaucrezutcăvorfimaifericițidacăarlocuiînCasaLowelldelaHarvard
decâtdacăarlocuiînCasaMatherînsăs-auînșelat.CasaMather,căminulcuapartamentedinanii70era
maiprietenosstudenții.Aceștialocuiauîncăminecuapartamenteundeputeaucontrolainteracțiunile
sociale,dinacestmotivauexperimentatmaipuținstresșiaulegatmaimulteprieteniidecâtstudențiicare
aulocuitde-alungulunorcoridoarelungicareerauderanjațideveciniilor.Peparcursulanilor,studențiiau
ajunslaconcluziacapetreceriledinCasaMatherteînveseleaumultmaimultdecâtimpunătoareasalăde
meseaCaseiLowell.
14Sursă:MontgomeryCharles,OrașulFericit,igloomedia2017

19“Cinenueînstaresătrăiascăînsocietate,saucinenuarenevoiepentrucăesteautosuficient,probabil
estefieunanimalfieunzeu”.-Aristotel,Politica
Amastfelajunslaconcluziacăstudențiiceafirmăcă''aparțin''uneicomunitățisuntmaifericițișiimplicați
decâtceicarenusimtacestlucru.
Întimpcemultecăminesuntlocuriceproiecteazăantisocialitatea,neputemraportalaofabricădrepto
punteasocialului.Fabricadebereafostproiectatădelabunînceputsăsusținăunanumitfluxdeoameniși
bunuri,câtșiinteracțiuneaconstantădintreei.Porninddelamateriabrutăpânălaprodusulfinitșiîmbuteliat,
fiecaremuncitorîșicunoșteacolegiidinliniasadelucrucâtșipeceidinurmătoarea.Succesulfabriciiținea
foartemultdecomunicareaconstantădintreproceseledecreațiedarșidecomunicareadintreclădirilece
deserveaufiecareprocesînparte.
Întimp,comunicareaducealaprieteniișirelațiispecialealemuncitorilor.Fericireaindusădeunmediu
propicedelucrunufăceaaltcevadecâtsăoferecaracterprodusuluifinit.Întimpceastăziînmajoritatea
fabricilorautomatizareaaduslaofrânturăînsocializareașirelațiilordeprieteniemenținutedeproducerea
berii,înperioadadeglorieaFabriciidebereacestaabunda.Muncitoriilucrauîmpreunăînaceeașifabrică,
trăiauînlocuințeleanexatefabriciișinuaduratmultpânăcafabricasădevinăîntocmaicaomică
comunitatecuunțelcomun,producereaberii.Nuestecampusulprivitlarândulsăuîntocmaicaomică
comunitateaunorlocuitoriceauțelulcomunabsolvireașinunumai?Diferitelecorpurialefabriciișicum
suntlegateîntr-unfluxdecreație,arputeafispațiulpotrivitamenajăriiunuicampus,ținândcontcăfabrica
aveaunfluxsimilar.
4.2Impactulmediuluiconstruitasuprautilizatorului
4.2.1Reacțiautilizatorului
Maiîntâimodelămspațiulapoisuntemmartoricumacestanemodeleazăpenoi,însăunspațiulprost
conceputpoatecorupenunumaisănătateacâtșiminteașisufletelelocuitorilor.
Amrămassurprinsădeimpactulpecareexteriorulfabriciiîlareasupratrecătorilorșialocuitorilordin
cartier.Pentruaaflacâtmaimultem-amopritasupraunuistudiurealizatînNewYork15înoameniiau
declaratcăs-ausimțitmultmaifericițipestrăzileagitate,daractivedecâtde-alungulfațadelorgoaledar
aranjate.
StudiileluiJanGehlșialțiiaudescoperitcădacăopestradăsegăsescfațadeuniforme,cuușipuține,
aceastafiindlafeldesăracăînvarietateșifuncțiuni,oameniitreccâtmairepedeposibil.Însădacăpeo
stradăsegăsescfațadevariate,multedeschiderișiomaredensitatedefuncțiuniperclădire,oameniimerg
multmaiîncet.Seoprescmaides.Aceștiasuntmaipredispușisăseopreascășisăvorbeascălamobilîn
fațaunorclădirianimatedecâtîndreptulunorfațademoarte.
ÎntimpulexperimentelorlordelaMWGuggenheimLab,înNewYorkCity,audescoperitcăasemenea
fațadelungișimonotonenupumaicăîifacpeoamenisăsegrăbeascăfizic,ciîișidemoralizează.În2006,
înLowerManhattan,pestradaEastHouston,clădirilemăruntedepeterenuldintreOrchardșiLudlowafost
înlocuitecuunmagazinnumitWholeFoodscearatacaobandăaproapeneîntreruptădesticlaopacăpeo
suprafațădeaproapeunblocîntreg.Ceicareauparticipatlaacestexperimentauafirmatcăauavuto
senzațiemaineplăcutăpetrotuaruldinfațaacesteiclădiridecâtaproapeînoricarealtăparteaturului
psihologicorganizatînoraș.Aceștiaaudecalatcăs-ausimțitmultmaibinecândauajunsîntr-ozonă
prăfuitădarplinădeviață,cumagazineșirestaurante,ladistanțădedoarostradălaest,pestradaHouston.
Spațiigoale,reci,caredezbracăînmodeficientmarginilestrăzilordeforfortulsocietățiiindicăundezastru
încursdedezvoltareînpsihologiestradală,iarconsecințelesalemergdincolodeesteticaarhitecturală.
15Sursă:MontgomeryCharles,OrașulFericit,igloomedia2017

20Totaceststudiuaaratatcaoameniicetrăiescpestrăzicufațademonotoneîmbătrânescmairepededecât
ceicarelocuiescînblocuricumulteuși,ferestre,verande,pridvoareșiindicatoare.Motivulestearhitectura
supradimensionatășiporțiunilegoaledetrotuarcelemutădestinațiilezilnicedincolodedistanțamersului
pejos,astfeloameniidevinmaislabișimailenți.Aceștiainteracționeazăcualțioamenimaipuținînafara
caseișiseimplicămaipuținînacțiunidevoluntariat
Osenzațiesimilarăamavut-otrecândpelangacorpulIalFabriciidebere,celdinspreBd.GeorgeCoșbuc.
Aceastăclădireprezintăofațadălungă,monotonăceseîntindepeaproapeîntreagalungimeastațieide
tramvai.Analizândzonapeparcursulamaimultorzileamobservatezitareatrecătorilorînaseopriînfața
clădiriibachiarînafolositrotuaruldelângăaceasta.Fațadalungăacărorferestreșiușiaufostînchisea
ajunssăfiemonotonășisăinhibeoricecomportamentsocialnormal.Înperioadastudiupesit,amobservat
șiinteracțiuneaa6trecătoricuzonarespectiva.Doidinceișasetrecatoriși-auaprinscâteoțigară,unuldin
ceidois-aopritpentruacestgestînsăcelălaltafăcut-odinmersapoiatraversatprintr-ozonănemarcată.
Gestultrecătoruluidinurmăm-asurprinsdinpricinafaptuluicăindiferentcâtdetares-argrăbi,estemult
maiconfortabilpentruunfumătorsăîșiaprindățigarastândpeloc.Așputeaglumișispunecăgrabasae
generatădinfricadeanufiîntreruptdeunomalstrăziicare,ieșinddinclădireaabandonată,săcearășiel,
“oțigare”.Lăsândumorullaoparte,esteevidentcăstareaactualăaclădiriișifațadaînchisăaacesteia
suntceimaimarifactoricepuntrecătoriipefugă.
Îndocumentareapeacestsubiect,amaflatcă,dinfericire,totmaimulteorașeauînceputsăadoptelegi
pentruoprireadezvoltatorilordeaucidesociabilitateastrăzilorlor.Unbunexempluînacestcazarfiorașul
australianMelbourneceaadoptatregulipentruinterzicereafațadelorlungișigoaleșiaobligatnoile
magazineșirestaurantesăaibăușisauferestrecaresăacoperecelpuțin80%dinfațadă.Înacelasitimp,
orașeledanezeinterzicândîncădinanii80cabăncilesă-șideschidănoifilialepeprincipalelestrăzide
cumpărături.Nudincauzăcădaneziiarurîbăncile,cidincauzafațadelorpasivedebancăcealungăviața
depetrotuare.
4.2.2Percepțiamediuluiconstruit16
Unspațiuindustrialesteunspațiucuofuncțiunebinedefinităîncădinainteaconstruiriisale.Dinpunctde
vederearhitectural,cladirileindustrialepotfimonumenteșiaparținepatrimoniuluiprinsimplalorvaloare
istorică.Acesteasuntconstruitedecelemaimulteoricalumitangibileîncareinteracțiuneautilizatoruluinu
estelegatădeclădirecistrictdeutilajeledinaceasta.
Înziuadeazi,arhitecturamodernăparesăsefiaplatizatîntr-unsimpluanunțspațializat.Putemobserva
comportamentulschimbătoraloameniloraflațisubpresiuneadiferitelorspațiifărăsăînțelegememoțiile
trăitedeaceștialaintersecțiacuele.Pareatuncievidentdinreacțiautilizatoruluicăatuncicândproiectăm
sauconstruimolumeaatingerii,susținemanumitetrăsăturialeexperiențeinoastre,întimpceleignorăm
pealtele.
Așacumminteanoastrăesteadapostitădecorpulnostru,iaracesta,larândulsău,esteadăpostitîn
caselenoastre,iarcaseleadapostiteînpeisaj,orașșiînlume,putemdeducecăarhitecturanoastrătrebuie
săneprotejezevulnerabilitatea.Imaginându-neclădirilenoastrecapeoadouapieleceneacoperă,ar
trebuiastfelsăleproiectămpentrucorp,sădămnaștereclădirilorcenesuntunmediudecomunicareși
teritoriuprimardecontact.Corpulșiminteanunumaicăsuntlegatefărădubiu,suntinterdependentelanivel
funcționalînraportcumediul.Arhitectura,materialăprinînsășinaturaei,neatingeînfiecarezi.Aceasta
continuăsăfieodisciplina-punteîntretehnicășiartă,întreindividșimediuleisauallui.Trebuiesăavemîn
vedereșifaptulcăsuntemînacelașitimpfragilișiinvincibili,netăiemșinevindecăm.Caarhitectiși
designeriproiectămpentrunevoiconstante.Astfel,adăpostulajungeunmediucaretrebuiesăasigure
siguranțacorpuluidarsăținăcontșidenevoiadeanaștedorințeșideaalimentaimaginația.
16Sură:RobinsonSarah,Nesting

21Înopiniamea,nudoarschimbareauneifuncțiuniînsemnăconversiecișirescriereaspațiuluiconstruitîn
așafelîncâtutilizatorulsăaibăoexperințăcompletăaspațiuluiprinsimțurilesale.Joculprincare
arhitecturastimuleazătoatesimțurileutilizatoruluirămâneunțellacarecontinuăsăaspirearhitectura.În
cartealordebază,“Body,Memory,andArchitecture”,KentBloomerșiCharlesMooreajunglaconcluziacă
“Ceeacelipseștedinlocuințelenoastreastăzisuntpotențialeletranzacțiidintrecorp,imaginațieșimediul
înconjurător.”17Ceeaceesteîntrutotuladevărat,tranzacțiilesimțuriloraufostdemulteoriignorateîn
favoareaarhitecturiipreamateriale.
Trebuiespuscăsimțurilefuncționeazălaunison,aproapeinseparabilunuldecelălaltși“prinsimțuriștimîn
fondtotceștim”,confirmăLouisSullivan.Elspune:“Imaginația,intuiția,rațiuneanusuntnimicaltcevadecât
formeexaltatealesimțurilorflzice.Pentruomnuexistănimic,darformafizicăpentruceeaceelnumește
spiritualitateesteîntocmaiceamaiexaltatăzonăalaturiisaleanimalice”
Deșivăzulestedestuldeimportant,simțurilenupotficompartimentate,iarînexperiențanoastrăvizuală,
primaceieseînevidențâesteculoarea.Eailustreazăincredibilrelațiareciprocăpecareoavemcumediul
înconjurător.“Culoareaeloculîncareseîntâlnesccreierulșiuniversul”18,aobservatMerleau-Ponty.Când
neuitămlacer,albastrulpecareîlvedemnuexistăînmodindependentpecer.Experiențaculoriieo
interacțiunedinamicăîntrelungimideundăîntr-unspectruelectromagneticreflectatdeobiecte.Unmăre
roșupentrucăabsoarbeundelemailungidinspectruldeluminășireflectăundeleroșii.
Înceeacepriveșteauzul,cumultînaintecaGoethesădenumeascăarhitectura“muzicăînghețată”,cele
douăformedeartăfuseserăcomparateunacualta.Amândouăsuntimersive:muzicaneînconjoară,lafel
caarhitectura.Suntemînăuntruluneiclădiriînacelașimodîncaresuntemînconjurațidemuzică,și,spre
deosebiredeochi,nuneputemînchideurechile,ceeaceexplicădecenesimțimmaivulnerabiliînfața
sunetelor.Forma,marimeașiconturulunuispatiuinteriordeterminătempo-ulșivitezaactivitățilorcareau
locînel.
Puținiarspunecăexistămirosînarhitecturădardacăneînchidemochii,tragemaeradâncînpieptși
încercămsănereamintim,nedămrepedeseamacăamintirilesuntlegatedeunanumitloc.Acesta
porneșteoavalanșădesenzațiidelacălduraluminiisoareluipepieleata,mirosulpersoaneiiubirepânăla
sunetulvociiei.Arhitecturacreeazăunrefugiupentruacestelucruritrecătoare.AșacumazisBachelard,
“unadintrecelemaimariputerideintegrarepentrụgândurile,amintirileșivisurileomuluiestecasa”.Laun
momentdat,arhitecturadevineunrefugiuîncaresubconștientulvarsăacestesenzații,eaneavândlimite.
“Casameaediafană,darnuedinsticlă.Emaimultcaunabur.Perețiieisecontractășiseexpandează
dupăcumvreau.Dincândîncând,letraglângăminecapeoarmurăpro-tectoare…darînaltele,lelassă
îșiocupepropriulspațiu,caresepoateextindelainfinit”.
Spredeosebiredeculoareceesteveșnicprizonierulformei,mirosulunuiobiectscapămereu.Mirosuleste
noruldeaburiemisdecorpulcuiva.Simtulolfactivcarecompunemirosulsigustulestecelmaiprimitivsi
intimsimtalnostru.Porninddelamirosulpământuluiproaspătexcavat,allemnuluităiatșipânădincolode
mirosulacidalruginei,arhitecturaneindundăînmiresmepecareaproapelepoțigusta.
Înceeacepriveștellumina,arhitecțiisuntobsedațideea,eatrebuiesăabunde,săvinădintoatedirecțiile,
naturalășiartificială.CitatulluiLouisKahncarespunecă“Soarelen-aștiutniciodatăcâtdeminunatepână
cândn-acăzutpepereteleuneiclădiri”,parepuținspusdarpareevidentcăputereaunuiarhitectstăîn
abilitateadeainundaspațiiculumină.Aceastadepindedeobiectemateriale,așacumobiecteledepindde
luminăcasăfievăzute.
Personal,amcunoscutimportanțaluminiiîncopilăriedintr-opovestepersanăfoartecunoscută.Povestea
începeacuNastratinHogeaces-alăsatînpatrulabeșipipăiapreocupatpământuldinfațacaseilui.Când
17Sursă:KentBloomerșiCharlesMoore,“Body,Memory,andArchitecture”
18Sursă:MerleauPonty,Phenomenologyofperception

22prietenulsăucareeraîntrecerel-aîntrebatceface,Hogeaarăspuns:“Nasturii…nasturii,mi-ampierdut
nasturii”.Prietenulsăuaîntrebat:“Undei-aipierdut,Hogea?”;“Acolo,încasă”,arăspunsNastratin,
gesticulândnervoscătrecasă.“Păiatunci…deceficauțiaici?”,aîntrebatprietenul,confuz.Hogeaa
răspuns:“Pentrucăluminaemultmaibunăaici”.Aceastăpovestioarăamuzantăm-afăcutsăapreciez
luminacumultînaintesăaflucâtdeimportantăesteîncreațiaarhitecturală.
Întimpcearhitecțiiscăldauarhitecturaînlumină,RenzoPianoacomparat-ocuvăzutulînîntuneric:“Știi
căstaipreamultînîntuneric,dupăovremeîncepisăvezilucruripecaren-aiputeasălevezidacănute-ai
holbainsistentlaele”Putemspunecăoscilațiaritmicăîntreluminășiîntunericesteunuldinimpulsurile
originalecareaugeneratarhitectura.
Înviațacontemporanănepetrecemmajoritateatimpuluiîninteriorșiavemînmediedouaoredeluminade
lasoarepezi.Înaintedeindustrializare,oameniiaveaunopțiîntunecateșizileluminoase,cuspectrularg.
Spredeosebiredeluminaartificială,luminasoareluivariazăînintensitate,conținutspectralșisincronizare
întimpulzilei.Pareatuncievidentcăluminapentruvăzșiluminapentrufuncțiacircadianăsuntcomplet
diferite.Înprivințaîntunericuluișiluminii,interioareleluminatenaturalreprezintăstrictulnecesar.Putem
sculptacuumbre,folosindu-nedetexturi,formeșisuprafețeîncovoiate,suprapuseșinunumai.
Reacțiașipercepțiautilizatoruluiasupraspațiuluisesprijinăunapealta.Esteunsubiectcepoatefi
abordatînmaimultemodurișicusiguranțădiscutatșidetaliatcumultpestecuvintelemele.Amalessămă
oprescaicicuacestsubiect,abordareaafostsuficientăîncâtsăaducaminte,înprimulrândmie,apoi
arhitecturiicănoiconstruimpentruoameni.Sufocațidelumeamodernășipresiuneapecareeconomiao
exercităasupraarhitecturii,ne-afăcutsăpierdemdinvederepentrucineestetotul.Construimîntr-unritm
amețitor,cădiriprefabricate,fărăsufletșisuntemvictimeblocateînspațiiizolate,rigide,desprinsedin
contextulrelațiilorsocialevii.Curândînfișapostuluiaunuiarhitect,pelângăcreareadespațiisau
rescrierealorprintr-oconversie,v-aapareașiobligațiadeademonstracumseutilizeazăacestea.
Arhitecturatrebuiesătefacăsăsimțicevaînfiecaremomentalzileidinacestmotiveanuartrebuisăfie
cevaexclusivestetic.Cutoateacesteapierdemdinvederecumsesimtearhitecturadinpricinafaptuluică
existăorețetăpentruoriceșinimeninusemaijocăcuaceasta.Poatecăjoculestesoluțiaînceeace
priveștearhitecturaafostcumîncazulșcoliiBauhaus.Îipropunînsăarhitecturii,îndrăznescsăspun,jocul
baba-oarbadinsimplulfaptcă“Cinesepoatecercetamaiadânc?Cinesepoatecunoaștemaibinepesine?
Șicinesepoatecunoaștemaibinedecâtunorb?”(citatdinOrbireadeJorgeLuisBorges).
CONCLUZIA
Mi-ampropuscaprinanalizaFabriciidebereRahova,fostăBragadiru,șiurmărireaunuiplandelucru,să
exploatezpotențialuluisituluiindustrial,conservareaacestuipatrimoniuluiarchitectural-industrialșiavalorii
salesocio-culturalășieconomică.
Amajunslaconcluziasurprinzătoarecăînciudafaptuluicăbereadeveniseunalimentatâtdeîndrăgital
românilor,ofabricădebere,prinproastaeiadministrarepoateîncetadinviață.Aceastăîncetaredin
activitateatransformatfabricaîntr-oepavăcemaiarefoartepuținăviațărămasăînea.
Parcurgândistoriculfabirciișivizitând-on-ampututsănufiurevoltatăînceeacepriveștestareaeiactuală
șisămijustificșimaitarenecesitateaclădiriideafiadusăînapoilaviațăpânăcândnuestepreatarziu.

23BIBLIOGRAFIE
Cărți
1.Chelcea,Liviu,Bucureștiulpostindustrial,polirom,2008
2.Montogomery,Charles,OrașulFericit,Igloomedia,2017
3.Robinson,Sarah,A-țifacecuibultrup,casă,minte,EdituraFundațieiArhitextdesignBucurești,2019
4.Dușoiu,Codina,Destinula3Fabricidebere.București.Madrid.Timișoara,EdituraUniversitarăION
MINCU,2019
5.KentBloomerșiCharlesMoore,“Body,Memory,andArchitecture”
6.MerleauPonty,PhenomenologyofperceptionGallagher,publishedonline:9May2010
Webografie
1.https://inhabitat.com/
2.https://www.europanostra.org/membership/belgium/
3.https://librarybuildings.info/spain/regional-library-joaquin-leguina-madrid
4.http://joliark.se/
5.HowBeerSavedtheWorld,documentarDiscovery
https://topdocumentaryfilms.com/how-beer-saved-the-world/