DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE… [615856]

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
“CAROL DAVILA”, TÂRGOVIȘTE

DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENȚELOR PROFESIONALE

COORDONATOR: DIRECTOR:
Asistent: Avram Vasilica PROF. STOICA ANA

ABSOLVENT: [anonimizat] 2013 –

2

Îngrijirea pacienților cu
gastrită cronică

3
Motto :
„Înțelepciunea este pentru suflet
Ceea ce sănătatea este pentru corp”
Platon

Argument
Este foarte greu să facem o cracterizare justă a acestei boli. Din punct de
vedere morfologic distingem gastrite hipertrofice, atrofice și mixte. Din punct de
vedere funcțional gastritele se împat în gastrite hiperacide și anacide.
Exeperiența clinică a arătat că, de cele mai multe ori, gastrita hipertrofică
este hiperacidă, iar cea atrofică este anacidă, fără a constitui o regulă. Cele două
varietăți clinice, hipertrofică și atrofică, sunt etape evolutive ale procesului
inflamator d e gastrită cu dezordini secretorii și motorii diferite.
După depistarea leziunii distingem gastrite an trale, fundice și generalizate.
Profesiunea de asistent medical prezintă o mare responsabilitate, ce
implică calitățile sale sufletești care se referă la răbdare, altruism, devotament,
buna dispoziție, amabilitate, prezență de spirit, constiinciozitate. De asemeni
acesta trebuie să întrunească calități morale și umane, o deplină disponibilitate
afectivă ,o bună și continuă pregătire profesională. Respectân d și iubind
oamenii, prin activitatea noastră, ne respectăm pe noi și profesia nobilă pe care
ne-am aleso.

4
Cuprins

Capitolul I – Anatomia și fiziologia aparatului digestiv Pag 5
1.1 Cavitatea bucală Pag 6
1.2 Limba Pag 7
1.3 Dinții Pag 8
1.4 Glandele salivare Pag 9
1.5 Faringele Pag 9
1.6 Esofagul Pag 10
1.7 Stomacul Pag 10
1.8 Intestinul subțire Pag 13
1.9 Intestinul gros Pag 13
Capitolu II – Glandele anexe ale tubului digestiv Pag 15
2.1 Pancreasul Pag 15
2.2 Ficatul Pag 15
2.3 Căile biliare extrahepatice Pag 16
2.4 Peritoneul Pag 16
Capitolul III – Fiziologia digestiei si absortiei Pag 17
3.1 Digestia bucală Pag 17
3.2 Digestia gastrică Pag 19
3.3 Digestia intestinală Pag 20
3.4 Absorbția intestinală Pag 21
Capitolul IV – Gastrita cronică Pag 23
Capitolul V – Prezentarea cazurilor Pag 37
Caz 1 Pag 37
Caz 2 Pag 43
Caz 3 Pag 49
Capitolul VI – Prezentarea tehnicilor Pag 55
6.1 Recoltarea vărsăturilor Pag 55
6.2 Explorarea secreției gastrice Pag 57
6.3 Gastroscopia Pag 59
Bibliografie Pag 62

5
CAPITOLUL I
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA
APARATULUI DIGESTIV

Definite :
Sistemul digestiv reprezintă ansamblul morfologic și funcțional de organe
ce realizează digestia și absorbția alimentelor, precum și evacuarea reziduurilor
neasimilabile.
Sistemul digestiv este alcătuit din :
I.Tubul digestiv care la rândul său este alcătuit din următoarele
componente:
1 Cavitatea bucală
2 Faringele
3 Esofagul
4 Stomacul
5 Intestinul subțire
6 Colonul și rectul

II.Glande anexe care sunt următoarele:
1 Ficatul
2 Pancreasul
3 Căile biliare extrahepatice

6

TUBUL DIGESTIV

1.1 Cavitatea bucală reprezintă primul segment al tubului digestiv și
posedă următoarele funcții: digestivă, respiratorie, fonație, intervine în mimică și
limbaj articulat.
Localizare : ocupă etajul inferior al craniului visceral. Este cuprinsă între:
 fosele nazale situate s uperior;
 regiunea superioară a gâtului, situat inferior;

7
 orificul bucal sau gura, prin care comunică cu exteriorul;
 faringele cu care comunică prin istmul faringian.
Când gura este închisă, cavitatea bucală este virtuală, ea devine reală când
gura este des chisă sau când limba este aplicată pe planșeul bucal. Este formată
din două compartimente separate prin arcadele alveolo -dentare:
a) Vestibulul bucal, care are un perete antero -lateral format din buze și obraji
și un perete postero -medial, reprezentat de arcadele alveolo -dentare.
b) Cavitatea bucală propriu -zisă este delimitată astfel:
 superior → bolta palatin, care o separa de fosele nazale;
 inferior → planșeul bucal , format în principal din mușchi; la acest nivel se
găsesc glandele salivare sublinguale;
 antero -lateral → arcadele alveolo -dentare;
 posterior → este reprezentat superior, de valul palatin și inferior, de istmul
faringian prin care continuă cu faringele.
Cavitatea bucală este ocupată în mare parte de limbă, care este un organ
musculo -membranos mobil situat pe planșeul bucal.

1.2 Limba are rol în :
 Masticatie
 Deglutiție
 Supt (la sugari)
 Limbaj
Limba are două porțiuni:
 verticală = rădăcina limbii, fixată pe mandibulă și osul hioid prin
mușchi;
 orizontală = corpul limbii care este mobil.

8
Fața inferioară a corpului limbii se fixează pe planșeul bucal printr -o plică
mediană mucoasă = frâul limbii.
Pe fața dorsală a limbii până la șanțul terminal, se găsesc papilele
gustative, cu rol în recepționarea senzațiilor gustative și tactile:
 vârful limbii → gustul acid și dulce;
 marginile limbii → gustul acid, dulce și sărat;
 baza limbii → gustul amar.

1.3 Dinții sunt organe dure, de culoare alb, fixați în alveole și situați în
arcadele alveolo -dentare. Dinții au rol mecanic în digestia bucală interv enind în
sfaramitarea trituarea alimentelor. Împreună cu mușchii masticatori și articulația
temporomandibulara , alcătuiesc aparatul masticator. Au aspect și forme diferite
în funcție de rolul pe care îl au în procesul de masticație, astefl încât:
 Incisiv ii, situați pe central pe arcada dentară, taie alimentele;
 Caninii, situați lateral de incisivi, au rolul de a sfâșia alimentele;
 Premolarii, situați lateral de canini, au rolul de a strivi alimentele;
 Molarii , situați postero -lareral de premolari, au ace lași rol că și
premolarii.
Omul are două dentiții:
 Dentiția temporară: dinții sunt mai mici, iar la nstere sunt ascunși în
aleveoli sub mucoasă. Dinții temporari care erup după 6 luni de la
naștere sunt în număr de 20, câte 10 pe fiecare arcadă.
 Dentiția d efinitivă sau permanentă. Încă de la vârsta de 5 ani, dinții
permanenți apar sub dinții de lapte și se apropie de alveole. Dinții
permanenți care apar succesiv între 6 și 13 ani sunt în număr de 32,
câte 16 pe fiecare arcadă

9

1.4 Glandele salivare

Glandele salivare sunt glande anexe ale cavității bucale ce intervin în
procesul digestiei prin produsul lor de secreție care este saliva.
Saliva are acțiune mecanică de îmbibare a bolului alimentar și acțiune
chimică , prin enzima pe care o conține – amilaza salivară.
Glandele salivare sunt glande tubulo -acinoase, al căror canal excretor se
deschide la suprafața mucoasei bucale.
a) Glanda parotidă este o glandă voluminoasă situată retromandibular, ocupand
loja cu același nume. Secreția acestei glande est e de tip seros.
b) Glanda submandibulară ocupă lojă cu același nume, delimitată de mușchi și
de fața inferioară a mandibulei. Este o glandă cu secreție de tip sero –
mucos(mixt).
c) Glanda sublinguală se găsește în planșeul bucal, de o parte și de altă a frâ ului
limbii. Este o glandă exocrină cu secreție tot de tip sero -mucos mixt.

1.5 Faringele
Este un organ musculo -membranos la nivelul căruia se intersectează calea
respiratorie cu cea digestivă. Faringele este situat astfel:
 anterior coloanei vertebrale;
 posterior de: fosele nazale, cavitatea bucală și laringe.
Limita superioară o formează baza craniului , iar cea inferioară
corespunde orificiului superior al esofagului cu care se continuă.

10
1.6 Esofagul

Este segmentul ubului digestiv cuprins între far inge și stomac. Limita
superioară este reprezentată de planul care trece prin vertebră C6. limita
inferioară se găsește la nivelul orificiului cardiei prin care comunică cu
stomacul.
În funcție de regiunile prin care trece, esofagului, i se descriu 3 porți uni:
a) esofagul cervical – până la orificiul superior al toracelui;
b) esofagul toracal – până la diafragmă
c) esofagul abdominal – până la cardia.
Lungimea esofagului este cuprinsă între 25 -32 de cm și are un calibru care
variază între 10 și 22 mm.

1.7 Stomacul

Definitie :
Stomacul este un organ abdominal al ubului digestiv, situat între esofag și
duoden. Este așezat în etajul superior al cavității abdominale, între diafragm,
ficat, colon transvers și peretele abdomin al, ocupând lojă gastrică.

Configurația externă a stomacului
Zona de protecție a peretelui abdominal ocupă:
 o parte din epigastru;
 cea mai mare parte a hipocondrului stâng.
În ortostatism, la examenul radiologic, stomacul are o formă de cârlig cu:
 o porț iune lungă verticală;

11
 o porțiune scurtă, orizontală orientată spre dreapta.
Stomacul are două fete, două margini și două extremități:
Fețele stomacului sunt: una anterioară și una superioară care sunt orientate
în plan frontal.
Marginile stomacului sunt :
– dreapta sau mică curbură cu concavitatea spre dreapta și superior;
– stânga sau marea curbură cu concavitatea spre stânga și inferior.
Extremitățile stomacului :
– superioară = orificiul cardia
– inferioară = orificiul piloric
Anatomo -funcțional stomacul are două porțiuni:
– verticală sau digestivă
– orizontală sau de evacuare.

Structura stomacului

Cuprinde cele patru tunici întâlnite la tubul digestiv:
1. Tunica seroasă reprezentată de peritoneul visceral
2. Tunica musculară care este formată din fib re musculare
3. Tunica submucoasa care conține vasculo -nervoasă
4. Tunica mucoasă care căptușește fața internă a organului. Mucoasă formează
numeroasă cute sau plici mucoase, care sunt mai accentuate când stomacul este
gol sau se contractă. Mucoasă este f ormată dintr -un epiteliu de înveliș cilindric
simplu, un aparat glandular, un și o musculatură a mucoasei.
Glandele gastrice se împart în:
1. Glande fundice – care secretă pepsinogenul , factorul Castle și HCl
2. Glande cardiale – care secretă mucus

12
3. Gla nde pilorice – secretă to mucus
Vascularizația stomacului
1. Vascularizația arterială este dată de de ramurile trunchiului celiac din care
formează 2 arcade vasculare, una pt curbură mare și alte pt curbură mică.
2. Vascularizația venoasă este tributară ve nei porte
Inervația stomacului
1. Parasimpatica pin nervul vag cu rol excitomotor și secretor.
2. Simpatică prin plexul celiac cu rol inhibator.

13
1.8 Intestinul subțire
Este cel mai lung segment al tubului digestiv și organul cel mai important
în procesul digestiei prin funcția motorie, secretorie și de absortie.
Localizare :
Se întinde de la sfincterul piloric până la valvulă ileocecala unde se
continuă cu intestinul gros. Intestinul subțire prezintă două porțiuni:
1. Duodenul care este fixat de p eretele posterior al abdomenului. Este cuprins
între sfincterul piloric și unghiul duodeno -jejunal. Are o lungime de 25 -30 cm și
are formă unei potcoave.
2. Jejuno -ileonul reprezintă porțiunea mobilă a intestinului subțire. Este cuprins
între flexură ileoc ecala și are lungimea de 6 -8 m, din care cauza este cudat,
formând ansele intestinale.

1.9 Intestinul gros

Este ultimul segment al tubului digesiv. Se întinde de la nivelul valvulei
ileo-cecale până la orificiul anal. Intestinului gros i se descriu mai m ule
segmente:
1. Cecul sau apendicele cecal ce comunică cu ileonul.
2. Colonul ascendent se întinde până sub fața inferioară a ficatului de
unde se cudeaza formând unghiul colic drept sau hepaic pt a se continuă cu
colonul transvers.
3. Colonul transvers este situat între unghiul colic drept și unghiul colic
stâng de unde se continuă cu colonul descendent.
4. Colonul descendent coboară pe peretele abdominal stâng până la
nivelul crestei iliace stângi de unde se continuă cu sigmoidul.

14
5. Sigmoidul sau colonul ileo -pelvin este un segment mobil și ocupă fosa
iliacă stânga și o parte din bazin.
6. Rectul este segmentul terminal al intestinului gros și al tubului digestiv.
Rectul se termină la nivelul orificiului anal.
Intestinul gros are o lungime de 1,60 cm. Se deosebește de intestinul subțire
prin:
– dimensiuni lungime și calibru;
– fixație parțială la nivelul trunchiului;
– dispoziția în cadru, în jurul anselor intestinale;
– configurația externă.

Structura internă a intestinului gros
Peretele col onului conține aceleași patru tunici:
1. Tunica
2. Tunica musculară
3. Tunica submucoasa
4. Tunica mucoasă

15
CAPITOLUL II
GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV

2.1 Pancreasul este un organ retroperitoneal, dispus astfel:
– anterior coloanei lombare
– posterior stomacului
– între duoden și splină
Pancreasul are formă alungită, cu axul mare orizontal. Este o glandă cu
secreție mixtă exocrină și endocrină.
Pancreasul exocrin este o glandă acinoasă , ai cărui produs de secreție sunt
enzimele dig estive (tripsină, chimotripsină etc).
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele Largehans înconjurate de
o rețea capilară sinusoidală în care se vărsa produșii de secreție, hormonii,
insulină și glaucagonul care au rol în reglarea metabolismului gl ucidic.

2.2 Ficatul este o altă glandă anexă a tubului digestiv. Este așezat în
etajul abdominal superior, ocupand loja hepatică. Este delimitat astfel:
– superior de diafragm;
– inferior de colonul drept și stomac.
Configurația ficatului
Ficatul are dou ă fete:
– inferioară
– superioară
Are două margini :
-anterioară ascuțită în raport cu marginea costală
-posterioară în raport cu diafragmul

16

Prezintă patru lobi :
– anterior
-posterior
-stâng
-drept
Structura ficatului :
Este alcătuit dintr -o stromă conjunctivă și celule hepatice.
Vascularizația ficatului :
– nutritivă – asigurată de arteră hepatică;
– funcțională – dată de venă portă.

2.3 Căile biliare extrahepatice
Aparatul excretor al bilei este alcătuit din căile care transportă produsul de
secreți e al ficatului – bilă – de la fical la intestin.

2.4 Peritoneul
Este o membrană seroasă care acoperă pereții cavității abdomino -pelvine
și organele că se găsesc aici.

17

18
CAPITOLUL III
FIZIOLOGIA DIGESTIEI ȘI ABSOBTIEI
Digestia reprezintă totalitatea proceselor pe care alimentele le suportă în
trecerea prin tractul digestiv pt a fii absorbite.

3.1 Digestia bucală
Digestia începe în cavitatea bucală unde alimentele introduse suferă
procesul de fărâmițare numit masticație, după ca re sunt îmbibate cu saliva și
transformate în bol alimentar. Secreția salivară este continuă, dar mai abundentă
în cursul alimentării când devine mai vâscoasă. Saliva este secretată în mod
reflex.
Masticația reprezintă procesul prin care alimentele introdu se în cavitatea
bucală suferă procesul de fărâmițare mecanică. La procesul de fărâmițare
participă:
Dinții :
-incisivii – cu rol de tăiere a alimentelor;
-caninii – cu rol în sfâșierea alimentelor;
– premolarii – care au rolul de sfărâmă;
– molarii – cu același rol că și premolarii
Mișcările mandibulei , limbii, buzelor și obrajilor
Deglutiția constă în trecerea bolului alimentar din cavitatea bucală prin
faringe și esofag, în stomac.
Deglutiția cuprinde 3 timpi:
1. bucal
2. faringian
3. esofagian

19
Deglutiția este reglată pe cale nervoasă. Primul timp este voluntar, iar
ceilalți doi sunt reflexi.

3.2 Digestia gastrică
Stomacul este un organ cavitar în care alimentele sunt depozitate timp
îndelungat pt a putea fii amestecate cu sucul gastric și trans formae într -o formă
acceptabilă pt intestin adică în chim gastric. Prin mișcările stomacului, chimul
gastric este evacuat în duoden. Transformările pe care alimentele le suferă în
stomac sunt rezultatul acțiunii enzimelor din sucul gastric și cel al mișcăr ilor
stomacului.
Sucul gastric este un lichid clar, incolor sau ușor opalescent cu puternică
reacție acidă(ph= 1 – 1,5). Este secretat de glandele gastrice în cantitate mare în
perioadele digestive (1 – 2 l/zi) și este absent sau foarte scăzut în perioadele
interdigestive.
Este format în mare parte de HCl , iar în afară de acesta, sucul gastric
conține și enzime:
– pepsină, care este cea mai importantă enzimă a sucului gastric. Ea
transforma proteinele în substanțe mai simple – polipeptide sau peptone;
– labfermentul – are importanță la sugar, împiedicând trecerea rapidă a
laptelui din stomac în intestin;
– lipază gastrică este întâlnită numai în stomacul copilului;
– lipozomul
-factorul intrinsec Castle sau antianemic;
– mucină care are ro; protector nervos și umeral.
Gastrina este o substanță secretată de celulele parietale gastrice. Aceasta
stimulează formarea de HCl, pepsină și în mică măsură motricitatea stomacului.
Controlul secreție gastrice se face în trei faze:

20
1. faza cefalică : contactul alimentelor cu mucoasă bucală declanșează reflex
o creștere a cantității secreție gasrice. De asemenea stimulii vizuali, olfactivi sau
auditivi pot determină o creștere a secreției gastrice.
2. faza gastrică : este declanșată de pătrunderea ali mentelor în stomac.
Durează 3 -4 ore , timp în care alimentele rămân în stomac și are loc digestia
gastrică.
3. faza intestinală : este determinată de prezența chimului gastric în duoden.
La acest nivel volumul secreției gastrice este foarte scăzut și sărac în acid.

3.3 Digestia intestinală
Digestia începută în cavitatea bucală este continuată în stomac și
terminată, finisată în intestinul subțire. La gigestia intestinală paricipa:
1. Sucul pancreatic ( în cantitate de 1200 -1500 ml pe zi)
2. Bilă ( în cantitate de 500 -1000 ml pe zi)
3. Sucul intestinal propriu -zis ( în cantitate de 1800 ml pe zi)

Sucul pancreatic
Este produsul de secreție al pancreasului exocrin. El se vărsă în duoden
prin canalul Santorini și Winrsung. Sucul pancreatic are bogat conț inut
enzimatic dintre care cele mai importante sunt:
a) tripsină – desface polipeptidele în di – , tri- și dite -trapeptide;
b) lipaza pancreatică – descompune glicerină în grăsimi și acizi grași;
c) amilaza pancreatică descompune și amidonul crud până la ma ltoză.

21
Bila
Este produsul de secreție hepatică. Nu este un suc digestiv propriu -zis pt
că nu conține enzime. Singura enzimă biliară pe care o conține este fosfataza
alcalină. Bila mai conine:
– săruri biliare
– pigmenți biliari
– colesterol
Bila intervine în absorbția grăsimilor și vitaminelor liposolubile(A, D, K),
în eliminarea unor substanțe și are efect laxativ.

Sucul inestinal propriu -zis
Sucul intestinal este secretat de celulele intestinale. În compoziția să intră
mucus, electroliți, apă și enzime.

3.4 Absorbția intestinală
Este procesul prin care produșii de degradare ai substanțelor nutritive trec
prin epiteliul intestinal în sânge sau limfă.
Glucidele sunt ingerate sub formă de polizaharide și dizaharide. Ele sunt
absorbite ca monozaha ride prin transport activ , cu consum de energie, direct în
sânge.
Proteinele se pot absorbi și ca atare, cum este cazul absorbției unor
anticorpi conținuți în colostru. Cea mai mare parte a proteinelor sunt absorbite ca
aminoacizi prin transport activ dir ect în sânge.
Lipidele sunt ingerate sub formă de trigliceride, fosfolipide și colesterol.
Aceste grăsimi sunt descompuse până la glicerolsi acizi grași și absorbite prin

22
celulă inestinala în circulația limfatică de unde trec în sânge.Apa se absoarbe
pasiv prin difuziune. În 24 de ore în intestin se absorb 10 litri de apă.

23
Capitolul IV
GASTRITA CRONICĂ

Gastrita cronica este o entitate histopatologica caracterizata prin
inflamatia cronica mucoasei gastrice . Gastritele pot fi clasificate dupa agentul
etiologic: Helicobacter pylori, reflux biliar, medicamente antiinflamatorii
nesteroidiene, autoimunitate, raspuns alergic si dupa mecanismul
histopatologic care poate sugera agentul etiologic si sursa clinica.
Alte clasificari sun t bazate pe aspectul endoscopic al mucoasei gastrice.

Gastrita chimica sau reactiva este cauzata de lezarea mucoasei gastrice
de catre refluxul bilei si a secretiilor pancreatice in stomac, dar poate fi
cauzata si de substantele exogene, incluzind antiin flamatoarele nesteroidiene,
acidul acetilsalicilis, agentii chimioterapeutici si alcoolul. Aceste chimicale
determina leziuni epiteliale, eroziuni si ulcere care sunt urmate de hiperplazie
regenerativa detectata ca hiperplazie foveolara si distructia capil arelor cu edem
mucos, hemoragie si cresterea musch ilor netezi in lamina propria.
Nici o clasificare a gastritelor permite o descriere satisfacatoare pentru toate
tipurile acestei boli. Totusi calsificarea etiologica pune la dispozitie un model de
orienta re spre o terapie adecvata. Frecvent gastrita este o manifestare relativ
minora a unei altei boli care predomina si se manifesta in alte organe sau
sistemic, cum ar fi gastrita persoanelor imunosupresive.
Aproximativ 35% dintre adulti sunt infectati cu He licobacter pylori, dar
prevalenta infectiei in grupurile minoritare de imigranti din tarile subdezvoltate
este mult mai mare. Copii in virsta de 2 -8 ani din tarile in dezvoltare cistiga
infectia la o rata de 10% pe an, in timp ce in Statele Unite rata de i nfectare la
copii este sub 1% pe an. Aceasta diferenta majora intre ratele de infectare la

24
copii este responsabila pentru diferenta in epidemiologia dintre tarile dezv oltate
si cele in dezvoltare.
Mortalitatea in gastrita cronica este strins legata de cau za determinanta.
Gastrita cronica ca boala primitiva, cum este gastrita cu Helicobacter pylori
poate progresa la boala asimptomatica la unii pacienti, in timp ce altii raporteaza
simptome dispeptice. Evolutia clinca poate fi agravata cind pacientii dezvolt a
complicatiile infectii cu H. pylori cum sunt ulcerul peptic si neoplasmele
gastrice.
Factorii de mediu cum sunt dieta si standardul de viata sunt importante in
determinarea mecanismului patogenic prevalent in tara respectiva.

4.1 Patogenie.

Patofiz iologia gastritei cronice complica o afectiune sistemica cum ar fi
ciroza hepatica, uremia sau o infefctie.
Patogeneza celor mai importante forme gastritice cuprinde:
Gastrita cronica asociata infectiei cu Helicobacter pylori.
Helicobacter pylori este o bacterie gram -negativa care are abilitatea de a
coloniza si infecta stomacul. Bacteria supravietuieste intre straturile mucoase
care acopera suprafata gastrica epiteliala si in portiunile superioare ale foveolelor
gastrice. Infec tia este cistigata de obicei in timpul copilariei. O data ce oraganul
a fost contaminat iar bacteria devine stabila in stratul mucos gastric are lor un
raspuns inflamator intens a tesutului afectat.
Prezenta bacteriei este asociata cu distrugerea tisulara si prezenta
histologica a gastritei active si cronice. Raspunsul gazdei la infectie este format
din limfocite T si B care arata gastrita cronica, urmate de infiltratia laminei
propria si a epiteliulu i gastric de catre polimorfonucleare care vor fagocita

25
bacteria. Prezenta leucocitelor polimorfonucleare diagnostica gastrita activa.
Inflamatia antrala afeteaza interfata dintre secretia de gastrina si somatostatina,
afectind celulele G si D. In special secretia de gastrina este anormala la
persoanele care sunt infectate cu Helicobacter pylori, cu eliberarea exagerata a
gastrinei mediata de ingestia de alimente.

Infectia cu bacteria asociata gastritei cronice progreseaza cu urmatoarele
doua mecanisme pr incipale care au consecinte clinice diferite:
-gastrita predominant antrala caracterizata prin inflamatie si limitata la antru,
persoanele cu ulcer peptic demonstreaza de obicei acest model de gastrita
-gastrita atrofica multifocala caracterizata prin im plicarea corpului si antrului
gastric cu dezvoltarea progresiva de gastrita atrofica si reinlocuirea partiala a
glandelor gastrice cu epiteliu intestinal -metaplazia intestinala; persoanele care
dezvolta carcinom gastric si ulcer gastric demonstreaza de obi cei acest model de
gastrita.

Afectarea fiziologiei gastrice de catre Helicobacter pylori.
Cresterea secretiei de acid gastric precipita si spala sarurile biliare, care
normal inhiba gresterea bacteriei. Alterarea progresiva a duodenului promoveaza
metapl azia intestinala rezultind focare de proliferare bacteriana si
suprainflamatie. Acest ciclu creste inabilitatea bulbului duodenal de a neutraliza
acidul din stomac pina la momentul cind se va modifica structura bulbului si
functia sa suficient pentru a se dezvolta un ulcer.

Complicatiile infectiei cu Helicobacter pylori cuprind:
-dezvoltarea de limfoame gastrice de tip MALT, mai ales la persoanele care au
metaplazie intestinala gastrica

26
-infectia bacteriana este precursoarea gastritei atrofice cronice
-metaplazia intestinala gastrica si duodenala permite dezvoltarea ulcerului
gastric
-persistenta in organism si inflamatia asociata bacteriei permite acumularea
mutatiilor in celulele epiteliale gastrice conducind la cresterea riscului de
transformare mal igna si progresie spre adenocarcinom.

Gastrita infectioasa granulomatoasa.
Este o entitate rara. Tuberculoza poate afecta stomacul si determina
granuloame. Fungii pot de asemeni sa cauzeze granuloame si necroza, mai ale
sla pacientii care sunt imunosupre sati.

Gastrita la pacientii care sunt imunosupresati.
Infectia cu citomegalovirus a stomacului este observata la pacientii cu
imunosupresie. Histologic incluziunile eozinofilice tipice infectiei si incluziuni
intracitoplasmatice mici sunt observate. Se detecteaza un mecanism inflamator
cu infiltrat in lamina propria. Incluziunile virale sunt prezente in celulele
epiteliale gastrice si in cele endoteliale si mezenchimale. Poate rezulta necroza
severa si ulcerarea. Infectia cu Herpes simplex determina incl uziuni celulare
bazofilice in celulele epiteliale. Infectiile micobacteriene cu Mycobacterium
avium -intracellulare sunt caracterizate de infiltrate difuze in lamina propria care
formeaza rar granuloame.

27
Gastrita autoimuna.
Acest tip de gastrita este asociat cu anticorpi serici antiparietali si anti –
factor intrinsec. Corpul gastric prezinta atrofie progresiva iar pacientii vor
dezvolta anemie pernicioasa. Gastrita autoimnua asociata cu anticorpi serici
determina deficienta factorului intrinsec. Gastri ta atrofica este limitata la corpul
gastric.
Gastropatia chimica cronica reactiva.
Acest tip de gastrita este asociata cu consumul cronic prelungit de aspirina
sau antiinflamatorii nesteroidiene. Se dezvolta si cind continutul intestinal cu
bila reflueaz a in stomac, cel mai adesea la pacientii cu gastrectomie la care
leziunile se dezvolta linga stoma chirurgicala. Mecanismul prin care este
implicat epiteliul gastric este datorat efectului unor constituienti ai bilei.
Lisolecitina si acizii biliari pot int rerupe bariera mucoasa gastrica permitind
difuzia ionilor de hidrogen si lezarea celulara. Sucul pancreatic agraveaza
lezarea celulara. In contrast cu alte gastropatii cronice, inflamatia minima a
mucoasei gastrice apare tipic in gastropatia chimica.

Gastritele cronice noninfectioase granulomatoase.
Afectiunile noninfectioase sunt cauza principala pentru granuloamele
gastrice si includ boala Crohn, sarcoidoza si gastrita granulomatoasa izolata.
Boala Crohn arata implicare gastrica la 33% din cazuri. Gran uloamele au fost
descrise in asociere cu neoplasmele gastrice, incluzind carcinomul si limfomul
malign. Granuloamele similare sarcoidozei pot fi observate la persoanele care
consuma cocaina.

28
Gastrita limfocitica.
Este un tip de gastrita cronica cu inf iltrat dens in suprafata si epiteliul
foveolar de catre limfocitele T. Datorita histopatologiei similare bolii celiace,
gastrita limfocitica a fost presupusa a se datora antigenelor intraluminale. La
pacientii cu gastrita limfocitica s -au descoperit titrur i mari de anticorpi anti
Helicobacter pylori, iar in studii efectuate infectia apare dupa eradicarea
bacteriei. Unele cazuri se dezvolta dupa intoleranta la gluten si medicamente
cum este ticlopidina.

Gastrita eozinofilica.
Cantitati mari de eozinofile sunt observate in infectiile parazitare cum sunt
cele declansate de Eustoma rotundatum si anisakiaza. Gastrita eozinofilica poate
face parte din gastroenteritele eozinofilice. Desi antrul gastric este afectat,
aceasta conditie poate afecta orice segment al tractului gastrointestinal si poate fi
segmentala. Pacientii prezinta frecvent eozinofilie periferica sanguina. La copii
cazurile sunt datorate frecvent alergiei la soia sau lapte. Gastroenterita
eozinofilica poate fi intilnit a la pacientii cu sclerodermie, polimiozita si
dermatomiozita.

Gastrita de iradiere.
Dozele mici de radiatie cauzeaza leziuni mucoase reversibile in timp ce
dozele mari determina leziuni ireversibile cu atrofie si ulcerare mediata
ischemic. Modificarile reversibile constau in manifestari degenerative in celulele
epiteliale si infiltrat inflamator cronic nespecific in lamina propria. Dozele mari
de radiatii determina leziuni ireversibile ale mucoasei gastrice cu atrofia
glandelor fundice, eroziuni mucoase si hemoragie capilara.

29
Gastrita ischemica.
Se considera a fi rezultatul formarii de trombi aterosclerotici in arterele
celiace si mezenterica superioara.

Semne si simptome

Infectia cu Helicobacter pylori.
Infectia acuta nu determina de obicei nici un simptom dar infectiile
experimentale determina un sindrom clinic caracterizat prin durere epigastrica,
senzatie de plenitudine, grata, varsaturi, flatulenta, stare de rau si uneori febra.
Simptomele se remit in o saptamina chiar daca organismul nu a eliminat
bacteria. Persistenta bacteriei determina gastrita cronica care este asimptomatica
dar se poate manifesta prin durere gastrica sau rar cu greata, varsaturi, anorexie
sau scadere in greutate semnificativa. Si mptomele pot apare cu dezvoltarea
complicatiilor gastritei cronice care includ ulcerul peptic, adenocarcinomul
gastric si limfomul MALT.

Gastrita autoimuna.
Manifestarile clinice sunt initial legate de deficienta in cobalamina, care
nu este absrobita ad ecvat datorita deficientei de factor intrinsec ca rezultat al
lezarii celulelor parietale gastrice si atrofiei lor. Boala are un debut insidioa si
progreseaza lent. Deficienta de cobalamina afecteaza sistemele hematologic,
gastrointestinal si neurologic.

Manifestarile hematologice cuprind:
-anemia megaloblastica, purpura prin trombocitopenie
-slabiciune, cefalee usoara, vertigo si tinitus

30
-palpitatii, anigina, insuficienta cardiaca congestiva.
Manifestarile gastrointestinale cuprind:
-megaloblastoza epiteliului gastrointestinal
-ulcere ale limbii, anorexie cu scadere ponderala moderata
-diaree prin malabsorbtie.
Manifestarile neurologice cuprind:
-prin demielizare si degenerare axonala cu moarte neuronala
-zonele afectate sunt coloanele posterioa re si laterale ale maduvei si cerebelul
-parestezii, trenuraturi in extremitati, slabiciune si ataxie
-tulburarile sfincteriene, alterari ale functiei mentale cu iritabilitate sau dementa
si psihoza.

Gastrita granulomatoasa.
In bolile multisistemice s imptomele specifice ale imlicarii gastrice pot fi
minore. Granuloamele cazeoase secundare tuberculozei pot fi gasite in absenta
bolii pulmonare la pacientii malnutriti, imunosupresati sau alcoolici. Pacientii cu
boala Crohn si afectare gastrica raporteaza durere gastrica, greata si varsaturi.
Afectarea gastrica in boala Crohn este asociata invariabil cu cea intestinala.
Sarcoidoza stomacului este asociata cu inflamatia granulomatoasa a plaminilor,
nodulilor hilari sau glandelor salivare. Aproximativ 10% din tre pacientii cu
sarcoidoza sunt asimptomatici. Cei simptomatici prezinta ulcere gastrice,
hemoragie, strictura pilorica si obstructie gastrica.

Gastrita granulomatoasa idiopatica izolata.
Diagnosticul este stabilit cind sunt excluse entitatile clinice
granulomatoase cunoscute. Pacientii care sunt simptomatici au peste 40 de ani si

31
se prezinta cu durere epigastrica, scadere in greutate si varsaturi secundare
obstructiei pilorice.

Gastrita limfocitica.
Acest tip afecteaza mai ales pacientii in virsta. Poate fi asociata cu infectia
cronica cu Helicobacter pylori, enteropatia la gluten si boala Menetrier. A fost
descrisa complicind limfomul MALT si carcinomul gastric.

Gastroenterita eozinofilica.
Unii p acienti au boli ale tesutului conjunctiv. Cei cu implicare
predominant mucoasa raporteaza varsaturi, greata si durere abdominala
relationata cu ingestia unor anumite alimente. Pacientii care implica afectarea
muscularis propria prezinta rigiditatea si ingr osarea gastrica cu obstructie. Multi
pacienti au un istoric de alergii, eozinofilie periferica, astm. Eczema sau
sensibilitate la alimente.

Gastrita din boala grefa contra gazda.
Boala grefa contra gazda urmeaza transplantului de maduva osoasa sau
trans fuziilor, mai ales daca pacientii sunt imunosupresati. Acesti pacienti
prezinta greata, varsaturi si durere abdominala suprioara fara diaree.

Examenul fizic.
Elementele descoperite asociate cu complicatiile infectiei cu Helicobacter
pylori si gastritei a utoimune cuprind:
-sensibilitate gastrica, testul guaiac pozitiv din scaun daca sunt hemoragii oculte
-respiratie urit mirositoare -halitoza, cu balonare si sindrom de suprapopulare
bacteriana

32
-semnele neurologice ale anemiei pernicioase, tegumente icter ice sau palide,
tahicardie, cardiomegalie, murmur sistolic.

Diagnostic

Studii de laborator:
-evaluarea nivelului de pepsinogen I fata de pepsinogen II este de ajutor in
gastrita atrofica
-nivelul pepsinogenului I este scazut in ser prin atrofia glandel or gastrice
-masurarea raportului dintre cele doua forme de pepsinoge ajuta la
diagnosticarea gastritei atrofice si a carcinomului gastric
-testul rapid la ureaza din biopsia tesutului gastric
-cultura bacteriana din biopsia gastrica, mai ales pentru se nsibilitatea antibiotica
-detectarea anticorpilor antiparietali si anti -factor intrinsec in ser
-aclorhidria, bazala si stimulata, alaturi de hipergastrinemia in gastrita autoimuna
-cobalamina scazuta serica, testul Schilling.

Proceduri efectuate.
Endoscopia superioara este esentiala pentru stabilirea diagnosticului de
gastrita. Elementele gastrice evidentiate in infectia bacteriana cronica includ
zone de metaplazie intestinala. Se vor preleva mostre de tesut din antrul gastric,
incizura si corp gas tric pentru a stabili topografia gastritei si identificarea atrofiei
si metaplaziei intestinale.
In gastrita granulomatoasa elementele endoscopice includ nodularitatea mucoasa
cu ulcere multiple aftoase, ulceratii lineare sau serpinginoase, ingrosarea
pliurilor antrale, colabarea antrului, hipoperistaltica si stricturi duodenale.
Implicarea gastrica extensiva conduce la linita plastica.

33

Gastrita limfocitica la endoscopie arata pliuri largite cu eroziuni aftoide si aspect
de cratere de vulcani periferici cu un crater central. Elemente descrise in gastrita
varioliforma.
Elementele endoscopice descoperite in gastropatia chimica si de reflux arata o
mucoasa gastrica cu struri rosii si zone de hemoragie aparenta.

Diagnosticul infectiei cu Helicobacter pylor i. Metoda standard este
identificarea histologica a bacteriei. Se vor obtine cel putin doua biopsii din
antrul gastric, din corp si incizura. Biopsiile vor fi colorate cu Giemsa, Centa sau
Starry sau daca bacteria nu este observata se indica teste de imuno histochimie.
In stadiul cronic al gastritei numarul de bacterii este scazut deoarece metaplazia
intestinala determina un mediu nefavorabil pentru viabilitatea acestora. Acum se
vor folosi testul de ureaza si evidentierea hserologica a infectiei.

Examenul histologic. In gastrita cu Helicobacter pylori bacteriile sunt
descoperite in straturile mucoase in grupuri la polul apical al celulelor si in
foveolele gastrice. Bacteriile sunt mai numeroase in antrum. Se observa infiltrate
polimorfonucleare in lamina p ropria, glande, epiteliul de suprafata si cel
foveolar. In evolutia bolii se observa atrofia glandulara cu metaplaz ie intestinala
si aclorhidrie.
In gastritele granulomatoase este afectat mai ales antrumul. In stadiile
initiale se pot observa granuloame i zolate in mucoasa si submucoasa. In stadiile
tardive inflamatia se extinde in muscularis propria iar fibroza este proeminenta.
Granuloamele asociate cu tuberculoza sunt cazeoase.

34
Gastritele noninfectioase prezinta granuloame noncazeoase. Boala Crohn
asoci aza abcesul glandelor. Agregatele limfoide sunt frecvente. Cazurile severe
prezinta fisuri, ulcere, inflamatia transmurala s i fibroza mucoasa si seroasa.
Infectiile gastrice virale prezinta incluziuni virale intracelulare. Poate
rezulta necroza si ulcerar ea severa a mucoasei.
In gastritele limfocitice, bazofile si eozinofile se observa acumularea anormala a
respectivelor celule inflamatorii in straturil e mucoasei si lamin apropria.
In gastropatia chimica modificarile sunt proeminente in regiunea
prepilor ica dar tind sa se extinda si la cea oxintica. Modificarile includ edemul
mucos, congestia, hiperplazia fibromusc ulara, hiperplazia foveolara.
In gastrita de iradiere au loc modificari degenerative in celulele epiteliale
si infiltrat cronic nespecific inflamator in lamina propria. Aceste modificari sunt
reversibile in citeva luni. Radiatiile intensive determina distrugerea ireversibila a
mucoasei, cu atrofia glandelor gastrice, eroziuni m ucoase si hemoragie capilara.
Gastrita ischemica prezinta eroziun i superficiale si rara ulcere profunde.
Modificarile inflamatorii sunt observate in contextul repararii ulcerelor. Ulcerele
ischemice sunt mai frecvent antrale si sunt de obicei inconjurate de eroziuni
multiple.

Diagnosticul diferential se face cu urmato arele afectiuni: boala Crohn,
gastrita atrofica, boala de reflux gastroesofagian.

Tratamen t
Daca un pacienti a fost tratat pentru infectia cu Helicobacter pylori trebuie
confirmata eradicarea. Aceasta este evaluata la 4 saptamini dupa inceperea
tratamentu lui. Eradicarea poate fi confirmata prin testul la ureaza si testul
antigenelor din scaun. Pacientii sunt urmariti prin endoscopie, de exemplu daca

35
este descoprita metaplazia acestia necesita supraveghere medicala atenta. Pentru
pacientii cu gastrita atrof ica si/sau displazie endoscpia de supraveghere este
recomandata dupa 6 luni.

Prognostic.
Prognosticul este relationat in functie de cauza gastritei. Gastrita cronica
asociata cu Helicobacter pylori poate exista ca un proces asimptomatic pentru
intreaga viata a individului sau se poate manifesta prin simptome dispeptice
nespecifice sau prin complicatiile sale. Eradicarea determina vindecarea rapida a
infectiei cu disparitia infiltratului neutrofilic din mucoasa gastrica. Disparitia
componentei limfoide a gastritei poate necesit a citeva luni dupa tratament.
Rezultatele studiilor de evaluare a evolutiei gastritei atrofice dupa
eradicarea bacteriei sunt variate. Studiile dupa ani de la eradicarea infectiei nu au
demonstrat reghresia atrofiei gastrice. Cursul clinic al bolii poate fi agravat cind
pacientii dezvolta complicatii cum sunt carcinomul gastric sau ulcerul peptic.
Gastrita cu Helicobacter pylori este cea mai frecventa cauza a limfomului
MALT. Pacientii cu gastrita atrofica cronica pot avea riscul de limfom 12 -16 ori
fata de populatia generala de a dezvolta carcinomul gastric. Factorii de mediu
cum sunt dieta si standardul de viata sunt importante pentru a determina terapia
indicata.

Cauze si factori de risc
Gastrita infectioasa:
-inhectia Helicobact er pylori -cauza cea mai comuna a gastritei cronice
-infectia cu Helicobacter heilmannii
– micobaterioza, sifilis, histoplasmoza, mucormicoza, blastomicoza, anisakiaza,
anisakidoza

36
-infectiile parazitice -specii de strogyloides, schistosomiaza, Diphylobit hrium
latum
-infectii virale cu citomegalovirus si herpes simplex virus.

Gastritele noninfectioase:
-gastrita autoimnua, gastropatia uremica
-gastrita ghimica prin reflux biliar cronic sau consum de antiinflamatorii
nesteroidiene
-gastritele granuloa mtoase cronice asociate cu boala Crohn, sarcoidoza, corpurile
straine, consumul de cocaina, gastrita granulomatoasa izolata, boala
granulomatoasa cronica a copilariei, granuloamele eozinofilice, granulomatoza
alergica si vasculita, granuloamele plasmocitar e, noduli reumatoizi, amiloidoza
tumorala si granuloamele asociate cu carcinomul gastric, limfomul gastric
-gastrita de iradiere, gastrita ischemica, gastrita secundara medicamentelo

37
Capitolul V
Prezentarea cazurilor

SPITALUL: JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TÂRGOVIȘTE
SECȚIA: Boli interne
DOSAR DE ÎNGRIJIRE 1

DATE DE IDENTIFICARE
NUMELE: S PRENUME: R
VÂRSTĂ: 57 ani SEX: M
DOMICILIU: Târgoviște LOCAL ITATEA: Târgoviște
STRADA: Aleea Sinaia nr 12
JUDEȚUL: Dâmbocița

DATE DESPRE SPITALIZARE
1.DATA INTERNĂRII: ANUL: 2013 LUNA: 02 ZIUA: 10 ORA: 10:44
2.DATA IEȘIRII: ANUL: 2013 LUNA: 02 ZIUA: 14 ORA: 15:22
3.MOTIVELE INTERNĂRII: pirozis, insomnii, astenie, fatigabilitate, scădere
ponderală , dureri colicative epigastrice, greața și vărsături postprandiale tardive
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Gastrită Cronică în observare

SITUAȚIA MATERIALĂ LA INTERNARE
SITUAȚIA FAMILIALĂ: casatorit NR. COPII: 3
SITUAȚIA SOCIALĂ: buna PROFESIA: inginer
CONDIȚII DE LOCUIT: bune

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA
NUME: S.A. ADRESA: Târgoviște TELEFON:
NUME: R.A. ADRESA: Târgoviște TELEFON:

ANTECEDENTE
HEREDO – COLATERALE: -neagă boli infecțioase
PERSONALE: – FIZIOLOGICE : apendicectomie la 13 ani
-PATOLOGICE
FACTORI DE RISC LEGAȚI DE MODUL DE VIAȚĂ: condiții bune de viata

38
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacientul în vârstă de 57 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele probleme:
dureri colicative epigastrice, greața și vărsături postprandiale tardive . Pe baza
acestor probleme el este internat pe sectia boli interne
TEGUMENTE ȘI MUCOASE – palide și umede
ȚESUT CELULAR SUBCUTANAT – normal reprezentat
SISTEM LIMFOGANGLIONAR – nepalpabil, nedureros
SISTEMUL OSTEO -ARTICULAR – integru, mobil
SISTEMUL MUSCULAR – tonus muscular scăzut
APARATUL RESPIRATOR – torace normal conformat, ambele hemitorace
prezintă mișcări simetrice de ridicare și coborâre în timpul inspirației și
expitației
APARATUL CARDIO -VASCULAR – cord în limitele vârstei, șoc ul apexian în
spațiul V intecostal, pe linia medio -claviculară stângă, aria matității cardiace în
limite normale, zgomote cardiace ritmice
APARATUL DIGESTIV – abdomen suplu, elastic , mobil cu mișcările
respiratorii, dureros la palpare în epigastru și hipo condrul drept. Ficat, căi
biliare, splină în limite normale
APARATUL UROGENITAL -micțiuni fiziologice, 4/zi
S.N.C. și organe de simț -în limite normale

PRESCRIPȚII MEDICALE
TRATAMENT: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil , Soluție glucoză 5%, 500 ml,
perfuzabil , Agocalmin 2 ml în perfuzie , Metoclopramid 2 ml în perfuzie
Zantac 2ml i.m. , Ranitidină cp.150 mg per os
EXAMINĂRI (examene de laborator)
Recoltarea sângelui pentru examene de laborator
Efectuare de ecografie abdominala
Efectuare EKG
REGIM : se vor evita alimente le excesiv condimentate cu efect iritant asupra
mucoasei gastrice

39
OBSERVARE INIȚIALĂ
SITUAȚIA LA INTERNARE: ÎNĂLȚIME: 1.65 m
GREUTATE: 65 kg
T.A.: 150/90 mm/Hg
PULS: 72 puls/min
TEMPERATURĂ: 36,5 °C
RESPIRAȚIE :17 resp/min
VĂZ: bun
AUZ: bun

NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA: Dependent:dispnee
2.A M ÂNCA: Dependent:varsaturi
3.A ELIMINA: Dependent:constipatie
4.A SE MIȘCA :Independent
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent:nu poate dormi datorita durerilor
6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: Independent
7.A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent
8.A FI CURAT, A -ȘI PROTEJA TEGUMENTELE: Independent
9.A EVITA PE RICOLELE: Independent
10.A COMUNICA: Independent
11.A -ȘI PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Independent
13.A FI UTIL: Independent
14.A ÎNVĂȚA SĂ -ȘI MENȚINĂ SĂNĂTATEA: Independent
ALERGIC LA: nu este alergic
ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONȘTIENȚĂ: normală
2.COMPORTAMENT: normal
3.MOD DE INTERNARE:SINGUR: X FAMILIA: ALȚII:
4.PARTICULARITĂȚI : nu are

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIAȚĂ:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:
MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN: X
OCUPAȚII, LOISIRURI: Inginer
PARTICULARITĂȚI: nu are
PROBLEME SOCIALE :nu are

40
INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFĂCUTE : de a mânca, de a elimina, de a respira, de a dormi

POSIBILITĂȚI DE ÎNGRIJIRE
1.VINDECARE:
2.STABILIZARE, AMELIORARE: x
3.AGRAVARE:
4.DECES:

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
OBIECTIVE GLOBALE: Pacientul sa devina independet nevoilor fundamentale
OBIECTIVE SPECIFICE:
Pacientul să prezinte o diminuare a durerii în decurs de 2 -3 zile
Pacientul să fie echilibrat hidro – electrolitic, să prezinte o stare de bine, fără
vărsături în următoarele ore.
Pacientul să recâștige treptat apetitul, să aibe o alimentație corespunzătoare
cantitativ și calitativ.
Pacientul trebuie să prezinte un somn cantitativ și calitativ în limite fiziologice
7-8 ore pe noapte.
Pacientul să prezinte tegumente și mucoase uscate.Evaluare la 2 zile.

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL
Pe toata perioada internarii pacientul a prezentat un comportam ent normal

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII
În urma tratamenului stare pacientului se amelioreaza

EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE
Pacientul în vârstă de 57 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele probleme:
dureri colicative epigastrice, greața și vărsături postprandiale tardive . Pe baza
acestor probleme el este internat pe sectia boli interne.La indicatia medicului am
adnimistrat urmatorul tratament: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil, Soluție
glucoză 5%, 500 ml, perfuzabil, Agocalmin 2 ml în pe rfuzie, Metoclopramid 2
ml în perfuzie Zantac 2ml i.m., Ranitidină cp.150 mg .Pacientul este externat
datorita aleliorarii durerilor

MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTERNARE: SINGUR: X CU FAMILIA: ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT: Propriu SALVARE

41
Ziua de
boală Problema
pacientului Obiective Intervenții
autonone Intervenții
delegate Evaluare
10.02.2013 Disconfort, durere
abdominală Pacientul să
prezinte o
diminuare a durerii
în decurs de 2 -3 zile Asigur condiții
de microclimat,
cu salon curat,
aerisit și
temperatură
optimă
evaluez
caracteristicile
durerii:debutul și
durata,
localizare,
iradiere,
intensitate și
carac ter, factori
care o
declanșează sau
o agravează – la indicația
medicului
pregătesc
recoltez sânge
pentr examenele
de laborator.
– administrez
tratamentul
recomandat de
medic: ser
fiziologic,
Agocalmin,
Ranitidină,
Zantac,
Papaverină.
În urma
tratamentului
corect insituit și
urmat durerile se
diminuează
treptat
11.02.2013 Grețuri,vărsături cu
conținut alimentar Pacientul să fie
echilibrat hidro –
electrolitic, să
prezinte o stare de
bine, fără vărsături
în următoarele ore. Supraveghez
funcții le vitale și
vegetative și le
notez în foaia de
observație.
În următoarele
zile mențin
aceleași interveții
autonome . Administrez la
indicația
medicului:
Metoclopramid,
3cp/zi, vitamină
C 3cp/zi,
Glubifer 3 cp/zi Pacientul nu mai
prezintă
vărsături,numai o
ușoară greață

42
12.02.2013 Deficit de
alimentație Pacientul să
recâștige treptat
apetitul, să aibe o
alimentație
corespunzătoare
cantitativ și
calitativ. După încetarea
vărsăturilor
rehidratez
pacientul cu
cantități mici de
lichide. Fac
bilanțul zilnic
ingesta excreta. Administrez
medicația
prescrisă în
raport cu orarul
meselor:
antiemetice
înainte de mese,
fermenți
digestivi în
timpul meselor,
restul medicației
postalimentar Pacientul este
alimentat per os
cu alimentație
hidrică,
respectând
regimul impus de
boală

13.02.2013 Tulburări ale
ritmului de somn Pacientul trebuie să
prezinte un somn
cantitativ și calitativ
în limite fiziologice
7-8 ore pe noapte. Îi asigur
condițiile optime
de odihnă,
înlăturând
stimulii externi
auditivi, vizuali
ce ar putea
perturba somnu l. La indicația
medicului
administrez
intramuscular 1
fiolă
Fenobarbital,
observ efectul
medicației. Pacientul a
beneficiat de 7 -8
ore de somn
calitativ fără
treziri nocturne
14.02.2013 dureri colicative în
regiunea epigastrică
Pacientul să
prezinte tegumente
și mucoase
uscate.Evaluare la 2
zile Planific un
program de
igienă adaptat la
starea fizică.
administrez
intramuscular 1
fiolă
Fenobarbital, În urma
intervențiilor
efectuate,
pacientul
prezintă
tegumente curate

43

SPITALUL: JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TÂRGOVIȘTE
SECȚIA: Boli interne
DOSAR DE ÎNGRIJIRE 2

DATE DE IDENTIFICARE
NUMELE: P. PRENUME: S
VÂRSTĂ: 24 ani SEX: F
DOMICILIU: Gorgota LOCALITATEA: Răzvad
STRADA: Principală
JUDEȚUL: Dâmbovița

DATE DESPRE SPITALIZARE
1.DATA INTERNĂRII: ANUL: 2013 LUNA: 03 ZIUA: 01 ORA: 12:22
2.DATA IEȘIRII: ANUL: 2013 LUNA: 03 ZIUA: 05 ORA: 15:36
3.MOTIVELE INTERNĂRII: durere epigastrica violenta, greata, varsatura
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Gastrită cronica în observare

SITUAȚIA MATERIALĂ LA INTERNARE
SITUAȚIA FAMILIALĂ: Necasatorit NR. COPII: –
SITUAȚIA SOCIALĂ: Buna PROFESIA: Studenta
CONDIȚII DE LOCUIT: Buna

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA
NUME: P.A ADRESA: Gorgota TELEFON:
NUME: P.C ADRESA: Gorgota TELEFON:

ANTECEDENTE
HEREDO – COLATERALE: -neaga boli infectioase
PERSONALE: – FIZIOLOGICE : neaga
-PATOLOGICE
FACTORI DE RISC LEGAȚI DE MODUL DE VIAȚĂ: conditi bun e de viata

44
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacienta P.S. în varta de 24 de ani se prezinta laspital cu urmatoarele probleme:
durere epigastrica violenta, greata, varsatura , ameteli.Pe baza acestor pobleme
este internata pe sectia Boli Interne pentru investigatii si tratament
TEGUMENTE ȘI MUCOASE -palide
ȚESUT CELULAR SUBCUTANAT -normal reprezentat
SISTEM LIMFOGANGLIONAR -nepalpabil
SISTEMUL OSTEO -ARTICULAR -integru, mobil
SISTEMUL MUSCULAR -normotrof
APARATUL RESPIRATOR – cai respirator ii libere, respiratie normala, torace
normal conformat
APARATUL CARDIO -VASCULAR – in limite normale
APARATUL DIGESTIV – durere epigastrica violenta , greturi, varsaturi,
constipatie
APARATUL UROGENITAL -in limite normale
S.N.C. și organe de simț -in limite normale

PRESCRIPȚII MEDICALE
TRATAMENT: Controloc, omeran, metoclopramid, no -spa,venter, rani tidina
EXAMINĂRI (examene de laborator)
Recoltarea probelor de laborator: sange si urina
EKG
Endoscopie
Ecografie abdominala
REGIM : fara conserve, fara condim ente

OBSERVARE INIȚIALĂ
SITUAȚIA LA INTERNARE: ÎNĂLȚIME: 1.56 m
GREUTATE: 55 kg
T.A.: 120/70 mm/Hg
PULS: 70 puls/min
TEMPERATURĂ: 36,8°C
RESPIRAȚIE: 17 resp/min
VĂZ: bun
AUZ: bun

45
NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA: Independent
2.A M ÂNCA: Dependent: varsaturi , greturi, dureri epigastrice
3.A ELIMINA: Dependent: varsaturi, constipatie
4.A SE MIȘCA : Independent
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent: greata si varsaturi le sunt factori ce
perturba somnul
6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: Independent
7.A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent
8.A FI CURAT, A -ȘI PROTEJA TEGUMENTELE: Independent
9.A EVITA PERICOLELE: Dependent: lezarea mucoasei gastrice
10.A COMUNICA: Independent
11.A -ȘI PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Independent
13.A FI UTIL: Independent
14.A ÎNVĂȚA SĂ -ȘI MENȚINĂ SĂNĂTATEA: Independent
ALERGIC LA: nu este alergica

ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONȘTIENȚĂ: normala
2.COMPORTAMENT: normal
3.MOD DE INTERNARE:SINGUR: X FAMILIA: ALȚII:
4.PARTICULARITĂȚI : studenta

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIAȚĂ:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:
MEDIUL (HABITAT):RURAL: X URBAN:
OCUPAȚII, LOISIRURI: Studenta
PARTICULARITĂȚI: Studentă
PROBLEME SOCIALE :nu are

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFĂCUTE : de a manca, de a elimina, de a evita pericolele

POSIBILITĂȚI DE ÎNGRIJIRE
1.VINDECARE:
2.STABILIZARE, AMELIORARE: X
3.AGRAVARE:
4.DECES:

46

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
OBIECTIVE GLOBALE: Pacienta sa aibe toate nevoile indepenedente
OBIECTIVE SPECIFICE:
– diminuarea greturilor si varsaturilor
– combaterea diaree i
-calmarea disconfortului abdominal
– pacienta sa isi insuseasca educatia sanitara

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL
Pacienta a prezentat un comportament normal pana in ziua a V -a cand a fugit din
spital

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII
EKG, Ecografie abdominala

EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE
Pacienta P.S. în varta de 24 de ani se prezinta laspital cu urmatoarele probleme:
durere epigastrica violenta, greata, varsatura , ameteli.Pe baza acestor pobleme
este internata pe sectia Boli Interne p entru investigatii si tratament.La indicatia
medicului am adnimistrat urmatorul tratament: Controloc, omeran,
metoclopramid, no -spa,venter, rani tidina. La 5 zile de la internare pacienta fuge
din spital din motive necunoscute

MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTE RNARE: SINGUR: X CU FAMILIA: ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT: Fugită SALVARE

47
Ziua de
boală Problema
pacientului Obiective Intervenții
autonone Intervenții
delegate Evaluare
01.03.2013 – greata
– varsaturi
– dureri epigastrice
violente
– crampe abdominale – diminuarea
greturilor si
varsaturilor
– evitarea
dezhidratarii – asigur conditii
de confort
fizic(salon aeisit,
lenjerie curata,
temperatura
optima)
– asigur repaus
fizic si psihic ale pacientei si le
notez in foaia de
observatie:
TA 130/70mmHg
Puls 69 p / min
TEMPERATURA:
36,9
Respiratie 16
r/min
– la indicatia
medicului
administrez
intravenos solutie
glucozata in care
adaug papaverina,
scobutil si
metoclopramid – dupa
administrarea
analgezicului,
pacienta
manifesta dureri
usor diminuate,
insa tranzitul
intestinal nu a
revenit la normal

02.03.2013 – somn perturbat
– oboseala
– greata – asigurarea unui
somn suficient
– disparitia
greturilor – aigur
alimentatia si
hidratarea
pacientei
conform
regimului indicat
de medic – administrez
tratamentul
prescris de medic
respectand
medicamentele,
doza, calea si ora
de administrare
indicate de acesta
– pacienta
manifesta durere
ameliorata

48
03.03.201 3 -disconfort abdominal – calmarea
disconfortului
abdominal – comunic cu
pacienta despre
durerile pe care
le mai resimte
– evaluez
durerea: durata ,
intensitate tratamentul
prescris
– observ mimica si
tegumentele
pacientei pe
parcursul
tehnicilor – dupa tratament
nu mai prezinta
dureri
– si-a insusit
corespunzator
cunostintele
04.03.2013 -pacienta prezinta
stare de sanatate in
limite normale – pacienta sa isi
insuseasca
educatia sanitara – fac educatia
sanitara atat a
pacientei cat si a
familiei – monitorizez
functiile vitale si
le notez in foaia de
observatie – si-a insusit
educatia sanitara
corect

05.03.2013 Fugită din spital Fugită din
spital Fugită din
spital Fugită din spital Fugi tă din
spital

49
SPITALUL: JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TÂRGOVIȘTE
SECȚIA: Boli Interne
DOSAR DE ÎNGRIJIRE 3

DATE DE IDENTIFICARE
NUMELE: R. PRENUME: A
VÂRSTĂ: 43 SEX: M
DOMICILIU: Pucioasa LOCALITATEA: Pucioasa
STRADA: Principală
JUDEȚUL: Dâmbovița

DATE DESPRE SPITALIZARE
1.DATA INTERNĂRII: ANUL: 2013 LUNA: 03 ZIUA: 01 ORA: 08:56
2.DATA IEȘIRII: ANUL: 2013 LUNA: 03 ZIUA: 05 ORA: 15:34
3.MOTIVELE INTERNĂRII: grețuri, vărsături acide, eructații, scădere
ponderală, astenie fizică, amețeli, cefalee, insomnii
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Suspiciune de gastrita cronica

SITUAȚIA MATERIALĂ LA INTERNARE
SITUAȚIA FAMILIALĂ: Casatorit NR. COPII: 2
SITUAȚIA SOCIALĂ: buna PROFESIA: profesor
CONDIȚII DE LOCUIT: bune

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA
NUME: R.E ADRESA: Pucioasa TELEFON:
NUME: S.A ADRESA: Pucioasa TELEFON:

ANTECEDENTE
HEREDO – COLATERALE: -neaga boli infectioase in familie
PERSONALE: – FIZIOLOGICE : neaga
-PATOLOGICE :neaga
FACTORI DE RISC LEGAȚI DE MODUL DE VIAȚĂ: conditii bune de viata

50
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacientul R.A in varsta de 43 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele
probleme grețuri, vărsături acide, eructații, scădere ponderală, astenie fizică,
amețeli, cefalee, insomnii .Pe baza acestor probleme este internat pe sectia de
boli interne pentru in vestigatii si tratament
TEGUMENTE ȘI MUCOASE -palide
ȚESUT CELULAR SUBCUTANAT -slab reprezentat
SISTEM LIMFOGANGLIONAR -nepalpabil
SISTEMUL OSTEO -ARTICULAR -integru, mobil
SISTEMUL MUSCULAR -in limite normale
APARATUL RESPIRATOR – torace normal conformat, ambele hemitorace
prezintă mișcări simetrice de ridicare și coborâre în timpul inspirației și
expitației
APARATUL CARDIO -VASCULAR – cord în limitele normale, șocul apexian în
spațiul V intecostal, pe linia medio -claviculară stângă
APARATUL DIGESTIV – abdomen suplu, elastic , mobil cu mișcările
respiratorii, dureros la palpare în epigastru și hipocondrul stâng
APARATUL UROGENITAL -in limite normale
S.N.C. și organe de simț -in limite normale

PRESCRIPȚII MEDICALE
TRATAMENT: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil , Algocalmin 2 ml în perfuzie
Metoclopramid 2 ml în perfuzie , Zantac 2ml i.m. , Ranitidină cp.150 mg per os
EXAMINĂRI (examene de laborator)
Recoltare de sange si urina pentru examenele de laborator
EKG
Ecografie abdominala
Rx pulmonar
REGIM fara prajeli, condimente

OBSERVARE INIȚIALĂ
SITUAȚIA LA INTERNARE: ÎNĂLȚIME: 1.43 m
GREUTATE: 56 kg
T.A.: 130/70 mm/Hg
PULS: 78 puls/min
TEMPERATURĂ: 36.7°C
RESPIRAȚIE: 22 resp/min
VĂZ: bun
AUZ: bun

51
NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA: Dependent:dispnee
2.A M ÂNCA: Dependent: senzația de greață și vomă
3.A ELIMINA: Dependent: varsatura
4.A SE MIȘCA : Dependent: postură neadecvată datorată durerii
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent:somn insuficient
6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: Independent
7.A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent
8.A FI CURAT, A -ȘI PROTEJA TEGUMENTELE: Independent
9.A EVITA PERICOLELE: Independent
10.A COMUNICA: Independent
11.A -ȘI PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Independent
13.A FI UTIL: Independent
14.A ÎNVĂȚA SĂ -ȘI MENȚINĂ SĂNĂTATEA: Independent
ALERGIC LA: nu este alergic

ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONȘTIENȚĂ: normala
2.COMPORTAMENT: normal
3.MOD DE INTERNARE:SINGUR: X FAMILIA: ALȚII:
4.PARTICULARITĂȚI ” nu are

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIAȚĂ:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:
MEDIUL (H ABITAT):RURAL: URBAN: X
OCUPAȚII, LOISIRURI: Profesor
PARTICULARITĂȚI: Nu are
PROBLEME SOCIALE :Nu are

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFĂCUTE :de a manca, de a elimina, de a se misca, de a respira

POSIBILITĂȚI DE ÎNGRIJIRE
1.VINDECARE:
2.STABILIZARE, AMELIORARE: X
3.AGRAVARE:
4.DECES:

52
OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
OBIECTIVE GLOBALE: Pacienta sa fie independanta fata de cele 14 nevoi
OBIECTIVE SPECIFICE:
Pacientul să prezinte o diminuare a durerii în decurs de 2 -3 zile
Pacientul să fie echilibrat hidro – electrolitic, să prezinte o stare de bine, fără
vărsături în următoarele ore
Pacientul să recâștige treptat apetitul, să aibe o alimentație corespunzătoare
cantitativ și calitativ.
Pacientul trebuie să prezinte un somn cantitativ și c alitativ în limite fiziologice
7-8 ore pe noapte.
Pacientul să prezinte tegumente și mucoase uscate.Evaluare la 2 zile.

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL
Pacientul prezinta un comportament normal

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII
EKG, Ecografie abdominala, Rx pulmonar

EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE
Pacientul R.A in varsta de 43 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele
probleme grețuri, vărsături acide, eructații, scădere ponderală, astenie fizică,
amețeli, cefalee, insomnii .Pe baza acestor probleme este internat pe sectia de
boli interne pentru investigatii si tratament.La indicatia medicului am administrat
tratamentul: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil , Algocalmin 2 ml în perfuzie
Metoclopramid 2 ml în perfuzie , Zantac 2ml i.m. , Ranitidină .În urma
tratamentului si investigatiilor pacientul este esxternat pentru amelioarea
problemelor

MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT: Propriu SALVARE

Ziua de
boală Problema pacientului Obiective Intervenții
autonone Intervenții
delegate Evaluare
01.03.2013 Dureri colicative în
epigastru neperiodice
ce apar la 1 -2ore
postprandial și noaptea Pacientul să
prezinte o
diminuare a
durerii în decurs
de 2-3 zile Asigur
pacientului
confort psihic și
fizic în perioada
dureroasă și
postprandial Administrez
tratamentul
recomandat de
medic: ser
fiziologic,
Agocalmin,
Ranitidină, În urma
tratamentului
corect insituit și
urmat durerile se
diminuează
treptat.
02.03.2013 Grețuri,vărsături cu
conținut alimentar Pacientul să fie
echilibrat hidro –
electrolitic, să
prezinte o stare
de bine, fără
vărsături în
următoarele ore Supraveghez
funcțiile vitale și
vegetative și le
notez în foaia de
obsrvație.
Administrez la
indicația
medicului:
Metoclopramid,
3cp/zi, vitamină
C 3cp/zi,
Glubifer 3 cp/zi. Pacientul nu mai
prezintă
vărsături,numai o
ușoară greață

03.03.2013 Astenie
progresivă,paloarea
tegumentelor. Pacientul să
recâștige treptat
apetitul, să aibe o
alimentație
corespunzătoare
cantitativ și
calitativ Aerisesc salonul
înaintea fiecărei
mese.
Administrez
medicația
prescrisă în
raport cu orarul
meselor:
antiemetice
înainte de mese,
fermenți
digestivi în
timpul meselor Pacientul
primește un
regim hidro –
lacto -zaharos
04.03.2013 Neliniște, cefalee,
dureri epigastrice Pacientul trebuie
să prezinte un Îi asigur
condițiile optime administrez
intramuscular 1 Datorită
medicației

54
somn cantitativ și
calitativ în limite
fiziologice 7 -8
ore pe noapte. de odihnă,
înlăturând
stimulii externi
auditivi, vizua li
ce ar putea
perturba somnul fiolă
Fenobarbital,
observ efectul
medicației.
Mențin
intervențiile cu
rol delegat și
propriu administrate
somnul a fost
liniștit
05.03.2013 Dureri colicative în
regiunea epiga strică Pacientul să
prezinte
tegumente și
mucoase uscate Planific un
program de
igienă adaptat la
starea fizică Mențin
intervențiile
delegate În urma
intervențiilor
efectuate,
pacientul
prezintă
tegumente și
mucoase curate.
Obiectiv realizat.

Capitolul VI
Prezentarea tehnicilor

6.1 Recoltarea vărsăturilor
Definiție:
Vărsătura – conținut gastric care se elimină spontan, de obicei în afecțiuni
digestive, dar întâlnit și că un simptom în alte afecțiuni sau în sarcină.
Scop: explorator
Se fac examinări macroscopice, bacteriologice și chimice pentru stabilirea
diagnosticului.
Materiale necesare:
– două tăvițe renale curate și uscate;
– pahar cu soluție aromată;
– mușama,traversă, prosop.
Pregătirea psihică a pacientului:
– va fii încurajat și susținut în timpul vărsăturii
Pregătirea fizica:
– se aseaza șezând sau în decubit dorsal cu capul întors lateral
– se aseaza sub cap un prosop sau în jurul gâtului
Se protejează lenjeria de pat și de corp cu o mușama sau traversa
Execuți e:
– se îndepărtează proteza dentară(dacă este cazul)
– i se oferă tăvița renală sau este susținută de asistenta medicală
– sprijină fruntea bolnavului
– i se oferă paharul cu apă să -și clătească gura

56
Îngrijirea ulterioară a pacientului :
– se șterge gur a pacientului
– se îndepărtează materialele folosite
– se aseaza pacientul în poziție comodă și se acoperă
– se aerisește salonul
– se supraveghează pacientul în continuare
Pregătirea produsului pentru examenul de laborator:
– se completează buletinul de recolare
– se trimite produsul la laborator
Notarea în F.O.
– se notează aspectul macroscopic, cantitatea
– unele semne însoțitoare sau premergătoare ( cefalee, vertij, transpirații etc)

57
6.2 Explorarea secreție gastrice

În prezent secreția gastrică a acidului clorhidric se explorează prin teste de
stimulare de o valoare superioară ca: teste cu analogi ai histaminei ( histalog), cu
pentagastrina sau cu insulină. În practică se utilizează cel mai frecvent testul cu
histamină.

Tubajul gastric cu histalog

Material necesar:
– același material că și la tubajul gastric
– hisamina, romergan sau feniramin
– seringă de 20 ml
– acesterile pt injectarea excitantului și antihistaminicului de sinteză
– 8-10 eprubete
Pregătirea psihică a pacientu lui :
-se anunță pacientul că i se suspendă terapia medicamentoasă cu 24 – 48 de
ore înainte de investigație
– bolnavul nu trebuie să mănânce și să nu bea lichide, să nu fumeze cu 12
ore înainte și nici în dimineața tehnicii
– se liniștește bolnavul
– se pr egătește în vederea cooperării lui în cursul tubajului
Pregătirea fizică a pacientului :
– este aceeasi ca și la sondajul gastric
Executarea tehnicii:
– este la fel ca și la sondajul gastric

58
– asistenta are grijă ca sonda să ajungă în partea cea mai delicv a a
stomacului ( este bine să fie controlată radiologic )
– după introducerea sondei , bolnavul este așezat în decubit lateral stâng
– la capătul sondei se atașează o seringă de 20 ml
– se extrage tot sucul gastric existent în momentul respectiv în stomac.
Acesta se colectează separat și se notează volumul
– se continuă apoi extragerea secreției gastrice timp de o oră
– la terminarea extragerii bazale se injectează subcutan 0,5 mg histamină ,
după care se continuă aspirația sucului gastric
– timp de încă o oră se colectează secreție gastrică în 4 probe separate , la
15 minute interval, obținând încă patru eșantioane de suc gastric
– extragerea sondei se face după tehnica cunoscută
– toate probele obținute se trimit la laborator etichetate.

59
6.3 Gastroscopie

Gastroscopia – vizualizarea directă a mucoasei gastrice cu ajutorul unui
instrument numit gastrofibroscop. Azi se utilizează eso -gastro -duodeno -scopul.
Totodată există posibilitatea adaptării acestuia la camera video, cu urmărirea
imaginii o bținute pe un ecran tv.
Scop:
– diagnostic
– terapeutic
Materiale necesare :
– măști sterile
– șorțuri de cauciuc
– comprese și mănuși sterile
– tăviță renală
– pipe Guedel
– soluții anestezice
– recipiente cu substanțe dezinfectante
– ochelari de protecție
– medicamente : atropină, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalină
– seringă de 2 ml
– glicerină sterilă sau silicon pt lubrefierea gastroscopului
– periuțe citologice
– pensă pt prelevat biopsie și pensă anatomică
– recipient cu formol pt țesut ul prelevat
– recipient și soluție pt testul ureazei,în vederea determinari prezentei
Helicobacterului pylori .

60
Pregătirea psihică a pacientului :
– calmarea pacientului prin încurajare, prin comunicare
– asigara un climă calm de căldura umană
– îi explica efectele dezagreabile ale tehnicii rugandu -l , că printr -un efort
de voință să le depășească, pt a putea cooperă în timpul examinării
Pregătirea fizica a pacientului :
– se anunță pacientul să nu mănânce și să nu fumeze în dimineață zilei de
examin are și în seara precedentă investigației
– în seara zilei precedente se efctueaza o spălătură gastrică la pacientul la
care evacuarea stomacului este deficitară
– se administrează medicația recomandată de medic pt sedarea pacientului
sau pt prevenirea unor incidente
Participarea asisentei medicale la tehnică
– sedarea pacientului se face prin administrarea a câte o tabletă de
diazepam în seara precedentă și dacă e nevoie și în dimineață examinării
– înainte de începerea investigației asistenta medicală face anestezia locală
cu spray sau se face badijoanrea locală cu soluții de Novocaină 1%
– se aseaza pacientul pe masă de examinare în decubit lateral stâng , pe o
perniță tare
-o asistenta vorbește cu pacientul , îl liniștește, îi menține capul în extensie
forțată, comunică cu acesta, îi susține tăvița renală, îl șterge la gura cu comprese
sterile
– o altă asistenta ajuta medicul la introducerea apăratului ungând
gastroscopul, prezentandu -i instrumentele.
Îngrijirea ulterioară a pacientului
-este supraveghea t încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat
– este transportat în salon

61
– este supravegheat încă două ore urmarindu -se să nu mănânce să nu bea
– pacientul căruia i s -a recoltat biopsie, i se recomandă să nu consume
alimente fierbinți
– dacă pac ientul nu reușește să elimine mucusul și aerul din stomac, acuză
dureri , la indicația medicului se întroduce sonda gastrică și se elimină aerul și
mucozitățile
– se efctueaza pacientului inhalații cu mentol , pt evitarea senzațiilor
neplăcute în gât
Pregă tirea produsului pt laborator
– se pregătesc fragmentele de țesut și mucoasă stomacală
– produsele prelevate , în vederea examinărilor histologice, se etichetează
și se trimit urgent la laborator
– la serviciul endoscopie asistenta medicală analizează frag mentele de
țesut în vederea determinării prezenței Helicobacterului pylori
Reorganizarea locului de munca
– se aspiră soluție Glutaralheida 2% sau CIDEX până când este curat
gastroscopul
– se spală bine interiorul și exteriorul apăratului cu apă și săpun apoi se
clătește bine
– interiorul fibrogastroscopului se spălă cu o perie care trebuie introdusă în
toate canalele , astfel încât acestea să fie irigate cu produs dezinfectant
– se periaza extremitățile endoscopului
– se șterge aparatul cu soluție Glutaralheida sau CIDEX apoi se șterge cu
alcool sanitar 90 de grade
– se usucă bine
-fibrogastroscopul și pensele bioptice se ung cu silicon pt a fii protejate
– se stochează tot materialul curat într -un dulap dezinfectat zilnic .

62

Bibliografie

1. Borundel Corneliu – Manual de medicină internă pentru cadre medii – Ed.
ALL, București 1995

2 Titircă Lucreția – Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții
medicali, Ed. Viața Medicală Românească, București 2003

3 Titircă Lucreția – Urgențele medico -chirurgicale. Sinteze, Ed. Medicală,
București 1998

4 Titirca Lucreția -Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate
bolnavului,Breviar Ed.Viata Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008