Analiza acoperirii radio pentru sisteme de tip DVB -T2 [615832]

1

Universitatea “Politehnica” din București

Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației

Analiza acoperirii radio pentru sisteme de tip DVB -T2

Proiect de diplomă

prezentat ca cerință parțială pentru obținerea titlului de

Inginer în domeniul Electronică și Telecomunicații

programul de studii de licență Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații
(ETC – TST)

Conducător științific

Absolvent: [anonimizat] 2020

2

3

4
Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 10
Capitolul 1: Televiziunea digitală terestră ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 11
1.1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 11
1.2 Televiziunea d igitală DVB ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 11
1.2.1 Televiziunea digitală prin satelit ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 12
1.2.2 Televiziunea digitală prin cablu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 12
1.2.3 Televiziunea digitală terestră ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12
1.3 DVB -T ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 13
1.3.1 Parametrii sistemului DVB -T ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 13
1.4 DVB -T2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 15
1.4.1 Interfața benzii de bază ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 15
1.4.2 Corectarea erorilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 16
Capitolul 2: Frecvențe și modulare în DVB -T ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
2.1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 17
2.2 COFDM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 17
2.2.1 Procesul de modulare COFDM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 18
2.2.2 Spectrul COFDM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 18
2.3 Modularea ierarhică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 19
2.4 Modulatorul și emițătorul DVB -T ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 20
Capitolul 3. Modele de propagare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 21
3.1 Modelul Okumura -Hata -Davidson ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 21
3.2 Modelul de propagare ITU -R P.1546 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 22
3.3 Modelul de propagare Longley -Rice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 23
3.4 Modelul de propagare ITU-R P.525/526 Deygout ………………………….. ………………………….. ……………. 24
3.4.1 Modelul Deygout ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 24
3.4.2 Model ITU -R P.526 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 25
Capitolul 4. Componente Hardware și Software ………………………….. ………………………….. ……………………….. 26
4.1 ATDI ICS Telecom ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 26
4.2 GNU Radio ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 26
4.3 Python ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 27
4.4 Matlab ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 28
4.5 USRP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 29
4.6 Caracteristicile antenelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 30
4.6.1 Antena din Bucegi – Coștila ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 30
4.6.2 Cele două antene din zona orașului București ………………………….. ………………………….. …………… 31

5
4.7 Google Earth Pro ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 32
4.8 Aplicația G -MoN ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 33
Capitolul 5. Realizarea practică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 34
5.1 Amplasarea antenelor în ICS Telecom ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 34
5.2 Măsurători ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 38
5.3 Interpretarea codurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 48
5.3.1 Codul în Python ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 48
5.3.2 Codul în Matlab ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 49
5.3.3 Codul pentru medierea valorilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 49
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 51
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 52
Anexa 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 53
Anexa 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 55
Anexa 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 56
Anexa 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 57

6

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1 Etapele parcurse de semnalul TV ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 12
Figura 1.2 Duratele simbolurilor în modurile 2K și 8K ………………………….. ………………………….. ……………. 13
Figura 1.3 Lățimi de bandă de semnal în DVB -T ………………………….. ………………………….. …………………….. 14
Figura 1.4 Spectrul unui semnal DVB -T în modul 8K și [2K] pentru un canal de 8/7/6 MHz …………………. 14
Figura 1.5 Bloc de adaptare a fluxului în DVB -T2 ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
Figura 1.6 Protecție împotriva erorilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 16
Figura 2.1 COFDM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 17
Figura 2.2 Spectru real COFDM pentru DVB -T2 ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
Figura 2.3 QPSK încorporat în 64QAM cu modulare ierar hică ………………………….. ………………………….. … 19
Figura 2.4 Constelații cu modulare ierarhică ………………………….. ………………………….. ………………………….. 19
Figura 2.5 Diagrame de constelație DVB -T pentru QPSK, 16QAM si 64QAM ………………………….. ………… 20
Figura 2.6 Implementare modulator DVB -T ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 20
Figura 3.1 Curba pierderilor în funcție de distanță pentru modelul Okumura -Hata -Davison ………………… 21
Figura 3.2 Curbe grafice de rezistență a câmpului oferite de ITU -R. 1546 ………………………….. …………….. 22
Figura 3.3 Diagramă ITU -R P.1546 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 23
Figura 3.4 Algoritmul modelului Longley -Rice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 23
Figura 3.5 Pierderile pe o suprafață plană la înălțim ea de 30 de m deasupra solului ………………………….. . 24
Figura 3.6 Difracția pentru modelele Deygout ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
Figura 3.7 Abaterea maximă a semnalului pentru modelele ITU -R P.1546 si ITU -R P. 525/526 ……………. 25
Figura 4.1 Harta reliefului României importată în ICS Telecom ………………………….. ………………………….. .. 26
Figura 4.2 Convertor Analog -Digital ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
Figura 4.3 GNU Radio ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 27
Figura 4.4 Librăriile „gnuradio” pentru Python 3.7.3 ………………………….. ………………………….. ……………… 28
Figura 4.5 Reprezentarea grafica a funcțiilor folosind Simulink ………………………….. ………………………….. . 28
Figura 4.6 USRP B200 mini ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 29
Figura 4.7 Arhitectura USRP B200 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 29
Figura 4.8 Releul Coștila ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 30
Figura 4.9 Aria de acoperire a emițătorului Coștila ………………………….. ………………………….. ………………… 31
Figura 5.10 Raza de acoperire a antenei din Herăstrău ………………………….. ………………………….. …………… 32
Figura 4.11 Aplicația Google Earth ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 32
Figura 4.12 Google Earth Pro ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 33
Figura 4.13 Aplicația G -MoN ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 33
Figura 5.1 Poziționarea celor trei antene ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 34
Figura 5.2 Caracteristicile antenei din Herăstrău ………………………….. ………………………….. ……………………. 34
Figura 5.3 Caracteristicile antenei CNCR din Bu curești ………………………….. ………………………….. ………….. 35
Figura 5.4 Parametrii antenei Coștila din Bucegi ………………………….. ………………………….. ……………………. 35
Figura 5.5 Harta de acoperire a antenelor pentru modelul de propagare ITU -R P.1546 ………………………. 36
Figura 5.6 Harta de acoperire pentru modelul de propagare ITU -R P.525/526 ………………………….. ……….. 36
Figura 5.7 Harta de acoperire pentru modelul de propagare Longley -Rice ………………………….. …………….. 37
Figura 5.8 Harta de acoperire pentru modelul de propagare Okumura -Hata -Davidson ……………………….. 37
Figura 5.9 Fișierele .txt ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 38
Figura 5.10 Antena și USRP -ul folosite pentru măsurătorile din laborator ………………………….. ……………… 38
Figura 5.11 Interfața gra fică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 38
Figura 5.12 Harta traseului parcurs în Google Earth Pro ………………………….. ………………………….. ………… 39
Figura 5.13 Dispozitivul USRP folosit pentru realizarea capturilor ………………………….. ………………………. 39
Figura 5.14 Dispozitivele folosite pentru realizarea capturilor ………………………….. ………………………….. …. 40
Figura 5.15 Puncte de captură în diverse zone ale traseului selectate în funcție de viteza autovehiculului . 41
Figura 5.16 Latitudine, longitudine și timp ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 41

7
Figura 5.17 Aflarea nivelului semnalului in dBm ………………………….. ………………………….. …………………….. 44
Figura 5.18 Aflarea nivelul semnalului în dBm ………………………….. ………………………….. ……………………….. 44
Figura 5.19 Reprezentarea grafică a diferenței într e valorile măsurătorilor și valorile pentru cele patru
modele alese ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 47
Figura 5.20 Reprezentarea grafică a medier ii diferențelor pentru cele patru modele de propagare folosite 47
Figura 5.21 Funcție de mediere a valorilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 50

8

LISTA Tabelelor

Tabel 4.1 Caracteristicile canalului 22 ________________________________ _____________________ 31
Tabel 4.2 Caracteristicile canalului 30 ________________________________ _____________________ 31
Tabel 5.1 Parametrii antenelor ________________________________ ___________________________ 34
Tabel 5.2 Parametrii punctelor stabilizate ________________________________ ___________________ 42
Tabel 5.3 Fișier CSV ________________________________ ________________________________ ___ 43
Tabel 5.4 Nivelul în dBm al punctelor selectate pentru cele 4 modele de propagare __________________ 45
Tabel 5.5 Diferența dintre valorile RXL și valorile nivelelor în dBm pentru cele patru modele _________ 46
Tabel 5.6 Medierea diferențelor ________________________________ ___________________________ 47

9

LISTA ACRONIMELOR

TV – Television – Televiziune
DTV – Digital Television – Televiziune digital ă
DVB – Digital Video Broadcasting – Difuziune Video Digital ă
DVB-T – Digital Video Broadcasting – Televiziune Digital ă Terestr ă
DVB -S – Televiziuna digitala prin satelit
DVB -C – Televiziuna digitala prin cablu
IPTV – Televiziune IP
HDTV – High Definition Television – Televiziune cu Definiție Inalta
SDTV – Standard Definition Television – Televiziune cu Definiție Standard
SPI – Interfață Paralelă Sincronă – Synchronous Parallel Interface
ASI – Interfață Serială Asincronă – Asynchronous Serial In terface
SSI – Interfata seriala sincrona – Synchronous Serial Interface
OFDM – Orthogonal Frequency -Division Multiplexing Modulation – Modularea Ortogonală de
Multiplexare cu Divizie de Frecvență
COFDM – Coded Orthogonal Frequency Division Multiplex – Codarea Ortogonală de Multiplexare
cu Divizie de Frecvență
PLP – Physical Layer Pipe – Tubul stratului fizic
VCM – Variable Coding and Modulation – Codare și modulare variabilă
LDPC – Low Density Parity Check Code – Cod de Verificare a Parită ții cu Densitate Scazută
BCH – Bose -Chaudhuri -Hocquenghem – Codul Bloc Ciclic utilizat în transmisia terestră si prin sateli t
FEC – Forward Error Correction – Corectarea Erorilor Transmise
DMT – Discret Multiple Ton – Ton Multiplu Discret
ADC – Analog -to-Digital Converter – Convertor Analog -Digital
DAC – Digital -to-Analog Converter – Convertor Digital -Analogic
SDR – Software -Defined Radio – Software Radio Definit
GSM – Global System for Mobile Communications – Sistem Global pentru Comunicații Mobile
USRP – Universal Software Radio Peripheral – Software Radio Universal Periferic

10

INTRODUCERE

O tendință recentă în programele de inginerie electrică este de a împinge proiectarea
sistem elor de comunicații spre programa de inginerie electrică din facult ăți. Deși este important
pentru pregătirea noilor absolvenți pentru industrie, poate fi deosebit de dificil, deoarece majoritatea
studenților n u au expe riența necesară pentru un tratament minuțios al fiecăruia dintre aceste subiecte.
Furnizarea televiziunii digitale prin satelit si prin cablu este accesibilă în întreaga lume.
Introducerea televiziunii terestre se datorează situațiilor geografice regionale, recepției TV portabilă
si mobilă, cerințelor regionale ( infrastructura istorică) si serviciilor municipale suplimentare
(televiziune urbană si regională) deoarece este necesară optimizarea calității semnalului primit pe
zone largi dar și minimizarea interferențe lor cu alte sisteme de comunicare. Se vor evalua hărțile de
acoperire ce vor fi obținute de la trei stații de emisie, utilizându -se patru modele de propagare pentru
a determina puterea semnalului primit și raza de a coperire.
Pentru a realiza acest lucr u voi începe prin a mă familiariza cu istoria televiziunii punând
accent pe televiziunea digitală și pe avantajele oferite de această noua tehnologie de transmitere și
primire a semnalelor de televiziune difuzate ( Capitolul 1) .
În capitolul 2 vor fi detaliate aspecte legate de frecvente și de modularea în transmisia digitală
terestră ținându -se cont de mediul și de condițiile de transmisie folosite, precum zgomotul aditiv
gaussian alb, efectul Doppler.
Ulterior am r ealizat o imagine de ansamblu asupra modelelor de propagare radio ce vor fi
folosite pentru analiza acoperirii radio pentru sistemele de tip DVB -T2. Acestea determină cu o
anumită precizie pierderea de cale a unei unde radio și sunt descrise în Capitolul 3.
În capitolul 4 vor fi detaliate componentele hardware și software folosite pentru realizarea
măsurătorilor și a hărților de acoperire.
Luând în considerare diferitele caracteristici ale mediilor de propagare și nivelul populației
din zona respectivă c a fiind principalii factori ce determină modificări ale propagării undelor radio,
se va folosi platforma de planificare a rețelelor radio, ICS Telecom, și se va realizeaz a modelarea
mediului cu ajutorul modelelor de propagare disponibile pentru realizarea unor măsurători cât mai
exacte.
Capitolul 5 conține toate măsurătorile pe care le voi face pentru fiecare din cele patru modele
de propagare , care sunt detaliate în teza mea.
Lucrarea va cuprinde și un capitol de concluzii în care vor fi detaliate contribuțiile mele și
concluziile rezultate în urma măsurătorilor. Lucrarea mea se încheie cu o listă (în ordinea în care apar
în lucrarea mea) cu 30 de referințe, inclusiv cărți, art icole științifice și resurse de internet.

11
Capitolul 1: Televiziunea digitală terestră

1.1 Introducere

Televiziunea digitală este un format de televiziune superior, care oferă imagini și sunete mai bune,
și folosește mai eficient spectrul de difuzare adăugând versatilitate gamei de aplicații. Adesea
denumită DTV, (televiziunea digitală ) reprezintă o nouă infrastructură tehnologică pentru
televiziunea de difuzare. Televiziunea digitală este o nouă tehnologie pentru transmiterea și primirea
de semnale de televiziune difuzate. [1]
Un standard digital este superior celui analog datorită preci ziei sale mai mari, versatilității,
eficienței și interoperabilității cu alte suporturi electronice. Semnalele digitale au de asemenea
avantajul că nu generează zgomot și sunt mai rezistente la interferențele semnalului . Una dintre
principalele motive pent ru tranziția națiunii la televiziunea digitală este televiziunea de înaltă definiție
sau televiziunea HD. [2] Acest standard de transmisie conține de până la șase ori mai multe date decât
semnalele de televiziune convenționale și cel puțin de două ori rezol uția imaginii. Imaginile HDTV
au un raport de aspect de la 16 la 9 (raportul dintre lățime și înălțime), oferind o imagine mai largă
decât raportul 4 la 3 ce a caracterizat televiziunea din 1941. Această rezoluție mai mare și un raport
de aspect diferit de termina ca imaginile HDTV să fie substanțial mai vii și mai captivante decât
imaginile produse de formatul de televiziune existent.
Deși imaginile SDTV nu sunt la fel de ascuțite ca HDTV -urile, acestea sunt superioare imaginilor
de televiziune existente. A ceastă nouă capacitate, cunoscută sub denumirea de „multicasting” sau
„multiplexare”, este de așteptat să permită radiodifuzorilor să concureze cu alte medii multicanal,
cum ar fi sistemele prin satelit cu transmisie directă prin cablu. [1] Mai mult, pe mă sură ce noile
progrese ale tehnologiei de compresie apar în anii următori, stațiile de emisie sunt de așteptat să
încadreze și mai multe semnale SDTV în aceeași distribuție de spectru.

1.2 Televiziunea digital ă DVB

Televiziunea digital a ( DVB reprezint ă acronimul pentru termenul englezesc Digital Video
Broadcasting) folosește metode de modulație digitală, prin care informația este compresată,
necesitând televizoare care înglobează as tfel de funcții, adaptoare externe care să convertească
semnalul TV, sau plăci speciale care se pot insera în calculatoare .[3]
DVB folosește modularea ortogonală de multiplexare cu di vizie de frecvență (OFDM) codificată
și acceptă transmisia ierarhică. Comitetul pentru sistemul de televiziune avansată folosește banda
laterală vestigială la opt niveluri (8VSB) pentru transmisia terestră. Servicii integrate de
radiodifuziune digitală (IS DB) reprezintă un sistem conceput pentru a oferi o recepție bună a
receptoarelor fixe și, de asemenea, a receptoare lor portabile sau mobile. De asemenea, acest sistem
utilizează OFDM și intercalare bidimensională. Suporta transmisie ierarhică de până la tr ei straturi și
folosește codarea video MPEG -2 și Advanced Audio Coding .
Sistemele DVB distribuie date folosind:
➢ Satelit: DVB -S, DVB -S2 și DVB -SH
➢ Cablu: DVB -C, DVB -C2
➢ Televiziune terestră: DVB -T, DVB -T2

12

[4] Figura 1.1 Etapele parcurse de semnalul TV

1.2.1 Televiziunea digitală prin satelit

Standardul de transmisie pentru rețelele de televiziune prin satelit a fost redactat in
1994. Transmiterea prin satelit are o putere redusă a emițătorului, o amplificare neliniară a
transmițătorului , o lățime de bandă cuprinsă între 33 și 40 de MHz și un mediu de transmisie
asemănător cu tipul de canal – zgomo t alb gaussian, astfel s -a optat pentr u combinarea modul ării
QPSK cu o codare de corectare concatenată a erorilor.

1.2.2 Televiziunea digitală prin cablu

Standardul de transmisie pentru rețelele de televiziune prin cablu a fost redactat in 1995.
Caracteristicile canalului de transmisiune de tip c ablu sunt date de raportul semnal -zgomot foarte
mare, de limitarea liniilor de bandă și a reflectării semnalului din cauza distorsiunilor din rețea.
Constrângerile date de canalul de transmisie de tip cablu au dus la alegerea modului de amplificare a
cvadr aturii de 64 de puncte de semnal (64 -QAM). Pentru a se asigura compatibilitatea intre sisteme,
s-au păstrat intercalarea și codarea de tip Reed -Solomon de la sistemul de transmisie prin satelit.[5]

1.2.3 Televiziunea digitală terestră
Canalul terestru este cel mai dificil dintre toate . Televiziunea digitală terestră ar trebui să ofere
o acoperire cât mai mare a receptoarelor fixe și să permită cea mai mare acoperite posibilă pentru
receptoarele portabile. Semnalele pot suferi întârzieri și decolorări multiple. Din cauza acestor
dezavantaje, în Europa nu a fost stabilit un standard ideal, final.

13
1.3 DVB -T

Sistemul de transmisie video digitală terestră ( DVB -T) reprezintă transmisia semnalelor de
televiziune codificate MPEG -2. Standardul MPEG -2 reduce semnalul la 5 M bts de la 166 de Mb ts și
permite radiodifuzoarelor transferul de semnale digitale prin cablu, satelit si prin sistemele terestre
existente. Acest standard utilizează compresia cu pierderi, astfel semnalul digital pierde unele date
înainte de a ajunge la televizor. Datele pierdute nu influențează modul de percepere a imaginii de
către sistemul vizual uman.
Fluxul de transport codat în mod digital este adaptat la caracteristicile canalului terestru de
comunicație. Se dorește perfecți onarea unui sistem de transmisie flexibil, astfel se utilizează
modulația cu purtătoare multiple(OFDM) și codificarea erorilor concatenate (COFDM). Tehnica
OFDM cu două purtătoare, intervale de protecție și trei scheme de modulare, duce la o eficiență
maxi mă a spectrului atunci când se folosește in benzile UHF. [4]Lățimea de bandă ideală a canalului
este de 8Mhz, se poate reduce la 6 sau 7 MHz dacă sunt reduși toți parametrii sistemului. [5]
Aceste standarde definesc stratul fizic și stratul de legătură de date al sistemului de distribuție.
Dispozitivele interacționează cu stratul fizic printr -o interfață paralelă sincronă (SPI), interfață serială
sincronă (SSI) sau interfață serială asincronă (ASI). Toate datele sunt transmise în fluxuri de transport
MPEG. Aceste sisteme de distribuție diferă în principal în schemele de modulare utilizate și în
codurile de corectare a erorilor utilizate, datorită diferitelor constrângeri tehnice.
Schema bloc a modulatorului DVB -T, reprezintă inima modulatorului COFDM cu bloc IFFT
și modulator I/Q de tip analogic sau digital. Poziția modulatorului I/Q în circuit poate varia in funcție
de modul in care modulatorul DVB -T este implementat in practică. M odulația COFDM este procesată
de codarea canalului, de corectarea erorilor, fiind aceeași ca în transmisia prin satelit DVB -S. Există
două intrări ale fluxului de transport MPEG -2 care asigură modulația oferită de DVB -T. Aceasta
modulație a fost dezvoltată pentru a se putea transmite programe TV cu o rată de date, o corecție a
erorilor și o calitate , toate diferite, prin același canal DVB -T.

1.3.1 Parametrii sistemului DVB -T

Parametrul de bază al sistemului în DVB -T este frecvența de eșantionare IFFT a canalului de
8 MHz care este egală cu 9.142857143 MHz. Din frecvență pot fi derivați toți ceilalți parametri ai
sistemului. Frecvența de eșantionare IFFT reprezintă viteza de eșantionare a simbolului COFDM sau,
lățimea de bandă din care fac parte toate purtătoarele de 2K (= 2048) și 8K (= 8192). Totuși unele
purtătoare sunt setate la zero, iar lățimea de bandă a semnalului DVB -T trebuie să fie mai restrânsă
decât cea a canalului real de 8, 7 sau 6 MHz. Lățimea de bandă a semnalului canalului de 8 MHz este
de aproximativ 7,6 MHz și există astfel un spațiu de aprox. 200 kHz înt re partea superioară și 200kHz
între partea inferioară a acestui canal și canalele sale adiacente. lungimile simbolului în diferitele
moduri și lățimi de bandă ale canalului în DVB -T sunt reprezentate în figura 1.2 .

[7] Figura 1 .2 Duratele simbolurilor în modurile 2K și 8K

14
Lățimile de bandă ale semnalului DVB -T sunt obținute de la distanț ă de subpurtătoarea Δf a canalului
(8, 7, 6 MHz) și de numărul de purtătoare efectiv utiliza te în modurile 2K și 8K (1705 și 6817).
𝑓𝑠𝑒𝑚𝑛𝑎𝑙 𝐷𝑉𝐵 −𝑇= 𝑁𝑝𝑢𝑟𝑡 ă𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑓𝑜𝑙𝑜𝑠𝑖𝑡 ă∗ 𝛥𝑓

[7] Figura 1.3 Lățimi de bandă de semnal în DVB -T
În principiu, există două moduri de numărare a subpurtătoarel or COFDM ai canalului DVB –
T. Purtătoarele pot fi numărate de la 0 la 2047 sau de la 0 la 8192, în conformitate cu numărul de
purtătoare IFFT sau numărarea poate începe cu purtătoarea 0, prima utilizată în modul respectiv.
Ultima metodă este cea mai folosită, numărând de la 0 la 1704 în modul 2K și de la 0 la 6816 în
modul 8K. Spectrul unui semnal DVB -T în modul 8K și 2K pentru un canal de 8/7/6 MHz este
reprezentat în figura 1.4. Valorile furnizate între paranteze pătrate d in figură se aplică modului 2K,
iar celelalte se aplică modului 8K. Rata brută de date a semnalului DVB -T este derivată . Iar r ata
simbolului este o funcție ce depinde de lungimea simbolului și a intervalului de protecție .

[6] Figura 1 .4 Spectrul unui semnal DVB -T în modul 8K și [2K] pentru un canal de 8/7/6 MHz
Rata brută a datelor reprezintă rezultatul ratei simbolului, a numărului de operatori de sarcină
utilă efectivă și a tipului de modulație ce se utilizează (QPSK, 16QAM, 64QAM). În modul 2K, există
1512 de putătoare de sarcină utilă, iar în modul 8K sunt 6048. În QPSK, sunt transmiși 2 biți pe
simbol, în 16QAM – 4 biți pe simbol, iar în 64QAM – 6 biți pe simbol. Deoarece simbolurile sunt mai
lungi cu un factor de 4 în modul 8K, și există de patru ori mai mulți operatori de sarcină utilă pe canal,
înseamnă că ratele de date sunt independent e de modul ( 2K sau 8K).

15
1.4 DVB -T2

La fel ca în DVB -T, metoda de modulare folosită este COFDM, dar cu diagrame de constelație
modificate și extinse. Protecția împotriva erorilor este FEC, adică codarea BCH în protecția la erori
externe și codarea LDPC î n protecția împotriva erorilor interioare, urmată de intercalarea biților .
Atunci când vorbim despre standardul DVB -T2 trebuie sa ținem cont de limitele teoretice ale
canalului de transmisie terestră, de diversele condiții de primire de la antena interioară, portabilă, la
cea exterioară, fixă.

1.4.1 Interfața benzii de bază

Interfața benzii de bază oferă una sau mai multe intrări de date, astfel DB -T2 este orientat atât
către fluxurile de transport MPEG -2, ci și către fluxurile generice, fiind posibile până la 255 de fluxuri
de intrare.. În standardul "T2 -MI", interfața modul atorului pentru DVB -T2, fluxurile sunt combinate
în centrul de redare, iar modulatorul DVB -T2 este furnizat cu un singur flux de date prin DVB -T2-
MI. Scest flux de date este furnizat cu toate informațiile necesare pentru modulator, și conține, de
asemenea, și ștampila de timp pentru sincronizarea rețelelor cu o singură frecvență.
Există două moduri în DVB -T2 și anume Modul A = PLP unic (fizică strat de țeavă) și Mod
B = PLP multiple. Doar în cazul Modului A toate etapele de procesare au loc în modulatorul în sine,
în timp ce în modul B, T2 -MI urmează imediat după planificator. Tubul stratului fizic – (PLP,
Physical Layer Pipe) a fost folosit pentru prima dată în DVB -T2, unde modul de intrare multiplă
folosit este Mod B. Îți oferă posibilitatea de a transmite conținut cu robustețe(putere) și cu rate de
date diferite ceea ce presupune o codare și o modulare a semnalului variabilă – VCM. Blocul de
adaptare a fluxului conține eta pe suplimentare de procesare precum informații de programare
dinamică, semnalizare in bandă si întârzieri ale cadrului. Figura 1. 5 prezintă schema bloc de adaptare
a filtrului în DVB -T2. În modul B, se pot utiliza codarea și modularea variabilă in mod din amic.
Modificare parametrilor este semnalizata ca fiind un proces dinamic. Acest lucru se face în câmpul
de umplere a antetului benzii de bază.

[7] Figura 1 .5 Bloc de adaptare a fluxului în DVB -T2

16
1.4.2 Corectarea erorilor

Protecția împotriva erorilor în DVB -T2 constă dintr -un mixer( scrambler ) cu band ă de bază,
un codificator BCH și un codificator LDPC, urmate de intercalarea biților (figura 1. 6). LDPC – Low
Density Parity Check Code reprezintă codul de verifica a parității cu densitate scăzută iar BCH –
Bose -Chaudhuri -Hocquenghem reprezintă codul bloc ciclic utilizat în transmisia terestră si prin
satelit. În modulatorul DVB -T2, cadrul de bandă de bază, inclusiv antetul benzii de bază și blocul de
umplutură sunt întâi mixate și apoi furnizate blocului FEC . După aceasta, în codificatorul LDPC este
adău gată o protecție împotriva erorilor, a cărei lungime depinde de o rată de cod selectabilă, cu ratele
de cod posibile între 1/2 și 5/6. Rata de cod ½ înseamnă protecție maximă împotriva erorilor și rata
minimă de date nete si 5/6 reprezintă protecția minimă împotriva erorilor si rata maximă netă a
datelor.

[3] Figura 1.6 Protecție împotriva erorilor
Câmpul de umplere poate conține date de semnalizare în bandă. Acesta poate fi utilizată
pentru semnalizarea și modificarea dinamică L1 ( nivel 1) pentru cadrele anterioare. Informațiile de
semnalizare se referă la cadrele ulterioare, fiecare cale PLP va necesita un bloc de întârziere a
cadrelor. DVB -T2 este conceput pentru formarea rețelelor cu o singură frecvență , astfel fluxurile de
intrare multiple ar trebui sa fie furnizate sincron tuturor modulatorilor. PLP -urile sunt combinate in
multiplexorul DVB -T2, în afara modulatorului deoarece fluxurile nu pot fi furnizate complet sincron.
Interfața dintre modulator și multiplexorul DVB -T2 este amplasată între blocul de procesare
a intrării și între codarea și modularea bitului intercalat. [7] Semnalul dintre DVB -T2 și multiplexor
conține toate PLP -urile, în timp ce modulatorul este alimentat cu un singur semnal de intr are. Pentru
interfața modulatorului T2 -MI a fost definită o structură de pachete separate de tip T2 -MI ce conțin
sarcină utilă si antet. Antetul conține informații despre numărul și tipul de pachete utilizate pentru
semnalizarea datelor, indicele de supras tructură, lungimea sarcinii utile și dacă este sau nu rezervat
pentru o utilizare viitoare. Numărul de pachete este un contor ce rulează de la 00 la FF și se
incrementează continuu, fiind independent de sarcina utila. El poate fi utilizat pentru determinar ea
intrării modulatorului.

17

Capitolul 2: Frecvențe și modulare în DVB -T

2.1 Introducere

Încă de la începutul transmisiei electrice a mesajelor, au fost folosite metode cu o singura
purtătoare pentru transmiterea informațiilor. Începând cu anii 80, apar metode digitale pentru
transmisia informației cu o purtătoare prin modulate vectorială ( QPSK si QAM) . Aceste metode
sunt sensibile la interferențe, complexe, ineficiente sau inadecvate. Transmisia radio terestră prezintă
interferențe de tip sinusoidal sau cu bandă largă, care afectează negativ informația recepționată . Pot
exista ecouri, intersecție de la alte perechi, interferențe de impulsuri și amplitudine și timp de răspuns
întârziat. În legătura radio terestră , servici ile de radiodifuziune au lățime a de bandă largă de până la
8 MHz .
Utilizarea unei metode cu mai mulți operatori este o abordare fiabilă, astfel i nformațiile sunt
transmise digital prin intermediul mai multor operatori, în unele cazuri, de ordinul miilor cu multiple
erori de protecție și intercalarea datelor. Aceste metode sunt: multiplexare ortogonală codificată în
frecvență (COFDM) și ton multiplu discret (DMT).

2.2 COFDM

Mediul de transmisie terestră presupune căile de transmisie terestră cu o recepție multiplă prin
diverse cai ecologice cauzate de reflexii ( clădiri, munți, copaci, vehicule) și condiții de transmisie
dificile asociate liniei precum zgomotul aditiv gaussian alb, efect Doppler, adică schimbarea
frecvenței în recepția mobilă sau sursele de interferență cu bandă îngustă sau largă .
Multiplexul ortogonal de împărțire a frecvenței este o metodă ce folosește mai multe
purtătoare cu până la mii de s ubpurtătoare , dar niciuna dintre ele nu interferează cu celelalte , deoarece
sunt ortogonale. Informațiile care urmează să fie transmise sunt distribuite către toate subpurtătoarele
disponibile , adăugându -se mai întâi protecția corespunzătoare împotriva erorilor . Astfel se formează
multiplexul de diviziune de frecvență ortogonală codificat (COFDM). Fiecare dintre aceste
transportoare este vector modulat QPSK, 16QAM sau uneori, este modulat până la 64QAM.

Figura 2. 1 COFDM
Într-un canal de transmisie, informațiile pot fi transmise continuu sau în intervale de timp, dar
este de asemenea posibil subdivizarea unui canal de transmisie cu o anumită lățime de bandă în
frecvență rezultând sub -canale în care poate fi plasată o subpu rtătoare. Fiecare subpurtătoare este
modulată independent de celelalte și poartă propriile informații.
Toate subpurtătoarele sunt distanțate de un interval constant Δf. Un canal de comunicare poate
conține până la mii de subpurtătoare, fiecare dintre ele putând transporta informațiile de la o sursă
care nu ar avea nimic de -a face cu niciuna dintre celelalte. Cu toate acestea, este posibil, de asemenea,

18
mai întâi să se furnizeze un flux de date comun cu protecție împotriva erorilor și apoi fluxul să fie
împărțit pe subpurtătoare. Acesta proces formează multiplexul de diviziune a frecvenței (FDM). [7]

2.2.1 Procesul de modulare COFDM

În COFDM, informațiile care urmează să fie transmise sunt protejate pentru prima eroare,
deoarece se adaugă o suprapunere considerabilă înainte ca acest flux de dat e (util) să fie transmis .
Fiecare s ubpurtătoare necesită o mapare prin care QPSK, 16QAM sau 64QAM sunt generate și o
modulare prin care să fie independent ă de celelalte. În principiu, un modulator COFDM ar putea fi
imaginat a fi compus din până la mii de modulatori QAM. Fiecare modulator primește propriul său
purtător precis astfel încât t oate pr ocesele de modulare să fie sincronizate . [7]
Fluxul de date este protejat de erori, furnizat cu o suprasarcină, și împărțit de multe ori în
mod întâmplător într-un număr mare de până la câteva mii de sisteme de redirecționare. Acest proces
presupune multiplexare a și intercalare a sistemelor de redirecționare . Fiecare sistem trece pachetul
într-un dispozitiv de mapare ce generează un sub-vector compus din părți reale și imaginare. Se
generează d ouă tabe le cu până la câteva mii de intrări, rezultând o tabelă cu părți reale și una cu părți
imaginare . Acestea au ca rezultat descrierea secțiunii d in domeniu l de timp în domeniul de frecvență.
Fiecare subpurtătoare , care este acum modulat ă, este descris ă ca se cțiune a axelor X și Y sau,
exprimată matematic, componentă sinusoidală si cosinusoidală ( parte reală și imaginară ).

2.2.2 Spectrul COFDM

Spectrul COFDM are forma unor „umeri” ce apar ca rezultat al ecuației sin(x)/x pentru
fiecare purtătoare așa cum se poate observa in figura 2.2. Apar interferențe in canalul adiacent, astfel
este necesară îmbunătățirea atenuării pentru fiecare „ umăr ” print ap licarea unor filtre adiacente.

[7] Figura 2.2 Spectru real COFDM pentru DVB -T2
Suporturile de date speciale cu informații suplimentare sunt adesea folosite pe post de canal
de informație rapidă de la emițător la receptor pentru a informa receptorul cu privire la modifi cările
aduse tipului de modulație . Acest lucru apare atunci când se face trecerea de la QPSK la 64QAM. În
acest fel, toți parametrii de transmisie sunt transmi și de la emițător la receptor fiind necesară setarea
frecvenței de recepție.
Nu orice operator C OFDM din DVB -T este un operator de sarcină utilă. Există, de asemenea,
un număr mare de purtătoare -pilot și purtătoare special e. Acestea sunt folosi te pentru sincronizarea

19
frecvenței, estimarea canalului , corectarea canalelor și pentru implementarea unui canal de informații
cu transmitere rapidă . Acestea sunt introduse în locațiile lor în spectrul DVB -T înainte de IFFT.

2.3 Modularea ierarhică

Atunci când recepția încetează brusc , metodele de transmitere digitală au un efect dur de
„cădere din stâncă” sau „zid de cărămidă”, deoarece limita raportului semnal / zgomot este depășită.
DVB -T utilizează „modularea ierarhică”, pentru a contracara acest efect , astfel informațiile sunt
transmise prin intermediul a două metode de transmitere diferite în cadrul unui spectru COFDM. Una
dintre metodele de transmisie este mai robustă și nu poate suporta o rată de date atât de mare iar
cealaltă este mai puțin robust ă, și poate gestiona o rată de date mai mare, ceea ce face posibilă
transmiterea unui video cu o calitate a semnalului mai slabă sau mai bună în același flux COFDM.
Modularea ierarhică este posibilă datorită celor două intrări ale fuxului de transport MPEG -2
și a fost dezvol tată pentru transmiterea acelorași programe TV cu o rată de date diferită, o corecție
diferită a erorilor și o calitate diferită într -un singur canal DVB -T.

[7] Figura 2 .3 QPSK încorporat în 64QAM cu modulare ierarhică
În principiu, fluxurile de transport conțin aceleași programe, dar au rate diferite de date,
compresii diferite ale datelor. Pe calea cu prioritate ridicată, se utilizează QPSK, deoarece este un tip
de modulare deosebit de robust , iar p e calea cu priorita te scăzută, este necesar un nivel mai ridicat de
modulare din cauza ratei de date mai mari. În DVB -T, operatorii de sarcini individuale nu sunt
modulați cu diferite tipuri de modulare. În schimb, fiecare operator de sarcină utilă transmite porțiuni
atât cu prioritate ridicată cât și cu prioritate scăzută . Calea cu prioritate ridicată este transmisă ca
modularea QPSK încorporat ă în 16QAM sau în 64QAM . În figura 2.3 QPSK este încorporat in
64QAM, astfel informațiile cu prioritate scăzută sunt purtate de pun ctul de constelație discretă și
informațiile cu ridicată sunt descrise de cadran. Cele 8×8 puncte așezate într -un cadran vor
corespunde punctului de constelație total al modulație QPSK din acel cadran.

[7] Figura 2.4 Constelații cu modulare ierarhică

20
O modulație 64QAM permite transmiterea a 6 biți pe simbol. Pentru a modela căi QPSK de
prioritate înaltă, robustă, mai puțin sensibile la interferențe, diagrama constelațiilor trebuie răspândită
pe axele I și Q. Factorul α ce poate fi egal cu 2 sau 4, mărește diagrama distanța dintre cadranele
individuale ale diagramelor 16QAM sau 64QAM. Cu cât α este mai mare, cu atât calea cu prioritate
ridicată devine mai insensibilă , respectiv sensibilă pentru calea cu prioritate scăzută, deoarece
punctele de constelație discrete se apropie între ele. În figura 2.4 sun reprezentate cele 6 posibile
constelații cu modulație ierarhică .[6]
Operatorii de sarcină utilă sunt modulați QPSK, 16QAM sau 64QAM și transmit fluxul de
transport MPEG -2 protejat de erori. În figura 2.3 sunt ilustrate diagramele de constelație pentru
QPSK, 16QAM și 64QAM cu pozițiile purtătorilor speciali în cazul modulației non -ierarhice.

[6] Figura 2.5 Diagrame de constelație DVB -T pentru QPSK, 16QAM si 64QAM

2.4 Modulatorul și emiț ătorul DVB -T

Un modulator DVB -T poate avea una sau două intrări de flux de transport urmate de
corectarea erorilor transmise (FEC) , in funcție de modulator , dacă acceptă sau nu modularea ierarhică.
Dacă se utilizează modularea ierarhică, ambele etape FEC sunt complet independente și complet
identice în ceea ce privește configurația lor. O posibilă implementare a modulatorului DVB -T este
reprezentată in figura 2.6 [7]

[7] Figura 2 .6 Implementare modulator DVB -T

21

Capitolul 3. Modele de propagare

Caracteristicile diferite ale mediilor de propagare și nivelul populației din zona respectivă sunt
principalii factori care determină modificări ale propagării undelor radio. Folosind diferite platforme
de planificare a rețelelor radio, se realizează modelarea mediului utilizând metodele de propagare
disponibile pentru realizarea unor măsurători cât mai exacte. Modelele de prop agare radio determină
cu o anumită precizie pierderea de cale a unei unde radio. În prezenta lucrare se vor folosi patru
modele de propagare disponibile in ICS Telecom .

3.1 Modelul Okumura -Hata -Davidson

Yoshihisa Okumura spune că a plicarea acelui model Okumura implică utilizarea a numeroase
curbe pentru a determina factorii de ajustare care trebuie aplicați la rezistența câmpului. Modelul Hata
a redus majoritatea ecuațiilor folosite în modelul Okumura , deși ecuațiile erau limitate la căi mai
mici de 20 km, precum și alte limite privind aplicarea sa. [9]
Modelele Hata și Okumura au dus la formarea modelului Okumura -Hata -Davidson. Acesta
ignoră unii dintre factorii de ajustare incluși în Okumura, cum ar fi pa nta terenului, orientarea spre
stradă și corectarea locației pe dealuri. Principalii factori incluși în modelul Okumura -Hata -Davidson
sunt tipul zonei (Urban, Suburban, Spațiu deschis ), și corecțiile pentru înălțimea antenei receptorului.
Acest model inclu de, de asemenea, corecții de frecvență și distanță pentru a extinde limitările asupra
modelului Hata, în special a distanței la 300 km. [10] De asemenea, trebuie remarcat faptul că modelul
calculează puterea de bază a câmpului mediu pe înălțim e a antenei d e transmisie și în anumite condiții
poate produce pierderi mai mici decât pierderi le în spațiul liber. În aceste cazuri, se folosește valoarea
spațiului liber.

[9] Figura 3.1 Curba pierderilor în funcție de distanță pentru modelul Okumura -Hata -Davison
Există o acoperire redusă a rețelei ca urmare a pierderilor din mediu. Optimizarea modelului
Okumura -Hata produce un model eficient care reduce valorile la mai puțin de 6dB. Valorile
modelului de optimizate corespund curbei de pierdere a traseului măsurat. În figura 3.1 este
reprezentată pierderile pentru modelul Okumura -Hata -Davison în dB obținut e la distanțe diferite față
de stațiile de bază pentru medii urbane, suburbane și rur ale. Rezultatele indică faptul că la 0,2 km de

22
stația de bază, valorile pierderilor de traseu obținute sunt de -20dB, 135dB și 270dB pentru pierderea
căilor rurale, suburbane și urbane.

3.2 Modelul de propagare ITU-R P.1546

Recomandarea ITU -R P.1546 of eră rezistențe de câmp electric în dB și referite la 1 kW , ca
fiind funcții ale distanței cuprinse între 1 și 1000 km, atât pe plan grafic (adică în curbe) și pentru
valori numerice cu precizie fixă . Rezultatele grafice sunt prezentate la trei frecvențe discrete: 100,
600 și 2 000 MHz. Prezentările grafice și tabulare includ opt înălțimi ale antenei emițătorului cuprinse
între 10 și 1200 m, pentru trei procente diferite de timp (50%, 10% și 1%) și pen tru diferite suprafețe.
Sunt furnizate, de asemenea, valorile puterilor maxime de câmp, ca funcții ale distanței, frecvenței,
procentului de timp și tipului de cale. [12]

[11]Figura 3.2 Curbe grafice de rezistență a câmpului oferite de ITU -R. 1546
Pentru planificarea generală care nu necesită o precizie ridicată predictivă, modelul ITU-R
P.1546 oferă curbe grafice de rezistență a câmpului pentru intervalele de frecvență 30 -300 MHz, 300 –
1000 MHz și, respectiv, 1000 -3000 MHz. ( figura 3. 2) Cu toate acestea, pentru utilizatorii care
necesită o precizie predictivă ridicată , modelul conți ne o procedură pas cu pas pentru aplicarea
secvențială adecvată a interpolării și / sau extrapolării la distanță, frecvență, înălțimea antenei și
procentul de timp .[11]

23
Intensit atea câmpului se poate calcula pe calea mixtă , dată în contextul procedurii pas cu pas.
Detalii despre diversele corecții ale înălțimii antenei, interpolările, extrapolările, calculul puterii de
câmp mixt și pierderea de transmisie de bază sunt de asemenea furnizate de model.

[14] Figura 3.3 Diagramă ITU -R P.1546

3.3 Modelul de propagare Longley -Rice

Modelul Longley -Rice prezice pierderi medii de transmisie pe termen lung pe terenuri
neregulate în raport cu pierderi de transmisie în spații libere. Modelul a fost proiectat pentru frecvențe
cuprinse între 20 MHz și 40 GHz și pentru lungimi ale căilor între 1 km și 2000 km. Modelul Longley –
Rice presupune că ambele antene au aceeași polarizare, fie verticală, fie orizontală. Modelul
contabilizează condițiile de teren, climă , subsol și curbura s olului .

[14] Figura 3.4 Algoritmul modelului Longley -Rice

24
Modelul Longley – Rice are două moduri, punct la punct și zonă. Modul punct la punct
folosește date sau caracteristici detaliate ale terenului pentru a prezice pierderea traseului, în timp ce
modul de zonă folosește informații generale despre caracteristicile terenului pentru a prezice
pierderea traseului. Modelul Longley -Rice este un model foarte matur, bine validat, care a câștigat o
largă acceptare de -a lungul multor decenii de utilizare. Modelul ține cont de mulți factori și oferă
previziuni exacte privind pierderea terenului. [13]
În 2004, NASA a folosit modelul Longley -Rice pentru a studia canale radio de pe suprafața
planetei Marte. Longley -Rice ia î n considerare punctele privilegiate topographic, suma atenuării
versus distanț a, calea de propagare, topologia rețelei, mediul, intervalul spectral și alte elemente ce
sunt specifice semnalului primit.

[9] Figura 3.5 Pierderile pe o suprafață plană la înălțimea de 30 de m deasupra solului

3.4 Modelul de propagare ITU-R P.525/526 Deygout

Metoda spațiului liber este cea mai fundamentală abordare asociată propagării radiofonice,
dar nu putem obține performanțe bune fără a folosi metode suplimentare pentru a ține cont și de
celelalte fenomene fizice precum difracția sau reflectarea.

3.4.1 Modelul Deygout

Modelul Deygout a introdus conceptul de margine de difracție principal ă, astfel calea dintre
obstrucția primară și emițător și între obstrucția primară și receptor sunt examinate pentru a căuta alte
obiecte de difracție pe aceste două sub -căi. Dacă se găse ște o margine de difracție, pierderea datorată
acestui lucru este adăugată la cea a marginii principale de difracție. Aceasta se realizează până la de
două ori, dacă există un obiect de difracție atât pe calea principală a transmițătorului cât și pe obiect ul
de difracție principal pe calea receptorului. Această metodă poartă denumirea de Deygout ’66. În
1991, a fost introdus modelul Deygout ’91 ce caută marginea principală de difracție și apoi caută în
mod recursiv căi de difracție suplimentare până la de scoperirea tuturor obiectelor de difracție. Acest
lucru este ilustrat în figura 3.6, în care sunt prezentate cinci obiecte de difracție. Nu este un model
favorabil pentru terenurile plate sau pentru mare/ocean deoarece curbura Pământului formează
obiectele de difracție , existând astfel câte un obiect de difracție pentru fiecare punct al căii.Cu toate
acestea, atunci când este implementat într -o manieră practică pentru a evita astfel de probleme,
modelul Deygout '91 arată o corelație foarte bună cu rezultate le măsurate.
În 1994, Deygout dorea să îmbunătățească modelele apărute până atunci, însă acest model a
rămas nepublicat . O implementare a modelului Deygout '9 4 se regăsește în instrumentul de planificare

25
ATDI ICS Telecom, care a fost utilizat ca instrument de testare pentru noul model. De obicei, arată
cea mai bună corelație cu rezultatele măsurate ale tuturor modelelor de difracție descrise .[14] Acest
model nu implică nicio compensare pentru atenuarea sta ndard a spațiului liber, descrisă în
recomandarea ITU – R 525 .

[9] Figura 3.6 Difracția pentru modelele Deygout

3.4.2 Model ITU -R P.526

Modelul ITU -R P.526 este un model determinist complet care utilizează metoda Deygout '91
limitată la maximum trei muchii de difracție pentru terenuri le neregulate. Acesta diferă de construcția
Deygout, deoarece două muchii secundare de difracție sunt încă considerate pentru căile de
vizibilitate. Modelul extinde, de asemenea, principiul muchiei cuțitului la conceptul de pană cu
conductor fin, care are grosime. Se presupune că nu este transmisă energie prin pană. Calculul este
mai intens decât la modelul Dey gout '94, dar nu include metoda recursivă. Deoarece modelul 526 se
bazează pe fizica legăturii, acesta este aplicabil pentru majoritatea tipurilor de legături radio și, prin
urmare, este mai precis decât metodele empirice . Pentru planificarea celulelor mac ro, modelul 526
utilizat cu corecții de dezordine poate prezenta performanțe foarte bune. Modelele ITU -R P. 526 și
Deygout ’94 implementează calculul atenuării în funcție de difracție și sunt destul de similare în
modelarea obstacolelor. Modelul analitic ITU-R 525/526 Deygout ia în considerare trei intruziuni din
cele mai grave cazuri în zona Fresnel. În figura 3.7 este reprezentată abaterea maximă a semnalului
determinată în funcție de distanță și de puterea semnalului de la ieșirea antenei pentru modele le ITU –
R P.1546 și ITU -R P. 525/526 .

[10] Figura 3.7 Abaterea maximă a semnalului pentru modelele ITU -R P.1546 si ITU -R P. 525/526

26
Capitolul 4. Componente Hardware și Software

4.1 ATDI ICS Telecom

ICS Telecom reprezintă o platformă software prin care se realizează p lanificarea, modelarea
și reglarea radiocomunicațiilor în intervalul de frecvență 9kHz – 400GHz ce necesită calcularea
conectivității, a fluxului de trafic și a interferențelor dintre abonați și nodu ri. ICS Telecom este
instrumentul folosit pentru planificarea rețelelor wireless omogene și eterogene. De asemenea,
capacitatea statistică a software -ului permite, modelarea rețelelor virtuale.
Modelele de propagare ICS telecom au o bibliotecă vastă cu mod ele standard, pentru întreg
spectrul de frecvențe radio. De asemenea, i nclude metode de analiză ce acoperă fiecare tehnologie
stabilită în funcție de spectrul posibil și tehnologiile emergente care sunt adăugate. Planificarea poate
fi manuală sau automată pe mașini de sine stătătoare sau pe calculatoare în rețea. Platforma dispune
de numeroase modele d e propagare precum Longley Rice, ITU -R 1546, Okumura -Hata -Davidson,
ITU-R 525/526, acestea fiind modelele ce vor fi utilizate pentru determinarea razei de acoperire a
fiecărei stații de emisie și pentru determinarea puterii semnalului.
ICS telecom este rec unoscută ca cea mai cuprinzătoare soluție de planificare radio. ICS poate
fi folosit într-o varietate de moduri, în toate etapele ciclului de viață al rețelei, de la proiectarea
preliminară și dimensionarea, la optimizarea și densificarea rețelei. [8] Calcu lul acoperirii rețelei ICS
telecom gestionează calculul de acoperire pentru orice tehnologie radio și suporta mai multe
tehnologii gestionate într -un singur proiect, oferind o gamă completă de vizualizări de analiză a
acoperirii .
Se va importa harta reli efului României în platforma ICS Telecom pentru determinarea
acoperirii radio a antenelor. ( figura 4.1)

Figura 4.1 Harta reliefului României importată în ICS Telecom

4.2 GNU Radio

Programele radio definite de software (Software -Defined Radio – SDR) preiau procesarea
semnalului analog și îl deplasează, în măsura posibilităților fizice și economice, la procesarea
semnalului radio pe un computer folosind algoritmi software.

27
GNU Radio este un program radio definit de software (SDR) care permite proiec tarea ,
simul area și implement area sisteme lor radio din lume reală având o bibliotecă ce cuprinde blocuri de
procesare care pot fi combinate ușor pentru a face aplicații complexe de procesare a semnalului . Poate
fi folosit pentru o gamă uriașă de aplicații radio din lumea reală precum procesare audio, comunicații
mobile, urmărire prin satelit , sisteme radar, rețele GSM, etc. De asemenea, o feră o abordare de
proiectare grafică, folosind limbaje le de programare Python și C ++ . [15]

[17] Figura 4.2 Convertor Analog -Digital
Efectuarea procesării semnalului în software necesită semnal digital. Acest semnal digital este
reprezentat printr -o secvență de numere, numite probe. Un interval de timp fix între probe duce la o
rată de eșantionare a semnalului. Procesul de preluare a semnalului și transformarea lui în eșantioane
digitale este realizat de un convertor analogic -digital (ADC) (figura 4.2) . Dispozitivul complementar,
un convertor digital -analogic (DAC), preia numere de la un computer digital și le transformă într -un
semnal analogic. În final, sunt aplicate filtre digitale pentru a comprima semnalul.
Procesarea semnal elor digitale implică următoarele etape de procesare individuale : filtrare, corectare,
analiză, detectare . Trapa audio (Audio Sink) p ermite redarea unui semnal prin difuzoare sau prin
orice alt tip de dispozitiv audio , păstrând lățimea de bandă a semnalului inițial. [17]

[15] Figura 4.3 GNU Radio

4.3 Python

Python este un limbaj de programare la nivel înalt, cu scop general , proiectat de Guido van
Rossum în 1991 și dezvoltat de Python Software Foundation. A fost dezvoltat în principal pentru a
pune accent pe lizibilitatea codurilor, iar sintaxa acestuia permite programatorilor să exprime
concepte în mai puține linii de cod. De-a lungul timpului au apărut diferite versiuni ale limbajului
Python, cea mai recentă versiune fiind Python 3.7.3 . [16]
Python este utilizat în GNU Radio pentru a conecta blocurile de procesare a semnalului și a
controla fluxul de date digitale. Pentru a folosi GNU Radio si Python este nevoie sa importăm
librăriile specifice “gnuradio” ( figura 4.4)
Este mai ușor decât alte limb aje de programare deoarece transform ă ideile în cod și conține
biblioteci standard extinse , un tip de date precum liste, setur i și dicționare predefinite. Ceea ce ajută
într-adevăr la organizarea datelor și a ideilor în cod.

28

Figura 4.4 Librăriile „gnuradio” pentru Python 3.7.3

4.4 Matlab

MATLAB este un mediu de calcul numeric multi -paradigmă și în același timp, un limbaj de
programare ce a fost dezvoltat de MathWorks. MATLAB permite manipulări ale matric elor,
realizarea grafic elor de funcții și date, implementarea algoritmilor, crearea interfețe lor și
posibilitatea de a intera cționa cu alte programe și limbaje de programare. Este destinat în principal
calculării numerice dar cu ajutorul funcției suplimentar e , Simulink, se pot realiza simulări grafice
în mai multe domenii ( figura 4.5).
Aplicația MATLAB este construită în jurul limbajului de programare MATLAB. Utilizarea
obișnuită a aplicației MATLAB implică utilizarea „Ferestrei de comandă” ca un nucleu matematic
interactiv sau executarea de fișiere text care conțin cod MATLAB. Variabil ele sunt definite folosind
operatorul de atribuire “ = “ , fără a -și declara tipul, cu excepția cazului în care trebuie tratate ca
obiecte simbolice , iar tipul lor se poate schimba. Valorile pot proveni din constante, din calcul care
implică valori ale alt or variabile sau din ieșirea unei funcții . [18]
MATLAB poate apela funcții și subrutine scrise în limbajele de programare C , Fortran , Java,
Python, Pearl, prin crearea unei funcții de înveliș care permite transmiterea și returnarea tipurilor de
date MATLAB . Fișierele executabile MATLAB sunt fișiere de tip obiect care se pot încărca dinamic
prin compilarea funcții lor.

[18] Figura 4.5 Reprezentarea grafica a funcțiilor folosind Simulink

29
4.5 USRP

Dispozitivele USRP sunt radiouri definite de software (SDR) utilizate pentru aplicațiile RF.
Ele pot transmite și primi semnale RF în mai multe benzi și pot fi utilizate pentru aplicații în domeniul
comunicațiilor . USRP -ul implementează o versiune analogică de conversie directă, ce folosește cu
convertoare analogice -digitale ADC, de mare viteză și convertoare digital -analog ice (DAC), cu un
FPGA pentru conversia digitală.

[19] Figura 4.6 USRP B200 mini
Lanțul de receptori începe cu un front analog ic extrem de sensibil, care poate primi semnale foarte
mici și le poate digitaliza folosind conversia descendentă directă către semnalele de bandă de bază în
fază (I) și cu cuadratură (Q). Aceasta este urmată de conversie analogă -digitală de mare viteză , care
reduce rata de eșantionare , pentru transmiterea către un calculator gazdă folosind Ethernet pentru
procesare ulterioară. Lanțul emițătorului începe cu computerul gazdă în care sunt genera te semnale
de bandă de bază în fază și în cuadratură, ce se transmit prin cablul Ethernet cătr e USRP. [19]

[20] Figura 4.7 Arhitectura USRP B200

30
USRP B200 oferă o platformă periferică Radio Universal Software integrată, cu o singură
placă, ce are acoperire continuă a frecvenței de la 70 MHz –6 GHz ( figura 4.6). Este p roiectat pentru
experimentare cu costuri reduse, ce combină un transceiver de conv ersie direct complet integrat care
oferă până la 56 MHz de lățime de bandă în timp real, un FPGA deschis și reprogramabil cu o
conectivitate USB 3.0 de alimentată rapid a. Suportul complet pentru software -ul UHD (USRP
Hardware Driver) permite dezvoltarea cu GNU Radio, prototipizarea propri ei stații de bază GSM cu
OpenBTS și de asemenea efectuarea codul de tranziție de la B200 la platforme USRP performante
pentru industrie .(figura4.7) [20]

4.6 Caracteristicile antenelor

Acoperirea României cu semnal de televiziune digitală terestră și popularea multiplexurilor
cu canale TV a început în iunie 2015 , iar rețeaua de emițătoare a fost extinsă până în martie 2020.
Pentru a putea recepționa semnalul de televiziune digitală ter estră cu un televizor de generație mai
veche este nevoie de un receptor DVB -T2 și o antenă ce vor fi conectate la televizor, sau de un
televizor cu receptorul DVB -T2 încorporat. Transmisia de la televiziunea analogică la cea digitală s –
a realizat trepta t astfel încât s ă nu afecteze în sens negativ utilizatorii. Harta acoperirii României cu
semnal digital terestru de la sfârșitul anului 2015 este prezentă în anexa 2. Anexa 3 și anexa 4 cuprind
hărțile de acoperire pentru anul 2016, respectiv 2020, în pro porție de 97% din teritoriul României.

4.6.1 Antena din Bucegi – Coștil a

Releul Coștila a fost pus în funcțiune în octombrie 2015. Acesta este situat în munții Bucegi,
pe vârful Coștila la o altitudine suficient de mare astfel încât aria de acoperire a emițătorului să se
întrepătrundă cu cea a releului din București .

[21] Figura 4.8 Releul Coștila
Punerea în funcțiune a emițătorului Coștila, din munții Bucegi a ajutat la extinderea ariei de
acoperire a trans misiunii DVB -T2 cu aproximativ 28% pentru suprafața României.(figura 4.8) Acesta
face parte din categoria celor mai importante emițătoare la nivel național datorită ariei de acoperire,
fiind situat la altitudinea de aproximativ 2.500m. [21]

31

[26] Figura 4.9 Aria de acoperire a emițătorului Coștila
In figura 4.9 este reprezentată raza de acoperire a acestui emițător, harta completă fiind reprezentată
în anexa 5. Atunci când a fost pus în funcțiune, amplasamentul de la Coștila emitea pe canalul 21 cu
putere de emisie de 5kW . Începând cu septembrie 2016, acesta emite pe canalul C22 și are frecvența
minimă de 478MHz și frecvența maximă de 486Mhz , așa cum se observă și în tabelul 4.1.
Canal Banda [MHz] Frecvența
centrală [MHz] Purtătoare
video[MHz] Purtătoare
sunet [MHz]
C22 478.00 – 486.00 482.00 479.25 485.75
Tabel 4.1 Caracteristicile canalului 22

4.6.2 Cele două antene din zona orașului București

Transmisia în standardul DVB -T2 a fost realizată pentru prima în București în regim de test
în iulie 2015 folosind antena amplasată în Herăstrău și în septembrie 2016 a fost pus în funcțiune
amplasamentul CNCR. Ambele antene emit pe canalul 30 cu o putere de emisie de 2.5kW . Raza de
acoperire pentru antena din Herăstrău este reprezentată în figura 4.10.
Canalul 30 are frecvența minimă de 542MHz s i frecvența maximă de 550MHz așa cum se
observă și în tabelul 4.2 [23] .
Canal Banda [MHz] Frecvența
centrală [MHz] Purtătoare
video[MHz] Purtătoare
sunet [MHz]
C30 542.00 – 550.00 546.00 543.25 549.75
Tabel 4.2 Caracteristicile canalului 30

32

[26] Figura 5.10 Raza de acoperire a antenei din Herăstrău

4.7 Google Earth Pro

Google Earth este o aplicație ce oferă o reprezentare 3D a Pământului bazată în principal pe
imagini prin satelit. Programul mapează Pământul suprapunând imagini din satelit pe un glob 3D,
permițând vizualizarea orașe lor și a peisajel or din diferite unghiuri. Globul pământesc poate fi
explorat prin introducerea de adrese și coordonate sau folosind o tastatură sau un mouse. Programul
poate fi descărcat și pe un smartphone sau tabletă, folosind un ecran tactil sau un stilou pentru a
naviga.
Google Earth este capabil să arate diverse tipuri de imagini suprapuse pe suprafața
pământului și este, de asemenea, un client de servicii de hărți web. Google Earth acoperă peste 98 la
sută din lume și a capturat 10 milioane de mile de imagini de tip Street View, pe o distanță care ar
putea înconjura gl obul de mai mult de 400 de ori (figura 4.11).

[26] Figura 4.11 Aplicația Google Earth

33
Google Earth Pro a fost inițial upgrade -ul orientat către business de la Google Earth, ce cuprinde
funcții precum realizarea clipulețelor și importa rea datelor pentru traseu parcurs . Google Earth Pro
este în prezent versiunea standard a aplicației de desktop Google Earth începând cu versiunea
7.3.(figura 4.12) Versiunea Pro include software suplimentar pentru realizarea filmelor , imprimare
avansată și măsurători precise . Este disponibilă pentru Windows, Mac OS și Linux. [24]

Figura 4.12 Google Earth Pro

4.8 Aplicația G -MoN

G-MoN este o aplicație software gratuită care scanează toate rețelele WiFi din raza de acțiune
și salvează datele cu coordonatele GPS într -un fișier de pe cardul telefonului mobil . Se pot crea fișiere
kml pentru Google Earth. G-MoN este un scaner ce colectează și mapează toate punctele de acces
wifi primite. De asem enea, criptează și canalizează o putere a semnalului .(figura 4.13) . [25]Aplicația
este disponibilă publicului larg, putând fi descărcată de pe Google Play și folosește sistemul de
operare Android, astfel poate fi rulată pe orice smartphone. Aceasta generea ză fișiere de tip KML si
.TXT ce pot fi introduse în Google Earth pentru a vizualiza traseul parcurs.

Figura 4.13 Aplicația G -MoN

34
Capitolul 5. Realizarea practică

5.1 Amplasarea antenelor în ICS Telecom

Se va folosi harta reliefului României pentru poziționarea antenelor și pentru determinarea
razei de acoperire a acestor antene. Se poziționează cele trei antene pe harta importată în platforma
software ICS Telecom conform coordonate lor din tabelul 5. 1. Semnalul pentru aceste antene este de
tip DVB, canalul este de 8MHz și înalțimea la care vor fi plasate antenele este de 1.7m. D ouă antene
vor fi plasate in zona orașului București și cea de a treia antenă o să fie plasată în zona munților
Bucegi .(figura 5.1)

Figura 5.1 Poziționarea celor trei antene
Antena 1- Herăstrău 26.03022 44.28368
Antena 2 – CNCR 26.07267 44.23319
Antena 3 – Bucegi 25.29060 45.25375
Tabel 5.1 Parametrii antenelor

Figura 5.2 Caracteristicile antenei din Herăstrău

35
Pentru antena situată în zona Herăstrău din orașul București puterea nominală este de 1500W,
frecvența purtătoare are valoarea 546MHz, înălțimea antenei de 99m, pierderile de emisie sunt de
1.5dB și lățimea de bandă de emisie/recepție de 8MHz, a șa cum se poate observ a și în figura 5.2.

Figura 5.3 Caracteristicile antenei CNCR din București
Pentru antena CNCR din orașul București puterea nominală va fi de 2500W , înălțimea antenei
de 145m. Valorile pentru pierderile de emisie, lățimea de bandă de emisie/recepție și frecvența
purtătoare vor fi aceleași ca în cazul antenei din Herăstrău, ambele antene emițând pe canalul 30.
Caracteristicile celei de a doua anten e,CNCR sunt descrise în figura 5.3 iar în figura 5.4 vor fi descrise
cele ale antenei din zona Coștila , din munții Bucegi.

Figura 5.4 Parametrii antenei Coștila din Bucegi
Puterea nominală pentru antena Coștila, din munții Bucegi va fi de 5000W, înălțimea antenei
de 97m, frecvența purtătoare va avea valoarea de 482MHz, pierderile de emisie vor fi de 1.5dB și
lățimea de bandă de emisie/recepție de 8MHz. Această antenă emite pe canalul 20.
Se selectează modelul dorit d e propagare, se alege distanța de 200km și înălțimea antenei față
de sol de 1.7m și se obțin raze de acoperire diferite, țin funcție de modelul selectat. Hărțile de
acoperire ale antenelor pentru cele patru modele de propagare, sunt reprezentate în figuril e 5.5, 5.6,
5.7 și 5.8. Aceste modele au fost alese în funcție de caracteristicile terenului și a frecvenței de emisie
utilizată.

36

Figura 5.5 Harta de acoperire a antenelor pentru modelul de propagare ITU -R P.1546

Figura 5.6 Harta de acoperire pentru modelul de propagare ITU -R P.525/526

37

Figura 5.7 Harta de acoperire pentru modelul de propagare Longley -Rice

Figura 5.8 Harta de acoperire pentru modelul de propagare Okumura -Hata -Davidson

38
5.2 Măsurători

Au fost făcute măsurători în laborator folosind dispozitivul USRP și antena din figura 5. 9
pentru a testa funcționalitatea și corectitud inea celor doua coduri. Codul în Python va genera fișiere
de tip .txt denumite în funcție de data și ora curentă, ce conțin frecvențele captate de USRP cu
ajutorul antenei . ( figura 5. 10)

Figura 5.9 Fișierele .txt
Figura 5.10 Antena și USRP -ul folosite pentru măsurătorile din laborator

Figura 5.11 Interfața grafică
Codul MATLAB realizează graficul valori lor din cel mai recent fișier, selectat în funcție de
denumire ( ora și data curentă) în interfața grafică din figura 5. 11. Această interfață este realizată in
MATLAB și oferă posibilitatea de a introduce valorile pentru lățimea de bandă, frecvența minimă și
maximă.

39

Figura 5.12 Harta traseului parcurs în Google Earth Pro
În figura 5.1 2 este reprezentat traseul parcurs cu un autovehicul pentru a capta semnalul DVT -T2 de
la cele doua antene din București. Semnalul a fost captat cu ajutorul dispozitivului USRP, a unei
antene de bandă largă și a unui laptop . Antena se fixează pe plafo nul autovehiculului, așa cum se
poate observa și în figura 5.1 4. Dispozitivul USRP din figura 5.13 este conectat la laptop și antena
este conectată la USRP.

Figura 5. 13 Dispozitivul USRP folosit pentru realizarea capturi lor

40

Figura 5. 14 Dispozitivele folosite pentru realizarea capturilor
Înainte de începerea parcurgerii traseului , de pe un telefon mobil se va rula aplicația G -MoN
pentru a determina poziția autovehiculului și pe laptop se rulează codul în Python pentru a capta
valoarea nivelului de semnal DVB -T2 recepționat de USRP. Aplicația G -MoN generează fișiere .kml
și .txt ce sunt salvate pe cardul telefonului în funcție de data și ora curentă . Fișierele .kml se vor
importa în aplicația Google Earth Pro pentru a vizualiza harta traseului parcurs. De-a lungul traseului
viteza autovehiculului trebuie să varieze astfel încât în z onele în care viteza va fi mai redusă, să se
înregistr eze mai multe capturi , după cum se poate observa în figura 5.1 5.
Pentru a afla timpul, latitudinea și longitudinea corespunzătoare punctelor unde s -au stabilizat
capturile, se vor selecta, pe rând, punctele respective și se vor nota în tabelul 5.2. Punctele vor fi
repartizate în mod uniform de -a lungul traseului. Latitu dinea și longitudinea punctului selectat, apar
în partea de jos a ecranului, în dreapta, iar timpul se notează din pop -up-ul ce apare la selectarea
punctului, conform figurilor 5.15 și 5.16.

41

Figura 5. 15 Puncte de captură în diverse zone ale traseului selectate în funcție de viteza autovehiculului

Figura 5. 16 Latitudine, longitudine și timp
În funcție de timpul punctelor selectate, se vor identifica fișierele ce conțin capturile DVB -T2
aparținând timpului respectiv. Se va crea manual, un fișier CSV format din trei coloane separate prin
punct și virgulă. Coloanele vor fi reprezentate de valorile punctelor selectate pentru latitudine,
longit udine și RXL . RXL este o mediere a valorilor cuprinse intre indecși i 250 si 570 ai fișierelor din
tabelul 5. 2.

42
TIMP LONGITUDINE LATITUDINE DENUMIREA FISIERE LOR
13:45:02 26.011821; 44.172159; 19_06_2020_13_45_03
13:48:30 26.003938; 44.172229; 19_06_2020_13_48_27
13:50:01 26.003596; 44.173672; 19_06_2020_13_49_59
13:51:46 25.595614; 44.174551; 19_06_2020_13_51_43
13:53:31 25.590589; 44.180232; 19_06_2020_13_5 3_31
13:55:07 25.581861; 44.180568; 19_06_2020_13_55_07
13:56:09 25.574347; 44.181405; 19_06_2020_13_56_07
13:58:21 25.570075; 44.181403; 19_06_2020_13_58_19
14:00:02 25.561254; 44.183029; 19_06_2020_13_59_59
14:03:04 25.552973; 44.190061; 19_06_2020_14_03_03
14:05:24 25.563813; 44.200408; 19_06_2020_14_05_23
14:08:31 25.571935; 44.210466; 19_06_2020_14_08_31
14:09:26 25.574739; 44.212552; 19_06_2020_14_09_23
14:10:06 25.575147; 44.212783; 19_06_2020_14_10_03
14:13:01 25.575006; 44.220723; 19_06_2020_14_12_59
14:14:39 25.571911; 44.222519; 19_06_2020_14_14_39
14:16:11 25.564213; 44.223444; 19_06_2020_14_16_11
14:17:13 25.563650; 44.224061; 19_06_2020_14_17_11
14:18:05 25.562605; 44.224375; 19_06_2020_14_18_03
14:19:52 25.554470; 44.231429; 19_06_2020_14_19_51
14:21:04 25.551481; 44.234088; 19_06_2020_14_21_03
14:23:14 25.545334; 44.235655; 19_06_2020_14_23_11
14:28:16 25.525984; 44.242778; 19_06_2020_14_28_15
14:31:36 25.522282; 44.251053; 19_06_2020_14_31_35
14:35:32 25.524150; 44.253560; 19_06_2020_14_35_31
14:36:32 25.523919; 44.255797; 19_06_2020_14_36_31
14:38:14 25.523283; 44.262992; 19_06_2020_14_38_11
14:38:46 25.523272; 44.263179; 19_06_2020_14_38_43
14:38:52 25.523280; 44.263242; 19_06_2020_14_38_51
14:40:07 25.524453; 44.263572; 19_06_2020_14_40_07
14:40:59 25.524734; 44.263597; 19_06_2020_14_40_59
14:42:36 25.525202; 44.270201; 19_06_2020_14_42_35
14:43:26 25.524856; 44.271038; 19_06_2020_14_43_23
14:45:18 25.525083; 44.275073; 19_06_2020_14_45_15
14:47:00 25.531348; 44.281893; 19_06_2020_14_46_59
14:48:46 25.533495; 44.284576; 19_06_2020_14_48_43
14:51:56 25.541706; 44.283650; 19_06_2020_14_51_55
14:56:38 25.564117; 44.273845; 19_06_2020_14_56_35
14:58:06 25.565685; 44.272688; 19_06_2020_14_58_03
15:02:27 25.571298; 44.272098; 19_06_2020_15_02_27
15:02:54 25.571640; 44.272041; 19_06_2020_15_02_51
15:03:51 25.572063; 44.271969; 19_06_2020_15_03_51
15:07:31 25.581496; 44.284706; 19_06_2020_15_07_31
15:11:10 25.594948; 44.295360; 19_06_2020_15_11_07
15:14:15 26.013184; 44.291056; 19_06_2020_15_14_15
15:18:07 26.023814; 44.283706; 19_06_2020_15_18_07
15:18:59 26.025460; 44.282208; 19_06_2020_15_18_59
Tabel 5. 2 Parametrii punctelor stabilizate
Fiecare fișier conține 820 de eșantioane dintre care, cele 410 din mijloc conțin semnal util. Se va
realiza media eșantioanelor cuprinse între 250 si 570 deoarece acestea reprezintă 0.8% din semnalul
util. Se creează în Python o funcție ce realizează medie rea valorilor. Conținutul fișierului CSV este
reprezentat în tabelul 5.3.

43
LONGITUDINE LATITUDINE RXL
26.011821; 44.172159; -60.257
26.003938; 44.172229; -61.904
26.003596; 44.173672; -56.882
25.595614; 44.174551; -57.033
25.590589; 44.180232; -61.817
25.581861; 44.180568; -45.212
25.574347; 44.181405; -58.752
25.570075; 44.181403; -62.782
25.561254; 44.183029; -46.190
25.552973; 44.190061; -61.695
25.563813; 44.200408; -65.581
25.571935; 44.210466; -65.653
25.574739; 44.212552; -52.360
25.575147; 44.212783; -57.248
25.575006; 44.220723; -63.091
25.571911; 44.222519; -68.670
25.564213; 44.223444; -55.622
25.563650; 44.224061; -58.578
25.562605; 44.224375; -65.435
25.554470; 44.231429; -63.400
25.551481; 44.234088; -58.060
25.545334; 44.235655; -58.086
25.525984; 44.242778; -60.509
25.522282; 44.251053; -69.533
25.524150; 44.253560; -55.271
25.523919; 44.255797; -58.965
25.523283; 44.262992; -67.210
25.523272; 44.263179; -60.571
25.523280; 44.263242; -60.088
25.524453; 44.263572; -60.530
25.524734; 44.263597; -61.853
25.525202; 44.270201; -66.901
25.524856; 44.271038; -54.642
25.525083; 44.275073; -62.388
25.531348; 44.281893; -62.311
25.533495; 44.284576; -60.126
25.541706; 44.283650; -58.456
25.564117; 44.273845; -50.756
25.565685; 44.272688; -58.033
25.571298; 44.272098; -49.714
25.571640; 44.272041; -52.134
25.572063; 44.271969; -46.686
25.581496; 44.284706; -45.171
25.594948; 44.295360; -51.305
26.013184; 44.291056; -48.960
26.023814; 44.283706; -31.941
26.025460; 44.282208; -38.095
Tabel 5.3 Fișier CSV
Pentru a afla nivelul in dBm pentru fiecare punct selectat, se încarcă hărțile de propagare pentru
cele 4 modele alese și se introduc coordonatele punctelor în ICS Telecom conform figuri lor 5.17 și
5.18, obținându -se valorile din tabel ul 5.4.

44

Figura 5.17 Aflarea nivelului semnalului in dBm

Figura 5.18 Aflarea nivelul semnalului în dBm

45
LONGITUDINE LATITUDINE RXL Okumura –
Hata -Davidson ITU-R
P.1546 ITU-R
P.525/526 Longley –
Rice
26.011821; 44.172159; -60.257 -60.9 -66.9 -44.9 -41.9
26.003938; 44.172229; -61.904 -53.9 -69.9 -38.9 -40.9
26.003596; 44.173672; -56.882 -53.9 -67.9 -37.9 -40.9
25.595614; 44.174551; -57.033 -53.9 -66.9 -39.9 -41.9
25.590589; 44.180232; -61.817 -53.9 -68.9 -49.9 -41.9
25.581861; 44.180568; -45.212 -52.9 -69.9 -37.9 -41.9
25.574347; 44.181405; -58.752 -53.9 -73.9 -50.9 -43.9
25.570075; 44.181403; -62.782 -54.9 -68.9 -46.9 -41.9
25.561254; 44.183029; -46.190 -54.9 -69.9 -38.9 -42.9
25.552973; 44.190061; -61.695 -55.9 -74.9 -52.9 -44.9
25.563813; 44.200408; -65.581 -53.9 -67.9 -43.9 -42.9
25.571935; 44.210466; -65.653 -52.9 -68.9 -42.9 -42.9
25.574739; 44.212552; -52.360 -53.9 -69.9 -43.9 -42.9
25.575147; 44.212783; -57.248 -54.9 -79.9 -46.9 -42.9
25.575006; 44.220723; -63.091 -54.9 -66.9 -44.9 -41.9
25.571911; 44.222519; -68.670 -55.9 -67.9 -48.9 -42.9
25.564213; 44.223444; -55.622 -63.9 -68.9 -46.9 -42.9
25.563650; 44.224061; -58.578 -55.9 -67.9 -47.9 -42.9
25.562605; 44.224375; -65.435 -55.9 -68.9 -46.9 -42.9
25.554470; 44.231429; -63.400 -57.9 -67.9 -47.9 -43.9
25.551481; 44.234088; -58.060 -57.9 -66.9 -45.9 -42.9
25.545334; 44.235655; -58.086 -57.9 -66.9 -49.9 -42.9
25.525984; 44.242778; -60.509 -57.9 -66.9 -49.9 -43.9
25.522282; 44.251053; -69.533 -57.9 -67.9 -45.9 -44.9
25.524150; 44.253560; -55.271 -57.9 -65.9 -49.9 -44.9
25.523919; 44.255797; -58.965 -57.9 -66.9 -52.9 -44.9
25.523283; 44.262992; -67.210 -57.9 -65.9 -52.9 -45.9
25.523272; 44.263179; -60.571 -57.9 -65.9 -52.9 -45.9
25.523280; 44.263242; -60.088 -57.9 -65.9 -52.9 -45.9
25.524453; 44.263572; -60.530 -57.9 -65.9 -49.9 -44.9
25.524734; 44.263597; -61.853 -57.9 -65.9 -49.9 -44.9
25.525202; 44.270201; -66.901 -64.9 -65.9 -52.9 -44.9
25.524856; 44.271038; -54.642 -57.9 -65.9 -54.9 -45.9
25.525083; 44.275073; -62.388 -63.9 -65.9 -58.9 -45.9
25.531348; 44.281893; -62.311 -62.9 -65.9 -60.9 -45.9
25.533495; 44.284576; -60.126 -59.9 -65.9 -56.9 -44.9
25.541706; 44.283650; -58.456 -59.9 -64.9 -52.9 -44.9
25.564117; 44.273845; -50.756 -58.9 -64.9 -48.9 -42.9
25.565685; 44.272688; -58.033 -65.9 -65.9 -47.9 -41.9
25.571298; 44.272098; -49.714 -55.9 -65.9 -48.9 -41.9
25.571640; 44.272041; -52.134 -55.9 -64.9 -46.9 -40.9
25.572063; 44.271969; -46.686 -55.9 -65.9 -53.9 -40.9
25.581496; 44.284706; -45.171 -54.9 -63.9 -58.9 -42.9
25.594948; 44.295360; -51.305 -53.9 -61.9 -43.9 -31.9
26.013184; 44.291056; -48.960 -51.9 -55.9 -40.9 -29.9
26.023814; 44.283706; -31.941 -36.9 -57.9 -37.9 -28.9
26.025460; 44.282208; -38.095 -27.9 -51.9 -31.9 -22.9
Tabel 5.4 Nivelul în dBm al punctelor selectate pentru cele 4 modele de propagare
În tabelul 5.5 se realizează diferența dintre valorile RXL și valorile nivelelor în dBm pentru cele
patru modele de propagare alese .

46
Okumura -Hata –
Davidson ITU-R P.1546
ITU-R P.525/526 Longley -Rice
0.643 6.643 -15.357 -18.357
-8.004 7.996 -23.004 -21.004
-2.982 11.018 -18.982 -15.982
-3.133 9.867 -17.133 -15.133
-7.917 7.083 -11.917 -19.917
7.688 24.688 -7.312 -3.312
-4.852 15.148 -7.852 -14.852
-7.882 6.118 -15.882 -20.882
8.71 23.71 -7.29 -3.29
-5.795 13.205 -8.795 -16.795
-11.681 2.319 -21.681 -22.681
-12.753 3.247 -22.753 -22.753
1.54 17.54 -8.46 -9.46
-2.348 22.652 -10.348 -14.348
-8.191 3.809 -18.191 -21.191
-12.77 -0.77 -19.77 -25.77
8.278 13.278 -8.722 -12.722
-2.678 9.322 -10.678 -15.678
-9.535 3.465 -18.535 -22.535
-5.5 4.5 -15.5 -19.5
-0.16 8.84 -12.16 -15.16
-0.186 8.814 -8.186 -15.186
-2.609 6.391 -10.609 -16.609
-11.633 -1.633 -23.633 -24.633
2.629 10.629 -5.371 -10.371
-1.065 7.935 -6.065 -14.065
-9.31 -1.31 -14.31 -21.31
-2.671 5.329 -7.671 -14.671
-2.188 5.812 -7.188 -14.188
-2.63 5.37 -10.63 -15.63
-3.953 4.047 -11.953 -16.953
-2.001 -1.001 -14.001 -22.001
3.258 11.258 0.258 -8.742
1.512 3.512 -3.488 -16.488
0.589 3.589 -1.411 -16.411
-0.226 5.774 -3.226 -15.226
1.444 6.444 -5.556 -13.556
8.144 14.144 -1.856 -7.856
7.867 7.867 -10.133 -16.133
6.186 16.186 -0.814 -7.814
3.766 12.766 -5.234 -11.234
9.214 19.214 7.214 -5.786
9.729 18.729 13.729 -2.271
2.595 10.595 -7.405 -19.405
2.94 6.94 -8.06 -19.06
4.959 25.959 5.959 -3.041
-10.195 13.805 -6.195 -15.195
Tabel 5.5 Diferența dintre valorile RXL și valorile nivelelor în dBm pentru cele patru modele

47
Conform valorilor din tabelul 5.5, valorile pentru modelul Okumura -Hata -Davidson sunt cele mai
aprop iate de valorile măsurate. Reprezentarea grafică a diferenței între valorile măsurătorilor și
valorile pentru cele patru modele de propagare este realizată în figura 5.19.

Figura 5.19 Reprezentarea grafică a diferenței între valorile măsurătorilor și valorile pentru cele patru modele alese
Tabelul 5.6 conține m edia diferențelor calculate între valorile RXL și valorile celor patru
modele de propagare alese iar în figura 5.20, sunt reprezentate grafic aceste valori .

Okumura -Hata –
Davidson ITU-R P.1546 ITU-R P.525/526
Longley -Rice
1.343765957 9.379638298 -9.492702128 -15.2161063
Tabel 5.6 Medierea diferențelor

Figura 5.20 Reprezentarea grafică a medieri i diferențelor pentru cele patru modele de propagare folosite
Din tabelele 5.5 și 5.6 s e observ ă că cel mai optimist din cele patru modele de propagare,
având în vedere suprafața totală a zonei care poate fi acoperită cu semnal de către cele două antene
din zona orașului București, este modelul de propagare Longley -Rice.

48
5.3 Interpretarea codurilor

5.3.1 Codul în Python

Sintaxa din blocul “ class my_top_block(gr.top_block) „ ( Anexa 1) reprezintă partea de
configurare a parametrilor ce vor fi introduși în interfața MATLAB :
❖ “ a” reprezintă adresa portului USB a USRP -ului
❖ “ A” semnifică portul de antenă al USRP -ului. Se va folosi portul R X2.
❖ “ s” – “sample rate” este frecvența de eșantionare, sau lățimea de bandă ce va fi introdusă de
către utilizator în interfața grafică
❖ “ g” – “ gain” – se referă la c âștigul pe partea de recepție.
❖ “ F” – reprezintă dimensiunea FFT -ului.
❖ “ f_min” și “ f_max” – sunt capetele intervalului ce va fi scanat de USRP . Vor fi introduse de
utilizator în interfața grafică.

„for tap in mywindow:
power += tap*tap
self.power = power „ – creează sub -benzi pentru a acoperi intervalul dintre frecvența minimă și
cea maximă.

“ self.freq_step = 0.8 * usrp_rate / self.used_bins = int(0.8 * self.fft_size) „ – Selectează 0.8 %
din lățimea de bandă deoarece filtrele fol osite nu au caracteristic ă ideală în banda de trecere .

„self.connect(self.u, s2v, fftt, c2mag, stats) „ – realizează conexiunea cu celelalte blocuri și
conține 5 parametrii :
Datele recepționate, s2v – realizează conversia din serial in paralel, fftt – procesarea biților prin
“now = datetime.now()
zz=zz+1
dt_string = now.strftime("%d_%m_%Y_%H_%M_%S")
if(zz%100.==0):
f = open("./"+dt_string+".txt", 'w+')
for x in b:
f.write('%g \n'%x)
f = open( ' flag1.txt ', ' w+ ') „ – creează fișierele ce conțin capturile de nivel ale semnalului
recepționat și le denumește în funcție de data și ora curentă. Fișierele sunt create din 5 în 5 secunde .
Fișierul “flag” este generat la fiecare realizare a unei noi capturi.

„try:
tb.start()
main_loop(tb)
tb.stop()
print "sensing finished"
except KeyboardInterrupt:
print "sensing interrupted"
pass„ – începe să capteze nivelul semnalului. Recepția poate fi oprită prin apăsarea tastelor
de întrerupere.

49
5.3.2 Codul în Matlab

“ script_command=sprintf('cd /home/alexandru/Documents/pd/; >detectie.txt; sudo ./ss2_gnu.py -A
RX2 -T 0.1 -D 0.1 -g 20 -s %de6 -N 3 -L 0M -F 1024 %dM %dM > detectie.txt 2>&1 &',band,f1,f2);
unix(script_command); „ – reprezintă comanda de rulare a scriptului Python și ia ca argumente de
intrare calea către fișierul python, fișierul pe care îl generează codul, scriptul python propriu -zis și
parametrii fi xați descriși în blocul “ class my_top_block(gr.top_block)” din python. Parametrii f1,f2
și b îți iau valorile din interfața grafică – unde sunt introduși de către utilizator, liniile de cod
corespunzătoare fiind “ f1 = str2double(get(handles.min_freq,'S tring'));
f2 = str2double(get(handles.max_freq,'String')); „

„files=dir('*2020*');
fid=fopen(strcat('/home/alexandru/Desktop/',files(length(files)).name));
sgn=fscanf(fid,'%g'); „ – Desc hide cel mai recent fișierul de capturi și apoi muta conținutul fișierului
într-un vector “ sgn” pentru a realiza reprezentarea grafică a nivelului semnalului recepționat. Fișierul
de capturi este căutat în director după string -ul „2020„ deoarece fișierele se salvează cu data și ora
curentă .

„while true
pause(0.5);
while (exist('/home/alexandru/Documents/pd/flag1.txt','file')) == 0
end
delete('/home/alexandru/Documents/pd/flag1.txt'); „ – caută fișierul “flag” din 5 in 5 secunde. At âta
timp cât fișierul există înseamnă ca s -a realizat o nouă captură ; Șterge fișierul și caută următorul fișier
nou creat de detecție .

“ plot(handles.axes1,sgn(1:samp*fft_points),'b');
xlim([0 samp*fft_points]);
xlabel('Frecventa (MHz)');
ylabel('Putere (dBm)');
ylim([ -110 0]);
title(handles.axes1,'Nod de detec ție USRP 1'); „ – Graficul nivelului semnalului recepționat se
realizează în funcție de frecvență și de putere. Axa „ x” corespunde frecvenței in MHz, unde capetele
intervalului sunt date de frecvența minima și maxima, in troduse în interfața grafică, iar axa “y”
corespunde puterii in dBm, unde capetele intervalului se iau între 0 si -100.

5.3.3 Codul pentru medierea valorilor

Funcția în python care realizează medierea valorilor este :
“import glob
import errno
path = '*.txt'
files = glob.glob(path)
for name in files:
try:

50
with open(name) as f:
content = f.read()
lines = content.splitlines()
suma=0
for i in range(250,570):
suma += float(line s[i])
mediere = suma/320
print("%.3f"%mediere)
except IOError as exc:
if exc.errno != errno.EISDIR:
raise “ – se caută toate fișierele de tip „ .txt” din directorul respectiv. Se salvează conținutul unui fișier
într-un vector, se calculează media aritmetică a valorilor cuprinse între 250 și 570 și se printează
valoarea( figura 5. 21).

Figura 5.21 Funcție de mediere a valorilor

51
Concluzii

În cadrul lucrării de diplomă a fost realizată o analiză a acoperirii radio pentru rețeaua de
televiziune digitală terestră DVB -T2 existentă în prezent în România. Au fost utilizate date legate de
emițătoarele Radiocom din zona orașului București, folosind programul ICS -Telecom și au fost
realizate mai multe estimări ale acoperirii radio utilizând diferite modele de propagare. Pentru
validarea acestor estimări, au fost realizate măsurători în zona orașului București, datele obținute fiind
comparate cu estim ările realizate anterior.
Pentru realizarea măsurătorilor s-a dezvolta t o aplicație folosind mediile de dezvoltare GNU
Radio și MATLAB care permit e salvarea datelor RF pentru traseul parcurs, pe un anumit interval de
timp. Ca elemente hardware au fost utilizate: o platformă radio definită prin software din familia
USRP și o antenă de bandă largă.
Contribuții le proprii sunt:
– Am editat aplicația care permite salvarea datelor de radiofrecvență în sensul adăugării
posibilității de a modifica periodicitatea de captura a datelor și de a salva fișierele în care sunt
introduse datele, în funcție de data și ora curentă.
– Am editat scriptul MATLAB în scopul o bținerii denumirii celui mare recent fișier din
directorul respectiv
– Am făcut măsurători în laborator folosind dispozitivul USRP și o pentru a testa
funcționalitatea și corectitudinea codurilor.
– Am parcurs cu un autovehicul un anumit traseu pentru a cap ta semnalul DVT -T2 de la cele
doua antene din București. Semnalul a fost captat cu ajutorul dispozitivului USRP, a unei
antene de bandă largă fixată pe plafonul autovehicului și a unui laptop.
– Înainte de începerea parcurgerii traseului, am rulat aplicația G -MoN pe un telefon mobil
pentru a determina poziția autovehiculului iar pe laptop am rulat codul în Python pentru a
capta valoarea nivelului de semnal DVB -T2 recepționat de USRP.
– Am i mportat fișierele .kml, generate de G -MoN, în aplicația Google Earth Pro pentru a
vizualiza harta traseului parcurs.
– Pentru a afla timpul, latitudinea și longitudinea corespunzătoare punctelor unde s -au stabilizat
capturile, am selectat, pe rând, punctele respect ive și am notat aceste date.
– În funcție de timpul punctelor selectate, am identificat fișierele ce conțin capturile DVB -T2
aparținând timpului respectiv.
– Am creat un fișier CSV format din trei coloane cu valorile punctelor selectate pentru
latitudine, longitudine și RXL.
– Am realizat media eșantioanelor prin scrierea unei funcții în Python care selecte ază toate
fișierele de tip .txt din directorul respectiv și apoi face medierea acestor valori în funcție de
anumiți indec șii.
– Am efectuat simulările cu ajutorul mediilor ICS Telecom, Radio Mobile și Matlab. Am folosit
trei modele de propagare empirice (NTIA -ITS Longley Rice, ITU -R P.1546 și Okumura –
Hata -Davidson) și un model determinist (ITU -R 525/526).
– Pentru a afla nivelul in d Bm pentru fiecare punct selectat, am încărcat hărțile de propagare
pentru cele 4 modele alese și am introdus coordonatele punctelor în ICS Telecom.
– Am calculat diferența dintre valorile RXL și valorile nivelelor în dBm pentru cele patru
modele.
– În urma măsurătorilor și a simulărilor pe care le -am făcut am concluzionat că cele mai bune
performanțe le -a avut modelul Longley -Rice.

52
Bibliografie

1. https://www.broadcasting -history.ca/industry -government/digital -broadcasting -arrives -analog –
evolution
2. https://www.benton.org/initiativ es/obligations/charting_the_digital_broadcasting_future/sec 1
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Television
4. https://searchmobilecomputing.techtarget.com/definition/Digital -Video -Broadcasting
5. http://www.wirelesscommunication.nl/reference/chaptr01/brdcsyst/dttb/dttb.htm
6. IEEE TRANSACTIONS ON BROADCASTING, VOL. XX, NO. XX, XX 2014 1 DVB -T2, The
Second Generation of Terrestrial Digital Video Broadcasting System, Inaki Eizmendi
7. Digital Video and Audio Broadcasting Technology, W Fischer, Third Edition, Ed. Spring
8. https://www.slideshare.net/Neyliam/ics -telecom -150828?from_action=save
9. Handbook Handbook Terrestrial land mobile radiowave propagation in the VHF/UHF bands,
Radiocommunication Bureau, Edition 2002 https://www.itu.int/dms_pub/itu -r/opb/hdb/R -HDB -44-
2002 -OAS -PDF-E.pdf
10. https://www.softwright.com/faq/engineering/prop_hata_davidson.html
11. https://www.itu.int/en/ITU -R/terrestrial/workshops/WRS -18/Documents/prop -WRS -18.pdf
12. https://www.itu.int/rec/R -REC -P.1546 -6-201908 -I/en
13. Introduction of RF propagation, Jo hn S. Seybold, Ph.D.
14. Mobile Radio Network Design in the VHF and UHF Bands, A Practical Approach, Adrian W.
Graham, Nicholas C. Kirkman and Peter M. Paul
15. https://www.ettus.com/sdr -software/gnu -radio/
16. https://www.geeksforgeeks.org/history -of-python/
17. Cognitive Radio Communications and N etworks, Principles and Practice, Alexander M. Wyglinski,
Ph.D., Maziar Nekovee, Ph.D., Y. Thomas Hou, Ph.D., Elsevier 2010
18. https://www.mathworks.com/help/matlab/language -fundamentals.html
19. https://www.yottavolt.com/shop/usrp -b200 -sdr-kit-single -channel -transceiver -70-mhz-6ghz/
20. https://www.ettus.com/sdr -software/uhd -usrp-hardware -driver/
21. http://www.radiocom.ro/stiri/Releu_Costila/
22. https://www.antech.ro/?cat=dvbt2
23. dipolnet.ro/grila_de_frecvente_a_canalelor_tv_pal_bg -dk__bib02.html
24. https://en.wikipedia.org/w iki/Google_Earth#Google_Earth_Pro
25. https://downloads.tomsguide.com/G -MoN,0301 -49670.html
26. http://www.radioco m.ro/poze/dvb -t2/Tranzitie%20DVB -T2_Iunie.pdf
27. http://www.radiocom.ro/poze/dvb -t2/Tranzitie%20DVB -T2_Octombrie.pdf
28. http://www.radiocom.ro/poze/dvb -t2/Acoperire_DVBT_Martie_2020.pdf

53
Anexa 1

LOCATIA EMITATORULUI DVB -T2 CANAL TV
Bucuresti -Herastrau 30
Cluj-Feleac 26
Iasi-Pietraria 43
Timisoara -Urseni 21
Bucegi -Costila 22
Constanta -Litoral 30
Comanesti 40
Suceava 38
Oradea 44
Craiova -Simnic 28
Turnu Severin -Balota 40
Targu Mures 24
Arad -Siria 21
Baia Mare -Mogosa 21
Topolog 38
Vatra Dornei 40
Sibiu -Paltinis 37
Cozia 27
Varatec 32
Brasov -Tampa 35
Buzau -Istrita 28
Bacau 39
Focsani -Magura Odobesti 38
Deva -Magura Boiu 21
Resita -Semenic 44
Campulung -Rarau 38
Vaslui 39
Baneasa -Calarasi 36
Tulcea 38
Mahmudia 38
Piatra Neamt 26
Bihor 30
Oltenita -Hotarele 30
Pitesti 27
Zalau 30
Bucuresti -CNCR 30
Toplita -Borsec 32
Cerbu -Novaci 22
Galati -Vacareni 24
Parang 22
Botosani -Saveni 31
Bistrita -Heniu 40
Barlad 39
Harghita 32
Mangalia 30
Medgidia 30
Sinteu 44
Sabed 24

54
Ramnicu Sarat 38
Giurgiu 30
Negresti -Oas 21
Calafat -Plenita 27
Alexandria 42
Husi 39
Baleni 24
Barlad -Trestiana 39
Resita 44
Izbasesti 27
Turnu Magurele 42
Bicaz 26
Targu Neamt 26
Slobozia 36
Straja 38
Liteni 26
Borsa 32
Sant 40
Dej 30
Huedin 36
Campulung Moldovenesc 38

55
Anexa 2

56
Anexa 3

57
Anexa 4