Cap.1. Dezvoltarea actuală a motoarelor cu ardere internă studiu de [615789]
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Cap.1. Dezvoltarea actuală a motoarelor cu ardere internă – studiu de
nivel.
1. Introducere
1.1 Tendinț a de reducere a capacita ții cilindrice a motoarelor actuale – conceptul de
Downsizing
1 Downsizing-ul
este definit prin utilizarea unui motor de capa citate mai mică dar care
dezvolta putere similara cu un motor mai mare prin folosirea ce lor mai noi tehnologii. Termenul se
referă, în general, la motoare t radiționale cu ardere internă a limentate cu benzină dar și cele cu
motorină. În zilele noastre este un trend generalizat printre producato rii de motoare de
autovehicule de a dezvolta motoa re de capacitate cilindrică mic ă. Totuși se fac eforturi pentru a
oferi motoare la fel de puterni ce dar și eficiente față de cele din generațiile trecute.
1.2 Necesitatea downsizing-ului
Preocuparea continua in dezvoltarea automobilelor o constituie formarea gazelor cu efect
de sera, in special dioxidul de carbon. Legislația si conștientizarea opiniei publice cu privire la
încălzirea globală îi determină pe producătorii de vehicule să își reducă amprenta de carbon .
Producătorii de echipamente originale fac eforturi constante de reducere a emisiilor de gaze cu
efect de seră și a consumului de combustibil prin dezvoltarea î n diferite zone, deși cea mai mare
parte a emisiilor și reducerii consumului de combustibil este v ăzută prin creșterea eficienței
motorului. Downsizing-ul este considerat ca fiind cea mai eficientă stra tegie pentru a imbunătăți
eficiența grupului propulsor. (Oliver Lang, 2004)
Fig. 1.1. Diferenta de marime dintre un motor cu aspiratie naturala in pa rtea stanga si un
motor supraalimentat in dreapta. – ambele dezvoltă aceeasi put ere.
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
2. Avantajele conceptului downsizing
Un motor de capacitate micsorată oferă diferite beneficii omeni rii, ca de exemplu:
1) Reducerea emisiilor de CO2 si NO2. Reducerea capacității motorului s-a dovedit a
veni la pachet cu o scădere semnificativă a emisiilor datorită consumului redus de combustibil și a
altor factori explicați mai jos .
2) Reducerea consumului de combustibil : Optimizarea sincro nizării supapei de admisie
și de evacuare la turație redusă a motorului cu baleiajul duce la un conținut redus de gaz rezidual în
cilindru.
3) Ușurarea blocului motor : In general downsizing-ul unui mortor este efectuat prin
reducerea numărului de cilindri. Acest lucru ajuta la reducerea greutatii motorului si astfel sarcina motorului scade.
4) Volumul m ai m ic in piston: D atorita scăd erii cilind reei c amerei de ardere, exista o
frecare scăzută intre piston si oglinda cilindrului. Prin urmare, pierderile datorate frecării sunt
reduse.
3. Metode folosite pentru reducerea capacității motoarelor
Baza tuturor proceselor de downsiz ing este creșterea performan telor prin introducerea unei
cantități mai mari de amestec car burant in motor. Acest lucru se obține prin utilizarea:
1) Turbosuflantelor
2) Compresoarelor 3) Sau tehnologii comb inate : Twin-charge
Metodele noi care susțin motoa rele reduse utilizează tehnologiile de mai jos și / sau cele
menționate mai sus
1) Injectie directa.
2) Folosirea recircularii gazelor de evacuare (EGR). 3) Folosirea distributiei variabile 4) Folosirea admisiei variabile Utilizarea doar a turbocompresorului sau a compresorului a deve nit depășită . Motivul este
că utilizarea lor fără nici un dispozitiv suplimentar are avantaje comparativ mai mici. Tehnologiile
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
mai noi, cum ar fi injecția directă cu combustibil cu turbocomp resor și sincronizarea supapelor
variabile, sunt folos ite pe scară largă în ultima vreme pentru autoturisme și autovehicule ușoare.
4. Turbocompresorul
În ciuda cilindreei sale mai scăzute, performantele unui motor micșorat pot fi menținute
prin injectarea unei cantități ma i mari de aer in camera de ard ere pentru a arde o cantitate mai mare
de combustibil. Turbocompresorul este cel care furnizează motor ului o cantitate mai mare de aer
pentru a asigura o ardere eficienta si curată.
Atât in motoarele diesel cat si cele pe benzina turbocompresoru l cuprinde doua ansambluri:
un compresor centrifugal si o turbină. Gazele fierbinți de eva cuare rotesc turbina care la rândul ei
rotește compresorul datorită faptului ca sunt ținute de acelaș i ax.
Compresorul cuprinde un rotor și un difuzor, adăpostite în carc asa compresorului . Rotorul
accelerează aerul tras din atmosf eră și forțează spre difuzor . Difuzorul încetinește aerul ce se mișca
rapid, lucru ce mărește presiunea si temperatura in carcasa com presorului. În acest fel, mai mult
aer este injectat în camera de combustie și arde combustibilul suplimentar necesar pentru a menține
puterea motorului.
4.1 Dezavantajele supraalimentării cu turbocompresorul.
Una dintre principalele probleme legate de utilizarea unui turb ocompresor este că acestea
nu asigură o creștere imediată a puterii când accelerați . Este nevoie de puțin timp ca turbina sa
ajungă la viteza la care se produce presiunea . Acest lucru are ca rezultat un sentiment de întârziere
atunci când accelerați, iar apoi mașina se accelerează cu o mică întârziere când turbocompresorul începe să funcționeze. Fenomenul este cunoscut sub denumirea de TURBO-LAG.
O modalitate de a reduce acest decalaj turbo este de a reduce i nerția părților rotative, în
principal prin reducerea greutății acestora. Aceasta permite tu rbinei și compresorului să accelereze
rapid și să asigure creșterea fără nici un decalaj. Debitul gaz elor de eșapament prin turbină și
compresor este controlat cu aten ție pentru a preveni supraîncărcarea turbocompresorului la turații
mari ale motorului și, de asemenea, pentru a menține un cuplu c ât mai mare la turații mici ale
motorului.
4.2 Intercooler
Un intercooler este un dispozitiv tip schimbator de căldură fol osit pentru răcirea unui fluid,
incluzând lichide sau gaze. Acestea sunt cunoscute sub numele d e răcitoare aer-aer sau aer-lichid.
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Îmbunătățește eficiența motoarelor cu ardere internă prin răcirea aerului fierbinte după compresor,
astfel obținând o umplere mai bună a cilindrilor. Un aer mai rece, va avea o densitate mai mică.
Coborârea temperaturii aerului de admisie elimină, de asemenea, pericolul de pre-detonare
(autoaprindere) a încărcăturii combustibil / aer. Aceasta păstr ează avantajele mai multor arderi de
combustibil / aer pe ciclul motor ului, crescând puterea motorul ui.
Fig. 1.2. Schema utilizatii intercoolerului.
5 Turbocompresorul – Tehnologii noi
5.1 Turbocompresorul dublu
Sistemele convenționale de turboc ompresoare prezintă probleme l a turatii reduse . De fapt,
viteza maximă a debitului compresorului trebuie să fie aproxima tiv aceeași ca și motorul alezat,
pentru a furniza același flux de aer la puterea maximă. . C u t o a t e a c e s t e a , l a v i t e z e r e d u s e ,
presiunea ar trebui să fie mai mare, pentru a compensa reducerea cilindreei .
Această problemă este rezolvată de un turbocompresor triplu. Tu rbocompresorul triplu este
conceput similar unui sistem cu două trepte (Rainer Golloch, et al, 2005), singura diferenț ă fiind că
faza de înaltă presiune este al cătuită din două grupuri paralele, în loc de una. E t a p a i n c a r e
presiunea este scazuta consta intr-un turbocompresor mai mare c are ofera un debit de aproximativ
de doua ori mai mare decat al unui turbocompresor conventional. Dimpotrivă, turbocompresoarele
de înaltă presiune sunt mult mai mici și sunt complet obturate la viteze mai mari ale motorului. În
configurația triplă, cu o aleger e adecvată a fiecărei mașini, t urbocompresoarele ambelor trepte pot
funcționa la condiții de eficiență ridicată, pe întreaga gamă d e turații ale motorului.
Turbocompresorul triplu este mai complex decât un turbopropulso r in doua trepte din
două puncte de vedere: control electronic și ambalare .
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
5.2 Turbocompresor hibrid
Un turbocompresor este o turbin a de supraalimentare electrica ce consta intr-o turbina
generatoare de mare viteza si un compresor electric de mare vit eza. Se obtine un randament
electric ridicat datorita faptului ca nu exista nici o legatura mecanica intre turbina si compressor
Turbocompresoarele hibride se refera la o configuratie hibrid de serie, in care viteza si puterea
compresorului sunt independente de viteza si puterea turbinei. Acest design flexibil duce la
imbunatatiri continue la eficienta turbine si compresorului.
Fig. 1.3. Schema functionala a unui turbocompresor hibrid.
5.2.1 Moduri de operare
A) Accelerare
Cand conducatorul auto apasa pedala de acceleratie, turbocompre sorul hybrid se comporta
initial ca un compresor electric. Motorul compresor este alimen tat de la o baterie si permite
accelerarea pana la viteza maxima de operare intr-un interval scurt de timp. Aceasta accelerare impiedica efectul de intarziere a turbinei.
b) Incarcarea
La viteze mari ale motorului este generate mai multa energie d e catre turbina decat energia
ceruta de compresor. Aceast exce s de energie reincarca o bateri e pentru urmatoarea faza de
accelerare sau pentru a alimenta alte echipamente auxiliare pre cum aerul conditionat electric.
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
C) Starea de echilibru
In majoritatea timpului cand turbocompresorul hibrid este utili zat, puterea turbinei si
compreorului vor fi egale. Astfe l, turbocompresorul hibrid rea lizeaza transferul de electricitate
intre turbina si compresor in cel mai eficient mod.
6. Downsizing folosind compresorul (supercharger)
Superchargerul este un compresor de aer care creste presiunea s i densitatea aerului furnizat
unui motor cu ardere interna cu ajutorul puterii mecanice a mot orului.
Exista doua tipuri de compresoa re , actionate mecanic si actionate electric. Compresoarele
actionate mecanic pot consuma aproximativ o treime din puterea totala a unui arbore cotit si sunt
mai putin eficiente in comparatie cu turbocompresoarele. Compre soarele actionate electric nu
functioneaza cu electricitate direct din motor spre deosebire d e compresoarele conventionale. La
turatii mici ale motorului, compresoarele electrice nu consuma multa energie si sunt mai eficiente.
6.1 Avantajele unui compresor
Principalul avantaj al unui compresor este un raspuns mai bun l a apasarea acceleratiei si
posibilitatea de a ajunge la presiunea maxima in mod instantane u. Compresoarele actionate de
motor maresc presiunea treptat direct proportional cu rotatiile motorului.
6.2 Dezavantajele unui compresor
Eficienta termica este mai mica in comparatie cu un turbocompre sor similar, deoarece
turbocompresoarele folosesc energia gazelor de evacuare, ceea c e normal ar fi risipita.
Economicitatea si puterea unui mot or cu turbocompresor sunt mai bune comparabil cu motoarele
ce folosesc doar compresor.
7. Twin Charger
Twincharger reprezinta o combinatie intre un turbocompresor ac tionat de energia gazelor
de evacuare si un compresor actionat de motor. Compresrul ofera un raspuns al acceleratiei la
turatii scazute si nu exista intarziere precum la turbocompreso r.
Ambele componente lucreaza impre una pentru a produce putere max ima, fiecare
componenta compenseaza slabiciunea celeilalte
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Fig. 1.4. S c h e m a s i s t e m u l u i d e a l i m e n t a r e u t i l i z a n d T w i n C h a r g e r ( s u r s a : Volkswagen
Club GTI)
7.1 Avantajele folosirii unui sistem Twincharger
Combinația adecvată a celor două poate oferi un decalaj zero cu cuplu mare la viteze mai
mici ale motorului și o putere sporită la viteze mai mari. În c onsecință, este necesară o încărcare
dublă pentru cilindree mici, în special pentru cele cu o plaja mare de turatii de funcționare,
deoarece acestea pot beneficia de o bandă de cuplu artificială largă pe un interval de viteză mare.
Hence twincharging is very us eful in downsized engines.
Twincharging nu se referă la un aranjament twin-turbo, ci mai d egrabă atunci când sunt
utilizate două tipuri diferite de compresoare. Acestea ar putea fi într-o serie sau într-o combinație
paralelă.
7.2 Dezavantajele folosirii sitemului Twincharger
Problema principală a twincharging-ului este că piesele si componentele sunt complexe și
costisitoare. În mod obișnuit, p entru a asigura un răspuns mai rapid, o curbă constanta de moment,
și un câștig adecvat de putere pe un sistem cu un singur compre sor, trebuie utilizate controale
electronice și / sau mecanice scumpe.
8. Motor pe benzină turbo-supraalimentat cu injectie directa (T DI)
8.1 Motorul cu aprindere cu scânteie folosind tehnologia TDI
Downsizingul motoarelor cu aprindere prin scanteie este vazut c a u n ‘ m e g a t r e n d ’ i n
industria constructoare de autovehicule, oferind o soluție acce sibilă pentru problemele legate de
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
reducerea emisiilor de CO2 și îmbunătățirea consumului de combu stibil, oferind în același timp o
manevrabilitate îmbunătățită de la motoarele pe benzină. Avantajele reducerii unui motor cu
aprindere prin scânteie în 4 timpi se datorează în principal de plasării punctelor de operare utilizate
în harta motorului pentru orice cuplu dat de volant, astfel încât accelerația să fie mai deschisă în
beneficiul pierderilor reduse de pompare.
In injectia directa cu turbocompresor un injector pulverizeaz a combustibil direct in
camera de ardere a fiecarui cilindru.
Motorul utilizează turbocompresorul pentru a mări cantitatea de aer care intră în cilindrii
motorului. Sistemul de injectie directa cu turbocompresor este de asemenea utilizat cu un
intercooler. Împreună, ele îmbunătățesc eficiența motorului și, prin urmare, oferă puteri mai mari, reducând în același timp emisiile și asigurând un cuplu mai mare decât cel al motorului pe benzină non-turbo și injectie multipunct (indirecta).
Deoarece aceste motoare au o cilindree relativ scăzută și sunt destul de compacte, acestea
au o suprafață redusă. Acest lucru reduce pierderile de căldură prin suprafața motorului, mărind astfel eficiența motorului, în de trimentul zgomotului mai mare de combustie.
Fig. 1.5. Motorul cu aprindere cu scanteie folosind tehnologia TDI (sourc e: Honda
worldwide)
8.2Efectele injectiei directe cu turbocompresor
Presiunea gazelor din motor poate fi marita considerabil datori ta cresterii eficiente a
rezistentei la detonatie datorata injectiei directe a combustibilului in cilindru datorita efectului sau
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
de evaporare si, de asemenea, i ntroducerea com bustibilului poat e fi amanata pana dupa inchiderea
supapelor de evacuare
În prezent, este necesară o întârziere de scânteie atunci când acționează astfel de motoare
pe benzină. Acest lucru asigură faptul că aceste niveluri foarte ridicate ale presiunii cilindrului nu
pot fi realizate în practică, dar cu tehnologia de dezvoltare a motorului și combustibilului, acestea
pot fi abordate chiar și atunc i când operează pe benzină normal a cu cifra octanica relativ scazuta.
9.Folosirea distributiei var iabile in motoarele reduse
Variable valve timing (VVT) (d istributie variabila a supapel or) este folosita in motoarele
cu aprindere prin scanteie pentru a imbunatati consumul de comb ustibil, pentru a reduce NOx, si sa
creasca cuplul si puterea maxima. Viteza variabilă a supapelor joacă, de asemenea, un rol
important în performanța motorului.
Fara varianta distributiei variabile sau ridicarea supapei vari abile, sincronizarea supapelor
este la fella toate conditiile si rotatiile mortorului, prin urmare, sunt necesare compromisuri. Un
motor echipat cu un sistem de acționare cu comandă variabilă a supapelor este eliberat de această
constrângere, ceea ce permite ca performantele motorului sa fie imbunatatite pe parcurs.
Un motor necesită cantități mari de aer când funcționează la viteze mari. Cu toate acestea,
supapele de admisie se pot închide înainte ca suficient aer să pătrundă în fiecare cameră de ardere,
reducând performanțele. Pe de altă parte, în cazul în care arborele cu came ține supapele deschise
pentru perioade mai lungi de timp, la fel ca în cazul unei camă de curse, apar probleme la viteze
mai mici ale motorului. Acest lucru va face ca combustibilul să nu se ardă la ieșirea din motor,
deoarece valvele sunt încă deschi se. Acest lucru duce la scăder ea performanțelor motorului și la
creșterea emisiilor.
9.1 Efectele distributiei variabile in marirea perf ormantelor motorului
În cea mai mare parte a duratei medii de viață, un motor rutier este rulat sub condiții de
încărcare redusă și de viteză redusă. Se știe că reducerea sarcinii în motoarele cu aprindere prin
scânteie este realizată în mod tradițional prin introducerea de pierderi suplimentare în timpul cursei
de admisie prin intermediul unei clapete de accelerație. În ace ste puncte de funcționare, eficiența
motorului scade de la vârf la valori dramatic mai mici. Optimiz area timpului de admisie și de
evacuare a supapei poate oferi reduceri semnificative ale pierd erilor de pompare la operația de
încărcare parțială.
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Fig. 1.6. Schema distributiei variabile VVT.
9.2 Provocari in sistemul de distributie variabila
Distributia variabila are nevoi e de două sau trei trepte suplim entare și un sistem de
transmisie cu curea care mărește dimensiunea transmisiei. Dator ită cuplării serv omotoarelor cu
came, există șanse de frecare crescută pe suprafața camei care poate cauza degradarea ei.
Principalul factor care împiedică această tehnologie de a fi ut ilizata pe scară largă în automobilele
de producție este abilitatea de a produce un mijloc eficient de a controla momentul sincronizării
supapelor în condițiile interne al e unui motor. Evenimentele de temporizare a supapelor trebuie să
aibă loc la momente precise pentru a oferi beneficii de perform anță. Dispozitivele de acționare a
supapelor electromagnetice și pneumatice oferă cel mai mare con trol al sincronizării precise a
supapelor, dar nu sunt eficiente din punct de vedere al costuri lor pentru vehiculele de producție.
10. Recircularea avansată a gazelor de eșapament pentru mot oare reduse
In motoarele cu ardere interna, recircularea gazelor de evacuar e(exhaust gas
reci rcu l atio n ) (E G R ) e ste f o lo si t u n o x id d e a zo t (N O x ) p en tr u reducerea emisiilor utilizată în
motoarele pe benzină / benzină și diesel.
10.1 Functionarea EGR
EGR-ul lucreaza prin recircularea unei parti din gazele de evac uare ale motorului inapoi in
cilindri. EGR-ul reduce performanta motorului cu 10-13%, dar cu cele mai noi tehnologii de
optimizare a variabilelor ca presiunea, amestecul aer-combustib il si avansul la aprindere, aceste
performante pot fi obtinute si d e un motor fara un astfel de si stem de recirculare al gazelor.
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
10.2 Efectele sistemului de recirc ulare al gazelor de evacuare
Functia EGR permite valori mai mari ale presiunii si amestecuri aer-combustibil mai
sarace la un anumita intensitate a detonatiei. În special, atun ci când se utilizează sistemul de
recirculare a gazelor de evacuare, o optimizare adecvată a vari abilelor de control principale ale
motorului (adică presiunea de p ompare, raportul aer-combustibil și avansul de scânteie) permite
obținerea aceluiași nivel de performanță a motorului care funcț ionează cu aer curat, încărcarea
combustibilului, în timp ce temperatura de evacuare și intensitatea loviturilor rămân aceleași, iar consumul specific de combus tibil scade semnificativ
11. Pierderile redu cerii motorului
Un motor redus are tendința de a produce pierderi mai mici în c eea ce privește frecare
datorită suprafeței reduse. Micsorarea motorului reduce pierder ile mecanice, dar la o rată mai mică
decât este proporțională cu cilin dreea. Pierderile la pompare d epind de condițiile de funcționare și
trebuie calculate pentru fiecare mod de conducere. Dar ele sunt încă reduse din datorita motorului
micsorat
Concluzii
Reducerea capacitatii motorului este un proces continuu de dezv oltare și multe noi metode
de obținere a unei mai bune puteri și a eficienței combustibilu lui la o capacitate scăzută a
motorului sunt în curs de dezvol tare. Pentru un motor cu ardere interna, beneficiile posibile în
consumul de combustibil sunt între 10 și 30%, în funcție de gra dul de reducere și de procesul de
combustie. Deși viteza maximă a unui vehicul este redusă prin r educere, există multe experimente
care sugerează existența cilindreei optime a motorului. Este de așteptat ca combinația de
turbocompresoare, injecție direct ă și distributia variabila să devină standard în viitor.
Variantele de motor de înaltă performanță pot fi realizate fără dezavantaje majore în
domeniul de viteză. De asemenea, se observă că pierderile de fr icțiune pentru cilindreea unităților
cresc în motoare mai mici, iar utilizarea regiunilor favorabile pe harta consumului de combustibil
poate îmbunătăți economia de combustibil.
Datorită diminuării, motoarele pe benzină și diesel ale viitoru lui ar putea avea doar doi
cilindri,o capacitate cilindrica mai mică de un litru și asigur area cuplului și a put erii necesare fără a
produce un nivel ridi cat de poluanti.
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Studiu de nivel
Pentru acest proiect m-am inspirat dintr-un model casic, foarte cunoscut si prezenta in piata
auto de azi. Un reprezentant al conceptului de Downsizing in gama Vw estye motorul 1,4 TSI,
care il gasim pe modelul Golf.
Volkswagen – Golf VII – 1.4 TSI (122 Hp)
Marcă Volkswagen
Model Golf
Generație Golf VII
Modificare (Tip motor) 1.4 TSI (122 Hp)
Număr de uși 5
Putere 122 CP /5000 rot/min
Viteza maximă 203 km/h
Accelera ția de la 0 la 100 km/h 9.3 sec
Volumul rezervorului 50 l
Anul începerii produc ției 2012 an fabricatie
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Anul opririi produc ției 2014 an fabricatie
Tipul caroseriei Hatchback
Număr de scaune 5
Lungime 4255 mm.
Lățime 1799 mm.
Înălțime 1452 mm.
Ampatament 2637 mm.
Ecartament fa ță 1549 mm.
Ecartament spate 1520 mm.
Volumul minim al portbagajului 380 l
Volumul maxim al portbagajului 1270 l
Amplasarea motorului Față, Transversal
Volumul motorului 1395 cm3
Cuplu 200 Nm /1500-4000 rot/min
Sistemul de combustibil (Fuel System) injecție direct ă
Tipul turbinei (Turbine) turbo compresor
Poziționarea cilindrilor in linie
Numărul de cilindri 4
Tipul de combustibil Benzin ă
Tractiune Față
Numărul de viteze (cutie manual ă) 6
Frâne fa ță (Front brakes) discuri ventilate
ABS da
Tipul de virare (steering type) cremaliere
Servodirec ție Electric ă
Diametrul minim al cercului de virare 10.9 m
Consumul de combustibil – urban 6.6 l./100 km.
Consumul de combustibil – extra-urban 4.3 l./100 km.
Consumul de combustibil – mixt 5.2 l./100 km.
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Cap.2. Calculul termic, cinematic si dinamic al motorului
2.1. Calculul termic al motorului.
M.A.S. 85 kW. la 6000 rot/min
Alege rea parametrilor initiali . Alegerea valorilor preliminare necesare calculului se aleg
pe baza datelor existente in literatura de specialitate ori pe baza constructiilor existente similare
cu motoare supraalimentate
Pe 85 kW P 1.36 Pe P 115.6 CP
-turatia motorului: n 6000 rot/min
-numarul de cilindri: i4 amplasare: in linie
-temperatura initiala: T0 293 K
-exponentul adiabatic x 1.45
-presiunea initiala: p0 1.02 105 Pa
-presiune de supraalimentare: ps1.4 105 Pa
-temperatura aerului dupa turbina: TsT0ps
p0x1
x
Ts323.2576 K
-temperatura gazelor reziduale: Tr 900 K
-presiunea gazelor reziduale: pr 1.15 105 Pa
-coeficientul de exces de aer: λ 0.9
raportul de comprimare: ε 7 pentru motoare supraalimentate
Parametri procesului de schimbare a gazelor .Se adopta urmatoarele marimi.
-presiunea la sfarsitul admisiei: pa 1.15 105 Pa
-preancalzirea amestecului: ΔT2 5 C
-coeficientul de post umplere: νp 1.05
Se calculeaza in continuare coeficientul gazelor rezi duale
γrT0ΔT
Trpr
εpaνp pr γr 0.0556
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Aceasta valoare se compara cu valorile admisibile. gr=(0.05-0.12)
Temperatura la sfarsitul admisiei va fi:
TaT0ΔT γrT r
1γrTa 348.6773 K
Coeficientul de umplere rezulta:
ηvpa T0
p0 Taε
ε1νp
1γr ηv 1.0994
Aceasta valoare se compara cu valorile admisibile. hv=(0.75-0 .85)
Parametri procesului de comprimare. Se adopta pentru coeficientul politropic de
comprimare valoarea:
n1 1.34
Presiunea la sfarsitul comprimarii rezulta:
pc pa εn1 pc 15.6002 105 Pa
Aceasta valoare se compara cu valorile admisibile. pc=(10-20 *105)
Temperatura la sfarsitul comprimarii va fi:
Tc Ta εn1 1 Tc 675.7048 K
Aceasta valoare se compara cu valorile admisibile. Tc=(600-7 50)
Parametri procesului de ardere. Se adopta urmatoarea compozitie a benzinei:
c 0.854 h 0.142 o 0.004 Qi 43500
Se mai adopta:
-coeficientul de utilizare al caldurii ξ 0.9
-masa molara a combustibilului: Mc1
114 Mc 0.0088
Aerul minim pentru arderea unui kg de combustibil se calculeaza cu relatia:
Lmin1
0.21c
12h
4o
32 Lmin 0.5073kmol aer
kg comb
Aceasta valoare se compara cu valorile admisibile. Lmin=(0.5 073)
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Cantitatea reala de aer necesara arderii combustibilului este":
LλLmin L 0.4566 kmol aer
kg comb
Cantitatea de incarcatura proaspata, raportata la 1 kg combusti bil va fi:
M1 λLmin Mc M1 0.4654kmol
kg comb
Coeficientul teoretic de variatie molara a incarcaturii proaesp ete pentru l<1 este:
μ00.79λLminh
2c
12
λLmin Mc μ0 1.0806
Coeficientul real de variatie molara a incarcaturii proaspete rezulta:
μfμ0γr
1γr μf 1.0763
Caldura specifica molara medie a amestecului initial este:
C'mv 20 17.4 103 Tc C'mv 31.7573 kJ/kmolK
Caldura specifica degajata de arderea incompleta va fi:
Qai Qi 61000 1 λ() Qai 37400KJ
Kg
Temperatura la sfarsitul arderii rezulta din urmatoarea ecuatie :
Rm 8.314
A13.8
λ15.5104 μf
Bμf 18.4 2.6 λ ()
CξQai
λLmin Mc () 1 γr() []C'mv Tc
A 0.0033 B 22.3234 C 89974.2449
Δ B24AC Δ 1692.7388
TzB Δ
2ATz 2835.3374 K
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Aceasta valoare se compara cu valorile admisibile. Tz=(2400- 3000)
Presiunea la sfarsitul arderii va fi calculata cu relatia:
pz pc μfTz
Tc pz 70.4578 105 Pa
Aceasta valoare se compara cu valorile admisibile. pz=(35-50 * 105) max 80 pentru motor
supraalimentat
Φz 0.96Tinand cont de rotunjirea diagramei:
p'z Φzp z p'z 67.6395 105
Gradul de crestere a presiunii va fi:
πppzpc πp4.5165
Destinderea . Se adopta coeficientul politropic al destinderii. n2 1.25
Presiunea la sfarsitul destinderii va fi:
pbpz
εn2 pb 6.1881 105 Pa
Aceasta valoare se compara cu valorile admisibile. pb=(3-5*1 05)
Temperatura la sfarsitul destinderii va fi:
TbTz
εn2 1 Tb 1743.1318K
Aceasta valoare se compara cu valorile admisibile. Tb=(1200 -1700)
Parametrii principali ai motorului. Se adopta urmatoarele valori pentru
-coeficientul de rotunjire al diagramei va fi: μr 0.96
-randamentul mecanic: ηm 0.86
Presiunea medie a ciclului teoretic se obtine cu relatia:
p'ipc
ε1πp
n2 111
εn2 1
1
n1 111
εn1 1
p'i 1.4393 106 Pa
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Presiunea medie indicata va fi:
Papiμr p'i pi 1.3817 106
Randamentul indicat al motorului este:
ηiR mpi M1 T0
p0ηvQi ηi 0.3211
Presiunea medie efectiva rezulta:
pe ηmp i pe 1.2353 106 Pa
Randamentul efectiv al motorului:
ηeηmηi ηe 0.2871
Consumul efectiv specific de combustibil se calculeaza cu relat ia:
kg
kW hge3600
ηeQ i ge 0.2883
Dimensiunile fundamentale ale motorului. Se adopta
raportulcursa
alezajΦ 0.923
Capacitatea cilindrica necesara va fi:
Vh12 Pe107
pe ni Vh 0.3441
Se determina alezajul si cursa
D34V h
πΦ100 D 78.0031 mm
SΦD S 71.9968 mm
Viteza medie a pistonului este:
WmSn
30103 Wm 14.3994 m
s
Aceasta valoare se compara cu valorile admisibile. Wm=(9-15)
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Cilindreea totala a motorului rezulta:
Vt i Vh Vt 1.3762 l
Puterea litrica a motorului va fi:
PlPe
Vt Pl 61.7635kW
l
Se adopta D7 8 si S7 2
Diagrama indicata. Cu valorile obtinute in urma calculului de m ai sus se poate trece la trasarea
diagramei indicate in coordonate p-V . In sistemul de coordonate ales se plaseza punctele a,c,z',z,b si
cu scarile alese deliberat se traseaza mai intai diagrama ciclu lui teoretic.
Se calculeaza:
V olumul la sfarsitul cursei de admisie:
VhπD2
4S
Va Vhε
ε1 Va 4.0138 105 l
V olumul la sfarsitul compresiei:
VcVa
ε Vc 57340.3491 l
Se traseaza izocorele Vb=Vz Vc=Va izobara de admisie pa=cons t si izobara de evacuare
pr=const
Politropa ac care reprezinta procesul de comprimare se traseaz a prin puncte, utilizand
ecuatia:
px paVaVxn1
Vx
-unghiul de avans la aprindere: αs 30 deg
-unghiul de avans la deschiderea evacuarii: αev 60 deg
-raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei: λb1
3.6
Pozitia punctului c' se determina de cursa pistonului xs corespunzatoare unghiului de avans la
injectie
xsS21 cos αs()()λb
41 cos 2 αs()() xs 6.0731 mm
Pozitia punctului c'' este determinata de presiunea in acel punct:
pc' 1.2 pc pc' 1.872 106 Pa
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
R.R+L
LXSPMS
PMI
2.2. Cinematica mecanismului biela-manivela
Analiza în detaliu a cinematicii mecanismului bielă-manivelă este foarte complexă din
cauza regimului dinamic de funcționare. De aceea s-au determina t relații simplificate, în ipoteza
unei viteze unghiulare constante a arborelui cotit și la un reg im stabilizat obținându-se o precizie
suficientă.
La o viteză unghiulară constantă a arborelui cotit unghiul de r otație este proporțional cu
timpul și prin urmare toate mărimile cinematice pot fi exprimat e in funcție de unghiul de rotație
al arborelui cotit.
Mecanismul bielă-manivelă este de tipul axat deci axa cilindrului intersectează axa
arborelui cotit
Pozitia punctului b' este determinata de cursa pistonulu i xev corespunzatoare unghiului de avans
la deschiderea evacuarii:
xevS
21 cos ev()()b
41 cos 2 ev()() xev 14.25 mm
Pozitia punctului a este determinata de presiunea in pun ctul a'
pa'1
2pa pb() pa' 4.9395 105 Pa
L=lungimea bielei
R=raza manivelei S=deplasarea pistonului
=unghiul de înclinare al axei bielei
=unghiul de rotație al manivelei
X=deplasarea curentă
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Deplasarea pistonului. se obține din relația :
R=S
2- raza manivelei
R=35 [mm]
l=R
b=122 [mm] b1
3.5
x R 1 cos b
2sin2
2.1.2. Viteza pistonului. Se obține derivând, în raport cu timp ul, relația deplasării.
n
30n
vR sinb
2sin 2
Poziția vitezei maxime poate explica forma uzurii cilindrului î n lungul axei.
Accelerația pistonului. Se poate obține derivând, în raport cu timpul,expresia vitezei
pistonului.
aR2 cosb cos 2
Forțele care acționeaza în mecanismul bielă-manivelă
a) Forta de presiune a gazelor
Fg=A p·ps -forța de presiune a gazelor
unde: A p=p·D2/4=4417.8 [mm2] -aria capului pistonului
p s=1.43·105 [N/m2]
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
b) forțele de inerție;
pentru mișcarea de:
-translație: F tr= -m·a
unde: m = m (p+b) + m 1b =0.525 [kg]
m1b = 0,25·1,5=0,125 [kg]
m2b = 0,75·1,5=0,375 [kg]
m(p+b) = 0,4 [kg]
mb = 0,5 [kg]
-rotație: F r=-m r ·R·2=3077.8 [N]
mr = m 2b+ m fm –2m cg=-0,275 [kg]
mfm = 0,25 [kg]
mcg = 0,45 [kg]
Calculul forțelor din mecanismul bielă-manivelă ;
F=F g+Fj -forța sumară
Fb=F/cos() – forța care acționează după axa corpului bielei
Fn=F·tg() – forța perpendiculară pe axa cilindrului
Ft=F·sin(-)/cos() – forța tangențială la fusul maneton
Fm`
F"F"bFt„FbFt
Fr"Fm Ft`Me
FFbFn
MrasH=sin( )r/sin
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Fm=F·cos(-)/cos() – forța radială pe axa fusului maneton
Forțele care acționează asupra fusului arborelui cotit ;
-Forțele care acționează asupra fusului maneton
Rm=Ft+Fm+Fcb
Unde: F cb=-m 2b·R·2
2
m2
t mF F R
– Forțele care acționează asupra fusului palier F
tpdr=Ftdr/2
Fmpdr=(F mdr-Fr)/2
2dr
mp2dr
tpdr
p ) F ( ) F ( R
Ftpst=Ftst/2
Fmpst=(F mst-Fr)/2
2st
mp2st
tpst
p ) F ( ) F ( R
Rtp=Rpdr+Rpst
– Valoarea medie a momentului total este : fi-Fcb
ZRmKTFcb
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
kWn V pPkWn MPNmM
M
t i
imed
im
med
33 , 146000 . 12020 . 11610 55 , 978 , 346
31
unde:
pi = presiunea indicată N/m2
Vt = cilindreea totală a motorului m3
n = turația motorului rot/min
Pi = puterea indicată a motorului
Pi = puterea indicată a motorului obținută la calculul termic
Se admite o abatere de ± 5%.
Bilanțul puterilor
Pid136.529 KWPidMmedn
9550
PitpiVtn1
120000Pit156.655 KW
PidPid
Pid0.254
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
ANEXE
In urma calcului tabelar, de la capitolul 2, am obtinut urmatoa rele valori:
Tab. A.1. presiunea in cilindru pe durata ciclului motor.
α [grd] Xp [m] Vx [l] px [N/m2]
0 0.0000 0.05731 115000
10 0.0007 0.06064 115000
20 0.0028 0.07047 115000
30 0.0061 0.08632 115000
40 0.0105 0.10742 115000
50 0.0158 0.13277 115000
60 0.0217 0.16122 115000
70 0.0281 0.19157 115000
80 0.0346 0.22261 115000
90 0.0410 0.25320 115000
100 0.0471 0.28234 115000
110 0.0527 0.30923 115000
120 0.0577 0.33323 115000
130 0.0621 0.35389 115000
140 0.0656 0.37094 115000
150 0.0684 0.38424 115000
160 0.0704 0.39373 115000
170 0.0716 0.39942 115000
180 0.0720 0.40131 115000
190 0.0716 0.39942 115663.4483
200 0.0704 0.39373 117907.0732
210 0.0684 0.38424 121826.8785
220 0.0656 0.37094 127714.9964
230 0.0621 0.35389 136028.1787
240 0.0577 0.33323 147447.8683
250 0.0527 0.30923 162978.2389
260 0.0471 0.28234 184104.3677
270 0.0410 0.25320 213046.3606
280 0.0346 0.22261 253164.0861
290 0.0281 0.19157 309583.0587
300 0.0217 0.16122 390081.2081
310 0.0158 0.13277 506028.3545
320 0.0105 0.10742 672160.6466
330 0.0061 0.08632 900968.5251
340 0.0028 0.07047 1182390.041
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
350 0.0007 0.06064 1446188.056
360 0.0000 0.05731 1560016.58
370 0.0007 0.06064 7204148.26
374 0.0014 0.06381 6297851.469
380 0.0028 0.07047 5562866.515
390 0.0061 0.08632 4316942.891
400 0.0105 0.10742 3284622.803
410 0.0158 0.13277 2520394.357
420 0.0217 0.16122 1977149.725
430 0.0281 0.19157 1593688.768
440 0.0346 0.22261 1320981.994
450 0.0410 0.25320 1124608.591
460 0.0471 0.28234 981409.4863
470 0.0527 0.30923 875933.388
480 0.0577 0.33323 797812.8072
490 0.0621 0.35389 740018.8477
500 0.0656 0.37094 697742.5654
510 0.0684 0.38424 667687.4644
520 0.0704 0.39373 582862.9159
530 0.0716 0.39942 465897.1869
539 0.0720 0.40129 345442.1434
540 0.0720 0.40131 348931.4579
541 0.0720 0.40129 345442.1434
550 0.0716 0.39942 296591.7392
560 0.0704 0.39373 174465.729
570 0.0684 0.38424 144732.8645
580 0.0656 0.37094 115000
590 0.0621 0.35389 115000
600 0.0577 0.33323 115000
610 0.0527 0.30923 115000
620 0.0471 0.28234 115000
630 0.0410 0.25320 115000
640 0.0346 0.22261 115000
650 0.0281 0.19157 115000
660 0.0217 0.16122 115000
670 0.0158 0.13277 115000
680 0.0105 0.10742 115000
690 0.0061 0.08632 115000
700 0.0028 0.07047 115000
710 0.0007 0.06064 115000
720 0.0000 0.05731 115000
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Fig. A.1. Grafic – Diagrama indicata.
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Tab. A.2. Valorile pentru caracteristica externa a motorului
n
[r/min] Pe [kW] ge [g/kWh] Ge [kg/h] Me [Nm]
1000 16.134 304.099 4.906 116.633
1150 18.816 298.961 5.625 118.276
1300 21.542 294.112 6.336 119.791
1450 24.306 289.550 7.038 121.178
1600 27.099 285.277 7.731 122.436
1750 29.914 281.291 8.414 123.567
1900 32.741 277.594 9.089 124.570
2050 35.574 274.185 9.754 125.445
2200 38.404 271.064 10.410 126.191
2350 41.224 268.231 11.058 126.810
2500 44.025 265.686 11.697 127.301
2650 46.799 263.430 12.328 127.664
2800 49.539 261.461 12.953 127.898
2950 52.237 259.780 13.570 128.005
3100 54.884 258.388 14.181 127.984
3250 57.472 257.284 14.787 127.834
3400 59.994 256.467 15.387 127.557
3550 62.442 255.939 15.981 127.152
3700 64.807 255.699 16.571 126.618
3850 67.082 255.747 17.156 125.957
4000 69.259 256.083 17.736 125.167
4150 71.330 256.707 18.311 124.250
4300 73.286 257.620 18.880 123.204
4450 75.120 258.820 19.443 122.031
4600 76.824 260.309 19.998 120.730
4750 78.390 262.085 20.545 119.300
4900 79.810 264.150 21.082 117.743
5050 81.076 266.503 21.607 116.057
5200 82.179 269.143 22.118 114.244
5350 83.113 272.072 22.613 112.302
5500 83.869 275.289 23.088 110.233
5650 84.438 278.795 23.541 108.035
5800 84.814 282.588 23.967 105.710
6000 85.000 288.094 24.488 102.410
6200 84.808 294.112 24.943 98.882
6400 84.219 300.642 25.320 95.127
6600 83.215 307.684 25.604 91.145
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Fig. A.2.. Grafic – Caracteristica externa
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Tab. A.3. Deplasarea viteza si acceleratia pistonului.
α [grd] β [grd] SX [m] Vp [l] vp [m/s] j [m/s2]
0 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 18158.400
10 0.04825 0.00070 0.00406 5.00186 17704.442
20 0.09515 0.00276 0.01604 9.75479 16377.842
30 0.13934 0.00607 0.03536 14.02914 14280.758
40 0.17951 0.01049 0.06106 17.63175 11571.670
50 0.21443 0.01579 0.09195 20.41950 8449.132
60 0.24295 0.02175 0.12663 22.30768 5131.722
70 0.26408 0.02810 0.16361 23.27258 1836.478
80 0.27709 0.03459 0.20143 23.34816 ‐1241.716
90 0.28148 0.04100 0.23870 22.61738 ‐3947.478
100 0.27709 0.04710 0.27422 21.19939 ‐6177.117
110 0.26408 0.05272 0.30698 19.23420 ‐7884.365
120 0.24295 0.05774 0.33622 16.86678 ‐9079.200
130 0.21443 0.06207 0.36139 14.23234 ‐9820.077
140 0.17951 0.06564 0.38217 11.44459 ‐10200.725
150 0.13934 0.06842 0.39838 8.58824 ‐10333.280
160 0.09515 0.07041 0.40994 5.71641 ‐10329.954
170 0.04825 0.07160 0.41687 2.85308 ‐10285.610
180 0.00000 0.07199 0.41918 0.00000 ‐10263.443
190 ‐0.04825 0.07160 0.41687 ‐2.85308 ‐10285.610
200 ‐0.09515 0.07041 0.40994 ‐5.71641 ‐10329.954
210 ‐0.13934 0.06842 0.39838 ‐8.58824 ‐10333.280
220 ‐0.17951 0.06564 0.38217 ‐11.44459 ‐10200.725
230 ‐0.21443 0.06207 0.36139 ‐14.23234 ‐9820.077
240 ‐0.24295 0.05774 0.33622 ‐16.86678 ‐9079.200
250 ‐0.26408 0.05272 0.30698 ‐19.23420 ‐7884.365
260 ‐0.27709 0.04710 0.27422 ‐21.19939 ‐6177.117
270 ‐0.28148 0.04100 0.23870 ‐22.61738 ‐3947.478
280 ‐0.27709 0.03459 0.20143 ‐23.34816 ‐1241.716
290 ‐0.26408 0.02810 0.16361 ‐23.27258 1836.478
300 ‐0.24295 0.02175 0.12663 ‐22.30768 5131.722
310 ‐0.21443 0.01579 0.09195 ‐20.41950 8449.132
320 ‐0.17951 0.01049 0.06106 ‐17.63175 11571.670
330 ‐0.13934 0.00607 0.03536 ‐14.02914 14280.758
340 ‐0.09515 0.00276 0.01604 ‐9.75479 16377.842
350 ‐0.04825 0.00070 0.00406 ‐5.00186 17704.442
360 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 18158.400
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Fig. A.3. Grafic – Deplasarea, Viteza si Acceleratia pistonului in functie de rotatia arborelui cotit.
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Tab. A.4. Fortele F, Fg, Fj,N, B, T, Z, si momentul M.
α px Fg Fj F Beta N S/100 T Z M
[grd] [N/m2] [N] [N] [N] [grd] [N] [N] [N] [N] [Nm]
0 115000 0 ‐7592.02 ‐7592.02 0 0 ‐7592.02 0 ‐7592.02 0
10 115000 0 ‐7402.22 ‐7402.22 0.048254 ‐357.466 ‐7410.84 ‐1293.03 ‐7297.17 ‐46.5446
20 115000 0 ‐6847.57 ‐6847.57 0.095149 ‐653.513 ‐6878.68 ‐2363.38 ‐6459.93 ‐85.0738
30 115000 0 ‐5970.78 ‐5970.78 0.139339 ‐837.391 ‐6029.21 ‐3027.3 ‐5214.1 ‐108.973
40 115000 0 ‐4838.11 ‐4838.11 0.179515 ‐877.963 ‐4917.12 ‐3172.45 ‐3756.81 ‐114.198
50 115000 0 ‐3532.58 ‐3532.58 0.21443 ‐769.316 ‐3615.38 ‐2778.22 ‐2313.54 ‐100.007
60 115000 0 ‐2145.57 ‐2145.57 0.242945 ‐531.76 ‐2210.48 ‐1919 ‐1097.11 ‐69.0778
70 115000 0 ‐767.83 ‐767.83 0.264085 ‐207.621 ‐795.405 ‐748.683 ‐268.597 ‐26.9501
80 115000 0 519.1605 519.1605 0.27709 147.6525 539.7489 531.996 91.15469 19.15009
90 115000 0 1650.438 1650.438 0.28148 477.2366 1718.052 1718.03 1 ‐8.44033 61.84342
100 115000 0 2582.649 2582.649 0.27709 734.5214 2685.069 2641.9 91 ‐479.04 95.10292
110 115000 0 3296.448 3296.448 0.264085 891.3596 3414.834 3203. 477 ‐1182.72 115.3146
120 115000 0 3796.008 3796.008 0.242945 940.8057 3910.856 3378. 579 ‐1969.77 121.6176
130 115000 0 4105.768 4105.768 0.21443 894.1447 4202.003 3208.7 9 ‐2713.02 115.5058
140 115000 0 4264.917 4264.917 0.179515 773.9469 4334.572 2775. 792 ‐3329.19 99.9193
150 115000 0 4320.338 4320.338 0.139339 605.9196 4362.621 2172. 116 ‐3783.43 78.18897
160 115000 0 4318.948 4318.948 0.095149 412.1886 4338.572 1477. 107 ‐4079.38 53.17094
170 115000 0 4300.407 4300.407 0.048254 207.6745 4305.419 744.0 569 ‐4240.64 26.78358
180 115000 0 4291.14 4291.14 0 0 4291.14 0 ‐4291.14 0
190 115663.4 3.170141 4300.407 4303.577 ‐0.04825 ‐207.828 4308.593 ‐744.605 ‐4243.76 ‐26.8033
200 117907.1 13.89081 4318.948 4332.839 ‐0.09515 ‐413.514 4352.526 ‐1481.86 ‐4092.5 ‐53.342
210 121826.9 32.62073 4320.338 4352.959 ‐0.13934 ‐610.495 4395.561 ‐2188.52 ‐3812 ‐78.7793
220 127715 60.7558 4264.917 4325.673 ‐0.17951 ‐784.972 4396.32 ‐2815.33 ‐3376.61 ‐101.343
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
230 136028.2 100.4785 4105.768 4206.247 ‐0.21443 ‐916.027 4304.836 ‐3287.32 ‐2779.42 ‐118.333
240 147447.9 155.045 3796.008 3951.053 ‐0.24295 ‐979.232 4070.592 ‐3516.57 ‐2050.23 ‐126.585
250 162978.2 229.2534 3296.448 3525.702 ‐0.26408 ‐953.35 3652.321 ‐3426.27 ‐1264.97 ‐123.334
260 184104.4 330.1999 2582.649 2912.849 ‐0.27709 ‐828.432 3028.364 ‐2979.78 ‐540.287 ‐107.262
270 213046.4 468.4929 1650.438 2118.931 ‐0.28148 ‐612.705 2205.737 ‐2205.71 ‐10.8362 ‐79.3983
280 253164.1 660.1865 519.1605 1179.347 ‐0.27709 ‐335.414 1226.117 ‐1208.5 207.0709 ‐43.5022
290 309583.1 929.7721 ‐767.83 161.9419 ‐0.26408 ‐43.7891 167.7577 ‐157.903 56.64933 ‐5.684
300 390081.2 1314.415 ‐2145.57 ‐831.155 ‐0.24295 205.9941 ‐856.302 743.3876 ‐425.002 26.75949
310 506028.4 1868.443 ‐3532.58 ‐1664.13 ‐0.21443 362.4114 ‐1703.14 1308.769 ‐1089.87 47.11134
320 672160.6 2662.269 ‐4838.11 ‐2175.84 ‐0.17951 394.8457 ‐2211.38 1426.745 ‐1689.55 51.35809
330 900968.5 3755.577 ‐5970.78 ‐2215.2 ‐0.13934 310.6777 ‐2236.88 1123.148 ‐1934.47 40.42959
340 1182390 5100.287 ‐6847.57 ‐1747.28 ‐0.09515 166.7555 ‐1755.22 603.0581 ‐1648.37 21.70809
350 1446188 6360.788 ‐7402.22 ‐1041.43 ‐0.04825 50.29249 ‐1042.64 181.9177 ‐1026.65 6.548433
360 1560017 6904.692 ‐7592.02 ‐687.324 0 0 ‐687.324 0 ‐687.324 0
370 7204148 33873.93 ‐7402.22 26471.71 0.048254 1278.367 26502.56 4624.101 26096.04 166.4523
380 5562867 26031.43 ‐6847.57 19183.86 0.095149 1830.855 19271.03 6621.143 18097.87 238.3392
390 4316943 20078.05 ‐5970.78 14107.28 0.139339 1978.52 14245.34 7152.654 12319.47 257.4718
400 3284623 15145.34 ‐4838.11 10307.23 0.179515 1870.435 10475. 57 6758.677 8003.616 243.29
410 2520394 11493.64 ‐3532.58 7961.068 0.21443 1733.743 8147.666 6261.031 5213.824 225.3764
420 1977150 8897.871 ‐2145.57 6752.301 0.242945 1673.496 6956.591 6039.279 3452.719 217.394
430 1593689 7065.587 ‐767.83 6297.757 0.264085 1702.913 6523.93 6140.708 2203.035 221.0451
440 1320982 5762.518 519.1605 6281.679 0.27709 1786.548 6530.79 2 6436.984 1102.943 231.7101
450 1124609 4824.191 1650.438 6474.63 0.28148 1872.188 6739.875 6739.794 ‐33.1112 242.6102
460 981409.5 4139.946 2582.649 6722.595 0.27709 1911.948 6989.194 6877.062 ‐1246.93 247.5514
470 875933.4 3635.952 3296.448 6932.4 0.264085 1874.521 7181.365 6736.883 ‐2487.25 242.5055
480 797812.8 3262.67 3796.008 7058.678 0.242945 1749.428 7272.237 6282.468 ‐3662.79 226.148
490 740018.8 2986.514 4105.768 7092.283 0.21443 1544.541 7258.518 5542.847 ‐4686.46 199.5241
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
500 697742.6 2784.506 4264.917 7049.424 0.179515 1279.246 7164. 555 4588.069 ‐5502.77 165.1553
510 667687.5 2640.895 4320.338 6961.233 0.139339 976.3002 7029. 362 3499.866 ‐6096.14 125.9836
520 582862.9 2235.579 4318.948 6554.527 0.095149 625.5463 6584. 31 2241.689 ‐6190.96 80.69336
530 465897.2 1676.685 4300.407 5977.092 0.048254 288.6446 5984. 057 1034.157 ‐5894.02 37.22623
540 348931.5 1117.79 4291.14 5408.929 0 0 5408.929 0 ‐5408.93 0
550 296591.7 867.696 4300.407 5168.103 ‐0.04825 ‐249.577 5174.126 ‐894.186 ‐5096.27 ‐32.1877
560 174465.7 284.1438 4318.948 4603.092 ‐0.09515 ‐439.307 4624.007 ‐1574.29 ‐4347.77 ‐56.6691
570 144732.9 142.0719 4320.338 4462.41 ‐0.13934 ‐625.845 4506.083 ‐2243.54 ‐3907.85 ‐80.7602
580 115000 ‐1.4E‐13 4264.917 4264.917 ‐0.17951 ‐773.947 4334.572 ‐2775.79 ‐3329.19 ‐99.9193
590 115000 ‐1.4E‐13 4105.768 4105.768 ‐0.21443 ‐894.145 4202.003 ‐3208.79 ‐2713.02 ‐115.506
600 115000 ‐1.4E‐13 3796.008 3796.008 ‐0.24295 ‐940.806 3910.856 ‐3378.58 ‐1969.77 ‐121.618
610 115000 ‐1.4E‐13 3296.448 3296.448 ‐0.26408 ‐891.36 3414.834 ‐3203.48 ‐1182.72 ‐115.315
620 115000 ‐1.4E‐13 2582.649 2582.649 ‐0.27709 ‐734.521 2685.069 ‐2641.99 ‐479.04 ‐95.1029
630 115000 ‐1.4E‐13 1650.438 1650.438 ‐0.28148 ‐477.237 1718.052 ‐1718.03 ‐8.44033 ‐61.8434
640 115000 ‐1.4E‐13 519.1605 519.1605 ‐0.27709 ‐147.652 539.7489 ‐531.996 91.15469 ‐19.1501
650 115000 ‐1.4E‐13 ‐767.83 ‐767.83 ‐0.26408 207.6213 ‐795.405 748.6826 ‐268.597 26.95009
660 115000 ‐1.4E‐13 ‐2145.57 ‐2145.57 ‐0.24295 531.7597 ‐2210.48 1919.004 ‐1097.11 69.07779
670 115000 ‐1.4E‐13 ‐3532.58 ‐3532.58 ‐0.21443 769.3164 ‐3615.38 2778.217 ‐2313.54 100.0066
680 115000 ‐1.4E‐13 ‐4838.11 ‐4838.11 ‐0.17951 877.9629 ‐4917.12 3172.453 ‐3756.81 114.1978
690 115000 ‐1.4E‐13 ‐5970.78 ‐5970.78 ‐0.13934 837.3905 ‐6029.21 3027.295 ‐5214.1 108.9726
700 115000 ‐1.4E‐13 ‐6847.57 ‐6847.57 ‐0.09515 653.5131 ‐6878.68 2363.378 ‐6459.93 85.07378
710 115000 ‐1.4E‐13 ‐7402.22 ‐7402.22 ‐0.04825 357.4665 ‐7410.84 1293.025 ‐7297.17 46.54463
720 115000 0 ‐7592.02 ‐7592.02 0 0 ‐7592.02 0 ‐7592.02 0
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Tab. A.5. Fortele T, Z, si rezultanta Rm.
α T Z Rm
[grd] [N] [N] [N]
0 0 ‐7592.02 7592.016
10 ‐1293.03 ‐7297.17 7410.843
20 ‐2363.38 ‐6459.93 6878.68
30 ‐3027.3 ‐5214.1 6029.212
40 ‐3172.45 ‐3756.81 4917.124
50 ‐2778.22 ‐2313.54 3615.377
60 ‐1919 ‐1097.11 2210.484
70 ‐748.683 ‐268.597 795.4055
80 531.996 91.15469 539.7489
90 1718.031 ‐8.44033 1718.052
100 2641.991 ‐479.04 2685.069
110 3203.477 ‐1182.72 3414.834
120 3378.579 ‐1969.77 3910.856
130 3208.79 ‐2713.02 4202.003
140 2775.792 ‐3329.19 4334.572
150 2172.116 ‐3783.43 4362.621
160 1477.107 ‐4079.38 4338.572
170 744.0569 ‐4240.64 4305.419
180 0 ‐4291.14 4291.14
190 ‐744.605 ‐4243.76 4308.593
200 ‐1481.86 ‐4092.5 4352.526
210 ‐2188.52 ‐3812 4395.561
220 ‐2815.33 ‐3376.61 4396.32
230 ‐3287.32 ‐2779.42 4304.836
240 ‐3516.57 ‐2050.23 4070.592
250 ‐3426.27 ‐1264.97 3652.321
260 ‐2979.78 ‐540.287 3028.364
270 ‐2205.71 ‐10.8362 2205.737
280 ‐1208.5 207.0709 1226.117
290 ‐157.903 56.64933 167.7577
300 743.3876 ‐425.002 856.3015
310 1308.769 ‐1089.87 1703.14
320 1426.745 ‐1689.55 2211.375
330 1123.148 ‐1934.47 2236.88
340 603.0581 ‐1648.37 1755.218
350 181.9177 ‐1026.65 1042.642
360 0 ‐687.324 687.3239
370 4624.101 26096.04 26502.56
380 6621.143 18097.87 19271.03
390 7152.654 12319.47 14245.34
400 6758.677 8003.616 10475.57
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
410 6261.031 5213.824 8147.666
420 6039.279 3452.719 6956.591
430 6140.708 2203.035 6523.93
440 6436.984 1102.943 6530.792
450 6739.794 ‐33.1112 6739.875
460 6877.062 ‐1246.93 6989.194
470 6736.883 ‐2487.25 7181.365
480 6282.468 ‐3662.79 7272.237
490 5542.847 ‐4686.46 7258.518
500 4588.069 ‐5502.77 7164.555
510 3499.866 ‐6096.14 7029.362
520 2241.689 ‐6190.96 6584.31
530 1034.157 ‐5894.02 5984.057
540 0 ‐5408.93 5408.929
550 ‐894.186 ‐5096.27 5174.126
560 ‐1574.29 ‐4347.77 4624.007
570 ‐2243.54 ‐3907.85 4506.083
580 ‐2775.79 ‐3329.19 4334.572
590 ‐3208.79 ‐2713.02 4202.003
600 ‐3378.58 ‐1969.77 3910.856
610 ‐3203.48 ‐1182.72 3414.834
620 ‐2641.99 ‐479.04 2685.069
630 ‐1718.03 ‐8.44033 1718.052
640 ‐531.996 91.15469 539.7489
650 748.6826 ‐268.597 795.4055
660 1919.004 ‐1097.11 2210.484
670 2778.217 ‐2313.54 3615.377
680 3172.453 ‐3756.81 4917.124
690 3027.295 ‐5214.1 6029.212
700 2363.378 ‐6459.93 6878.68
710 1293.025 ‐7297.17 7410.843
720 0 ‐7592.02 7592.016
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Tab. A.6. Fortele T1, Z1, si rezultanta Rp.
α T1 Z1 T2 Z2 T' Z' Rp
[grd] [N] [N] [N] [N] [N] [N] [N]
0 0.00 ‐7592.02 0.00 ‐4291.14 0.00 ‐1650.44 1650.44
10 ‐1293.03 ‐7297.17 ‐744.61 ‐ 4243.76 ‐274.21 ‐1526.70 1551.13
20 ‐2363.38 ‐6459.93 ‐1481.86 ‐ 4092.50 ‐440.76 ‐1183.71 1263.11
30 ‐3027.30 ‐5214.10 ‐2188.52 ‐ 3812.00 ‐419.39 ‐701.05 816.92
40 ‐3172.45 ‐3756.81 ‐2815.33 ‐ 3376.61 ‐178.56 ‐190.10 260.81
50 ‐2778.22 ‐2313.54 ‐3287.32 ‐2779.42 254.55 232.94 345.05
60 ‐1919.00 ‐1097.11 ‐3516.57 ‐2050.23 798.78 476.56 930.14
70 ‐748.68 ‐268.60 ‐3426.27 ‐1264.97 1338.79 498.19 1428.48
80 532.00 91.15 ‐2979.78 ‐540.29 1755.89 315.72 1784.05
90 1718.03 ‐8.44 ‐2205.71 ‐10.84 1961.87 1.20 1961.87
100 2641.99 ‐479.04 ‐1208.50 207.07 1925.25 ‐343.06 1955.57
110 3203.48 ‐1182.72 ‐157.90 56.65 1680.69 ‐619.68 1791.29
120 3378.58 ‐1969.77 743.39 ‐425.00 1317.60 ‐772.38 1527.30
130 3208.79 ‐2713.02 1308.77 ‐1089.87 950.01 ‐811.58 1249.47
140 2775.79 ‐3329.19 1426.75 ‐1689.55 674.52 ‐819.82 1061.64
150 2172.12 ‐3783.43 1123.15 ‐1934.47 524.48 ‐924.48 1062.90
160 1477.11 ‐4079.38 603.06 ‐1648.37 437.02 ‐1215.51 1291.69
170 744.06 ‐4240.64 181.92 ‐1026.65 281.07 ‐1606.99 1631.39
180 0.00 ‐4291.14 0.00 ‐687.32 0.00 ‐1801.91 1801.91
190 ‐744.61 ‐4243.76 4624.10 26096.04 ‐2684.35 ‐15169.90 15405.57
200 ‐1481.86 ‐4092.50 6621.14 18097.87 ‐4051.50 ‐11095.19 11811.77
210 ‐2188.52 ‐3812.00 7152.65 12319.47 ‐4670.58 ‐8065.74 9320.43
220 ‐2815.33 ‐3376.61 6758.68 8003.62 ‐4787.01 ‐5690.12 7435.91
230 ‐3287.32 ‐2779.42 6261.03 5213.82 ‐4774.17 ‐3996.62 6226.21
240 ‐3516.57 ‐2050.23 6039.28 3452.72 ‐4777.93 ‐2751.47 5513.54
250 ‐3426.27 ‐1264.97 6140.71 2203.04 ‐4783.49 ‐1734.00 5088.08
260 ‐2979.78 ‐540.29 6436.98 1102.94 ‐4708.38 ‐821.61 4779.53
270 ‐2205.71 ‐10.84 6739.79 ‐33.11 ‐4472.75 11.14 4472.77
280 ‐1208.50 207.07 6877.06 ‐1246.93 ‐4042.78 727.00 4107.63
290 ‐157.90 56.65 6736.88 ‐2487.25 ‐3447.39 1271.95 3674.56
300 743.39 ‐425.00 6282.47 ‐3662.79 ‐2769.54 1618.89 3207.99
310 1308.77 ‐1089.87 5542.85 ‐4686.46 ‐2117.04 1798.30 2777.72
320 1426.75 ‐1689.55 4588.07 ‐5502.77 ‐1580.66 1906.61 2476.62
330 1123.15 ‐1934.47 3499.87 ‐6096.14 ‐1188.36 2080.83 2396.26
340 603.06 ‐1648.37 2241.69 ‐6190.96 ‐819.32 2271.30 2414.55
350 181.92 ‐1026.65 1034.16 ‐5894.02 ‐426.12 2433.68 2470.71
360 0.00 ‐687.32 0.00 ‐5408.93 0.00 2360.80 2360.80
370 4624.10 26096.04 ‐894.19 ‐5096.27 2759.14 15596.16 15838.34
380 6621.14 18097.87 ‐1574.29 ‐4347.77 4097.71 11222.82 11947.51
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
390 7152.65 12319.47 ‐2243.54 ‐3907.85 4698.10 8113.66 9375.69
400 6758.68 8003.62 ‐2775.79 ‐3329.19 4767.23 5666.40 7405.04
410 6261.03 5213.82 ‐3208.79 ‐2713.02 4734.91 3963.42 6174.80
420 6039.28 3452.72 ‐3378.58 ‐1969.77 4708.93 2711.25 5433.68
430 6140.71 2203.04 ‐3203.48 ‐1182.72 4672.09 1692.88 4969.33
440 6436.98 1102.94 ‐2641.99 ‐479.04 4539.49 790.99 4607.89
450 6739.79 ‐33.11 ‐1718.03 ‐8.44 4228.91 ‐12.34 4228.93
460 6877.06 ‐1246.93 ‐532.00 91.15 3704.53 ‐669.04 3764.46
470 6736.88 ‐2487.25 748.68 ‐268.60 2994.10 ‐1109.33 3193.00
480 6282.47 ‐3662.79 1919.00 ‐1097.11 2181.73 ‐1282.84 2530.93
490 5542.85 ‐4686.46 2778.22 ‐2313.54 1382.31 ‐1186.46 1821.67
500 4588.07 ‐5502.77 3172.45 ‐3756.81 707.81 ‐872.98 1123.87
510 3499.87 ‐6096.14 3027.30 ‐5214.10 236.29 ‐441.02 500.33
520 2241.69 ‐6190.96 2363.38 ‐6459.93 ‐60.84 134.49 147.61
530 1034.16 ‐5894.02 1293.03 ‐7297.17 ‐129.43 701.58 713.41
540 0.00 ‐5408.93 0.00 ‐7592.02 0.00 1091.54 1091.54
550 ‐894.19 ‐5096.27 ‐1293.03 ‐7297.17 199.42 1100.45 1118.37
560 ‐1574.29 ‐4347.77 ‐2363.38 ‐6459.93 394.55 1056.08 1127.38
570 ‐2243.54 ‐3907.85 ‐3027.30 ‐5214.10 391.88 653.13 761.67
580 ‐2775.79 ‐3329.19 ‐3172.45 ‐3756.81 198.33 213.81 291.64
590 ‐3208.79 ‐2713.02 ‐2778.22 ‐ 2313.54 ‐215.29 ‐199.74 293.68
600 ‐3378.58 ‐1969.77 ‐1919.00 ‐ 1097.11 ‐729.79 ‐436.33 850.28
610 ‐3203.48 ‐1182.72 ‐748.68 ‐ 268.60 ‐1227.40 ‐457.06 1309.74
620 ‐2641.99 ‐479.04 532.00 91.15 ‐1586.99 ‐285.10 1612.40
630 ‐1718.03 ‐8.44 1718.03 ‐8.44 ‐1718.03 0.00 1718.03
640 ‐532.00 91.15 2641.99 ‐479.04 ‐1586.99 285.10 1612.40
650 748.68 ‐268.60 3203.48 ‐1182.72 ‐1227.40 457.06 1309.74
660 1919.00 ‐1097.11 3378.58 ‐1969.77 ‐729.79 436.33 850.28
670 2778.22 ‐2313.54 3208.79 ‐2713.02 ‐215.29 199.74 293.68
680 3172.45 ‐3756.81 2775.79 ‐3329.19 198.33 ‐213.81 291.64
690 3027.30 ‐5214.10 2172.12 ‐3783.43 427.59 ‐715.33 833.39
700 2363.38 ‐6459.93 1477.11 ‐4079.38 443.14 ‐1190.27 1270.09
710 1293.03 ‐7297.17 744.06 ‐4240.64 274.48 ‐1528.27 1552.72
720 0.00 ‐7592.02 0.00 ‐4291.14 0.00 ‐1650.44 1650.44
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Fig. A.4. Grafic – Cronomanograma (presiune in functie de α °RAC)
Fig. A.5. Grafic – Fortele de presiune a gazelor, de inertie si rezultanta F in functie de
pozitia arborelui cotit
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Fig. A.6. Grafic Fortele T si Z in functie de pozitia arborelui cotit
Fig. A.7. Grafic – fortele N si S in functie de pozitia arborelui cotit
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Fig. A.8. Grafic – momentul monocilicndrului in functie de pozitia arborelui cotit
Fig. A.9. Grafic – rezultanta fortelor pe fu sul maneton in functie de pozitia arborelui
cotit
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Fig. A.10. Grafic – Diagrama polara fus maneton (T-Z).
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Fig. A.11. Grafic – rezultanta fortelor pe fusul palier in functie de pozitia arborelui
cotit
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Fig. A.12. Grafic – Diagrama polara fus palier (T’-Z’)
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Tab. A.7. Valorile momentului motor
α M1 M2 M3 M4 Mt=Sum(M1,M3) M med
0 0.0 0.00 0.00 0.00 0.00 149.25
10 ‐46.5 ‐26.80 ‐32.19 166.45 60.92 149.25
20 ‐85.1 ‐53.34 ‐56.67 238.34 43.25 149.25
30 ‐109.0 ‐78.78 ‐80.76 257.47 ‐11.04 149.25
40 ‐114.2 ‐101.34 ‐99.92 243.29 ‐72.17 149.25
50 ‐100.0 ‐118.33 ‐115.51 225.38 ‐108.47 149.25
60 ‐69.1 ‐126.59 ‐121.62 217.39 ‐99.89 149.25
70 ‐27.0 ‐123.33 ‐115.31 221.05 ‐44.55 149.25
80 19.2 ‐107.26 ‐95.10 231.71 48.50 149.25
90 61.8 ‐79.40 ‐61.84 242.61 163.21 149.25
100 95.1 ‐43.50 ‐19.15 247.55 280.00 149.25
110 115.3 ‐5.68 26.95 242.51 379.09 149.25
120 121.6 26.76 69.08 226.15 443.60 149.25
130 115.5 47.11 100.01 199.52 462.15 149.25
140 99.9 51.36 114.20 165.16 430.63 149.25
150 78.2 40.43 108.97 125.98 353.57 149.25
160 53.2 21.71 85.07 80.69 240.65 149.25
170 26.8 6.55 46.54 37.23 117.10 149.25
180 0.0 0.00 0.00 0.00 0.00 149.25
190 ‐26.8 166.45 ‐46.54 ‐32.19 60.92 149.25
200 ‐53.3 238.34 ‐85.07 ‐56.67 43.25 149.25
210 ‐78.8 257.47 ‐108.97 ‐80.76 ‐11.04 149.25
220 ‐101.3 243.29 ‐114.20 ‐99.92 ‐72.17 149.25
230 ‐118.3 225.38 ‐100.01 ‐115.51 ‐108.47 149.25
240 ‐126.6 217.39 ‐69.08 ‐121.62 ‐99.89 149.25
250 ‐123.3 221.05 ‐26.95 ‐115.31 ‐44.55 149.25
260 ‐107.3 231.71 19.15 ‐95.10 48.50 149.25
270 ‐79.4 242.61 61.84 ‐61.84 163.21 149.25
280 ‐43.5 247.55 95.10 ‐19.15 280.00 149.25
290 ‐5.7 242.51 115.31 26.95 379.09 149.25
300 26.8 226.15 121.62 69.08 443.60 149.25
310 47.1 199.52 115.51 100.01 462.15 149.25
320 51.4 165.16 99.92 114.20 430.63 149.25
330 40.4 125.98 78.19 108.97 353.57 149.25
340 21.7 80.69 53.17 85.07 240.65 149.25
350 6.5 37.23 26.78 46.54 117.10 149.25
360 0.0 0.00 0.00 0.00 0.00 149.25
370 166.5 ‐32.19 ‐26.80 ‐46.54 60.92 149.25
380 238.3 ‐56.67 ‐53.34 ‐85.07 43.25 149.25
390 257.5 ‐80.76 ‐78.78 ‐108.97 ‐11.04 149.25
400 243.3 ‐99.92 ‐101.34 ‐114.20 ‐72.17 149.25
410 225.4 ‐115.51 ‐118.33 ‐100.01 ‐108.47 149.25
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
420 217.4 ‐121.62 ‐126.59 ‐69.08 ‐99.89 149.25
430 221.0 ‐115.31 ‐123.33 ‐26.95 ‐44.55 149.25
440 231.7 ‐95.10 ‐107.26 19.15 48.50 149.25
450 242.6 ‐61.84 ‐79.40 61.84 163.21 149.25
460 247.6 ‐19.15 ‐43.50 95.10 280.00 149.25
470 242.5 26.95 ‐5.68 115.31 379.09 149.25
480 226.1 69.08 26.76 121.62 443.60 149.25
490 199.5 100.01 47.11 115.51 462.15 149.25
500 165.2 114.20 51.36 99.92 430.63 149.25
510 126.0 108.97 40.43 78.19 353.57 149.25
520 80.7 85.07 21.71 53.17 240.65 149.25
530 37.2 46.54 6.55 26.78 117.10 149.25
540 0.0 0.00 0.00 0.00 0.00 149.25
550 ‐32.2 ‐46.54 166.45 ‐26.80 60.92 149.25
560 ‐56.7 ‐85.07 238.34 ‐53.34 43.25 149.25
570 ‐80.8 ‐108.97 257.47 ‐78.78 ‐11.04 149.25
580 ‐99.9 ‐114.20 243.29 ‐101.34 ‐72.17 149.25
590 ‐115.5 ‐100.01 225.38 ‐118.33 ‐108.47 149.25
600 ‐121.6 ‐69.08 217.39 ‐126.59 ‐99.89 149.25
610 ‐115.3 ‐26.95 221.05 ‐123.33 ‐44.55 149.25
620 ‐95.1 19.15 231.71 ‐107.26 48.50 149.25
630 ‐61.8 61.84 242.61 ‐79.40 163.21 149.25
640 ‐19.2 95.10 247.55 ‐43.50 280.00 149.25
650 27.0 115.31 242.51 ‐5.68 379.09 149.25
660 69.1 121.62 226.15 26.76 443.60 149.25
670 100.0 115.51 199.52 47.11 462.15 149.25
680 114.2 99.92 165.16 51.36 430.63 149.25
690 109.0 78.19 125.98 40.43 353.57 149.25
700 85.1 53.17 80.69 21.71 240.65 149.25
710 46.5 26.78 37.23 6.55 117.10 149.25
720 0.0 0.00 0.00 0.00 0.00 149.25
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGIN ERIE MECANICĂ PROIECT DE DIPLOMĂ
Oancea Gabriel
Fig. A.13. Grafic – Momentul total in functie de pozitia arborelui cotit.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cap.1. Dezvoltarea actuală a motoarelor cu ardere internă studiu de [615789] (ID: 615789)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
