ECO- EDU BEYOND RHETORIC PROJECT (Sözün Ötesinde Çevre ve Eğitim Projesi) 2 CUPRINS INTRODUCERE 4 I INTRO DUCERE ÎN EDUCAȚIA O UTDOOR 5 1. DEFINIȚIA… [615756]

1

2010 -2012
MANUAL DE EDUCAȚIE OUTDOOR

OUTDOOR EDUCATION MANUAL

COMENIUS REGIO PARTNERSHIP

ECO- EDU BEYOND RHETORIC PROJECT
(Sözün Ötesinde Çevre ve Eğitim Projesi)

2
CUPRINS
INTRODUCERE 4
I
INTRO DUCERE ÎN EDUCAȚIA O UTDOOR 5
1. DEFINIȚIA EDUCAȚIEI OUTDOOR
2. FORMELE EDUCAȚIEI 9

II
EXEMPLIFICARE A ABORDĂRII EDUCAȚIE I OUTDOOR PENTRU DIF ERITE
DISCIPLINE ȘCOLARE 13
1.CURRI CULA ȘCOLARĂ VERSUS EDUCAȚIA OUTD OOR 13

2. EXEMP LE PRACTICE DE INTEGRARE A EDUCAȚIEI OUTDOOR ÎN CADRUL 16
CURRICULEI ȘCOLARE

Limbă și comunicare
Matematică și științe
Om și societate
Arte
Educație fiz ică și sport
Educație ecologică
Educația outdoor -metodă de stimulare a crea tivității elevilor – o viziune a Cercetașilor
Metode de sti mulare a creativității elevilor
Jocuri de exterior
Jocuri cercetășești de exterior
3. PLANIFICAREA EDUCAȚIEI OUTDOOR 35
Cum putem măsura succesul/insuccesul activităților derulate

4. MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN EDUCAȚ IA OUTDOOR 40
Ce este planul de management al riscului?

CONCLU ZII 42

3

Consiliul Local Catunele – Inspectoratul Școlar din
Muș

MANUAL DE
EDUCAȚIE OUTDOOR

Versiune în limba română

4
INTRODUCERE

Manualul de față dorește a fi un instrument util pentru cadrele
didactice din Comuna Catunele și nu numai , în abordarea experiențelor
oferite de educația outdoor în procesul de predare -învățare al elevilor.
Proiectul “EcoEdu bey ond rhetoric” ne-a oferit posibilitatea de
a aprofunda conceptul de educație outdoor. P e parcursul proiectului s –
au derulat o s erie de activitati d e formare (curs de educație outdoor,
seminar, activitati practice ), ocazie cu care participantii ( personalul de
la toate institutiile partenere în proiect din cele 2 regiuni ) au invățat ce
înseamnă educația outdoor, cum poate fi aplicată in procesul de
predare al diverselor discipline curriculare, cum poate fi îmbinată
educația outdoor cu educația formală pentru deprinderea de către
elevi a abilităților necesare împlinirii lor ca indivizi. Așadar, acest
manual este rezultatul activităților de formare din cadrul proiectului,
rezultatul a ceea ce am învățat la fiecare dintre aceste activități.
Lucrarea de față este structurată în mai multe teme relevante:
ce este educația outdoor, obiectivele educatiei outdoor, educația
formala versus educația outdoor, exem plificarea abordării educației
outdoor pentru diferite discipline școlare, sfaturi utile si exemple
practice pentru cadre didactice, educa tori, lucrători de tineret.

5
I
INTRODUCERE ÎN EDUCAȚIA OUTDOOR

1. DEFINI ȚIA EDUCATIEI OUTDOOR

Educația o utdoor este un concept relativ nou în contextul
educativ românesc, însă ea începe din ce în ce mai mult să capteze
interesul actorilor educaționali din siste mul de învățământ formal.
Există numeroase accepțiuni pentru termenul de educație outdoor,
însă pen tru a da o definiție simplă și pe înțelesul cititorilor, putem
spune că această formă de educație se bazează pe învățarea în aer
liber. Termenul de educație outdoor, poate include educația pentru
mediu, activități recreative, programe de dezvoltare persona lă și
socială, drumeții, aventură, etc.
Realizănd o sinteză a activităților de formare la care am participat pe
parcursul proiectului EcoEdu bezond rhetor ic, am identificat
caracteristici le cheie ale educației outdoor:
– Educația outdoor ofera posibilitat ea contactului direct cu
natura – protecția mediului reprezintă un subiect de interes
mondial, urbanizarea masiva a produs un efect nociv asupra
mediului si prin faptul ca oamenii nu constientizează imp actul
pe care acțiunile lor non -ecologice le au asupra mediului –
educația outdoor se desprinde ca o modalitate extrem de
benefică pentru schimbarea atitudinilor si comportamentelor
față de mediu;
– Educația outdoor reprez inta o puternica sursă de experiențe de
învățare – un mediu relaxant, liber, fara constra ngerile pe care
le impun “cei 4 pereti ai unei săli de clasă” poate oferi elevilor
nenumărate provocări, astfel că procesul de educare devine
puternic, inspirațional si de natură să schimbe comportamente

6
antisociale, să creeze o relație puternică între oa meni bazată
pe sprijin reciproc;
– Educația outdoor facilitează procesul de învățare al elevilor care
întâmpină dificultăți în acest sens – cum spuneam mai sus,
educația outdoor oferă un climat diferit de învățare ce permite
elevilor care în mod usual întâmp ină dificultăți de învățare si au
un nivel scăzut de performanță școlară, să devină mai motivați,
cu mult mai capabili;
– Dezvoltare personală atât al celor care o aplică, cât mai ales al
elevilor ;
– Dezvoltarea spiritului de echipă – conexiunea între elevi, e levi-
profesori duce la creșterea gradului de participare activă,
cresterea cetățeniei active in randul ambelor categorii ;
– Educația outdoor ofera nenumărate beneficii fizice, emoționale,
mentale ce asigură bunăstarea societății

Obiectivele generale ale educației outdoor sunt:
• Dezvoltarea abilităților socio -personale: îmbunătățirea muncii
în echipă, îmbunătățirea relațiilor sociale, dezvoltarea
competențelor de conducere, etc
• Dezvoltarea abilitățil or de management: organizare,
coordonare, evaluare
• Oferirea unui cadru stimulativ de învățare
• Ofera posibilitatea creării unui mediu relaxant si motivant în
funcție de problema identificată – permite escaladarea unor
nivele inalte de imaginati e în vederea obținerii rezultatelor
propuse.

Există o serie de programe de educație outdoor care pot fi utile
în diferite contexte si în funcție de nevoile existente/identificate , astfel
ca se pot utiliza astfel de programe axate pe sănătate și educație fizică,
știin ța mediului, management și psihologie. Spr e exemplu un program

7
de educaț ie outdoor axat pe educație fizică ar putea avea efect
preventiv -educativ -terapeutic, ar putea duce la scăderea numă rului de
elevi cu obezitate crescută din școala dumneavoastră (progr amul ar
putea include exerciții fizice, plimbări in aer liber, discuții libere cu
elevii într -un cadru relaxant și motivant); un program de educație
outdoor axat pe știința mediului ar avea ca efect informarea elevilor cu
privire la problemele de mediu din comunitatea lor, conștientizarea cu
privire la impactul pe care acțiunile lor le au asupra mediului (puteți
organiza o activitate de ecologizare, sau orice alte activități pe care le
considerati relevante în abordarea problemei identificate – o
caracteris tică importantă a educației outdoor este aceea că permite un
grad ridicat de creativitate) .
Un aspect important al educaț iei outdoor este acela că poate
contribui la creșterea nivelului de bună stare al indivizilor; pe langă
nevoile de bază ale unei perso ane, există și o serie de nevoi la care
educația outdoor poate ră spunde și anume: nevoia de a fi respectat ,
inclus social, de a fi activ ș i responsabil, nevoia de a te simți în
siguranță .

Nevoia de a se simți respectat – derularea de diferite
activităț i în aer liber incurajeaza copilul să se simtă în
largul său, astfel el va fi mult mai deschis, va comunica,
își va exprima propriile opinii, se va simți băgat în seamă
și va simți ca deciziile sale contează pentru ceilalți; elevii
pot fi consultați cu pri vire la diferite jocuri sau activități.

Nevoia de a fi responsabil – activitățile outdoor permit
copilului oportunitatea de a primi diferite sarcini (
educația outdoor este printre altele o forma de învățare
organizată și structurată, astfel ca profesor ul trebuie să
aibă în vedere implicarea tuturor elevilor în activitățile
propuse ); sub supravegherea

8
profesorului/educatorului, fiecare copil prim ește
diferite responsabilități și sarcini pentru atingerea
scopului propus ( spre exemplu daca se optează pen tru
o activitate de ecologizare, un elev poate primi sarcina
de a curața pomii, un elev are sarcina de a uda florile –
este important însă ca prin comunicarea cu elevul,
profesorul să -i însușeasca acestuia sentimentul că prin
ceea ce întreprinde el, mediul va fii mai curat, astfel el
va conștie ntiza că are o responsabilitate față de
protejarea mediului ).

Nevoia de a fi activ – implicarea în diferite activități
sportive, jocuri, plimbări tematice, nu va aduce decât
beneficii dezvoltarii fizice, psihice a le elevului. Jocul este
o caracteristică principală a copilăriei, de aceea este
important ca elevii sa fie stimulați in mod constant să se
joace, să alerge, să participe la diferite activități în mod
activ.

Nevoia de a fi inclus social – poate cea mai i mportantă
caracteristică a educației outdoor este aceea că este o
modalitate de succes de a depăși unele dificultăți ale
copilului ( psihice, fizice, soci ale, emoționale sau
economice ), astfel încât acesta să fie inclus social, să
simtă că aparține unei c omunități; se consideră ca
mediul din interiorul clasei este mai degraba unul
competitiv, în timp ce cel din afara clasei este unul
suportiv, care permite copiilor să se exprime, să
relaționeze cu ceilalți, să colaboreze.

Nevoia de a se simti în siguran ță – un aspect pe care
literatura de spec ialitate îl consideră important în

9
abordarea educației outdoor este că aceasta t rebuie să
țină cont de această nevoie. Interiorul clasei este mult
mai sigur pentru elevi, în timp ce mediul exterior
implică diferit e riscuri și situații neprevăzute care pot
avea efect negativ. Profesorul trebuie sa identifice
posibilele riscuri care pot să apară și să conceapă un
plan de management al riscului, despre care vom vorbi
mai târziu întrucât este un aspect deosebit de impo rtant
care i -a facut pe unii specialiști in domeniu să nege
utilitatea utilizării educației outdoor.

Întrucât educația outdoor se adresează unui public larg,
indiferent de vârstă , nevoile sunt similare și pentru cei mici și pentru
cei mari, acest tip d e educație trebuie să acorde locul cuvenit acestor
nevoi indiferent de vârsta elevului .
Participarea la activit ățile de formare din cadrul proiectului
EcoEdu beyond rhetoric a oferit cadrelor didactice din Cătunele,
oportunitatea de a înțelege acest fenomen nou, de a -l aprofunda și
implementa cu succes în curiculara școlară chiar și fără existența unor
norme ale Ministerului Educației. Procesul de învățare a modului de
abordare al acestui tip de educație a fost unul anevoios, întrucât
considerăm acest proces deosebit de complex care necesită timp
pentru a putea fi implementat cu succes și pentru a putea da
rezultatele pe care le dorim. În cele ce urmează vom oferi o
perspectivă a educației outdoor în relatia cu celelalte forme ale
educației, pentru a î nțelege mai bine de ce să alegi educația în aer
liber.

2. FORMELE EDUCA ȚIEI
Educația în aer liber este considerată a fi mult mai motivantă –
stimulativă și cu un impact mai puternic asupra procesului de învățare

10
în randul elevilor. Pentru a înțelege mai bine ce aduce nou educația
outdoor procesului de predare -învățare, vom face o scurtă incursiune a
formelor de educație existente.

Educația formală : acel tip de educație care operează într -o
instituție regl ementă de norme și reguli numită școală.
Caract eristici:
– instituționalizată, ierarhizată ,
– supraveghează cadrul în care se desfășoară procesul de
educație impune reguli ș i norme
– este gradată cronologic ( de la educația primară până la
educația universitară ) ,
– organiza tă și condusă de la centru ( Minist erul Educ ației)
– evaluarea este realizată de că tre profesor ,
– folosește metode puț in participative , autorit atea ș i dis ciplina
sunt impuse prin constrângere ,relația profesor -elev este
formală .

Educația informală se realizează prin învățare de -a lungul vieți i,
fiecare individ își formează atitudini , valori , deprinderi din experiența
cotidiană, folosind resursele educative din mediul în care trăiește – de
la familie și vecini, de la locul de joacă, de la magazin , de la bibliotecă
sau din mass -media. Aceasta se realizează individual sau prin
interacțiuni cu membrii comunității fără a fi planificată, ajutâ ndu-i pe
oameni să învețe oricâ nd și oriunde.

Educaț ia nonformal ă nu se traduce ca o activitate lipsită de u n
efect formativ, ci trebuie ințeleasă ca o realit ate educațională mai
puțin formalizată . Conceptul de educație nonformală este asociat
conceptului de “învățare pe tot parcursul vieț ii” (lifelong learning) .
Evaluarea in cadrul educatiei nonformale es te realizata de cel
care invata , iar abordarea multi -disciplinară a procesului de învățare,

11
ajută oamenii să înțeleagă și să aprecieze mediului și legătura lor cu
acesta. Pregătește elevii pentru un viitor durabil, analizează
problemele pe termen lung.
Caracteristici:
– metodele folosite su nt axate pe partic iparea activa
– metoda este un mijloc prin care sunt indeplinite obiectivele
unei activități – jocul este o metodă des folosită.
– răspunde la intrebarea Cum?
– Importanți furnizori de educație nonformală sunt ONG -urile.

Dintre toate aceste forme, edu cația outdoor se pliază cel mai
bine cu cea non -formală, întrucât ca ș i aceasta, educația outdoor se
baze ază foarte mult pe participarea activă , maximizează procesul de
învățare, minimalizând constrângerea specifică școlii, oferă o utilitate
practică imed iată cunoștințelor învățate, se desfășoa ră în contexte
diferite având un cadru de învățare și un conținut lejer, folosește
metode care stimulează implicarea și participarea, are o structură și o
planificare flexibilă, procesul învățării este orien tat spr e participant, se
bazează pe experienț a participanț ilor.
Atât educația non -formală cât și educația outdoor pot fi
integrate cu succes în educația formală cu scopul de a maximiza
efectele procesului de învățare, tendința actuală este aceea de
amplifica re a celor două forme, mai ales pentru faptul că încorporate,
ele conduc la un sistem educativ mult mai valoros din punct de vedere
al calității, produc avantaje pe termen lung, permit acoperir ea unei
game largi de discipline și cel mai important, actul ed ucațional se
axează în aceeași măsură și celor care o implementează ( în speță
profesorilor ) și celor care fac obiectul învățării ( în speță elevii ).
Educația formală are meritul de a fi organizată și structurată,
încorporând o paletă întreagă de infor mații și cunoștințe de care are
nevoie un individ în formarea sa educațională, educația informală vine
în sprijinul educației formale și asigură procesul de învățare oricând și

12
oriunde, pe tot parcursul vieții, educația non -formală vine cu acele
elemente d e natură să satisfacă nevoile unui individ de natura, psihica,
social, emoțională prin diferite metode interactive, participative, iar
educația outdoor “ scoate la aer ” cele 3 forme de educa ție, le
rivigorează, le adaugă prospețime si își extinde acțiunea benefică în
diferite domenii ( în speță dezvoltare durabilă, protecția mediului,
dezvoltare personală și profesională ).
Considerăm că profesorii, e ducatorii, directorii de școală,
Ministerul Educației mai ales, ar trebui să considere educația outdoor
ca parte semnificativă în sistemul de învățământ, ca un întreg șir de
oportunități de învățare.

13
II
EXEMPLIFICAREA ABORDĂRII EDUCAȚIEI OUTDOOR
PENTRU DIFERITE DISCIPLINE ȘCOLARE

1. CURRICULA ȘCOLARĂ VERSUS EDUCAȚIA OUTDOOR

Interdiscipl inaritatea ne ajută să utilizăm sau să integrăm
anumite concepte și metode între diferite forme de educație, pentru
atingerea acestui țel, o importanță deosebită o are sistemul
educațional. Acesta trebuie să fie construit în așa fel încât să permită
actori lor educaționali crearea unui proces de predare flexibil, ajustabil
în funcție de nevoile de învățare ale elevilor. Așa cum precizam
anterior educația formală asigură necesarul de cunoștințe șI informații
educaionale, educația informală asigură procesul de învățare pe tot
parcursul vieții, educația non -formala este participativă, interactivă, iar
educația outdoor “scoate la aer” cele 3 forme de educa ție, însă
împreună aceste forme de educație crează un sistem de învățământ de
calitate din punct de vedere al conținutului, și mai ales al rezultatelor
obținute.
Curricula școlară desemnează continutul invățării formale,
strategiile de predare -invățare, metode si mijloace, resurse materiale,
modalități de evaluare focalizate pe componenta educativă –
instituțional ă. Curricula școlară este prestabilită, bine delimitată de
celelalte forme ale educației printr -un set de reguli si norme, de
factorii decidenți la nivel național, in speță Ministerul Educației.
Educația formală este recunoscută ca fiind principala formă prin care
elevii învață, celorlalte forme nu li se acordă atenția cuvenită chiar
dacă impactul lor este pe alocuri mult mai intens. Experiența ca și
profesori/educatori/învățători ne -a făcut sa identificăm câteva dintre
dezavantajele/efectele secundare al e educației formale

14
– curricula școlară im pune u n set de reguli ș i norme pe care atât
elevii cât și profesorii lor trebuie sa le respecte ceea ce denotă
un rol autoritar din partea profesorilor – deza vantajul principal
este acela că ordinea ș i disciplina da u naștere unor temeri,
tensiuni ale elevilor
– există profesori care acordă o atenție excesivă discipline i
predate (spre exemplu dirigintele un ei clase în loc să aloce timp
și orelor de dirigenție, preferă să -și predea materia sa, efectul
secundar fiind acel a că elevii dezvoltă repulsie față de acea
materie pe de -o parte iar pe de altă parte, orele d e dirigenție
sunt și ele extrem de importante întrucât asigură o apropiere a
elevului de profesor )
– manualele pentru diferite discipline abundă deseori in noțiuni
teoretice, ceea ce favorizează învățarea mecanică în rândul
elevilor, în acest sens se întrevede necesitatea de redistribuire
a informațiilor către partea practică -aplicativă
– educația formală crează repetitivitate, obișnuință, plafonare
prin faptul că prof esorii predau aceeasi lecție de nenumărate
ori, astfel își pierd interesul, predarea lecției devenind astfel un
proces mecanic și nu ia în considerare dacă elevul este atent la
lecție, dacă est e interesat de ceea ce învață și mai ales dacă
este motivat să învețe.
Spre deosebire de educația formală, educația outdoor
întâmpină o serie de obstacole:
– la nivel contextual, nu există o viziune coerentă asupra
educației românești ceea ce face ca educația outdoor să nu fie
complementară cu cea formală.
– se identif ică lipsa existentei conștiinței locale, a inițiativei,
participării sociale pentru dezvoltarea locală,
– lipsa fondurilor școlilor/ situatie materială precară a părinților
pentru a pune în aplicare diferite activități outdoor,

15
– lipsa unei legislații care s ă-i ofere educației outdoor locul
cuvenit,
– lipsa parteneriatului social (relatiile dintre școli șI diferiți actori
educaționali și nu numai sunt aproape inexistente),
– la nivelul școlilor, nu există o pregătire profesională a
profesorilor în domeniul educ ației outdoor,
– se identifică lipsa unor abilități de cooperare și relaționare,
cadre didactice reticente la nou, deficiente ale acestora in
domeniul comunicării, etc.
– educația outdoor este asociată de multe ori cu o serie de riscuri
– faptul ca se desfă șoară în aer liber, impune anumite riscuri pe
care multe cadre didactice nu doresc să și le a sume nu atât din
teamă cât din comoditate
Integrarea educației outdoor în curricula școlară reprezintă în
prezent un aspect important în asigurarea dezvoltării pe rsonale șI
profesionale a elevului, mai ales pentru că contextul actual este
caracterizat de lipsa interesul și motivației spre învățare ale elevilor,
accentuarea gradului de neimplicare în viața școlară, existența unor
preocupări care afectează negativ co mportamentul elevului, lipsa
respectului pentru școală ca instituție, pentru profesor, familie. După
cum am ară tat anterior, educația outdoor î mprospătează med iul
academic, oferă oportunități interactive de învățare , care dacă sunt
implementate corect duc la minimizarea aspecte lor negative existente
în actualul si stem educațional.
Un prim pas in corelarea educației outdoor cu educația formală
l-ar reprezenta legiferarea acesteia, constituirea unor centre de
asistență educațională axate pe acest model de ed ucație care pe de -o
parte să susțină implementarea educației outdoor în școli, iar pe de
altă parte să susțină formarea profesională și continuă a cadrelor
didactice, pentru ca acestea să dob ândească o serie de abilități și
competențe în domeniu. De asemen ea, încurajarea parteneriatului
social între școli și diferite ONG -uri cu experiență în domeniu

16
faciliteaza procesul de integrare al educației outdoor în si stem
educational actual si ofera exemple de bună practică.
Recunoaștem meritul școlii ca principal furnizor al educației,
însă aceasta trebuie să se plieze pe noile cerințe ale sistemului, pe
nevoile elevilor, profesorilor, întrucât se observă necesitatea de a
împrospăta actualul process de predare -învățare care nu mai
corespunde societății românești.

2. EXEMPLE PRACTICE DE INTEGRARE A EDUCAȚIEI OUTDOOR ÎN
CADRUL CURRICULEI ȘCOLARE

Integrarea educației outdoor în cadrul curiculei școlare implică
diferite etape de la planificarea procesului și p ână la implementare.
Atunci câ nd este planificată o activita te outdoor trebuie să se realizeze
o serie de conexiuni cu disciplina școlară pe care dorim să o
”scoatem în aer liber” ( Vezi Fig. 1 )

Fig. 1 Om si
societate Educatie
fizica si
sport Limba si
comunicare
EDUCATIE
OUTDOOR Tehnologii
Arte Matem atica
si stiinte

17
În cele ce urmează vă vom oferi o serie de informații și exemple
prac tice referitoare la diferite discipline școlare.

Limbă și comunicare – alegeți să tineți orele de clasă în
aer liber, fie că aveti o poveste/nuvela /roman la limba
română, sau lecț iile de limbi straine. Vă prezentăm mai
jos câteva exemple :

– punerea în scena a a un ei povești, dupa ce in prealabil aceasta a
fost citită în sala de clasă – puteți solicita elevilor să s chimbe
firul epic al poveștii ( pentru a evita haosul și dezorganizarea,
pregătiți elevii pentru activitate cu o zi înainte, sprijini ți elevii în
acest proces, fără însă a interveni în deciziile lor pentr u
stabilirea unui nou fir epic – activitatea nu presupune o repetiție
propriu -zisă, este indicat să lăsați elevii să fie spontani, ei se vor
gandi în prealabil cum să schimbe firul epic, însă pen tru
exemplificare ei vo r fi încurajați să improvizeze
– identificați anumite elemente naturale cu care elevii pot scrie:
pe pământ, pe pietre sau frunze
– începeți o poveste alegând un obiect din natură ( un copac, o
floare, etc ) și încurajați elevii să cont inue povestea
– creați împreună cu elevii un loc sau mai multe locuri de citit (
atunci cand aveți o lectură la clasă puteți merge în acel loc )
– încurajați elevii să compună poezii cu diverse obiecte din jur (
copaci, iarba, etc ).
– Excursie ABC: Plimbați -vă în jur afară, căutând obiecte care
încep cu literele alfabetului. Când zăriți o furnică , cere ți elevilor
să scrie despre aceasta sau să deseneze o poză cu furnica sub
litera A. Vezi câte litere din alfabet poți să acoperi.
– Poveștile Copacilor: Așează grupulețe de copiii în liniște o
perioadă de timp lângă un copac. Ce sunete aud? De unde vin?
Dacă copacul ar putea vorbi, ce poveș ti ar putea spune el? Scrie

18
un haiku (un poem japonez de 17 silabe), sau alt poem despre
copac.

Există o varietate de activită ți ce pot fi derulate pentru a preda
într-un mod inedit această materie, astfel elevii își vor forma imaginaia,
creativitatea, vorbirea, exprimarea literară/artistică .

Matematica și științe
Matematica oferă și ea oportunități care mai de care
mai divers ificate, prin compunerea sau rezolvarea de
probleme, elevii sunt puși în situația de a evalua în cifre
exacte anumite aspecte, spre exemplu:
– adunați o gramadă de pietre din care profesorul si fiecare elev
își vor alege una, compară piatra aleasă de tine cu cea a
elevilor, cine are piatra cea mai mare sau piatra cea mai mică,
desenați cu creta semnele < > = a pentru a esemplifica
– scoate copiii în curtea școli și pune copiii să formeze diferite
figuri geometrice, astfel vor învăța într -un mod interactiv
– măsur ați curtea școlii sau poate gradina cu flori, etc.
– Peisaj de Calcul – faceți o plimbare, căutâ nd diferite culori,
forme sau obiecte. Cereți elevilor să pă streze o foaie de calcul
pe care să noteze obiectele găsite de clasă. Faceț i simple
grafice pentru a reprezenta numerele din categoriile variate.
Cum ați descrie zona voastră unei persoane din alt oraș sau
țară.
– Clasificări: cereți elevilor să adune 20 sa u mai multe frunze pe
care le găsesc pe jos, să le sorteze pe gră mezi diferite (dupa
culoare, formă , etc). Di scutaț i despre modul cum diferite criterii
de clasificare du c la diferite distribuiri de gră mezi. Ce criterii
folosim pentru a clasifica grupuri de or ganisme cum ar fi
mamiferele, păsările, plantele și insectele? Cum ar putea să se

19
schimbe ordinea noastră daca am sorta folosind criterii
diferite?

Fizică și chimie – fenomenele fizico -chimice din natură ( ploile,
ninsorile, tunetul/fulgerul, arderea combustibulului, circuitul apei –
spre exemplu școala noastră este situată într -o zona minieră – ceea ce
ne-a oferit posibilitatea de a le explica elevilor anumite elemente
chimice – minereuri de fier, compozitia chimică a carbunelui, etc ) pot fi
observate cu ușurință – elevii vor fi mult mai motivați să învețe având
posibilitatea de a observa aceste fen omene – pe de -o parte urmăriți
partea teoretică a orei de curs, iar pe de altă parte partea practică,
acolo unde este posibil.

Biologie – elevul dobândește organizat cunoștințe cu privire
plantele si animalele din natura, informații cu privire la mediul
înconjurător, la poluare și consecințele acesteia. Valențele educati ve
ale lecțiilor de biologie pot fi puse în valoare prin :
– plantarea și îngrijirea plantelor din grădina școlii, din grădina de
legume,
– vizite la grădina zoologică, la grădina botanică,
– participarea elevilor la acțiuni de protecția mediului,
– drumeții în pădure și const ruire de căsuțe pentru păsărele
– fotografierea vietăților din jur ( pasări, insecte )

20

– Magazinul de băcă nie – Discutați despre poziț ia articolelor din
magazinul de băcă nie: unele dintre ele sunt pe raftul de sus,
unele pe jos, altele sunt depozitate în subsol. P uneți -i pe elevi
să se uite la mediul dinafară ca la un magazin de băcănie. Ce fel
de mâ ncare s e află pe raftul de sus (acoperiș ), raftul de mai jos
(subpoveste), raftul de jos (bază), ș i beci (su bsol). De pe ce
rafturi se cumpără diferitele animale? Major itatea animalelor
se cumpără de pe un a nume raft sau sunt distribuite î n mod
egal?
– Urme de anim ale: căutați urme de animale în nămol, nisip sau
zăpadă. Puneți -i pe elevi să -și miște corpul în așa fel încât să
lase modele de urme similare cu cele pe care le -au vazut. Cât
de dificil este să ne mișcăm ca celelalte animale? Credeți că
iepurii, că prioare le sau șoarecii ar avea aceleași probleme de
mișcare ca noi? Ce legătură are asta cu conceptul de adaptare?

Om și societate
Geografie – lectiile de geografie despre formele de
relief, clima, vegetația, solurile, apa, sau fauna pot fi
scoase cu ușurință în aer liber – folositi -va de mediul
natural în care vă aflați pentru a le explica și exemplifica
elevilor anumite noțiuni ce țin de această disciplină –
cum s -au format câmpiile, dealurile, munții, apele, etc.
Aveți opțiunea de a organiza o drumeție în puncte cheie
din zona în care vă aflați, să obesrvați împreună cu elevii
fenomenele climatice și să faceți conexiuni cu diferite
discipline cum ar fi fizica ( put eți organiza o lecție
comună cu profesorul de fizică ), pentru a studia
vegetația sau fauna puteți realiza deasemenea o lecție
comună cu profesorul de biologie, realizați împreună cu
elevii o hartă a localității, realizați o galerie foto a

21
mediului geograf ic. Elementul cheie al educației
outdoor este acela că oferă elevului posibilitatea de
învăța prin experimentare, prin observare la fața locului,
elevii vor fi mult mai motivați să învețe, vor găsi cu
ușurință răspunsuri la întrebările lor.
Istorie – identificați și vizitați împreună cu elevii un monument
istoric din localitate, reconstituiți un traseu istoric ( cum ar fi un
război/lupta ), organizați ad -hoc în curtea școlii anumine momente
istorice de importanță – cum ar fi Unirea Principatelor, vorbiti -le
elevilor de marile personalități istorice ale Romaniei alegând dacă este
posibil anumite elemente cheie. Tineți lecții de istorie în aer liber, în
curtea școlii și organizațiu o dezbatere astfel – încurajați elevii să -și
exprime creativitea prin schimb area imaginativă a istoriei – spre
exemplu “ce s -ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut loc Primul Razboi
Mondial” – elevii vor înțelege astfel importanța istoriei în dezvoltarea
unei națiuni, faptul că războaiele între popoare încetinesc procesul de
dezvoltar e, crează probleme economice, sociale, au impact asupra
calității vieții – elevii vor aprecia mult mai mult prezentul și vor
conștientiza că oamenii sunt responsabili pentru bunăstarea lor și a
comunității/societății în care trăiesc.
Discipline socio -umane – Chiar și o disciplina dificilă cum este
psihologia, poate fi scoasă din mediul clasei, spre exemplu organizați în
aer liber diferite jocuri/teste psihologice pentru procesele pshice
cognitive ( memoria, atenția, limbajul, gândirea, imaginația), oferi ți-le
eleviilor informații despre semnificațiile jocurilor sau rezultatele
testelor , explicați aceste fenomene psihologice abia după ce au avut
posibilitatea de a le experimenta, astfel elevii le vor înțelege mult mai
bine. Spațiile outdoor oferă adesea p osibilități de explorare filosofică –
creați un spațiu de reflecție în aer liber, lansați discuții filosofice
despre frumusețe ( utilizând elemente din natură – o floare, un copac,
etc ), despre adevăr sau bine ( identificați o faptă bună facută de un
mem bru al comunității sau chiar de către un elev și încurajați elevii să

22
discute despre această faptă, să identifice elemnetele cheie – ce
anume a făcut acea persoană să acționeze în acel fel, de ce e important
să facem bine celor din jurul nostru, etc ).
Religie – realizați impreună cu elevii un calendar de evenimente
religioase și activițăți ce pot fi realizate în cadrul acestor evenimente –
spre exemplu de Crăciun mergeți cu elevii in colindat, puneți în scena
Nașterea lui Isus, împodobiți curtea școlii, n u omiteți să le oferiți
elevilor informații despr e simbolurile religioase , vizitați biserici, etc.
Educație civică – se poate realiza o simulare a modului cum să
te comporți pe stradă, cum să fii un pieton model – cum să traversezi
strada .
Științele natur ii și educația civică sunt discipline ce pot forma elevilor
deprinderi legate de ocrotirea calității mediului înconjurător. Regulile
de comportare corectă față de natură trebuie să fie respectate de toți.
Totul pornește de la deprinderile simple. Hârtiile , ambalajele
alimentelor, sticlele și alte deșeuri nu se aruncă la întâmplare, pentru a
împânzi dezagreabil împrejurimile școlii, ci se depozitează ordonat în
containerele speciale. Grupurile sanitare trebuie păstrate curate și
igienizate permanent. Substa nțele chimice din laboratoare nu se
aruncă pe sol, pentru a nu se degrada.Loturile agricole școlare, spațiile
verzi cu flori și copaci trebuie curățate, și prin grija micilor ecologiști ai
școlii, de sticle, pungi de plastic, cutii metalice ruginite, puteț i organiza
în acest sens acțiuni de ecologizare periodice.

23

Arte

Educația plastică și abilitățile pr actice oferă posibilitatea
manifestării depline a creativității și sensibilității copilului. Desenele,
colajele, afișe cu mesaj ecologic constituie o îmbinare a esteticului cu
informația științifică. Prin aceste activități capătă valoare artistică
unele ob iecte realizate din materiale refolosibile. Documentati -va,
identificati si vizitati impreuna cu elevii un monument din comunitatea
dumneavoastra, o opera de arta din apropierea localitatii, incurajati
elevii sa -si exprime parerile fata de obiecte vizitate – ce reprezinta
aceastea, oferiti -le informatii despre autorul/autorii creatiilor. In acest
fel elevii isi formeaza vorbirea, exprimarea, creat ivitatea gandirea
analitica si critica.
Educația muzicală – organizați concursuri muzicale în aer liber
sau mer geți împreună cu elevii la un concert, în acest fel puteți
descoperi elevii cu talent muzical, ei pot fi îndrumați s pre o carieră în
acest domeniu.
Creioanele colorate ale Naturii – puneți-i pe elevi să adune
mostre de frunze, crenguțe, pământ, boabe și să le frece pe o bucată
de hâ rtie pentru a d etermina ce culoare, daca există una, are creionul
lor natural. Puneț i-i sa deseneze o poza fol osind culorile pe care le pot
găsi î n zona lor. Preveniți -i împotriva ma terialelor pe care nu trebuie să
le folosească ( iedera otravitoare, urzici, animale vii, etc.)
Ochii: puneți -i pe elevi să probeze ochii celorlalte animal e.
Pentru a simula un ochi in vârful capului, tineț i o oglinda mică cu fața
în sus și planul în mână și uitați -vă direct în ea. Încercați să mergeți
câțiva metri cu această vedere. Pentru oc hiul de pe partea capului,
tineți oglinda perpendiculară pe pământ și cu fața înafară. Cum diferă
aceste v ederi ale lumii de cea a noastră ? Cum crezi că ar vre a unele

24
animale să aibă ochii î n locuri diferite? Ce ro l joaca în arta vederea
lucrurilor î n diferite moduri?

Educație fizică și sport

Aceasta arie disciplinară se pliază cel mai bine cu acest concept
de educație outdoor. Unde altundeva poți ține orele de curs decât în
aer liber? Aveți de ales dintr -o var ietate de activități sportive – tenis,
fotbal, volei, handbal, ping -pong, diferite exerciții fizicebaschet – toate
aceste activități contribuie la dezvoltarea fizică și psihică a elevului într –
un mod armonios, elevii cu probleme de obezitate vor fi încuraja ți să
ducă un stil de viață sănătos, anumite probleme de sănătate pot fi
prevenite printr -o viață activă ce poate fi modelată în timpul orelor de
educație fizică și sport.

Tehnologii – vizitați fabrici, cariere, mine – observați
utilajele tehnologice f olosite pentru obținearea unui
produs, construiți mobilier exterior pentru curtea școlii,
etc.

Educatia ecologica

Deseori educația outdoor este confundată cu educația pentru
mediu -ecolog ică, asta pentru ca cele două se întâlnesc în aer liber,
educația outdoor nu înseamnă numai acest lucru, ea are nenumarate

25
valențe în toate domeniiile nu doar în cel al protecției mediului. În
școală elevii sunt foarte receptivi la ce li se arată și li se spune în
legătura cu mediul. Prin diferite dis cipline incluse în procesul de
învățământ trebuie să convingem pe fiecare elev de necesitatea
apărării mediului înconjurător împotriva poluării și să le formăm
conduita ecologică modernă. Acest lucru se realizeză îndeosebi în
cadrul lecțiilor de științe, m enite să înlesnească înțelegerea
organismelor vegetale și animale, a proceselor esențiale de înteținere
a vieții, a legăturilor indisolubile dintre plante – animale – mediu, al
celor de geografie, dar și, ocazional, în cadrul unor lecții de educație
civică , limba română, educație muzicală, educație plastică, istorie etc.
Contribuții de seamă la educația ecologică pot aduce activitățile
outdoor . Orice activitate ce se desfășoară în afara sălii de clasă
înseamnă activitate în contact nemijlocit cu mediul înco njurător. Așa
cum îi învățăm pe copii să vorbească, să se poarte în familie, la școală
și în societate, să respecte normele de igienă. Tot așa trebuie să -i
învățăm să se poarte cu mediul în care trăim. Dintre modalitățile
folosite, în afara clasei, în scop ul educării ecologice amintesc: excursii
și vizite pentru a constata situația în care se află mediul , acțiuni pentru
apărarea mediului,igienizarea și înfrumusețarea școlilor,
parcurilor ,crearea unui colț viu în clasă. Vă prezentăm mai jos 2 dintre
proiec tele implementate de către profesorii de la școala noastră care
au avut drept scop conștientizarea elevilor cu privire la necesitatea de
a proteja mediul înconjurător.

PROIECT EDUCATIONAL

Justificare : Spațiul din spatele bisericii satului Valea Perilor este
amenajat de catre preotul și părinții din sat pentru plantarea unei livezi
de peri pe cinci rânduri. Spațiul se pretează la amenajarea livezii de
peri, iar în fața bisericii plantarea și amenajarea unor ronduri de flori.

26
Scop : – dezvoltarea simtu lui raspunderii față de mediul înconjurător,
cunoasterea a cat mai multe lucruri despre pomii fructiferi si flori cat si a
materialelor si uneltelor folosite.
Obiective
– elevii să participe activ la sadirea si îngrijirea copacilor prin văruirea
lor.
– Elevii să planteze și să semene flori .
– Elevii să continue activitatea prin îngrijirea permanenta a plantelor.
– Cultivarea în sufletul elevilor a sentimentelor de dragoste pentru
natură și frumos.
Echipa de proiect : 4 profesori de la școală
Parten eri: Biserica Comunei Catunele, Comitetul de părinți al școlii
Grupul țintă :elevii Școlii Primare Dealul -Viilor, Comuna Catunele,
Judetul Gorj
Metodologia de intervenție :
La activitate au participat mai multe grupe de elevi organizate pe
nivele de vârste. Elevii din clasele mari împreună cu dascalii și părinții
au pregătit terenul prin săparea lui pentru plantarea perilor. cu
hârlețul și apoi greblarea lui. Părinții au ajutat o grupă de elevi din
clasele mari să dea cu var trunchiul pomilor. Alte grupe de elevi au
plantat și semănat flori.
Resurse materiale :
Unelte,var,bidinele,semințe de flori,răsaduri de flori,bulbi. Ingrasamant
natural, puieti,
Resurse temporale : O zi.
Resurse spațiale : spațiul din fata și din spatele bisericii.
Planul operțional de acțiune
Etape de mediatizare :
– Luna martie discuții cu grupurile ce vor participa la acțiune
– Luna aprilie: desfășurarea activităților în funcție de starea
vremii.

27
Evaluarea proiectului:
– impresii desp re aspectul spațiului plantat cu flori ș i a livezii de
peri dupa acțiune și după înflorirea florilor
– Discutarea respectarii și î ndeplinirii sarcinilor; de a a vea grijă de
pomul lui ș i a rondului de flori,
– Crearea de catre elevii a unor texte , desene despre pomi,
plante, natura; expunerea acestora la panoul de onoare

PROIECT ECOMATEMATICA

Scop : educarea copiilor în spiritul respectului pentru mediul
înconjurător și consolidarea unor noțiuni matematice în cadrul
acțiunilor desfășurate. Concomitent cu activitățile de educație
ecologică, care au sensibilizat copiii, ei au învățat importanța
numerelor în viața de zi cu zi.

Etapa I: Cu ajutorul elevilor am plantat gard viu pe o porțiune de -a
lungul gardului școlii ( copiii au măsurat aproximativ 5 m). Am săpat un
șanț de 30 cm adâncime și 25 -30 cm lățime, iar puieții
i-am plantat la distanță de 20 -25 cm între ei ( 23 bucăți). Ulterior,
gardul viu a fost udat și îngrijit de copii.

Etapa II: Elevii din clasa a V -a au plantat flori de primăvară în ghivece .
Semințele aduse de ei au fost: cârciumăreasă, gura –leului, crăițe și
năsturei. Cu ajutorul meu au citit instrucțiunile de pe spatele
ambalajului și le -au semănat în ghivece.
• cârciumăreasa – semințele au fost presărate direct pe pământ.
Copiii au observat și au notat timp ul de germinație: 7 -9 zile. Le –
am precizat că planta poate ajunge până la 90 cm înălțime,
dacă este plantată în grădină;

28
• gura –leului -semințele au fost plantate la o adâncime de 1,5
cm. Timp de germinație – aproximativ 2 săptămâni. Planta poate
ajunge până la 15 -20 cm;
• crăițele -semințele au fost plantate la adâncime de 1 cm.
Germinația în 2 săptămâni. Cresc până la 25 -35 cm. Toate
aceste flori au nevoie de soare și apă multă (copiii au turnat o
dată la două zile o canuta mică cu apă);
• năstureii (condurașii). Semințele au fost plantate la 2 -3 cm
adâncime, acoperite de pământ. Ele germinează după 10 -12
zile, dar nu au nevoie de soare, ci stau în zone mai întunecoase.
Cresc până la 20 -30 cm.

Etapa III: Copiilor de clasa a V -a, le revine sarcina de a avea grijă de
proiectul ecologic al foștilor mei elevi, aflați în clasa a IX -a. În urmă cu 4
ani am plantat cu aceștia bulbi de narcise, în curtea școlii. Bulbii au fost
plantați toamna, la o adâncime de 1,5 din înălț imea lor. Narcisele
rezistă la temperaturi scăzute. Florile apar fiecare pe câte o tulpină, în
grupuri de câte 10 -12, lucru observat și de copii. Ajung la o înălțime de
15-20 cm și diametru de 8 cm. Copiii au reținut că narcisele sunt plante
perene, care r ăsar an de an fără a fi nevoie să fie replantat bulbul.

29
Etapa IV: Activitate individuală. Fiecare elev a plantat în grădina școlii
cîte un pom. S -au plantat meri și un vișin. Am săpat o groapă mai mare
cu 30 cm decât lungimea rădăcinilor și am umplut -o cu pământ și
compost. Merii s e plantează la 9 -10 m distanță. Am pus copacii in
groapă, răsfirând cu atenție rădăcinile (inițial îi adusesem în
ghivece).Merii vor rodi abia după trei ani.

Educa ția outdoor – metodă de stimulare a creativităț ii elevilor – o
viziune a cercetașilor

Parteneriatul cu Organizația Națională Cercetașii Romaniei –
Filiala Ecaterina
Teodoroiu Târgu Jiu din cadrul proiectului „EcoEdu beyond rhetoric” a
oferit o
nouă imagine asupra metodelor de stimulare a creativității elevilor,
educația outdoor
fiind una din aceste metode. Experiența cercet așilor în acest tip de
educație a facilitat celor participanți la proiect procesul de înțelegere al
acesteia și ne -a oferit în primul rând un exemplu de bună practică.
Fiind bazată pe un cadru simbolic, metoda scout stimulează
creativitatea tinerilor prin ea însăș i. De exemplu numele unei ramuri
de vârstã, “lupisori”, “temerari” sau “exploratori”, semnele de
identificare, cum sunt uniforma ș i esarfa, însemnele, cântecele sau
ceremoniile. Toate aceste elemente ajutã la crearea unui cadru, a unei
atmosfere propice dezvoltării creativităț ii. Iată o descriere a ramurilor
de vârstă ale cercetașilor:

Lupisorii (7 -11 ani)
Cadrul simbolic, modelul folosit pentru Lupișori este “Cartea
Jungl ei” scrisă de Rudyard Kipling. Lupisorii se întâlnesc săptămânal

30
pentru “vânătoare”. Ei pot porni in căutarea unui oraș pierdut, sau a
unei comor i ascunse. Pe parcurs trebuie să treacă de diferite probe:
ghicitori, probe fizice sa u care le pun creativitatea la î ncerc are. Li se
poate cere de exemplu, să alcătuiască o strofă care să conțină anumite
cuvinte.

Insula temerarilor (11-14)
Insula deoarece sugereazã un spațiu exotic (deci promiță tor) la
care se ajunge doar în urma unei călătorii iniț iatice . Temerarii trebuie
să se adapteze la mediu, să -și formeze noi competențe, o anume
conduită ș i un set de valori. Insula va fi pentru ei o lu me la scară mică .
Cand a venit vremea ca temerarii să facă un prim pas pe insula lor ,
corabia (a se citi autobuzul) i -a dus până in apro pierea insulei. Spirit ele
bune ale insulei i -au luat în primire și i -au condus în ciuda tuturor
obstacolelor până lâ ngă insula unde, temerarii au trebuit să treacă
Puntea Suspinelor, singura cale de acces.

Cetatea exploratorilor (15 -18)
“Cetatea” semnific ă dezvoltarea progresivă a exploratorului și
drumul prin care ajunge să aibă un rol constructiv în societatea și
comunitatea în care trăiește. Lucrul cu această ramură se bazează mai
mult pe activități în cadrul comunității, activități de dezvoltare
person ală, organizarea propriilor proiecte și implementarea unor idei.

Metode de stimulare a creativității elevilor:

Cafeneaua publică – este o metodă de dialog activ
folosită la cercetaș i pentru un bun schimb de informa ții
și găsire de soluții creative de a cțiune. Se folosește când
un grup sau organizație dorește să dezbată un anumit
subiect (violența în ș coli de exemplu ). Se organizează în

31
spații asemanătoare unei cafenele sau î ntr-o cafenea.
Atmosfera relaxată stimul ează gândirea liberă și
creatoare prin i mplicarea în dialog chiar ș i a celor mai
timizi. Prin interacțiunea cu ceilalți se generează idei
noi.

Teatru l de improvizație – copiii sunt adesea rugați să
improvizeze o scenetă . Li se va da o temă de la care ei să
pornească, ex: Jungla. Este bazată pe improvizație,
abilitatea de a crea, câ nta, a s e juca, dansa sau vorbi ca
reacț ie spont ană la propriile gânduri sau sentimente,
presupune de multe ori o relație interactivă cu publicul,
actorii putâ nd solicita sugestii din partea acestuia

Photo voice – este o metodă de influențare și
sensibilizare a decidenț ilor de la nivel local sau
guvernamental prin prezentarea de fotografii vii
realizate de membrii unor grupuri defavorizate,
marginalizate. Prin fo tografii ei spun ce cred, simt și ce
ar trebui fă cut in comunitatea lor. Pentru a fi sigur i ca
fiecare fotografie este ințeleasă, lângă fotografie apare
povestea, vocea fotografului care spune istoria imaginii
surprinse.

Jocuri de exterior
Bulldog (Toate varstele)
O persoana este ‘bulldog’. Ceilalț i se ali niază la un capăt al curtii. Câ nd
persoana care este bulldog -ul striga ‘Bulldog!’ toți aleargă spre
cealalaltă parte a curț ii. Cel care este prins de bulldog devine ajutorul
bulldog -ului. ‘Bul ldog -ul’ este strigat din nou, și cei care nu sunt prinși
alearg ă înapoi de -a lungul curții, de unde au început. Bulldog -ul se

32
repetă până câ nd fie care este prins. Ultima persoană prinsă este
urmatorul bulldog.

Misterul morț ii (Toate varstele)
Copiii stau intr -un cerc. Se alege un detectiv care este scos afară până
când se alege un criminal. C riminalul este ales pe ascuns, în timp ce
ceilalți jucători își țin ochii închisi. O dată ce sunt aleși, copiii își pot
deschide ochii și detectivul se poate întoarce î n mijl ocul cercului.
Criminalul omoară aratand o față stupid ă celor din cerc. Aceștia
trebuie să aștepte cel puț in 3 secunde până mor dupa ce față
amuzantă s-a uitat la ei. Unora le place să moară râzând. Detectivul
trebuie să găsească criminalul. Jucatorii trebuie tot timpul să se uite la
fața unor altora. Puteți să dați detectivului un număr limitat de
încercări să ghicească sau să jucați până când mor toti înafară de
detectiv ș i criminal.

Nana, N ana, cine are banana? (4 – 10) : copiii stau î ntr-un cerc, cu
genunchii încrucișați si îndoiți inainte. Ei pasează banana în jur de la
unul la altul pe sub genunchii indoiți. Un copil stă în mijloc și încearcă
să ident ifice persoana care are banana în timp ce copiii cântă ‘Nana
Nana, Cine are banana’.

Simon spune (4 -10) : un copil (seful) trebuie să spună celorlalți ce s ă
facă. De exemplu ‘Simon spune – atingeți -vă nasul’. Atunci toți copiii își
ating nasul. Farsa apare când șeful spune ‘scărpinați -vă genunchiul’
FĂRĂ să zică ‘Simo n spune’. Copiii pot avea 3 vieți și ultimul jucător
rămas poate să fie ș eful.

Rămâneți în Nămol (Toate vârstele): copiii sunt împărțiți în două
echipe. Dați un nume fiecă rei echipe pentru a se putea i dentifica. O
echipa este ‘activă ’ (prinde). Cand Di lek este prins, Dilek trebuie să stea
nemișcat cu picioarele despărțite și poate să fie elibera t numai dacă

33
unul din echipa lui se târăș te pe sub picioarele lui. Jocul se termină
când toți sunt prinși. Apoi, schimbați rolurile echipelor și jucaț i din nou.

Deslemnește un Prieten (Toate vârstele): fiecare copil se plimbă in jur
cu o sacoșă cu boabe p e cap. Dacă iți pierzi sacoșa, trebuie să
înlemnești și să te bazezi pe un prieten ca ți -o ridica și ți -o înlocuiește (
în timp ce și el și -o poartă pe -a lui ). Un șef poate de asemenea să
schimbe ritmul jocului strigând încet, repede, alergați sau țopăiț i.

Prinde/Nu prinde (Toți): copiii stau într -un cerc. Un copil stă în mijloc și
are o minge . Acest copil spune ‘Prind e’ sau poate spune ‘Nu prinde’ și
apoi aruncă mingea unuia din cerc. Copilul căruia i se aruncă mingea
trebuie ori s -o prindă ori să refuz e s-o prindă dupa cum i s -a zis. Dacă
nu face asa, stă jos și iese ‘afară ’ din joc.

Jocuri cercetășeș ti pentru exterior:

1. Culturi
Scop: stimularea spiritului de cooperare și găsirea unei identități
com une
Vârsta: 6 – 60 ani
Nr. participanți: peste 6 persoane
Materiale: hârtie, materiale din natură
Durata: 60 -120 min
Loc de desfășurare: exterior
Descriere:
a) Se creează grupe de participanți din 6 -10 persoane.
b) Fiecare grupă trebuie să -și găsească un nume, să -și
construiasca un steag și o vatră a "satulu i" folosindu -se de
materiale din natură.

34
c) Dupa ce se termină perioada de construcție, fiecare cultură
se va prezenta celorlalte culturi.
d) Facilitatorul va avea grijă să se aprecieze toate culturile.
Ulterior toate activitățile se vor relaționa la culturile c reate
de participanți, introducerea activităților făcând referire la
acestea.

2. Tomatele
Scop: dezvoltarea aptitudinilor fizice, a atenției și a strategiei.
Vârsta: 5 -24 ani
Nr. participanți: minim 7 maxim 15
Materiale: minge
Durata: 20 -30 min
Loc de des fășurare: exterior
Descriere:
a) Jucătorii stau in cerc, aplecați înainte, cu picioarele
îndepărtate. Mingea se transmite de la un jucător la altul,
cu ajutorul mâinilor, doar la nivelul solului.
b) Cel căruia îi va trece mingea printre picioare va juca mai
departe doar cu o mână . La a doua abatere, se va întoarce
cu spatele, jucând din nou cu două maini. La cel de -al treilea
gol primit va continua să joace cu spatele și cu o singură
mână, iar la cel de -al patrulea gol jucă torul este eliminat.
c) Pentru a ne feri d e accidente, vom pasa mingea doar la
nivelul solul ui, niciodată prin aer.
d) Animatorul oprește jocul dacă mingea este pasată prea
tare.

3. Inger bun,inger rau
Scop: dezvoltarea atenției, a logicii, a simț urilor.
Vârsta: 10 -60 ani

35
Nr. participanț i: 3-30 pre ferabil multiplu de 3
Materiale: eș arfe de legat la ochi, obiecte p entru fiecare echipă
Durata:10 -15min
Loc de desfăș urare: exterior
Descriere:
a) Jucătorii se împart in echipe de câte 3 și primesc câte o
eșarfă ș i un obiect
b) În fiecare echipă un jucă tor va fi orbul și va fi legat la ochi.
c) Ceilalți 2 jucători se îndepărtează și hotărăsc cine va fi
îngerul bun și cine va fi îngerul rău, fără ca cel legat să audă ,
apoi pun ob iectul echipei undeva în preajmă .
d) Îngerul bun încearcă să ghideze spre obiect, jucă torul legat
la ochi prin indicații verbale, iar ingerul rău încearcă să -l
inducă pe "orb" î n eroare.
e) Îngerii nu au voie să atingă orbul!
f) Jocul se termină atunci când toț i jucătorii legați la ochi au
găsit obiectul echipei lor.

3. PLANIFICAREA EDUCAȚIEI OUTDOOR
Abordarea disciplinelor școlare în aer liber se bazează în primul
rând pe un proces de planificare bine consolidat care susține
înțelegerea de către profesor a pașilor esențiali pentru derularea unei
activități outdoor. Un aspect important in procesul de pla nificare îl
reprezintă implicarea elevilor, este important să cunoaștem părerea
lor în legătură cu intențiilor noastre, acest lucru ne ajută să înțelegem
mai bine ce anume îi motivează pe elevii nostrii, lucrurile care prezintă
interes pentru ei ( se întâm plă adesea ca implicarea elevilor într -o
activitate outdoor să fie imposibilă din diferite motive – fie pentru că
elevii nu au cunoștințele necesare pentru a se implica în activitate, fie
activitatea nu se pliază pe nevoile de învățare ale elevilor – in ac easta
situație ceea ce profesorul și -a planificat va fi crea haos și

36
dezorganizare, sau chiar va fi un eșec – ceea ce înseamna irosirea
timpului elevului/profesorului, irosirea materialelor, etc. ).
Procesul de planificare implică următoarele etape:
1. Ident ificarea activității pe care o derulezi în funcție de vârsta
elevilor – aceasta trebuie să fie în strânsă legatură cu disciplina
școlară – pentru sugestii și idei puteți cere părerea elevilor, veți
fii mirat de creativitatea și imaginația elevilor vostri ș i veti
descoperi în ei un ajutor de nădejde.
2. Realizarea unui plan al orei de curs – scopul, obiectivele,
activitățile, rezultate dorite
3. Detalii tehnice
– condițiile climatice – vremea nu trebuie să fie întotdeauna un
impediment (pentru predarea lecțiilor d espre fenomenele
climatice, vremea ploioasă, ninsoarea reprezintă un avantaj –
trebuie însă să aveți în vedere ca elevii să fie bine îmbrăcați
conform condițiilor meteorologice )
– Locația – raspunde la următoarele întrebări:
o deplasarea presupune costuri? Dacă da, care sunt
acelea și de unde voi obține resursele necesare?
o este nevoie de acordul părinților, conducerii?
o locația aleasă este în strânsă legatură cu tema pe care
doresc să o abordez?
o profesorul trebuie să țină cont de oportunitățile pe de -o
parte , iar pe de altă parte de restricțiile pe care le poate
avea un spațiu în aer liber pentru ca elevii să se simtă
confortabil – trebuie să aibă loc să se miște, să aibă
băncuțe unde să se așeze, etc.
– ce număr de elevi va participa la ora de curs? Am nevoi e de un
sprijin din partea unui alt profesor?
– cât va dura această activitate? Timpul pentru activitate va
afecta celălalte ore de curs ale elevilor mei și implicit colegilor
mei?

37
– Care sunt resursele materiale, financiare? Reursele necesare
pentru realiza rea unei activități trebuie să fie accesibile, spre
exmplu vă puteți axa în primul rând pe resurse din mediul
natural. Daca aveți nevoie de resurse financiare, apelați la
ajutorul conducerii, sponsorilor sau familiilor, însă aveți în
vedere un posibil ref uz din partea acestora, pentru aceasta
construiți mereu un plan de rezervă.
– Realizați un set de reguli pe care să -l comunicați elevilor pentru
a evita posibile conflicte între elevi sau orice fel de probleme
neprevăzute
– Care sunt riscurile derulării cursu lui în aer liber? Care sunt
pericolele? Cum pot preveni riscurile și cu ce instrumente?
4. Evaluarea activitatii :
– evaluare cantitativa, ex. Resurse materiale utilizate, numarul
elevilor implicati, numarul cadrelor didactice
– evaluare calitativa, ex. gradul d e implicare al elevilor in
activitate, competente dobandite
– metode si instrumente de evaluare utilizate ( ex. Chestionar,
focus grup, discutii, dezbateri, observatie, interviu )
– feedback -ul este un aspect important in cadrul oricarei
activitati derulate, i ntrucat ne ofera o imagine de ansamblu
asupra opiniilor participantilor, nemultumirilor, propunerilor;
dezirabil este ca in fiecare etapa de planificare a unei activitati
outdoor, sa obtinem feedback -ul tuturor celor implicati –
pentru ca o activitate outd oor sa fie de succes, ea trebuie sa
aiba in vedere cooperarea constanta, comunicarea, oferirea
posibilitatii de exprimare al celor implicati. ( Vezi Fig. 2 )

38

Fig.2

Educația outdoor este diferită de celel alte metode de predare
pentru că oferă profesorului posibilitatea de a identifica diferite
probleme de comportament ale elevilor. Observarea modului în care
elevii acționează față de activitatea propusă poate fi relevantă pentru
identificarea unor comporta mente agresive sau probleme de integrare
– urmăriți ca fiecare elev să participe activ, să -și asume responsabilitățI
și să raspundă rolurilor și sarcinilor primite, daca observați elevi pasivi,
alocați -le timp în plus, încurajați -i să se implice, apelați l a sprijinul
celorlalți copii . Activitățile outdoor transpun elevul în diferite ipostaze,
în acest fel profesorul are posibilitatea de a identifica observa un copil
problema, un copil maltratat.

Identificarea riscurilor

Stabilirea detaliilor practice
Derulare a activitatii si logistice

Evaluare Planificarea activitatii

Identificarea nevoilor

FEEDBACK

39
Cum măsurăm succesul/insuce sul activității derulate?
Pentr u a ne asigura ca activitatea ce tocmai am derulat -o a avut
efectul scontat, este necesar să măsurăm acest impact prin:
– chestionare de evaluare atît pentru personalul implicat cât mai
ales pentru elevi, chestionarele trebuie realizate în funcție de
profilu l fiecărui participant la activitate, va trebui să conțină atît
întrebări închise pentru a realiza o evaluare cantitativă a
activității( spre ex. numarul de participanti, resursele utilizate,
etc), cât și întrebări deschise pentru a realiza evaluarea
calit ativă a activității ( spre exemplu gradul de implicare în
activitate, motivația de participa, măsuri de îmbunătățire a
activităților viitoare)
– deși este mult mai complex, se poate realiza o evaluare a
activităților prin chestionare adresate părinților elev ilor –
petrecând mare parte din timp cu copiii lor, părinții pot fi în
măsură să ofere o imagine de ansamblu asupra a ceea ce s -a
întâmplat – această sesiune de evaluare cu părinții poate fi un
aspect important în păstrarea contactului permanent cu
aceștia , astfel ei sunt informați în permanență cu privire la ceea
ce învață copiii lor sau pot oferi un real sprijin în alte activități
viitoare
– discuții i nteractive între cei implicați – este necesară o atenție
sporită în timp ce derulăm activitatea asupra nive lului de
implicare al tuturor elevilor, să agrenăm fiecare participant la
discuții, să le oferim elevilor posibilitatea de a pune întrebări
atunci când nu le este clar un anumit aspect și mai ales să le
oferim posibilitatea de a -și exprima părerea cu privi re la
respectiva activitate.

40
4. MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN EDUCAȚIA OUTDOOR
Toate activitățile în aer liber, indiferent de locatie, implică un
element de risc. Siguranța elevilor implicați în educația experentiala
este extrem de importanta. Deși riscul rea l nu poate fi în totalitate
eliminat, un profesor trebuie să se asigure că riscurile reale sunt
reduse la niveluri acceptabile, astfel încât elevii sa participe într -un
context care este comparativ mai sigur din punct de vedere al
comunitatii. Un plan de g estionare a riscurilor, care identifică și
analizează cu atenție riscurile și pericolelor inerente într -un program
special experential, într-un efort de a elimina, evita sau a reduce
riscurile la niveluri acceptabile, este cel mai eficient mod de a gestion a
riscurile în domeniul educației experentiale. Tot personalul implicat în
educația în aer liber ar trebui să fie pe deplin conștienți de toate
principii le și procedurile obligatorii. Directorii trebuie să se asigure că
sunt luate măsuri de precauție în ce ea ce privește siguranța
participanților, și că supravegherea va fi adecvată în raport cu numărul
acestora, maturitatea lor, comportamentul lor și activitățile planificate.
Pentru obținerea permisiunii de a desfășura activitățile, se vor obtine
informații cu privire la o serie de probleme de securitate, inclusiv
itinerarul propus, componența grupului, planuri de urgență .

Ce este un plan de gestionare a riscurilor?
Pentru a se asigura că toate activitățile în aer liber de
învățământ sunt planificate și efectuate în condiții de siguranță,
gestionarea eficientă a riscurilor ar trebui să fie puse în aplicare. Un
plan de gestionare a riscurilor implică o analiză sistematică a activității,
echipamentul, locul de desfășurare, participanților, precum și
persona lul, astfel că factorii de risc inacceptabil pot fi identificați și
eliminați sau controlaț i corespunzător.

Planificarea de management al riscului include :

41
– identificarea riscurilor și problemelor de siguranță,
– gestionarea pericolelor, riscuri lor și probl emelor de siguranță.
Prin dezvoltarea unui plan de management al siguranței ,
evităm orice pericole și riscuri, care nu pot fi controlate în mod
satisfăcător. Trebuie luate în considerare lucruri, cum ar fi natura
activității, locație sau locul de desfășur are, caracteristicile,
participanții, experiența personalului și condițiile meteorologice.
Pentru a identifica problemele de siguranță, se iau în considerare si
nevoile fizice, sociale și emoționale ale participanților și a personalului,
calificările și ex periența personalului, inclusiv punctele forte și limitări,
siguranță obligatorie în locații, cum ar fi stânci, lacuri adânci și reci sau
apa râului, intâlnirea unui obstacol, roci scufundate și alte pericole în
cursurile de apă naturale și bu telii de arag az inflamabile , starea
echipamentelor, efectele condițiilor meteorologice diferite , orice
pericole potențial dăunătoare, cum ar fi un copac căzut , comunicare și
acces la asistență în caz de urgență .
Planul de management al riscului este un răspuns la e valuarea
riscurilor, astfel încât acestea sunt reduse suficient pe ntru ca
activitatea să fie desfășurată în condiții de siguranță, a cesta se
realizează î n mod diferențiat în funcț ie de activitatea outdoo r derulat

42
CONCLUZII

Manualul a abordat experiențele oferite de educația în aer liber
în cadrul procesului de predare -învățare al elevilor. Proiectul ‚EcoEdu
beyond rhetoric’ ne -a oferit posibilitatea de a aprofunda conceptul de
educație outdoor și a adunat laolaltă personalul implicat în procesul
educațional din 2 regiuni, Turcia și Romania cu scopul de a facilita
schimbul de experiență, de a promova diversitatea lingvistică și
culturală, de a dezvolta materialele de predare experimentale, de a
împărtăși opiniile și valorile c u privire la con solidarea dimensiunii
europene în educaț ie. Toate activităț ile proiectului au reprezen tat
oportunități de a consolida înțelegerea reciprocă, de a conștientiza
relațiile la nivel local și european ș i de a lans a o sensibilitate
interculturală între cadrele didactice și elevii implicați î n proiect.
Prezentul proiect a oferit cadrelor didactice oportunități de a intra în
contact și de a participa la activități împreună cu cadrele didactice din
spațiul european și prin urmare să beneficieze de sc himburile de bune
practici pe teme educaț ionale.

În timpul implementării proiectului profesorii implicați au
realizat noi activități outdoor, au împărtășit idei, profesorii au aflat că
deja realizaseră astfel de activități în procesul de predare, astfel că
aprofundarea educației outdoor prin acest proiect a făcut procesul de
predare+învățare mult mai accesibil atât pentru profesori cât și pentru
elevi. În timpul derulării activităților, elevii au dezvoltat o relație
profundă cu natura, și -au îmbunătățit a bilitățile, competențele socio –
personale au conștientizat importanța mediului înconjurător.

Manualul es te rezultatul unei lungi cooperă ri dintre parteneri ș i
obiectivul lor principal este de a oferi o nouă perspectivă asupra
educaț iei, de a oferi exemple de metod e de predare interactive, care în
final se vor reflecta într -un sistem educațional de calitate în termeni de

43
conținut, și î n special din punct de vedere al rezul tatelor, deoarece în
timpul implementării proiectului, noi am înțeles că educaț ia outd oor
poate fi o parte semnificativă din sistemul educațional, și pe ansamblu
o gamă de oportunități de învăț are.

44
Manual realizat în cadrul proiectului „EcoEdu dincolo de retorică”, cu nr. De
referință COM -10-PR-16-GJ-RO, TR, proie ctul s -a derulat în perioada 1.08.2010 –
31.07.2012 și a fost co-finanțat de Comisia Europeană prin Programul Sectorial
Comenius Regio. Manual poate fi vizualizat și în format electronic pe site -ul
proiectului www.edu -catunele.ro.
Coordonatori: Liliana Buc ică, Dana Lorena Bran, Gheorghița Caranda, Nazan Turan

Date de contact parteneri locali:
Consiliul Local Că tunele
Com.Catunele, sat Valea Perilor, jud Gorj
Nr. tel: 0253411023

Organizația Națională Cercetașii Romaniei – Filiala Tâ rgu Jiu “EcaterinaTeodor oiu”
Târgu Jiu,str Aleea Teilor, Bl.14, Sc.1, Et.3, Ap. 12, jud Gorj
Nr.tel.: 0353405844

Școala Generală “Mazilu Vipie Gheorghe”
Com. Cătunele, Sat Valea Mănă stirii, jud Gorj
Nr. tel.: 0253411002

Școala Primară “Învăță tor Nicolae Caranda”
Com. Glogova, sat Glogova, jud Gorj
Nr.tel: 0253411405

45

Cătunele Local Council – Muș Provincial
Directorate of Education

OUTDOOR EDUCATION
MANUAL

English version

46

TABLE OF CONTENTS
INTRODUCTION 46 32
I
INTRODUCTION TO OUTD OOR EDUCATION 47 33
1. DEFINITION OF OUTDOOR EDUCATION 47 33
2. EDUCATION FORMS 53 36
II

EXAMPLES OF OUTDOOR ED UCATION APPROACH FOR 55
DIFFERENT SCHOOL SUB JECTS 38
1.SCHOOL CURRICULUM VERSUS OUTDOOR EDUCATION 55 38
2.PRACTICAL EXAMPLES OF INTEGRATION OF OUTDOOR EDUCATION INTO SCHOOL 58
CURRICULUM 40
Language and Communication
Mathematics and Science
Social Studies
Arts
Physical Education and Sports
Environmental Educa tion
Outdoor Education – the method for stimulating student creativity – Scouts vision
Methods To Stimulate Students' Creativity
Outdoor Games
Scouting Outdoor Games
3. OUTDOOR EDUCATION PLANNING 73 52
How Can We Measure The Success / Unsuccessful Of The Performed Activity?
4. THE MANAGEMENT OF RISK IN OUTDOOR EDUCATION) 76 55
What Is A Risk Management Plan?

CONCLUSIONS 79

47
INTRODUCTION

The present manual is meant to be a useful instrument for the
teac hing staff from the village of Catunele and and Muș, in
approaching the experiences offered by the outdoor education in the
students’ teaching -learning process.
The „EcoEdu beyond rhetoric” offered us the possibility of
deepenning the concept of outdoor ed ucation . During the project, a
variety of formation activities has been done (outdoor education
course, active learning seminar, practice), and thus all the participants
(the teaching staff of the schools from Muș and villages of Catunele,
youth staff from ONCR – Ecaterina Teodoroiu Filial, staffs from Muș
Provincial Directorate of Education and Muș Provincial Direvctorate of
Agriculture and members of Muș TEMA Foundation) have learnt: what
outdoor education means, how it can be applied in the teaching
proc ess of different subjects from the curriculum, how the outdoor
education can be combined with the formal education so that the
students could acquire the necessary abilities for their own
performance as individuals. So, this manual is the result of the
formation activities of the project, the result of what we have learnt
during these activities.
The present paper is structured in several relevant themes:
what the outdoor education is, the goals of outdoor education, formal
education versus outdoor educatio n, the exemplification of
approaching the outdoor education for different teaching lines, useful
advice and practical examples for teaching staff, youth staff.

48
I
INTRODUCTION TO OUTDOOR EDUCATION

1. DEFINITION OF OUTDOOR EDUCATION

Outdoor education is a quite new concept in the both
Romanian and Turkish education context, but it’s starting to draw the
interest of more and more teachers from the formal teaching system.
There are numerous meanings of the outdoor education concept, but
to define it simple an d for readers’ understanding, we could say that
this education form is based on the learning in the open air. The
outdoor education could include the education for the environment,
recreative activities, personal and social development programs,
hiking, ad venture, etc.
When making a summary of the formation activities that we took part
in during the „EcoEdu beyond rhetoric” project, we could identify the
key characteristics of the outdoor education:
– the outdoor education offers the possibility of the direc t
contact with the nature – the environment protection
represents a subject of world -wide concern, the massive
urbanisation has given rise to an injurious effect on the
environment also because people are not aware of the impact
of their non -ecological act ions on the environment – the
outdoor education is a very benefic modality to change the
attitudes and the behaviours towards the environment;
– the outdoor education represents a strong source of learning
experiences – a relaxing, free atmosphere, without t he
constraints imposed by „the 4 walls of a classroom” can offer
numerous challenges to students, thus the learning process

49
becomes strong, it inspires the students and it can change anti –
social behaviours and create a strong interpersonal relation
based o n reciprocal support;
– the outdoor education facilitates the learning process of the
students who have learning difficulties – as mentioned above,
the outdoor education offers a different learning climate which
allows the students (who usually have learning difficulties and a
low level of school performance) to become more motivated
and much more competent;
– personal development both of those who apply it and
especially of the students;
– development of team spirit – connection between students,
students – teac hers, leads to a better involvement and to the
increase of active citizenship in both categories;
– the outdoor education offers numerous physical, emotional
and mental benefits which ensure the society well -being;

The general objectives of the outdoor educ ation are:
• Development of socio -personal abilities: improvement of team
work, improvement of social relations, development of
leadership skills, etc.
• Development of management abilities: organization, conduct,
assessment
• To offer a changelling learning env ironment
• To offer the possibility of establishing a relaxing and motivating
environment according to the identified problem – allows the
getting over high levels of imagination in order to obtain the
planned results.

There are various outdoor education pr ograms which can be
useful in different contexts and according to the actual/identified
needs, therefore such programs which are focused on health and

50
physical education, natural sciences, management and psycology, can
be very well used. For example, an ou tdoor education program that is
focused on physical education could have a deterrent -educative –
therapeutic effect, could lead to a decreasing number of obese
students from school (the program could include physical exercices,
walks in the open air, open di scussions with the students in a relaxing
and motivating environment); an outdoor education program focused
on the natural sciences would have as effect the students information
about the environment problems from their community, and also
would make them be aware of the impact of their actions on the
environment (there can be organized a greening activity or any other
activities considered relevant in approaching the identified problem –
one important characteristic of the outdoor education is that it allo ws
a high level of creativity).

An important characteristic of the outdoor education is that it
can contribute to the growth of people’s well -being level; besides a
person basic needs, the outdoor education can answer to a range of
needs such as: the need of being respected, the need of being socially
included, the need of being active and responsible, the need of feeling
safe.

The need of feeling respected – different activities in the
open air encourage the child to feel at ease, thus he will
be more open, he will communicate, he will express his
own opinions, he will feel given heed to and will feel
that his decisions matter to others; students can be
consulted on different games and activities.

The need of being responsible – the outdoor activitie s
allows the child the oportunity of receiving different
tasks (the outdoor education is among other things a

51
form of organized and structured learning, therefore
the teacher must take into account the involvement of
all students in the proposed activities ); under the
teacher’s supervision, each child receive different
responsibilities and tasks in order to achive the
intended goal (for example, if there is a greening
activity, a student may receive the task to prune the
trees, another one receives the task to water the plants
– what is important is that through communication, the
teacher must make the student feel that because of this
activity, the environment will be cleaner; in this way,
the student will be aware that he has a responsibility for
the envir onment protection).

The need of being active – the involvement in different
sports, games, thematic walks, will bring only benefits
to the student’s physical and psychical development.
The game is an essential characteristic of childhood,
therefore it’s important that students be constantly
stimulated to play, to race along, to participate actively
in different activities.

The need of being socially included – maybe the most
important characteristic of the outdoor education is
that it is a successful mo dality of going beyond some of
the child’s difficulties (physical, psychical, social,
emotional and economical), so that he could feel
socially included and that he belongs to a community; it
is considered that the indoor atmosphere (the
classroom) is rath er competitive, while the outdoor one
is supportive, because it allows children to express
themselves, to relate to others, to collaborate.

52

The need of feeling safe – one aspect that the
specialized literature considers important in
approaching the outdo or education is that this
education must take into account this need. The indoor
is safer for students, while the outdoor implies different
risks and unexpected situations which could have a
negative effect. The teacher must identify the possible
risks whi ch may occur and make a plan of risk
management – subject that we shall discuss below as it
is a very important aspect which determined some
specialists to deny the utility of outdoor education use.

Since the outdoor education addresses to the public at large,
regardless the age (the needs are similar both for the children and for
the grown -ups), this kind of education must confer the right place to
these needs regardless the student’s age.

The participation at the formation activities of the „EcoEdu
beyond rhetoric” project offered to the teaching staffs from some
schools in Catunele and in Muș, the opportunity to understand this
new phenomenon, to deepen it and successfully implement it in the
curriculum even without the existence of any act of the Mini stry of
Education. The learning process of approaching this kind of education
was a difficult one, since we consider this process as being a complex
one which demands time for its successful implementation and for the
expected results. We shall describe be low an outdoor education
perspective compared together with the other education forms, in
order to understand why it’s better to choose the outdoor education.

53
2. EDUCATION FORMS
The outdoor education is considered more motivating –
challenging and with a st ronger impact on the students’ learning
process. To understand better what outdoor education brings new in
the teaching -learning process, we shall make a short incursion in the
existent education forms.

Formal Education: type of education from an institut ion, called school,
and tied to rules and norms.
Characteristics:
 institutionalized, gradated,
 supervises the education process, imposes rules and norms,
 it’s chronologically gradated (from primary education to
university education),
 organized and manage d from the center – the Ministry of
Education,
 the assessment is done by the teacher,
 uses less participative methods; the authority and discipline
are imposed by constraint; the relation teacher -student is
formal.

Informal Education – it is achieved by l ifelong learning, each individual
acquires attitudes, values, habits from the quotidian experience, using
educational resources from the environment he lives in – family and
neighbours, playground, shop, library or mass -media. This education is
achieved in dividually or by interactions with the members of the
community without having been planned; it helps people learn
anytime and anywhere.

Non -formal Education – it is not an activity without a forming effect,
but it should be understood as an educational r eality less formal. The

54
concept of non-formal education is associated with the concept of
„lifelong learning”.

The assessment in the non -formal education is done by the learner,
and the multi -discipline approach of the learning process helps people
unders tand and appreciate the environment and their relation with it.
The non -formal education prepares the students for a lasting future, it
analizes the problems for a long term.
Characteristics:
 the applied methods are focused on the active participation
 the method is an instrument to achieve the activity objectives –
the game is a frequent used method.
 answers the question HOW?
 the NGO -s are important providers of non -formal education.

Of all these types of education, the outdoor education is closest
to the non-formal education, since, like this one, the outdoor
education is focused on the active participation; it maximizes the
learning process by minimalizing the constraint specific to school;
offers a practical utility imediate to the achieved knowledge; i t is used
in different contexts and has a relaxing learning environment and an
easy content; uses methods that stimulate the involvement and the
participation; it has flexible structure and planning; the learning
process trends towards the participant; it is based on the
participants’experience. Both non -formal and outdoor education can
be successfully integrated in the formal education so that the learning
process effects could be maximized. The present tendency is to amplify
the two forms, especially bec ause the moment they are applied, they
lead to a more valuable educative system from a quality point of view;
they have long term advantages; they cover a wide range of teaching
line; and the most important, the educational act focuses equally on

55
those who implement it (the teachers) and on those who are the
learning object (the students).

The formal education has the credit of being well organized and
structured, containing a wide range of information and knowledge that
a person needs in his/her education al formation; the informal
education completes the formal education and it ensures the learning
process anytime and anywhere, throughout the entire life; the non –
formal education comes with such elements to satisfy the person’s
needs (psychical, social and emotional needs), using different
interactive and involvement methods; and the outdoor education
„revives” the 3 forms of education and extends its benefic action to
different fields (especially strong development, environment
protection, personal and pro fessional development).

We consider that teachers, head teachers and especially the
Ministry of Education should consider the outdoor education a
significant part in the education system, and as a whole range of
learning opportunities.

56
II
EXAMPLE S OF OUTDOOR EDUCATION APPROAC H FOR
DIFFERENT SCHOOL SUBJECTS
1. SCHOOL CURRICULUM VERSUS OUTDOOR EDUCATION

The interdisciplinary approach helps us to use or integrate
concepts and methods among different forms of education. The
education system plays an impo rtant role in achieving this goal. It
should be organized in order to allow educational players to create a
flexible educational teaching process, adjustable according to the
learning needs of students. As we mentioned earlier, the formal
education provide s appropriate knowledge and educational
information, the informal education provides a lifelong learning
process, the non -formal education is participatory, interactive while
the outdoor education "revives" the three forms of education.
Together these form s of education create a quality education system
in terms of content, and especially the results.
The school curriculum designates the content of formal
learning, the teaching -learning strategies, the methods and means, the
resources, the assessment meth ods focused on the educational –
institutional component. School curriculum is predetermined, clearly
defined from other forms of education through a set of rules and
regulations by national decision makers, in this case the Ministry of
Education. Formal edu cation is recognized as the main means of
instruction by which students learn; other forms are not given due
attention even though their impact is sometimes more intense.
The experience as teachers / educators /primary school
teachers made us identify s ome of the disadvantages / side effects of
formal education.

57
– the school curriculum requires a set of rules and regulations
that both students and their teachers should observe which
denotes an authoritarian role of the teacher – the main
disadvantage is that order and discipline give rise to fears and
tensions among students
– There are teachers who pay excessive attention to their school
subjects (for example a tutor who prefers to teach his school
subject instead of devoting his time for tutoring his clas ses; the
side effect being that students develop aversion towards that
school subject on one hand and on the other hand, homeroom
classes are also extremely important as they ensure a spiritual
connection between student and teacher)
– The manuals for diffe rent disciplines often abound in
theoretical terms, which causes mechanical learning among
students; as a consequence there is an essential need to direct
the information towards practice
– The formal education leads to repetition, habit and boredom
because teachers teach the same lesson over and over again,
so they lose interest; the process of teaching the lesson
becomes a mechanical one and it does not take into account
whether the student is paying attention to the lesson or if he is
interested in the le arning process and especially if he is
motivated to learn.
– Unlike formal education, outdoor education faces several
obstacles:
Generally, there is no coherent vision of both Romanian and
Turkish education; as a consequence outdoor education is not
compleme ntary to the formal education,
– There is a lack of local awareness, initiative, social participation
for local development
– Lack of school funding / parents precarious situation to
implement various outdoor activities,

58
– Lack of legislation that would provide outdoor education its
rightful place,
– Lack of social partnership (the connections between schools
and various education actors are almost nonexistent),
– In schools, there is no training for teachers in the field of
outdoor education,
– There is a lack of c ooperation and communication skills, there
are teachers reluctant to change and deficiencies in
communication, etc..
– Outdoor education is often associated with some risks – the
fact that it takes place outdoors , pose some risks that many
teachers do not want to assume not so much from fear as
convenience
The integration of outdoor education into school curriculum is
an important part of ensuring the student's personal and professional
development, especially because the current situation is characterized
by lack of interest and motivation for learning on students’ part,
increased level of non -involvement in school life, preoccupations
which affect students’ behavior in a negative way, lack of respect for
the school as an institution, for the teacher and f or the family. As we
mentioned above, outdoor education refreshes academic education, it
also provides interactive learning opportunities which if properly
implemented could lead to minimizing the negative aspects existing in
the current education system.
A first step in linking outdoor education to formal education
would be its enactment, the establishment of educational assistance
centers focused on this model of education on the one hand to
support the implementation of outdoor education i n schools and on
the other hand to support vocational and continuing training of
teachers, so that they acquire a range of skills and expertise. Moreover
the encouragement of social partnership between schools and various
experienced NGOs, would facilitate the integration of outdoor

59
education in the current education system, would provide examples of
good practice.
We recognize school as the leading provider of school
education, however the school should adapt to the new system
requirements, the needs of s tudents and teachers; there is a constant
necessity to refresh the current teaching -learning process which no
longer meets the needs of the present society.

2. PRACTICAL EXAMPLES OF INTEGRATION O F OUTDOOR EDUCATION
INTO SCHOOL CURRICULUM
The integration p rocess of outdoor education into school
curricula involves different stages from the planning to
implementation. When an outdoor activity is planned, we should
undertake a series of connections with a particular school subject that
we want to "revive" (see Fig. 1).

Social
studies Physical
Education
and Sports
Sport Language
and
Communication
OUTDOOR
EDUCATIO N

Technologies
Arts Mathematics
and Science

60

In the following part, we will give you some information and
practical examples about different school subjects.

Language and C ommunication
Choose to hold your classes outdoor, whether you have
a story / a novel /a novel to Romanian or foreign
language lessons. Here are a few examples:

– Stage a scene of a story after it was previously read in class –
you can ask students to
change the storyline of the story (to avoid chaos and
disorganization, prepare students for work the day before,
support students through the process, without interfering in
their decisions to establish a new narrative –this work does not
require a rehearsal, it is advisable to allow students to be
spontaneous, they will think in advance how to change the
storyline, but for example they will be encouraged to
improvise.
– Identify natural elements that students can write on: the earth,
stones or leaves
– Start a story by choosing a natural object (a tree, a flower, etc.)
and encourage students to continue the story
– Create a place or more places to read (when you have
something to read you can go to that place). Ask your students
to help you organize that place.
– Encourage students to write poems about various objects
(trees, grass, etc.).
– ABC Hike: Walk around outside looking for things that begin
with the letters of the alphabet. As you come across an ant,
have the students either write about or draw a picture of the

61
ant under the letter A. See how many letters of the alphabet
you can cover.
– Tree Tales: Have small groups of students sit silently for a short
period of time next to a tree. What sounds do they hear?
Where do they come from? If the tree could talk, wha t stories
could it tell? Write a haiku, or other poem about the tree.
There is a variety of activities that can be developed to teach
languages in a unique way so that students will form their imagination,
creativity, communication skills and literary / ar tistic skills.

Mathematics and Science
Mathematics also provides diversified opportunities
through the composition or solving of problems;
students are placed in the position to assess numbers in
different terms, for example:
– gather a pile of stones; the teacher and each student will choose one
stone ; the teacher will compare his stone with that of his students;
they will compare the stones in terms of size and then they take a
piece of chalk and draw the symbols <> = a to exemplify.
– Go out in th e school yard and ask students to form various geometric
shapes, so that they learn in an interactive way
– Measure the school yard or the flower garden, etc..
Landscape Tally
Take a walk, looking for different colors, shapes, or objects. Have
students kee p a tally sheet, marking down the objects as the class finds
them. Make simple graphs to represent the numbers in the various
categories. How would you describe your area to someone from
another city or country?
Classifications
Have students collect 20 or so leaves that they find lying on the
ground, and sort them into different piles (by color, shape, etc.).
Discuss how different classification criteria lead to different pile

62
distributions. What are some of the criteria we use to classify groups of
organis ms such as mammals, birds, plants, and insects? How might our
ordering change if we sorted using different criteria?

Physics and Chemistry – physical and chemical phenomena of nature
(rain, snow, thunder / lightning, burning fuel, water cycle – for exampl e
our school is located in a mining area – which gave us the opportunity
to explain to students some chemicals, iron ore, coal chemical
composition, etc.) can be easily observed. Students will be more
motivated to learn if they have the opportunity to obse rve these
phenomena. On the one hand follow the theoretical aspects of the
course but on the other hand focus on the practical aspects where it is
possible.

Biology – the student acquires knowledge about plants and animals in
nature, information about en vironment, pollution and its
consequences. The educational aspects of the Biology lessons can be
highlighted by:
– Planting and caring for plants in the school garden, the vegetable
garden,
– Visits to the zoo, the botanical garden,
– Student participation in environmental actions,
– Hiking in the forest and building houses for birds
– Taking photos of wild animals (birds, insects)

63

Wild Groceries
Discuss the position of items in a grocery store: some are on the top
shelf, some on the floor, some are stored in the basement. Have
students look at the outside environment as a grocery store. What
types of food are located on the top shelf (canopy), lower shelf
(understory), bottom shelf (ground), and basement (underground).
From what shelves do different animals `shop'? Do most animals `shop'
from one specific shelf, or are t hey evenly distributed?
Animal Tracks
Look for animal tracks in mud, sand or snow. Have the students try to
move their bodies in such a way as to leave track patterns similar to
those they have seen. How difficult is it to move like other animals? Do
you t hink rabbits, deer or mice would have problems walking like us?
How does this relate to the concept of adaptation?

Social Studies
Geography – the geography lessons about landforms, climate,
vegetation, soils, water, and wildlife can be easily taught
outside the classroom – make use of the natural environment in
which you are to explain and illustrate certain concepts of this
school subject – the way plains, hills, mountains, waters
appeared. You have the option to organize a hike in the key
points of you r area, to analyze the weather changes with your
students and make connections with different disciplines such
as physics (you can hold a joint lesson with the teacher of
physics); to study vegetation and fauna you can also teach a
common lesson with the b iology teacher, you can ask students
to make a map of the city, take a photo gallery of the
geographical environment. Outdoor education is the key
element that allows students to learn by experience, by

64
observation on site, students will be more motivated to learn,
will easily find answers to their questions.

History – identify and visit a local historical monument with your
students, reconstruct a historical route (such as a war / fight), organize
certain important historical moments in the school yard – such as the
Union of the Principalities, talk to the students about the major
historical figures of Romania choosing if it is possible some key
elements.
Hold outdoor history lessons in the school yard and organize a debate.
In this way you – encourage st udents to express their creativity by an
imaginary changing of history – such as "what would have happened
had it not been World War I" – students will understand the
importance of history in the development process of a nation, the fact
that wars between nations slow the development process and have an
economic, social, impact on the quality of life – students will appreciate
this and much more will realize that people are responsible for their
welfare and that of the community / society in which they li ve.

Humanities – Even a difficult subject such as psychology, can be taken
out of the classroom environment, for example organize various
outdoor games / psychological tests for cognitive psychological
processes (memory, attention, language, thought, imag ination), give
students information about the significance of games or test results,
explain the psychological phenomena only after they have been able
to make experiments, in this way students will understand theoretical
aspects much better. Outdoor space s often provide opportunities for
philosophical reflections – create a space for reflection outdoor, start a
philosophical discussion about beauty (using elements of nature – a
flower, a tree, etc.), about the truth or goodness (identify a good deed
done b y a member of the community or by a student and encouraged
students to discuss what happened, to identify key elements – which

65
are the reasons for that person’s behavior, why it is important to help
those around us, etc).

Religion – make with your student s a calendar of religious events and
activities that can be achieved in these events – for example go caroling
with the students, play the scene of Jesus' birth, decorate the school,
don’t forget to tell them information about religious symbols, visit
chur ches, mosques, etc..

Civic Education – can be a simulation of how to behave on the street,
how to be a model pedestrian – how to cross the street. Science and
civic education are subjects that can shape students skills related to
environmental protection . Rules of proper behavior towards nature
must be respected by all. Everything starts from simple skills. Paper,
food packaging, bottles and other waste should not be placed at
random because they will dirty the school area, they should be stored
in specia l containers. Toilets must be kept clean and always sanitized.
Chemicals in laboratories should not be placed on the ground, not to
degrade. The school lands, the green spaces with flowers and trees
should be cleaned by the little environmentalists of the school; the
bottles, the plastic bags and the rusty cans should be removed; you
can organize ecolog ical actions from time to time.

66
Arts
Arts and Crafts allow full manifestation of child’s
creativity and sensitivity. Drawings, collages, posters
with environmental message are a combination of
aesthetics with scientific information.
Through these activities the objects made from recyclable materials
take some artistic value. Research, identify and visit with your students
a monument from your community or a work of art near your city,
encouraged students to express their opinion regarding the exhibits –
what the objects represent , give them information about the author /
authors who created the objects. In this way students develop their
communication skills, their creativity and their critical analytical
thinking.

Music – Organize outdoor music competitions or go to a concert with
your students, so that you can discover students with musical talent;
they can be directed to a career in this field.
Nature Crayons
Have students collect small samples of leaves, twigs, dirt, berries, etc.,
and rub them on a piece of paper to deter mine what colour, if any,
their `nature crayon' has. Have them draw a picture using the colours
they can find in their area. Caution them on what items they shouldn't
use (poison ivy, nettles, live animals, etc.)
Eyes
Have students `try on' the eyes of oth er animals. To simulate having an
eye on the top of your head, hold a small mirror face up and level in
your hand and look straight into it. Try walking a few yards with this
view. For an eye on the side of the head, hold the mirror perpendicular
to the gr ound and facing to the side. How do these views of the world
differ from our own? Why do you suppose some animals would want
to have eyes in different places? What role does seeing things in
different ways play in art?

67
Physical Education and Sports

This disciplinary area folds best with the concept of outdoor
education. Where else can you teach physical education best? You can
choose from a variety of sports -tennis, football, volleyball, handball,
table tennis, various physical exercises, basketball – all these activities
contribute to the student's physical and mental development in a
harmonious way, students with problems of obesity will be
encouraged to lead a healthy lifestyle; physical problems can be
prevented by an active life can be shaped during physical education
classes and sports.

Technologies – visit factories , quarries, and mines – see
technological equipment used to manufacture a
product , build outdoor furniture for the school , etc.

Environmental Education

Outdoor education is ofte n confused with envi ronmental
education because the two meet outdoors; outdoor education is not
only this, it refers to many education areas not only to the protection
of the environment. At school students are very receptive to what they
are told and show n in connection with the environment. Through
various school subjects included in the education process every
student should be convinced of the need to defend the environment
against pollution. In this way we should develop their modern
ecological behavio r.

68
This behavior is developed especially during science lessons which are
meant to facilitate the understanding of plants, animals, essential
processes of life and the indissoluble links between plants – animals –
environment; the geography lessons, but a lso civics lessons, language,
music, arts, history can help students to achieve this behavior. Outdoor
activities can bring important contributions to environmental
education. Any activity that takes place outside the classroom is
working in direct contact with the environment.
As we teach children to speak, to behave at home, at school
and in society, to observe rules of hygiene, we must teach them how
to treat our environment. Among methods used outside the classroom
we can mention: trips and visits to se e the situation of the
environment, actions to protect the environment and to sanitize
schools, parks, the building of a green corner.

Outdoor Education – the method for stimulating student creativity –
a vision of Scouting

The partnership with the N ational Organization of Romanian
Scouts – Ecaterina Teodoroiu Târgu Jiu Branch in the "EcoEdu beyond
rhetoric" offers a new insight into methods of stimulating the pupils'
creativity, outdoor education being one of these methods. Scouting
experience in thi s type of education facilitated the project participants
to understand its process and gave us an example good practice.
Based on a symbolic frame, scout method stimulates youth
creativity itself. For example the name of a branch of age, " little
wolves", "temerarious" or "explorers", identifying marks, such as
uniform and scarf, signs, songs and ceremonies. All these elements
help create a framework, an atmosphere conducive to developing
creativity. Here is a description of the age branches of Scouting:

69
" Little wolves", (7 -11 years)
symbolic framewiork, the model used for " Little wolves" is Jungle
Book" written by Rudyard Kipling. " Little wolves",meet weekly for
"hunting". They can start looking for a lost city, or a hidden treasure.
On the route the y must pass various tests: riddles, physical tests or
other tests that put creativity on testing. for example, they may be
required to form a stanza containing certain words.

Temerarious Island (11 -14 years )
Island because it suggests an exotic area (so bright) which is reached
only after a journey of initiation. Temerarious must adapt to the
environment, to build new skills, a certain conduct and set of values.
The Island will be for them a small world. When it came the time for
temerarious to make a first step on their island, the boat (the bus) ,
went up near the island. Good spirits of the island have taken over and
led them in spite of all obstacles to the island where temerarious had
to pass the Bridge of Sighs, the only way of access.

The str onghold explorers (15 -18 years )
"stronghold" means the progressive development of the explorer and
the way that gets to have a constructive role in society and community
living. Working with this branch relies more on activities in the
community, personal development activities, organizing and
implementing their projects ideas.
Methods To Stimulate Students' Creativity

Public cafe – is an active dialogue method for a better
exchange of information and finding creative solutions
for action. It is used whe n a group or organization
would like to discuss a particular topic (eg violence in

70
schools). Is organized in spaces like a cafeteria or in a
cafeteria. Free and relaxed atmosphere stimulates
creative thinking by engaging in dialogue even the most
timid. Through interaction with others they generate
new ideas.

Improvisational theater – children are often asked to
improvise a sketch. Will be given a theme from which
they start, eg jungle. It is based on improvisation, the
ability to create, to sing, to play, dance or speak in
response to their spontaneous thoughts and feelings,
often involves an interactive relationship with the
public, stakeholders may request suggestions from
public.

Photo voice – is a way of influencing and awareness of
local decis ion makers and government by providing
vivid images by members of disadvantaged groups or
marginalized groups. Though photos they say what they
think, feel and what should be done in their community.
To ensure that each photo is understood, it appears
next to the photo a story, the voice of photographer
that tells the story of the captured image.

Outdoor Games

Bulldog (All ages)
One person is “the bulldog”. All others line up at one end of the yard.
When the person who is the bulldog shouts “Bulldog!” e veryone runs
to the other side of the yard. Anyone caught by the bulldog becomes a
bulldog helper. “Bulldog” is called again, and everyone who is not

71
captive runs back across the yard, to where they started. Bulldog is
repeated until everyone is caught. Th e last person to be caught is the
next bulldog.

Murder mystery (All Ages)
Children sit in a circle. One detective is chosen and sent away until the
murderer is chosen. The murderer is chosen secretly, while the other
players have their eyes closed. Once t hey are chosen the children may
open their eyes and the detective may return to the centre of the
circle. The murderer kills by making a silly face at people in the circle.
They must wait at least 3 seconds to die after being looked at funny.
Some like to die laughing. It's the detective's job to find the murderer.
The players have to look at each other's faces constantly. You can give
the detective a limited number of guesses or play until everyone but
the murde rer and the detective are dead.
Nana, Nana, w ho’s got the banana? (4 -10)
Children sit in a circle, knees crossed and bent upwards. They pass
around a banana underneath their bent knees. One child stands in the
centre and tries to spot who has the banana while the children sing
'Nana Nana, Who's got t he Banana'.

Simon Says: (4 -10)
One child (the leader) has to tell the others what to do. For example
'Simon says – touch your nose'. All the children then touch their noses.
The trick arises when the leader says 'scratch you knee' WITHOUT
saying 'Simon sa ys'. Children can have 3 lives and last player left can be
the leader.
Stick in the Mud (All Ages)
Children are divided into two teams. Give names to the teams to help
group identity etc. One team is 'on' (catching). When Dilek is caught,
Dilek has to stan d still with legs apart and can only be 'freed' if a team –

72
mate crawls through. The game finishes when all are caught. Then,
reverse team roles and play again.

Un-Freeze A Friend (All Ages)
Each child walks around while balancing a beanbag on their head. I f
you lose your beanbag, you have to freeze and rely on a friend to pick
it up and replace it for you (while still balancing their own). A leader
can also change the speed of the game by calling slow, fast, run or hop.

Catch/Don’t Catch (All)
Children sta nd in a circle. One child is in the centre and has a bag or
beanbag or sock. This child says 'Catch' or else can say 'Don't catch'
and then throw the ball to someone in the circle. The child to whom
the ball is thrown must either catch or refuse to catch a s directed. If
they fail to do as told, they sit down and are “out” of the game.

Scouting Outdoor Games

1. Cultures
Purpose: To stimulate the spirit of cooperation and finding a common
identity
Age: 6 – 60 years
No. Participants: 6 people
Materials: pape r, materials from nature
Duration: 60 -120 minutes
Venue: Outdoor
Description:
a) it will be created participants groups of 6 -10 people.
b) Each group should find a name, to build a fireplace and a flag of
"village" using materials from nature.

73
c) After the end of construction period, each culture will present other
cultures.
d) The facilitator will take care to appreciate all cultures. Subsequently,
all activities will relate to the created culture by the participants,
introducing activities referring to th em.

1. Tomatoes
Purpose: To develop physical skills, attention and strategy.
Age: 5 -24 years
No. Participants: at least 7 up to 15
Materials: Ball
Duration: 20 -30 minutes
Venue: Outdoor
Description:
a) Players sit in a circle, lean forward with legs apart. T he ball is passed
from player to player by hands, just at ground level.
b) One who passes the ball through the legs will use in the future only
one hand. The second instance will turn away, playing with two hands
again. In the third goals will continue to play back with one hand and
the fourth goal the player is eliminated.
c) In order to avoid the accident, we just pass the ball to the ground,
never by air.
d) Game animator stops the game if the ball is passed too hard.

2. Good angel, bad angel
Purpose: deve lopment of attention, logic and the senses.
Age: 10 -60 years
No. participants: 3 -30 preferably multiples of 3
Materials: scarves blindfolded, objects for each team
Duration :10 -15min
Venue: Outdoor
Description:

74
a) Players are divided into teams of three an d get one scarf and an
object
b)In each team there will be a blind player – that will be blindfolded.
c) The other two players will walk away and decide who will be good
angel and who will be bad angel without the blind to hear, then put
the object some where in the neighborhood.
d) good angel tries to guide the blind player to object, through verbal
instructions, and the bad angel tries to induce the "blind" in error.
e) The angels are not allowed to touch the blind!
f) The game ends when all blindfolde d players have found their team
object.

3. OUTDOOR EDUCATION PLANNING

Addressing outdoor school subjects is based primarily on a well
established planning process that supports the teacher understanding
of the essential steps for the development of outdo or activities. An
important aspect in the planning process is to involve students, it is
important to know their opinion about our intentions, it helps us to
understand better what motivates our students, things of interest to
them (it happens often that t he involvement of students in an outdoor
activity to be impossible for various reasons – either because students
don’t have the knowledge to engage in the activity or the activuty
doesn’t suit on the learning needs of students – in this case what the
teacher – planed will create chaos and disorganization, or will be a
failure – which means wasting time for student / teacher, waste
materials, etc..).
The planning process involves the following steps:
1. Identify the activity depending on the student ages – it must be
closely related to school discipline – for suggestions and ideas you can

75
always ask students, you will be amazed by the creativity and
imagination of your students and you will find in them a reliable aid .
2. Making a plan of course – goals, o bjectives, activities, desired results
3. Technical details
 Climatic conditions – weather must not always be an obstacle
(to teach lessons about weather events, rainy weather, snow is
an advantage – but need to make sure that students are well
dressed acco rding to weather conditions)
 Location – answer the following questions:
o A movement involves costs? If so, which are and from
where you get resources
o A parental consent is needed, or leadership consent?
o The chosen location is closely related to the topic I want
to tackle?
o The teacher should consider the opportunities on the
one hand, and on the other hand the restrictions that
may have an outdoor space for students to feel
comfortable – must have place to move, have benches
where to sit, etc..
o How many stu dents will participate in the classroom?
Do I need support from another teacher?
o How long will be this activity? the activity will affect
other classes of my students or my colleagues?
o Which are the material resources, financial resources?
The requireme nts resources for a job should be
accessible, for example you can focus primarily on the
natural resources. If you need financial resources, seek
the assistance of management, sponsors and families,
but note the possibility of deny from their part, for thi s
build always a backup plan.

76
o Develop a set of rules and communicate it to students
in order to avoid conflicts between students or any
unforeseen problems
o Which are the risks of running the course outdoor ?
What are the dangers? How can I prevent risks a nd
with witch tools?
 Evaluation activity:
– Quantitative evaluation, eg. materials resource used, number
of students involved, number of teachers
– Qualitative assessment, eg. involvement of students in
activities, skills acquired
– Methods and assessment tools used (eg questionnaire, focus
group, discussions, debates, observation, interview)
 Feedback is an important aspect in any activity carried out,
because it offers an overview of the participants opinions,
complaints, suggestions, desirable is that in every stage of
planning an outdoor activity, to get feedback from all involved –
for an successful outdoor activity it must take into account the
constant cooperation, communication, offering the possibility
of expression of those involved.

Outdoor education is different from other teaching methods
because it enables teachers to identify different behavior problems.
Observing how students work in the proposed activity may be relevant
to identify aggressive behavior or integration issues – all students
have t o participate actively, to assume responsibilities and to answer
to the roles and tasks they received, if notice passive students allocate
them extra time, encourage them to get involved, and call for the
support of other children. Outdoor activities tran spose the student in
some views, and in this way the teacher is able to identify a child with
problems, an abused child.

77
How can we measure the success / unsuccessful of the performed a ctivity?

To ensure that the work that I just ran had the desired effect, it
is necessary to measure this impact by:
– Evaluation questionnaires for both the staff involved and
especially for students, questionnaires must be made according
to the profile activity of each participant, it will have to contain
both closed que stions to make a quantitative assessment of
activity (eg. number of participants, resources used, etc.) and
open questions to make qualitative assessment of activity (eg
involvement in activity, motivation to participate in activity,
measures to improve fu ture activities)
– Although it is more complex, it can be realized an evaluation
of the activities by verified questionnaire replies of the parents
of students – spending most of the time with their children,
parents may be able to provide an overview of what happened
– this evaluation session of parents may be an important factor
in maintaining constant contact with them, so they are kept
informed about what their children learn and can provide real
support future activities
– Interactive discussion betwee n those involved – we need to
pay attention while we work on the involvement of all
students, to agree each participant in discussions, to offer
students the opportunity to ask questions when there are not
clearly in an aspect and especially to enable the m to express
their opinions on the activity.

4. THE MANAGEMENT OF RISK I N OUTDOOR EDUCATION
All outdoor activities, regardless of location, involve an element
of risk. The safety of the involved students in the experiential
education is extremely impor tant. Although the real risk can not be

78
totally eliminated, a teacher must ensure that the real risks are
reduced to acceptable levels so that the students will participate in a
context which is comparatively safe in terms of community. A risk
management p lan that identifies and analyzes carefully the risks and
dangers inherent in a particular experiential program, in an effort to
eliminate, avoid or reduce risks to acceptable levels is the most
effective way to manage risks in experiential education. All s taff
involved in outdoor education should be fully aware of all the
principles and procedures it required. Directors should ensure that
precautions are taken regarding the safety of participants, and that
supervision will be appropriate to the number, matu rity, behavior and
planned activities. For the permission to carry out the outdoor
activities, we have to get information on security issues, including
proposed itinerary, composition group, emergency plans.

What Is A Risk Management Plan?
To ensure that all outdoor education activities are planned and
conducted in safe, effective risk management should be implemented.
A risk management plan involves a systematic analysis of activity,
equipment, venue, participants and staff so unac ceptable risk factors
can be identified and eliminated or adequately controlled.
Risk Management Plan includes:
– Identify risks and safety issues,
– Management of hazards, risks and safety issues.

By developing a safety management plan, we av oid any dangers and
risks that can not be controlled satisfactorily. It has to be taken into
account things such as the nature of location or venue, participants,
staff experience and weather conditions. To identify safety problems,
have to take into acco unt physical, social and emotional needs of
participants and staff, staff qualifications and experience, including

79
strengths and limitations, mandatory safe locations such as cliffs, deep
and cold lakes or the river, encountering obstructions, submerged
rocks and other hazards in natural watercourses and flammable gas
cylinders, equipment condition, the effects of different weather
conditions, any hazards potentially harmful, such as a fallen tree,
communication and access to assistive emergency.
Risk Management Plan is a response to risk assessment, in order
that this to be low enough so that the performed activity to be done
safely, it is done differently depending on the outdoor activities that
are conducted.

80
CONCLUSIONS

The present manual approached the experiences offered by the
outdoor education in the students’ teaching -learning process. The
project „EcoEdu beyond rheto ric” offered us the possibility of
deepenning the concept of outdoor education . The project brought
together the personnel involved in the educational process from 2
regions Turkey and Romania with the aim to facilitate the exchange of
experience, to promo te the linguistic and cultural diversity, to develop
experimental teaching materials, to share opinions and values as
regards the consolidation of the European dimension in the education.
All the project activities represented opportunities to consolidate the
mutual understanding, to make one conscious about the relations at
the local and European level and to launch an intercultural
sensitiveness among the teaching staffs and the pupils involved in the
project. The present project offered to the teaching s taffs
opportunities to get in contact and to participate to activities together
with teaching staffs from the European space and consequently to
benefit by exchanges of good practices on educational themes.
During the implementation of the project our teac hers both in
Muș and in Catunele did new outdoor education activities. They shared
new and different activities with eachother. Our teacher found out
that they have already done many outdoorlearning activities currently.
And these activities make easier to teach for teachers and to learn for
students. During these activities especially our students developed a
deep relaationship with nature. Outdoor learning activities help them
to improve their problem solving skills, to enhance teamwork, to
develop leader ship skills, to understand natural environments and to
promote their spirituality.
The manual is a result of a long cooperation between the
partners and its main objective is to offer a new perspective on

81
education, to offer examples of interactive teachin g methods, that in
the end will be reflected in a quality education system in terms of
content, and especially the results, because during the project’s
implementation we understood that outdoor education can be a
significant part in the education system, and as a whole range of
learning opportunities.

82
Material made within the project "EduEco beyond rhetoric," reference
no. COM -10-PR-16-GJ-RO, TR, the project was carried out between
08.01.2010 – 31.07.2012 and it was co-financed by the European Commission
through The Sectorial Programme Comenius Regio. The manual can be
visualize on the project’s website www.edu -catunele.ro
Coordinators: Liliana Bucic ă, Dana Lorena Bran, Gheorghi ța Caranda, Nazan
Turan
Contact local parteners:
Local Council Catunele
Com.Catunele, sat Valea Perilor, jud Gorj
Nr. tel: 0253411023

National Organizat ion Romanian Scouts –Tirgu Jiu Branch
“EcaterinaTeodoroiu”
Targu Jiu,str Aleea Teilor, Bl.14, Sc.1, Et.3, Ap. 12, jud Gorj
Nr.tel.: 0353405844

General School “Mazilu Vipie Gheorghe”
Com. Catunele, Sat Valea Manastirii, jud Gorj
Nr. tel.: 0253411002

Primary School “Invatator Nicolae Caranda”
Com. Glogova, sat Glogova, jud Gorj
Nr.tel: 0253411405