FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT IOAN SLAVICI TIMIȘOARA [615742]

FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT „IOAN SLAVICI” TIMIȘOARA
UNIVERSITATEA „IOAN SLAVICI” TIMIȘOARA
FACULTATEA DE INGINERIE
DOMENIUL CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT – ZI

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf.univ. dr.ing. Gabriela -Victoria MNERIE

ABSOLVENT: [anonimizat] 2017 –

FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT „IOAN SLAVICI” TIMIȘOARA
UNIVERSITATEA „IOAN SLAVICI” TIMIȘOARA
FACULTATEA DE INGINERIE
DOMENIUL CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT – ZI

MAGAZIN ONLINE PENTRU
VÂNZAREA DE
CALCULATOARE ȘI
COMPONENTE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf.univ. dr.ing. Gabriela – Victoria MNERIE

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației
DEPARTAMENTUL Calculatoare și tehnologia informației

TEMA

Proiectul de Finalizare a studiilor a student: [anonimizat]

1). Tema proiectului de finalizare a studiilor:
MAGAZIN ONLINE PENTRU VÂNZAREA DE CALCULATOARE ȘI
COMPONENTE

2). Termenul pentru predarea proiectului de diplomă 15 IUN IE 2017
3). Elemente inițiale pentru elaborarea proiectului de finalizare a studiilor
– planul lucrării;
– materialele bibliografice;
– aplicația.

4). Conținutul proiectului de finalizare a studiilor :_________________________ _________
Capitolul 1. Introducer e
Capitolul 2. Prezentarea tehnologiilor utilizate
Capitolul 3. Proiectarea și Implementarea aplicaț iei
Capitolul 4. Particularități
Capitolul 5 . Concluzii
Bibliografie
Anexe

5). Material grafic:
– poze
– capturi de ecran;
– grafice
– scheme.

6). Locul de docum entare pentru elaborarea proiectului de diplomă:
Universitatea Ioan Slavici – Facultatea de Inginerie
Locul de muncă

7). Data emiterii temei noiembrie 2016

Coordonator științific
Conf.univ.dr.ing. Gabriela -Victoria MNERIE ,

UNIVERSITATEA DIN O RADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ
ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
Adresa Oradea, Cod 410087, Bihor, Romania, Strada Universității, nr. 1 ,
Tel/Fax :+40 259/408412, Tel:+40 259/408104; +40 259/408204

REFERAT
PRIVIND PROIECTU L DE DIPLOMĂ
A

ABSOLVENT: [anonimizat] / ABSOLVENT: [anonimizat] : BELOIA Saul Sebastian

DOMENIUL Calculatoare și tehnologia informației
SPECIALIZAREA Tehnologia informației
PROMOȚIA 2017

1. Titlul proiectului
MAGAZIN ONLINE PENTRU VÂNZAREA DE CALCULATOARE ȘI
COMPONENTE

2. Structura proiectului
Capitolul 1. Introducere
Capitolul 2. Prezentarea tehnologiilor utilizate
Capitolul 3. Proiectarea și Implementarea aplicaț iei
Capitolul 4. Particularități
Capitolul 5 . Concluzii
Bibliografie
Anexe
3. Aprecieri asupra conținutului proi ectului de DIPLOMĂ ( finalizare a studiilor ),
mod de abordare, complexitate, actualitate, deficiențe
Conținutul lucrării poate fi apreciat ca suficient de cuprinzător, făcând referințe la țintele ce se
doresc a fi atinse. Modul de abordare și complexitatea, reflectă în totalitate sistemul și standardele
impuse de Universitatea “Ioan Slavici” Timișoara. Într -un domeniu în continuă evoluție, s -a reușit
crearea unei lucrări, al cărei conținut, menține actual dezideratul de a face cât mai eficient un
domeniu de activitate, de o reală importanță.

4. Aprecieri asupra proiectului (se va menționa: numărul titlurilor bibliografice
consultate, frecvența notelor de subsol, calitatea și diversitatea surselor consultate;
modul în care absolventul a prelucrat informațiile di n surse teoretice)
Prin folosirea unei game foarte variate de titluri bibliografice consultate, în număr de 24, s-a
asigurat o calitate și o diversitate ridicată în abordarea tematicii prezentate, absolventa reușind să
prelucreze la un înalt nivel întreaga paletă de informații furnizată prin sursele abordate.
Frecvența trimiterilor bibliografice, este suficientă pentru a evidenția principalele surse și titluri
bibliografice folosite în lucrare

(se va menționa: opțional locul de documentare și modul în care absolventul a realizat
cercetarea menționându -se contribuția autorului)
Documentarea s -a făcut la biblioteca universității, în laboratorul de calculatoare a Universității Ioan
Slavici din Timișoara precum și în cadrul locului de muncă.

5. Concluzii (coordon atorul proiectului trebuie să aprecieze valoarea proiectului
întocmit, relevanța studiului întreprins, competențele absolventului, rigurozitatea
pe parcursul elaborării proiectului, consecvența și seriozitatea de care a dat dovadă
absolventul pe parcurs)
……………………………………………………………………………………………………………… …………………………….
……………………………………………………………………………………. ………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………..
…………………………… ……………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………..
…….. …………………………………………………………………………………………………………….. ………………………
………………………………………………………………………………………….. ……………………..

6. Redactarea proiectului respectă …………………………………………………. cerințele
academice de redactare (părți, capitole, subcapitole, note de subsol și bibliografie).
7. Consider că proiectul îndeplinește/ nu în deplinește condițiile pentru susținere în
sesiunea de Examen de LICENȚĂ ( finalizare a studiilor ) din IULIE 2017 și propun
acordarea notei ………………

Oradea,
Data Coordonator științific
Conf.univ.dr.ing. Gabriela -Victoria MNERIE

6
CUPRINS

Capitolul 1.
Introducere 7
1.1. Tehnologia î n ziua de azi 7
1.2. Site-uri și aplicaț ii web 7
1.3. Scurtă introducere a conținutului lucră rii 11

Capitolul 2.
Prezentarea tehnologiilor utilizate 12
2.1. Internet 12
2.2. World Wide Web 16
2.3. CSS 18
2.4. WHM/CPANEL 21
2.5. PHP 22
2.6. MySql 26
2.7. Apache 34

Capitolul 3.
Proiectarea și Implementarea aplicaț iei 38
3.1. Baza de date utilizată 38
3.2. Prezentarea aplicaț iei 41

Capitolul 4.
Particularităț i 47

Capitolul 5 .
Concluzii 50

Bibliografie 52

Anexe 53

7 Capitolul 1.

INTRODUCERE

1.1. Tehnologia în zilele noastre

În secolul vitezei, unde totul avansează într-un ritm alert, schimbările din jurul nostru
sunt mai mult decât justificate. În istoria tehnologiei, dezvoltarea ma șinii de calcul este unică si
revoluționara. Nici o altă realizare tehnică nu a înregistrat progrese a șa de rapide după inventare.
De la Blasie Pascal, Gotfried Wilhelm Leibnitz ,John Napier, până la Bill Gates, Steve Jobs o
mulțime de creatori tehnici au contribuit la conceperea si dezvoltarea ma șinilor de calcul,
ajungând la nivele de evolu ție de neconceput cu numai cativa ani in urmă [ Wikipedia].
Calculatoarele influen țează viața noastră de zi cu zi din ce in ce mai intens, astfel le găsim peste
tot: la birou, în școli, în spitale, acasă si în bănci, etc.
Comparația primului calculator (ENIAC) cu cele de ultima genera ție confirmă si
întărește afirmația făcută. Cu o genera ție in urmă nu puteam vorbi despre, ma șini automate
bancare, CD -uri, calculatoarele fiind ni ște mașini de dimensiunile dulapurilor și trebuiau să
lucreze în spa țiu climatizat.
Dezvoltarea tehnologiei informa ției si a c omunicațiilor, cea mai dinamica ramură a
revoluției științei, nu ar fi fost posibilă fără descoperirile din domeniile fizicii semiconductorilor
si microelectronicii. În aceste condi ții apare firesc că aceia care au pus bazele școlilor române ști
de electron ică și de inginerie a dispozitivelor la semiconductoare sa fie si ini țiatorii si
promotorii revolu ției informatice în țara noastră .Ne referim aici profesorii Tudor Tănăsescu si
Mihail Drăgănescu si mul ți alții. În 1953, a început epopeea calculatoarelor electronice
romanești, prin lansarea de către dr. Vasile Toma a proiectului primului calculator românesc cu
tuburi. Acest proiect care a fost apoi sa numit CIFA -1 s sa lansat la Institutul de Fizică Atomica
la Bucure ști. Proiectul logic al calculatorului CIFA 1 a fost prezentat la Simpozionul
International de la Dresden in 1955 și echipat cu 1500 de tuburi electronice, a fost pus in
funcțiune in anul 1957.
Datele Eurostat indica faptul ca popula ția României a avut contact in procentul cel mai
mic cu com puterul, din Europa.
Astfel, 61 % dintre românii care locuiesc in regiunile de dezvoltare , spre exemplu cei din
Centru si Sud – Muntenia nu au folosit niciodată un calculator[www.eurostas.com]. Cifra este
similară cu cea întâlnită in regiunile Sud -Vest s i Sud – Est (60%), procentajul cel mai mica fiind
in regiunile Nord Vest(54%) si Vest (48%) .

1.2. Site -uri și aplicații web

Noțiunea si termenul de site web provine din expresia engleza web site și indica o grupă
de pagini web multimedia (con ținând tex te, animații ș.a.m.d.), disponibile pe Internet tuturor, de
obicei pe o temă anume, care sunt conectate între ele prin a șa-numitele hyperlink -uri.
La începutul Internetului aceste web site -uri se accesau prin introducerea adresei sale
numerice specifice (a dică adresa IP), de ex. 156.285.476.355. Ulterior pentru web site -uri s-au

8 introdus și numele de domenii, care permit introducerea adresei respective mult mai u șor, prin
cuvinte, termeni sau nume ușor de re ținut, spre exemplu 'www.google.com'. Adresele de s ite-uri
web trebuie să fie clar stabilite, unice în lume și garantate pentru posesorul fiecăreia.
Subiectul unui web site poate fi: un blog, un portal web, bancă, o universitate virtuală, o
bibliotecă, o enciclopedie virtuală, un catalog web, un magazin v irtual ,o revistă web, un ziar
web și aproape orice altceva. [Proiectarea interfețelor utilizator, G.Gabor, pg. 20]
Un web site este alcătuit de regulă din mai multe pagini web. O pagină web este un
document creat cu ajutorul limbajului de marcare HTML și (opțional) limbaje de programare
cum ar fi php, ASP e.t.c. fiind accesibil vizitatorilor prin intermediul protocolul HTTP, care
transferă informația de la server la browser.
Modul de acces la resurse se datorează protocolului de comunicație implementat numi t
HyperText Transport Protocol, prescurtat HTTP. O sesiune de transfer se desfășoară prin pașii
următori:
Se realizează prin o conexiune client -server:
Prima oara clientul lansează o cerere ( un request)
Apoi serverul furnizează clientului răspunsul la ce rerea formulată supa care serverul
încheie conexiunea.
Prima etapă si anume cea de conectare, este vizibila prin apariția în bara de start a
browser -ului , si apari ția mesajului "Connecting to HTTP server".
Dacă conexiunea nu poate fi realizata, apare m esajul de eroare "Can't connect to server",
însoțit de motivul acestei erori.
Odată ce conexiunea la un server HTTP a fost stabilită, clientul lansează cererea.
Aceasta specifica tipul de protocol folosit, resursele solicitate ( fișierul sau grupul de fișiere) și în
ce fel trebuie sa răspundă server -ul (metoda)[Situri web la cheie, Sabin Buraga, pg 47].
Protocolul împreună cu resursa alcătuiesc un Uniform Resource Locator adică un URL.
Tipul protocolului este cea mai importanta parte a unui URL. Fără a cesta browser -ul nu ar ști
cum să folosească resursa respectivă.

Proiectarea web ca disciplină științifică este influen țată de dezvoltarea dar si evolu ția
aplicațiilor web. Orientarea în domeniul dezvoltării aplica țiilor web este foarte des caracteriza tă
printr -o abordare spontana si o lipsa a metodelor de dezvoltare. Datorită complexită ții si
polivalenței dar și a ritmului reproducerii aplica țiilor web, această abordare poate avea un
impact negativ asupra calită ții. Aplica țiile web reprezintă o nou ram ura de aplica ții cu propriile
sale provocări asupra dezvoltării si amplificării software -ului.
Este necesară alcătui rea unui nou ciclu de via ța a aplica țiilor web, prezentarea
conceptelor, tehnicilor, metodelor si utilitarelor pentru evolu ția si creșterea sistematică a
aplicațiilor web.
Web -ul cat si aplica țiile web și comunitatea web în ansamblu s -au dezvoltat de la apari ția
Internet -ului la Web 2.0 și la viziunea web -ului semantic, din acest motiv fiind elementară
renunțarea la tratarea de tip ad -hoc și optarea principiilor proiectării web.(Baze de date
relațional: concepte avansate, C. Gyororodi, R. Gyororody, pg. 63)
La nivel de bază, web -ul este un spa țiu creat prin mijloacele unor protocoale si limbaje
determinate formal. Chiar daca noi suntem implica ți în realizarea paginilor si utilizarea
conexiunilor dintre acestea, interac țiunea acestora formează un model web la scara
macroscopică. Evolu ția aplicațiilor web este consecin ța unei proceduri complexe si este

9 important ca proiectarea care sus ține aceast a dezvoltare sa fie bine făcuta. Acest lucru va da voie
atât studen ților cat si speciali știlor din domeniu, să proiecteze aplica ții web de calitate pe baza
normelor de proiectare software experimentate .
Aplicațiile web din ziua de azi sunt sisteme softwar e complexe, si dezvoltarea acestora
necesită o tratare metodologică a proiectării lor. Proiectarea web presupune utilizarea unei
abordări sistematice si cuantificabile, asemănător cu proiectarea aplica țiilor software , pentru
realizarea Daca urmărim dezvol tarea si complexitatea distingem diferite feluri de aplica ții web;
aplicațiile web pot fi îndreptate spre documente, spre aplica ții interactive, tranzac ționale.
Cerințele specifice ale proiectării aplica țiilor web reiese din caracteristicile lor specifice
categoria produselor software, utilizării si dezvoltării acestora. Evolu ția este o caracteristică care
cuprinde cele trei categorii men ționate.(Proiectarea interfețelor utilizator, G.Gabor, pg.40)
Aplicațiile web actuale constituie sisteme software complex e care oferă servicii
accesibile prin intermediul diferitelor dispozitive interactive si personalizate ,si sunt foarte
rapide. Ele pot oferii șansa efectuării tranzac țiilor între useri si de obicei depozitează datele într –
o baza de date. Factorul tipic al aplicațiilor web, in compara ție cu aplica țiile software, este
modul în care v -a fi utilizat web -ul.
Standardele si tehnologiile sale sunt folosite ca o platforma de dezvoltare si în acela și
timp ca platforma pentru utilizator.

Figura 1. 1. Categorii de aplicații web

10 Din perspectiva proiectării soft -ului, dezvoltarea aplica țiilor este un nou domeniu al
acestora.
Contrar anumitor asemănări cu aplica țiile de pana acuma, trăsăturile speciale ale
aplicațiilor web au nevoie de o adaptare a multiplelor abordări ale proiectării softu -lui ba chiar a
dezvoltării de abordări complete, fata de cele de pana acuma.
Elementele fundamentale ale unei proiectării web sunt ca descriere similare cu cele ale
proiectării software:
– obiectivele cat si cerin țele trebuie sa fie cl ar definite;
– evoluția sistematică, treptata, a aplica țiilor web;
– cat si o planificare atenta a acestor etape;
– auditul pe întreaga perioada a procesului de dezvoltare.

Categorii de aplica ții web:

Aplicațiile web se deosebesc de aplica țiile tradiționale (non-web), însu șirile acestora
fiind prezentate ulterior. Ele sunt intr -un fel trasaturile de care aplica țiile tradiționale nu are
nevoie (navigarea non -liniară) dar și trasaturile care prezintă o importan ță trăsătura a procesului
(frecvența actualizărilo r)

Figura 1. 2. Categoriile de trasaturi si evolutia acestora

Si daca o trăsătura este prezentă și aceasta depinde de tipul de aplica ție web, dezvoltarea
aplicațiilor web tranzac ționale ,acestea necesita o aten ție sporita fata de actualizarea si
consiste nța conținutului fata de sistemele informa ționale pure (prezentările virtuale).

11 Aceste trasaturi sunt motivul pentru care cele mai multe concepte, metode, si tehnici ale
proiectării softului tradi ționale trebuiesc adaptate la cerin țele proiectării web, chi ar daca în unele
cazuri acestea pot fi nepotrivite.
Figura 1. 2, ne oferă o imagine a acestor caracteristici și trasaturi și le împarte în trei
categorii: "produs", "utilizare" si "dezvoltare", împreună cu "evolu ția" văzută ca o dimensiune
atotcuprinzătoar e.

1.3. Scurtă introducere a con ținutului lucrării.

Tema lucrării este aceea de a implementa un magazin on -line folosind PHP și MySQL.
Am dorit sa creez un magazin online destinat vânzărilor de calculatoare și componente, fiind un
echipament electronic de nelipsit în ziua de azi , domeniul tehnologiei informației dezvoltându -se
tot mai mult în Romania în ultimii ani. Vizitatorii site -ului pot vizualiza și cumpăra produse
expuse pe site.
Magazinul on -line este din ce in ce mai folosit, fiind un mijloc ieft in și eficient pentru
dezvoltarea unei afaceri. Numărul tot mai mare de internauți, gradele de securitate din ce in ce
mai sporite, accesarea de oriunde prin tehnologii moderne de wireless, sunt doar câteva dintre
motivele pentru care magazinul virtual on -line este aproape de nelipsit în strategia de marketing
a oricărui producător sau intermediar, care vinde diverse produse sau servicii. Deasemena și
utilizatori sunt avantajați, ei au acces instant la întreg catalogul de produse, și pot comanda un
produs l a cel mai bun preț și calitate din confortul casei lor.
În această secțiune am făcut un rezumat despre fiecare capitol în parte și am extras ideile
principale, pentru ca vizitatorul să -și poată face o viziune generală asupra magazinului. Am o
secțiune ce s e ocupă cu afișarea produselor disponibile, fiecare vizitator poate vizualiza produsul
unde sunt prezentate caracteristicile din mai multe puncte de vedere și prețul modelului. Dacă
vizitatorul dorește să vadă ofertele speciale poate vizita secțiunea de o ferte. Există deasemenea
secțiunea de ajutor, ca utilizatorul sa poată învă ța cum se cumpără de pe acest site. Dacă un
vizitator dorește să contacteze proprietarul site -ului, o poate face la secțiunea special dedicată
pentru acest scop. Desigur cea mai im portantă secțiune este aceea în care vizitatorul comandă
produsul ales.
Acestea ar fi cele mai importante părți ale site -ului, care oferă pentru fiecare vizitator o
viziune detaliată asupra IT&C -ului.
Am utilizat PHP, MySQL si CSS. Partea de programare a site-ului a fost asigurată și
implementată cu Prestashop. Pe parcurs am modificat anumite părți din site și am utilizat cât mai
multe funcții și clase pentru ca la momentul finalizării paginii web aceasta să fie cât mai rapidă.
Pentru stocarea informațiilo r am utilizat baza de date MySQL, deoarece este cea mai răspândită
și oferă o înaltă securitate. Prin CSS si PHP am realizat partea de interfață a site -ului ca să se
vadă la fel în cele mai răspândite browsere cum ar fi Firefox, Opera, Chrome, Safari, Inte rnet
Explorer.
Dinamismul a fost realizat de PHP si CSS care oferă o mulțime de plugin -uri.

12 Capitolul 2.

PREZENTAREA TEHNOLOGIILOR UTILIZATE IN LUCRARE

2.1. Internet

Creșterea numărului de utilizatori de PC duce implicit si la cre șterea numărului
utilizatorilor de internet. Potrivit InternetWorldStats, in 30 iunie 2012 erau 9,642,383 de
utilizatori de internet în Romania.
Conform Biroului Roman de Audit Transmedia (BRAT), in 06.03 2015 existau in
Romania 10,3 milioane utilizatori de internet.
In medi ul rural avem 3,7 milioane de utilizatori de internet, restul, reprezentând 6,6
milioane de utilizatori de internet din Romania, îl găsim la ora ș.
Potrivit studiului, la nivel național, 68% din populația cu vârsta cuprinsă între 14 și 64 de
ani utilizează internetul, adică 10,3 milioane de oameni, dintre care 36% din mediul rural și 64%
din mediul urban.

Echipamentele folosite
În funcție de modul de conectivitate pe care îl aleg, 91% din utilizatorii de internet
din mediul rural folosesc calculatorul, 18 % – tableta și 59% – telefonul mobil/ smartphone. În
zona urbană, 95% dintre internauți folosesc calculatorul, 15% – tableta și 45% – telefonul mobil/
smartphone.

Figura 2.1. Primele 10 țări din Europa ca număr de utilizatori de Internet

13 Numărul cetă țenilor români care folosesc Internetul a cunoscut o dezvoltare in 2012, fată
de 2010. Rezultatele studiului realizat de GFK Romania arata ca incidenta in rândul persoanelor
cu vârsta de peste 15 ani a fost de 48,7% in 2012, in cre ștere cu 8,4% fata de anul 20 10.
Si mediul rural înregistrează o dinamica deosebita, cu o cre ștere mai mare in 2012 fată de
2010 – cu aproximativ 11% mai mul ți cetățeni au apelat la acest canal de comunicare anul trecut,
atingând 33% din popula ția rurală.
Este interesant de semnalat f aptul că cel mai mult utilizarea Internetului a crescut în
rândul persoanelor mature, 35 -44 ani (mai mult cu 15% comparativ cu 2010)
[www.internetworldstats.com].
Inițierea procesului de dezvoltare a Internetului a fost activat de rivalitatea între cele do uă
mari puteri ale secolului al XX -lea: Statele Unite ale Americii si Uniunea Sovietică.
În momentul in care, in 1957, URSS lansează în cosmos primul satelit artificial al
Pământului denumit Sputnik s -a declanșat o campanie în Statele Unite ale Americii, astfel încât
președintele Eisenhower înfiin țează o agen ție specială subordonată Pentagonului: Advanced
Research Projects Agency (www.darpa.mil). Această agen ție a Ministerului de Apărare
(Department of Defense ,) este condusă de oameni de știință, organiza ți in colective
multidisciplinare .
Termenul „Internet” este de origine americana. Acest termen este derivat din cuvântul
"International", si cuvântul "Network". Traducerea in romana înseamnă "re țea de Internet".
Prima utilizare înregistrată a cuvântului In ternet datează din octombrie 1972, când Robert
Kahn în timpul primei conferin țe internaționale de informatică și comunicare.
Robert Kahn a fost un inginer co -inventator american a TCP / IC care a servit mai întâi
într-un scop militar:
În ciuda utilizării acestui cuvânt în 1972, internetul a devenit un cuvânt oficial la 1
ianuarie 1983.
În Anglia, scrierea cu majuscule a cuvântului „Internet” atesta faptul că este cea mai mare
rețea și cea mai utilizata din lume. Prin urmare, este desemnat ca un obiect, in timp ce atunci
când Internet este scris cu un litere mici, el define ște rețeaua de calculatoare cu ajutorul
routerelor.
La origine Internetul a fost proiectat ca o re țea militară americană (numit ARPANET).
Scopul a fost de a proiecta o re țea rezistent la a tacuri: dacă un punct al re țelei este distus,
informațiile trebuie să fie în măsură să continue să circule.
Internet a fost proiectat de la început ca o pânză de păianjen.
Dacă un punct al re țelei este distrus, celelalte puncte de re țea pot continua sa com unice
unul cu altul, deoarece informa țiile iau automat o altă cale.
Acest sistem este activ si astăzi: Când trimite ți sau primi ți informa ții prin Internet,
pachetele de date trec prin zeci de computere diferite si poate dura chiar căi diferite. (Un
program ca traceroute vă permite să vede ți calculatoarele prin care trec pachetele.)
Aceasta configurare "păianjen" a dat na ștere cuvântului "web" (care înseamnă literal
"pânza de păianjen") și "World Wide Web" ("web păianjen global", un termen care în general
utilizat pentru a descrie pagini HTML legate între ele). "Network" este cuvântul engleză pentru
"rețea".
Prin interconectarea tuturor re țelelor din lume (universită ți, guverne, întreprinderi,
furnizori de servicii militare …), se va ob ține o rețea gigant, care acoperă o mare parte din
planeta.

14 "Internet" = "Inter -rețele"
Internet este interconectarea tuturor re țelelor de pe planetă.

Primele legături internet au fost făcute prin interconectarea calculatoarelor de la
Universită țile din California – Los Angel es, Stanford Research Institute, Universitatea din
California – Santa Barbara și Universitatea din Utah.
Scopul ARPANET a fost desfășurarea de activități de cercetare în rețelele de
calculatoare, având ca scop sa ofere un sistem de comunicații sigur în caz ul unor situa ții de atac
armat . Pe măsură ce rețeaua s -a extins , oamenii de știința din multe alte domenii au început să o
folosească.
Denumirile Internet si internet au ca origine împreunarea artificială si par țială a două
cuvinte din vocabularul de specialitate american: inter connected = interconectat si network =
rețea. Substantivul propriu „Internet” (scris cu majusculă) desemnează o rețea mondială unitară
de calculatoare si alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor
(regulilor) de comunicare „ Transmission Control Protocol ” si „ Internet P rotocol ”, numite
împreună „stiva TCP/IP ”. Substantivul comun „internet” (scris cu minusculă) desemnează re țele
speciale ce interconectează două sau mai multe re țele autonome aflate la mare depărtare unele
fată de altele.
În 1986, Funda ția Națională de Știință ( National Science Foundation ) a pus bazele
NSFNET – National Science Foundation Network, o rețea distribuită de rețele capabile să
suporte un trafic mult mai mare, iar anul următor mai mult de 10.00 0 de gazde au fost conectate
la Internet. În 1988 a devenit posibilă comunicarea în timp real cu ajutorul protocoalelor IRC (
Internet Relay Chat ).
În anul 1990, ARPANET a încetat să mai existe, lăsând în urmă NSFNET, și tot in 1990
primul mod de acces ( dial-up ) comercial la Internet a devenit disponibil. În 1991, World Wide
Web a fost lansat către public.
Principiul pe Internet este că, odată ce sunte ți conectat , e ști la egalitate cu celălalt:
Fiecare computer conectat are o adresă unică (numită adre sa IP) și pot trimite și primi informa ții
cu orice alt computer.
Rețeaua de internet nu face discriminări.
Distanțele nu contează:
Internet nu se limitează la pagini web!
Cererea mai cunoscută a internetului este HTTP: Acestea sunt paginile web pe care le
vedeți în browser -ul dumneavoastră.
Protocolul HTTP utilizează Internetul pentru a transporta pagini HTML, imagini (jpeg,
gif …), muzica (MP3 …) video …
Există o mul țime de alte protocoale care pot fi utilizate pentru a face multe alte lucruri:
o Protocolul DNS permite să găsi ți o adresă IP bazată pe un nume de computer (la
fel ca o carte).
o Protocolul FTP este utilizat pentru a transporta fi șiere de la un computer la altul.
o Protocolul IRC este folosit pentru a crea "camere" cu discu ții in direct.
o Protocolul ICQ vă permite să știți dacă cineva este online.
o Protocolul NTP permite computerelor legate la internet sincronizarea cu o marja
de 500 milisecunde.
o Protocoale P2P permite partajarea de fi șiere de mari dimensiuni.

15 o Protocolul NNTP permite accesul la forumuri de discu ții pe mii de subiecte
diferite.
o SSH permite accesul securizat la computerele de la distan ță.
o Protocolul SMTP permite trimiterea de email -uri, și POP3 pentru a le primi.
o Alte protocoale permit telefon sau videoconferin ța, etc.

Toate acest e protocoale folosesc IP, Internet Protocol (IP = "Internet Protocol").
Se spune că sunt transportate prin IP (protocolul IP, este responsabil pentru transportul
pachetelor de date la destina ție).
Și ca o consecin ța Internetul este egalitarist, el accepta sa transporte orice protocol, atâta
timp cât utiliza ți protocolul IP.
Acest lucru înseamnă că pute ți dezvolta propriul protocol. Internet este de acord pentru a
transporta datele cu u șurință.
Se pot inventa și protocoale utilizate pentru a comunica (atâta timp cât cealaltă parte
include acela și protocol).
Acest lucru este mult mai simplu decât pare: se poate face un program prin interac țiunea
cu un alt program de internet în câteva linii de cod.

Viitorul internet
Niciodată inventatorii internetului nu ar fi putut imagina toate aplica țiile care există
astăzi .
Unele proiecte conectează toate dispozitivele între ele prin internet: Echipament hi -fi,
frigider, contor electric, încălzire centrala, camera …
Aceasta este protocolul IP (Internet Protocol), care este folosit pe Internet care permite
mașinilor sa comunice între ele. Acesta este în prezent în versiunea 4 (protocolul IPv4).
Dar, cu toate noile aplica ții pe care vrem să se creeze, exista ni ște limite:
– dificultăți în a atribui adrese IP,
– dificultăți în asigurarea viteze de transmisie (esen țială pentru video, de exemplu)
– dificultatea de securizare
– flux insuficient.
Acesta este motivul pentru care o noua versiune a IP este luată în considerare: IPv6.

În prezent, o re țea de testare IPv6 este instalata în Statele Unite și câteva companii mari
au acces pentru testarea si dezvoltarea de aplica ții. Rețeaua se nume ște Internet2.
Dar IPv6 nu este compatibil cu IPv4.
Într-o zi va trebui, prin urmare, să se facă trecerea la IPv6 pentru a profita de aceste
evoluții.
Se prezumeaza că furnizorii de internet vor oferi o trecere treptată a abona ților lor, și
toată lumea va trece treptat la noul protocol.
Sistemele actuale de operare (Windows, Linux, MacOS X …) sunt în mare parte deja
capabile să în țeleagă IPv6. Vor trebui să actualizate softwarele (browsere, software de e -mail …)
și instala versiuni noi pentru a se bucura de sprijinul IPv6.

16 2.2. World Wide Web

Principala atracție a Internetului o reprezintă World Wide Web -ul.
Tim Berners -Lee, un om de știința britanic de la CERN, a inventat World Wide Web
(WWW) în 1989. El a fost ini țial conceput și dezvoltat pentru a satisface cererea pentru
schimbul automat de informa ții între oamenii de știință din universită ți și institute din întreaga
lume.
Primul site de la CERN – și din lume – a fost dedicat proiectului World Wide Web in sine
și a fost găzduit pe calculator NeXT Berners -Lee. Site -ul a descris caracteristicile de bază ale
web; cum să acceseze documentele altor persoane și cum se configureze propriul server .
Computerul NeXT – serverul web original – este încă la CERN. Ca parte a proiectului pentru a
restabili primul site, în 2013 CERN a restabilit primul site din lume la adresa sa ini țială.
Pe 30 aprilie 1993 CERN a pus software -ul World Wide Web în domeniul public. CERN
a făcut următoarea versiune disponibilă cu o licen ță deschisă, ca un mod mai sigur de a
maximiza difuzarea acestuia. Prin aceste ac țiuni, ceea ce face software -ul necesar pentru a rula
un server de web disponibil gratuit, împreună cu un brows er de bază și o bibliotecă de cod, pe
web a fost lăsat să se dezvolte.

Fig.2.2. Propunerea originala a lui Sir Tim Berners -Lee (CERN)

Până în octombrie 1990, Tim a scris cele trei tehnologii fundamentale care rămân pana
azi fundamentul Web :
– HTML: Hyper Text Markup Language. Marcare (formatare) limba pentru Web.
– URI: Uniform Resource Identifier. Un fel de "adresa", care este unica și utilizata
pentru a identifica fiecare resursă pe web. Acesta este, de asemenea, numit de
obicei URL.
– HTTP: Hypertext Transf er Protocol. Permite recuperarea resurselor legate de pe
Web.

17 Tim a scris, de asemenea, prima pagină Web editor / browser ("WorldWideWeb.app"),
precum și primul server Web ("http"). Până la sfâr șitul anului 1990, prima pagina web a fost
dedicata pe interne t deschis, iar în 1991, oamenii din afara CERN au fost invita ți să se alăture
acestei noi comunită ți web.
Pe măsura ce comunitatea Web a început să crească, Tim si -a dat seama că adevăratul
potențialul al sau ar fi declan șat doar în cazul în oricine, de or iunde ar putea sa -l folosească fără
a plăti o taxă sau sa ceara permisiunea.
El a explicat: "Dacă tehnologia ar fi rămas proprietate, în controlul meu total, probabil, ca
nu s-ar fi ridicat. Nu se poate propune ca ceva să fie un spa țiu universal și, în ace lași timp, să
păstreze controlul. "
Astfel, Tim si al ții au militat pentru a se asigura că CERN ar fi de acord să facă acest cod
de bază disponibil pe baza de redeven țe, pentru totdeauna. Această decizie a fost anun țată în
aprilie 1993 și a stârnit un val global de creativitate, colaborare și inovare văzut niciodată
înainte. În 2014, anul în care s -a sărbătorit ziua de na ștere a Web -ului, aproape doi din cinci
persoane din întreaga lume l -au folosit.

Tim sa mutat de la CERN la Institutul de Tehnologie din Massachusetts in 1994 pentru a
fonda World Wide Web Consortium (W3C), o comunitate interna țională dedicată elaborării de
standarde web deschise. El rămâne directorul W3C si in acest moment.
Comunitatea Web a produs unele idei revolu ționare, care ocupa acum o arie de
răspândire mult dincolo de sectorul tehnologic:
Descentralizarea: Nu este nevoie de permisiune de la o autoritate centrală pentru a posta
ceva pe web, nu există nici un nod central de control, și deci nu un singur punct de e șec … și nici
" kil l switch "! Aceasta implică, de asemenea, libertate de cenzură și supraveghere fără
discernământ.
Non-discriminare: Dacă plăte ști pentru a te conecta la internet cu o anumită calitate a
serviciilor, și altul plăte ște pentru o conexiune cu o calitate mai ma re a serviciilor, atunci cei doi
vor comunica la acela și nivel. Acest principiu de echitate este, de asemenea, cunoscut sub
numele principiul neutralită ții.
Bottom -up design: In locul unui cod scris și controlat de un mic grup de exper ți, a fost
dezvoltat un sistem transparent, încurajând participarea maximă și experimentarea.
Universalitate: Pentru oricine ar putea publica ceva pe web, toate computerele implicate
trebuie să vorbească aceea și limba , indiferent de ce hardware folosesc diferitele persoane, u nde
locuiesc, ce cultura și convingeri politice au.
Consens: Pentru standarde universale, toată lumea a trebuit să fie de acord să le
folosească. Tim si al ții au atins acest consens prin acordarea tuturor la dreptul de a avea un
cuvânt de spus în crearea standardelor, printr -un proces transparent, participativ la W3C.

Noi permutări ale acestor idei dau na ștere la noi abordări interesante în diverse domenii,
precum informa ții (date Open), politica (deschisă Guvernului), cercetarea științifică (Open
Access) , educație și cultură (Free Culture). Dar până în prezent, abia am atins modul in care
aceste principii ar putea schimba societatea și politica în bine.

18 2.3. CSS

Foile de stiluri HTML ( Cascading Style Sheets ) sunt o inovație în dezvoltarea World
Wide Web, chiar dacă gruparea elementelor de formatare a documentelor a apărut ceva mai
demult. [HTML,CSS și XML prin exemple, T.Gugoiu, pg.88]Aplicarea stilurilor se folosește
foarte mult la partea de design, evitând utilizarea de fișiere grafice mari care înc etinesc
încărcarea paginilor și manipularea lor.

Ce este un stil?

Când un browser citește o foaie de stil, el va formata documentul în conformitate
cu informa țiile din foaia de stil.
Există trei moduri de a introduce o foaie de stil:
– Foaie de stil exter nă
– Foaie de stil internă
– stil inline

Modul de aranjare a documentului și colecția de atribute ale textului care pot fi aplicate
selectiv sau doar unei părți dintr -un document, formează un stil. Aceste particularități sunt :
fonturile, grosimea sau mărimea fontului, paragrafele sau orice poate evidenția aspectul
documentului. Grupate în stiluri, ele se pot aplica la diferite parți din document
Avantajele folosirii acestor stiluri in crearea de pagini web:
 Control crescut asupra aspectului și poziționării t extului în pagină.
 Multitudinea de deschideri și închideri ale etichetelor care descriu elementele individuale
ale textului, creează o anume dezordine care se poate reduce cu aceste stiluri.
 Simplificarea modificării diferitelor elemente din pagină .

Dacă se dorește ca titlurile să aibă un alt tip de font decât textul obișnuit, să fie de
dimensiune mai mare și scrise cu caractere îngroșate și italice, trebue definite aceste stiluri de
formatare pentru fiecare titlu în parte.[Pagini Web Dinamice, A.Traian, pg.69] Folosind stilurile
nu este nevoie decât să fie creată o singură definiție de stil care să conțină atributele de formatare
dorite și care să se aplice la fiecare titlu.
În plus, folosirea stilurilor reduce considerabil efortul depus atunci când se f ac
modificări ale aspectului și aranjării elementelor din pagini. Nu se mai parcurge fiecare
document, nu se mai fac modificări la fiecare element, ci doar se operează modificări asupra foii
de stiluri care controlează aceste elemente.

Categoriile foilor de stiluri
Stilurile HTML pot fi folosite într -o pagină Web în trei variante:
 Încapsulate (embedded ): sunt incluse în antetul documentulului asupra căruia se aplică,
și anume în secțiunea <HEAD>,rămânând invizibile pentru cel care vizitează pagina.
 Legate (linked ): sunt definite în fișiere separate de documentul HTMLCu ajutorul
etichetei <LINK> se face legătura intre document și foaia de stiluri <LINK>. Cu ajutorul
acestui tip de stiluri se poate utiliza aceiași foaie de stil pentru documente diferite,
precum și folosirea mai multor foi de stiluri pentru același document.

19  In-line: stilurile sunt introduse ca atribute în cadrul etichetelor HTML din document,
adică vor influența doar elementul asupra căruia sunt aplicate.Deoarece contrazice
principiul general al stilurilor, de a simplifica și de a face mai lizibil codul documentului
HTML, este mai puțin folosită.

Funcția stilurilor este, în general, aceeași, indiferent de modul cum sunt ele aplicate, ele
putând fi aplicate combinat in același document. Legătu rile dintre diferitele tipuri de stiluri
generează efectul de cascadă care dă numele acestei metode.

Stilurile încapsulate

Stilurile încapsulate sunt folosite atunci când se dore ște încorporarea informa țiilor foaie
de stil într -un document HTML folosind elementul <style>.
Se poate face acest lucru prin încorporarea informa țiilor foaie de stil între tag –
urile<style> </ style> în începutul documentului.

Sintaxă

Sintaxa CSS pentru foile de stil încapsulate este exact aceea și ca și un alt cod CSS.

De exem plu, pentru a folosi codul de mai jos, pur și simplu se pune între tag -urile
<head> </ head> ale documentului HTML:

<style type="text/css" media=screen>
p {font -family: georgia, serif; font -size: x -small;}
hr {color: #ff9900; height: 1px }
a:hove r {color: #ff0000; text -decoration: none}
</style>

Acum, oricând si oricare dintre aceste elemente vor fi folosite în cadrul documentului,
acestea vor fi formatate conform instruc țiunilor din foaia de stil de mai sus. Foi de stil integrate
sunt potrivite pentru documente cu cerin țele de proiectare unice. În cazul în care stilurile trebuie
să fie aplicate în întreaga documente multiple, ar trebui să se lege de o foaie de stil externa in
locul folosirii unei foaie de stil încapsulate.

Stilurile legate – foile de stiluri externe

Folosirea lor are doua avantaje majore:
– se pot aplica la nivelul mai multor documente HTML, realizând astfel o legătură
de stil între ele, lucru deosebit de util la construirea unui site.
– același document poate folosi foi de stiluri diferite, lăsând vizitatorului
posibilitatea de a alege unul sau altul dintre ele, în funcție de propriile preferințe .

Cu o foaie de stil externa, se poate schimba aspectul unui întreg site prin schimbarea unui
singur fișier!

20 Fiecare pagină trebuie să con țină o trimitere la fi șierul foaie de stil externa in interiorul
elementului <link>.

Elementul <Link> trimite în interiorul sec țiunii head:
<head>
<link rel = tip "stylesheet" = "text / css" href = "mystyle.css">
</ head>

O foaie de stil externa poate fi scrisă în orice editor de text. Fi șierul nu trebuie să con țină
nici un tag HTML. Fi șierul foaie de stil trebuie să fie salvat cu extensia .css.
Un exemplu de fi șier foaie de stil numit "myStyle.css", este prezentată mai jos:
body {
background -color: ligh tblue;
}

h1 {
color: navy;
margin -left: 20px;
}

Stiluri in -line

Stilurile inline sunt stiluri CSS care se aplică unui element folosind atributul style.
Cum se scrie un stil inline
Scrie proprietatea stil în acela și mod în care ar fi într -o foaie de stil. Dar aceasta trebuie să fie
una linie. Proprietă ți multiple separate cu punct și virgulă la fel ca într -o foaie de stil.
background:#ccc; color:#fff; border: solid black 1px;

Puneți această linie de stiluri interiorul atributul stil al el ementului pe care dori ți stilata.
<p style="background:#ccc; color:#f ff; border: solid black 1px;">

Avantajele stilurilor Inline
Din cauza ca sunt in cascada, stilurile inline au cea mai mare prioritate.
Asta înseamnă că vor fi aplicate indiferent de alte condi ții.
Există câteva cazuri în care un stil inline poate fi suprapus, cum ar fi cu atributul
!important sau cu foi de stil utilizator. Dar cu utilizare tipică CSS, stilurile inline vor avea
cea mai mare prioritate.
Singurele stiluri care au pri oritate mai mare decât stiluri linie sunt stiluri de utilizator
aplicate chiar de cititori în șiși.
Stilurile inline sunt u șor și rapid de adăugat. Nu este nevoie de a crea un întreg nou
document (ca cu foi de stil externe) sau edita un element nou în capu l documentului (ca
cu foi de stil interne). Trebuie doar să adăugat atributul stil care este valabil pe aproape
fiecare element XHTML.

21 Dezavantajele Stilurilor Inline
Deoarece acestea sunt de cele mai multe ori in cascada, se pot suprapune lucruri pe care
nu le inten ționăm.
Stilurile inline trebuie să se aplice pe fiecare element pe care îl dori ți. Deci, dacă vrem ca
toate paragrafele sa fie scrise in familia de fonturi "Arial" trebuie să adăuga ți un stil
inline la fiecare <p> tag in document.
Aceasta pres upune mai mult timp pentru designer si mai mult timp de descărcare pentru
cititor.
Este imposibil de aplicat la pseudo -elemente și pseudo -clase cu stilul inline.
Se recomandă să nu se utilizeze stiluri inline pentru paginile. de web, deoarece acestea
provoacă probleme și face pagina mult mai greu de între ținut. Singura dată când este
recomandata folosirea este atunci când se dore ște verificarea unui stil de repede in timpul
dezvoltării. După ce se constata ca este corespunzător pentru acel element, se va muta in
foaia de stil externă.

2.4. WHM/CPANEL

cPanel si WHM (WebHost Manager) combin ă o serie de facilitati, pun ându-vă astfel la
dispoziție toate uneltele de care este nevoie in administrarea mai multor conturi de g ăzduire web
(in cazul resellerilor).

WHM

Prin WHM aveti posibilitatea de a crea at ât pachete de g ăzduire predefinite pentru
proprietarii de domenii, c ât si pachete personalizate (fiecare cont creat av ând la dispozi ție panoul
de administrare cPanel si toate facilitatile incluse in acesta). Accesul la WHM v ă pune la
indeman ă toate instrumentele necesare unei bune administr ări ale conturilor de g ăzduire web.
WHM/cPanel este la ora actual ă lider de pia ța, recunoscut ă fiind drept unealta cea mai eficienta
pe piața de web hosting.
Iată ce puteți face cu WHM: creare cont nou, updatare cont g ăzduire, creare pachete
găzduire special ă, configurare baze de date, configurare backup -uri, instalare certificate SSL,
configurare conturi pentru reselleri, administrare conturi si altele.

cPanel

CPanel este un panou de control care v ă permite s ă vă administra ți planul de g ăzduire
prin intermediul unei interfete web. Aveti posibilitatea de a administra mai multe aspecte,
precum: adrese de e -mail, fisiere, backup -uri, conturi FTP, scripturi CGI, baze de date, d omenii,
subdomenii, statistici web și nu numai.
Serverul unde este g ăzduit site www.abes.ro are la baza ă ca sistem de operare Linux,
WHM/cPanel asigura disponibilitatea 2 4/24 online a site -ului www.abes.ro .

22

Fig. 2. 3. Panou de administrare WHM

Fig. 2.4 . Panou de administrare spațiu de stocare

2.5. PHP

PHP este un limbaj d e programare conceput datorita Internetului, oferind dinamică unei
pagini de web. Face parte din cele mai importante limbaje de programare web open -source și
server -side. Noțiunea de PHP provine din limba engleză și este un acronim recursiv pentru Php:

23 Hypertext Preprocessor. [4]Exemplele cele mai faimoase de utilizare a limbajului PHP sunt
PhpBB (forum), PhpNuke(CMS), ba chiar și MediaWiki, software -ul folosit pentru Wikipedia.
Folosirea PHP este o varinată gratuită la utilizarea unor limbaje comerciale . Ca exemplu putem
oferii limbaje precum ASP de la Microsoft, ColdFusion de la Macromedia, sau chiar JSP de la
Sun Microsystems.

Istoric
PHP a fost conceput ca o dezvoltare a limbajului server -side Perl în 1994, și apoi de o
gamă de CGI -uri realizate de căt re R. Lerdorf, pentru a crea un curriculum vitae și pentru a
urmări traficul si numărul de vizitatori ai unui site web . Ulterior, aceasta versiune s -a dezvoltat
în PHP/FI 2.0.
Proiectul open -source a început să crească, atunci când Zeev Suraski și Andi Gu tmans, de
la Technion au creat versiunea nouă PHP 3.0. în anul 1998, rămanând apoi la denumirea de
astăzi, deoarece până atunci PHP era cunoscut ca Personal Home Page Tools. Suraski și
Gutmans au mai rescris odată aceasta baza a limbajului, rezultând astf el Zend Engine în 1999.
Evoluția continuă cu primăvara anului 2000 când a fost lansat PHP 4.0, având la bază
Zend Engine 1.0, apoi în 13 iulie 2004 a fost lansată versiunea PHP 5, cu Zend Engine II, cu o
orientare obiect mai evidentă și suportând mai mult e caracteristici ale acestui tip de programare.

Popularitate
PHP-ul este unul dintre cele mai agreate limbaje de programare server -side, conform
rezultatelor unui studiu făcut de Netcraft în aprilie 2002, clasându -se pe locul 9 din cele 37
milioane de dom enii cercetate. Pe site -ul oficial se poate vedea un grafic al utilizării PHP -ului.
Renumele acestui limbaj de programare se justifica prin următoarele caracteristici:
 Familiaritatea : funcția limbajului este foarte ușoară fiind combinație a funcțiilor
limbajelor Pearl sau C.
 Simplitatea : funcția limbajului este destul de liberă. Deoarece codul PHP este inclus într –
un document executându -se între marcajele speciale; nu este nevoie de biblioteci sau de
directive de compilare.
 Eficiența : într -un mediu multiu ser, așa cum este Web -ul, resursele sunt foarte
importante, PHP -ul folosind mecanisme de alocare a resurselor.
 Securitatea : PHP -ul oferă programatorului o gamă flexibilă și eficientă de măsuri de
siguranță;
 Flexibilitatea : PHP a fost modularizat pentru a fi la zi cu dezvoltarea diferitelor
tehnologii. Nefiind legat de un anumit server web, PHP -ul a fost integrat pentru
numeroasele servere web existente: Apache, IIS, Zeus, server, etc.;
 Gratuitatea : Fiind dezvoltat sub licență open -source, aceasta este pr obabil cea mai
importantă caracteristică a PHP -ului , ceea ce a condus la adaptarea rapidă PHP -ului la
nevoile Web -ului, eficientizarea și securizarea codului.

Utilizare
Funcția limbajului PHP este o combinație a funcțiilor limbajelor Perl, C și Java – de la
versiunea 5 în sus, fiind un limbaj simplu de utilizat. Poate fi folosit pentru a dezvolta aplicații de
sine stătătoare, de exemplu în combinație cu PHP -GTK sau poate fi folosit ca Perl sau Python în
linia de comandă. Una din cele mai importante facil ități ale limbajului este conlucrarea cu

24 majoritatea bazelor de date relaționale, de la MySQL și până la Oracle, trecând prin MS Sql
Server, PostgreSQL, sau DB2.
PHP poate rula pe diverse sisteme de operare, de la UNIX, Linux, Windows, sau Mac
OS X și poate interacționa cu majoritatea servereler web. Codul PHP este interpretat de serverul
WEB și generează un cod HTML care va fi văzut de utilizator (clientului -browserului – fiindu -i
transmis numai cod HTM L).

Ce reprezintă PHP ?
Numele de Hypertext Preprocessor sau PHP nu spune prea multe despre ce este. Este un
limbaj asemănător cu C sau Perl, cu variabile, constante, șiruri, string -uri și alte tipuri de date, cu
instrucțiuni de control și funcții, cu obi ecte și alte lucruri necesare oricărui limbaj, care
interpretează cod scris pe server și returnează cod HTML pentru pagini web. HTML este un
format static, care este salvat în fișiere apelate din browsere pentru a fi vizualizate. Însa atunci
când se doreșt e crearea dinamica a fișierului HTML trebuie folosit pe server un limbaj de
scripting: PHP, Perl, ASP sau altele. Din paginile respective se pot interoga baze de date, folosi
informații din alte fișiere sau chiar de pe alte site -uri, folosi emailuri sau al te date stocate în
diverse modalități, iar în final se construiește o pagina HTML pasata și vizualizata în browser.
PHP este transparent pentru vizitatori, ceea ce rezulta fiind HTML.[PHP și MySQL, pentru site –
uri web dinamice,L.Ullman, pg. 123]
Nu exista compilare în PHP, codul rămâne sub forma de sursa pe server fiind interpretat
la fiecare cerere. [PHP4, Bill McCarty,pg,112] Se instalează librăriile PHP -ului care știu sa
funcționeze cu serverul web oricare e acela, iar la cererea unui fișier cu extensia .php (de obicei,
pentru ca pot fi folosite și alte extensii) va fi chemat PHP -ul care interpretează codul specific,
dintre tagurile PHP -ului, rezultând HTML. Iar în browser -ul clientului nu ajunge deloc cod PHP
ci doar HTML. Așa ca parolele sau codul dvs. rămâne de nemodificat sau nevăzut pe server.
Principiul este la fel și cu alte limbaje pentru Internet, server -side: ASP, Perl, ColdFusion, etc.
PHP se executa doar pe server și nu interacționează cu user -ului decât sub forma de
HTML sau JavaScript. Codul PHP este marcat cu câteva tag -uri speciale. Cel mai adesea este
folosit:
<?php … cod PHP … ?>
Dar se poate scrie și doar
<? … cod PHP … ?>
sau <script language="php"> … cod PHP … </script>
sau chiar <% … cod PHP … %> la fel cu ASP.
Codul PHP poate fi a mestecat oriunde în pagina HTML, doar trebuie sa rezulte
cod HTML, cu structura unui document HTML.

Securitatea în PHP
PHP este un limbaj de programare web puternic, iar interpretorul său, fie că este inclus în
serverul web ca un modul, sau executat separ at ca binar CGI, este capabil să acceseze fișiere, să
execute comenzi sau să deschidă conexiuni în rețea pe server. Aceste proprietăți fac ca totul ce
este rulat pe server să fie implicit nesecurizat. PHP a fost proiectat în mod specific pentru ca să
fie u n limbaj mai securizat pentru scrierea programelor CGI decât Perl sau C, și cu o selectare
corectă a opțiunilor de configurare la compilare și la rulare, dublate de o tehnică de programare

25 corespunzătoare, PHP vă poate oferi combinația perfectă de libertat e și securitate de care aveți
nevoie.
Deoarece există multe modalități diferite de a utiliza PHP, există și multe opțiuni de
configurare care îi controlează comportamentul. O gamă largă de opțiuni de configurare
garantează posibilitatea utilizării PHP pen tru o întreagă suită de întrebuințări, dar aceasta
totodată înseamnă că pot exista combinații ale acestor opțiuni și ale configurațiilor de servere,
care vor duce la crearea unui mediu de execuție nesecurizat.
Flexibilitatea configurațiilor în PHP este eg ală și rivalizează cu flexibilitatea codului –
sursă. PHP poate fi utilizat pentru a construi aplicații complete pentru servere, cu toate avantajele
unui utilizator shell, sau poate fi utilizat ca o simplă incluziune de partea serverului cu grad de
risc redu s, într -un mediu bine controlat. [www.php.net]Modul de construire a acestui mediu și
cât de securizat este el depinde în mare măsură de programatorul PHP.
Folosind PHP ca pe un binar CGI este o opțiune pe care setup -urile, dintr -un anume
motiv, nu doresc sa o configureze și sa o integreze în PHP ca pe un modul în serverul software
(precum Apache), sau vor folosi PHP cu ajutorul diferitelor metode de CGI wrap pentru a crea
medii securizate chroot și setuid pentru scripturi. Acest setup implica de obicei ins talarea
binarului PHP executabil în directorul cgi -bin din serverul web. Îndrumarul CERT » CA -96.11
nu recomanda plasarea oricărui tip de interpretor de acest gen în directorul cgi -bin. Chiar daca
binarul PHP poate fi folosit ca un interpretor de sine stăt ător, PHP a fost conceput în așa fel încât
sa anticipeze atacuri generate de un asemenea setup:
 Accesarea fișierelor din sistem: http://host.ext/cgi -bin/php?/etc/passwd
Informația din URL de după semnul de întrebare (?) este pasata liniei de comanda ca
argumente și interpretată de interfața CGI. De obicei interpretoarele deschid și executa
fișierul specificat ca prim argument în linia de comanda.
Când este apelat ca un binar CGI, PHP refuza sa interpreteze argumentele din linia de
comanda.
 Putem accesa orice document de pe server: http://host.ext/cgi -bin/php/secret/doc.html

Informațiile introduse în URL după numele binarului PHP, /secret/doc.html sunt de
obicei utilizate pentru a specifica numele și calea către fișierul care trebuie deschis de către
interpretorul CGI. De obicei directivele din configurația unui server web (Apache: Action) sunt
folosite pentru a redirecta cererile către documente ca
http://www.host_victima.ro/secret/script.php către interpretorul PHP. Cu acest setup, serverul
web verific a mai întâi permisiile de acces către directorul /secret , și după aceea creaza cererea de
redirecționare către http://www.host.ro/cgi -bin/php/secret/script.php . Din păcate, daca cererea
originala se face sub aceasta forma nu sunt făcute nici un fel de veri ficări de către serverul web
către fișierul /secret/script.php , ci numai pentru fișierul /cgi-bin/php . In acest fel, orice utilizator
care poate executa /cgi-bin/php , poate accesa automat orice director sau fișier protejat de pe
server.

Când PHP este uti lizat ca modul în Apache, el moștenește permisiile default Apache (de
obicei acelea ale utilizatorului "nobody"). Acest fapt are un impact mare asupra securității
sistemului. De exemplu, daca folosiți PHP pentru a accesa o baza de date, și aceasta nu are
management de acces inclus, va trebui sa faceți în așa fel încât aceasta sa fie accesibila
utilizatorului "nobody". Aceasta înseamnă ca oricine cu drepturi default "nobody" poate acționa

26 și modifica baza de date, fără sa fie nevoit sa introducă username sau parola. Este posibil ca un
robot de indexare web sa acceseze accidental panoul de administrare al bazei de date (ex.
phpMyAdmin) și sa modifice sau sa șteargă toate datele. Va puteți proteja cu ajutorul sistemului
de autorizație folosit de Apache, sau pri ntr-un model de acces personalizat folosind LDAP,
fișiere tip .htaccess , etc. pe care sa le introduceți în scripturile PHP create.
Adesea, după ce politica de securitate a fost stabilita, iar utilizatorul PHP (in acest caz,
utilizatorul Apache) prezintă risc redus fata de sistem, iese la iveala faptul ca PHP este
restricționat în a scrie în fișierele și directoarele utilizatorilor, sau nu poate accesa și schimba
anumite baze de date. De asemenea, a fost securizat asemănător în a scrie fișiere bune și rele , sau
inserarea de tranzacții benefice sau dăunătoare bazelor de date.
O greșeală de securitate frecventa este ca atunci când se ajunge în acest moment, sa se
dea permisii de root serverului Apache, sau sa se escaladeze voit privilegiile din acesta, pentru a
facilita anumite acțiuni.
Escaladarea privilegiilor utilizatorilor Apache către root este deosebit de periculoasa și
poate duce la compromiterea întregului sistem, așa ca sudo'ing, chroot'ing, sau alte modalități de
a rula root nu ar trebui luate în co nsiderare de către administratorii de sistem.
Exista și soluții mai simple. Utilizând open_basedir puteți controla și restricționa ce
directorii doriți, în care poate avea acces PHP. In plus puteți seta zone apache -only, pentru a
restricționa toate activi tățile non -user, sau non -system, fișiere venite via web.4

2.6. MySQL

MySQL este cel mai popular sistem de management al bazelor de date Open Source
relationale SQL.
MySQL este una dintre cele mai bune baze de date relationale (RDBMS ) fiind util izata
pentru dezvoltarea de aplica ții software web -based.
O bază de date este o aplica ție separată care stochează o colec ție de date. Fiecare bază de
date are una sau mai multe API -uri distincte pentru crearea, accesarea, administrarea, căutarea și
replica rea datelor pe care le de ține.
Alte tipuri de baze de date pot fi folosite, cum ar fi fi șiere de pe sistemul de fi șiere sau
tabele de dispersie mari , dar citirea și scrierea datelor nu ar fi atât de rapida și ușoara, cu acele
tipuri de sisteme.
Deci, vom folosi sisteme de management de baze de date rela ționale (RDBMS) pentru a
stoca și gestiona un volum imens de date. Aceasta se nume ște bază de date rela țională, deoarece
toate datele sunt stocate în tabele diferite și relațiile sunt stabilite folosind chei primare sau a alte
taste cunoscute sub numele de chei străine.
Un sistem de management al Relational DataBase (RDBMS) este un software care:
– Vă permite să puneți în aplicare o bază de date cu tabele, coloane și indici.
– Garantează reveren țială Integritate între rânduri de diferite tabele.
– Actualizează automat indicii.
– Interpretează o interogare SQL și combină informa ții din diverse tabele.

27 Terminologie RDBMS:
Înainte de a proceda la explicarea sistemul de baze de date MySQL, ar fi necesare câteva
definiții referitoare la baza de date.

Bază de date: O bază de date este o colecție de tabele, cu date aferente.
Tabel: Un tabel este o matrice cu date. Un tabel într -o bază de date arata ca o foaie de calcul
simplu.
Coloană: o coloană (data element) conține date de singur tip, de exemplu codul poștal coloană.
Row: Un rând (intrarea sau înregistrare) este un grup de date aferente, de exemplu, datele dintr –
un abonament.
Redundanța: Stocarea datelor de două ori, redundant pentru a face sistemul mai rapid.
Cheie pri mară: O cheie primară este unica. O valoare a cheii nu poate fi găsita de două ori într –
un singur tabel. Cu o cheie, puteți găsi mai ușor un rând.
Cheia Externa: O cheie externă este PIN -ul de legătură între două tabele.
Cheie compusa: O cheie compusa (che ie compozite) este o cheie care constă din mai multe
coloane, pentru că o coloană nu este suficient de unica.
Index: Un index într -o bază de date seamănă cu un index la partea din spate a unei cărți.
Referențial de Integritate: Integritatea referentiala as igura că o valoare -cheie străina indica
întotdeauna un rând existent.

MySQL Database:

MySQL este un RDBMS rapid, u șor de utilizat, folosit pentru multe companii mici și
mari. MySQL este dezvoltat, comercializate și susținut de MySQL AB, care este o compa nie
suedeză. MySQL a devenit atât de popular din mai multe motive demne de luat in seama:
– MySQL este lansat sub o licen ță open -source. Deci nu exista nici o obliga ție de plata pentru
a-l folosi.
– MySQL este un program foarte puternic în domeniul său . Se ocupa de managementul unui
mare subset , cu func ționalitatea pachetelor de date mai mari si mai puternice.
– MySQL folose ște un limbaj standard al bine -cunoscutului limbaj date SQL.
– MySQL func ționeaz ă pe mai multe sisteme de operare și cu mai multe limbi, inclusiv PHP,
PERL, C, C ++, JAVA, etc.
– MySQL func ționează foarte rapid și funcționează bine, chiar cu seturi mari de date.
– MySQL este foarte prietenos cu PHP, limbajul cel mai apreciat pentru dezvol tare web.
– MySQL sus ține baze de date mari, de până la 50 de milioane de rânduri sau mai multe într –
un tabel. Limita de dimensiune de fi șier implicit pentru o masa este de 4GB, dar poate cre ște
(în cazul în care sistemul de operare poate suporta) la o limit ă teoretică de 8 milioane de
terabytes (TB).
– MySQL este personalizabil. Licen ța GPL open -source permite programatorilor să modifice
software -ul MySQL pentru a se potrivi lor medii specifice.

Administrative MySQL Command:
Voi prezenta o lista de comenzi im portante MySQL, care se folosesc mai des pentru a
lucra cu baza de date MySQL:

28 USE Databasename: Aceasta va fi utilizată pentru a selecta o anumita bază de date în
MySQL workarea.

o SHOW DATABASES: prezintă lista bazelor de date care sunt accesibile MyS QL
DBMS.
o SHOW TABLES: Afi șează tabelele din baza de date o dată ce o bază de date a
fost selectata cu comanda de utilizare.
o SHOW COLUMNS FROM tablename: Afi șează atributele, tipuri de atribute,
informații cheie, și alte informa ții pentru un tabel.
o SHOW INDEX FROM tablename: Prezintă detalii ale tuturor indicilor tabelului,
inclusiv PRIMARY KEY.
o SHOW TABLE STATUS LIKE tablename \G: Rapoarte detalii de performan ță
MySQL DBMS și statistici.

MySQL func ționează foarte bine în combina ție cu dife rite alte limbaje de programare
cum ar fi Perl, C, C ++, JAVA și PHP. Din următoarele limbi, PHP este cel mai popular, din
cauza capacită ților sale de dezvoltare de aplica ții web. PHP oferă diverse
funcții pentru a accesa baza de date MySQL și de manipu lare înregistrări de date în interiorul
bazei de date MySQL. Apelare func țiilor PHP se face în acela și mod în care se apelează orice
altă funcție PHP.
Funcțiile PHP pentru utilizarea cu MySQL vor avea următorul format general de:
mysql_function(value,valu e,…);

A doua parte a numelui func ție este specifică func ția, de obicei, un cuvânt care descrie
ceea ce face func ția. Următoarele sunt două din func țiile pe care le vom folosi:

mysqli_connect($connect);
mysqli_query($connect,"SQL statement");

Următorul exemplu arată o sintaxă generica de PHP pentru a apela orice func ție MySQL.
<html>
<head>
<title>PHP with MySQL</title>
</head>
<body>
<?php
$retval = mysql_function(value, [value,…]);
if( !$retval )
{
die ( "Error: a related error mess age" );
}
// Otherwise MySQL or PHP Statements
?>
</body>
</html>

29 Pornind de la capitolul următor, vom vedea tot mai important func ționalitatea MySQL
împreună cu PHP.
PHP a început ca un mic proiect open source care a evoluat odată ce tot mai mul ți oameni
au aflat cât de utilă a fost.
Rasmus Lerdorf a lansat prima versiune a PHP în 1994.
PHP este un acronim pentru "PHP: Hypertext Preprocessor".
PHP este un limbaj de scripting pe partea de server, care este încorporat în HTML.
Acesta este utiliz at pentru a gestiona dinamic baze de date, urmărirea sesiunii, chiar
construirea completa a unui site e -commerce.
Acesta este integrat cu un număr de baze de date populare, inclusiv MySQL,
PostgreSQL, Oracle, Sybase, Informix, si Microsoft SQL Server.
PHP este prietenos în executarea sa, în special atunci când este compilat ca modul
Apache pe partea Unix.
Serverul MySQL, odată ini țializat, executa chiar interogări foarte complexe, cu seturi de
rezultate uria șe în timp record.
PHP suportă un număr mare de protocoale majore, cum ar fi POP3, IMAP, și LDAP.
PHP4 adăugat suport pentru Java și arhitecturi de obiecte distribuite (COM și CORBA), ceea ce
face dezvoltarea posibila de la prima aplica ție.
PHP este iertător: limba PHP încearcă să fie cât mai iertă toare posibil.
Sintaxa PHP este C -Like.

Utilizări comune ale PHP
PHP îndepline ște funcțiile sistemului, adică de la fi șierele de pe un sistem se poate crea,
deschide, citi, scrie, și închideți respectivele fi șiere.
PHP poate administra forme, de exempl u, aduna date din fi șiere, salvează datele într -un
fișier, prin e -mail pute ți trimite datele, si returna date la utilizator.
Se pot adăuga, șterge, modifica elemente din cadrul bazei de date prin PHP.
Folosind PHP, pute ți restricționa utilizatorii să acc eseze anumite pagini ale site -ul
dumneavoastră.
Se pot cripta datele.

Caracteristicile PHP
Cinci caracteristici importante fac PHP foarte practic:
 Simplitate
 Eficiență
 Securitate
 Flexibilitate
 Familiaritate

Exemplu
Deoarece "Hello, World!" este un exemplu esen țial, în primul rând voi crea un script
amical "Hello, World!".
Așa cum am men ționat mai devreme, PHP este încorporat în HTML. Asta înseamnă că,
în rândul HTML normal (sau XHTML) va avea o sintaxa PHP ca aceasta:

30 <Html>
<Head>
<Title> Hello World </ title>
<Body>
<? Php echo "Hello, World!";?>
</ Body>
</ Html>

Acesta va produce următorul rezultat:
Hello, World!
Dacă ați examina ie șirea HTML din exemplul de mai sus, ve ți observa că acest cod PHP nu este
prezent în dosarul transmis de l a server la browser -ul Web. Totul din PHP -ul prezent în pagina
Web este prelucrat și separat de pagina; singurul lucru care s -a întors la client de la serverul web
este ieșirea HTML pura.
Tot codul PHP trebuie să fie inclus în interiorul uneia dintre cele trei etichete speciale de
marcare care sunt recunoscute de PHP.

<?php PHP code goes here ?>
<? PHP code goes here ?>
<script language="php"> PHP code goes here </script>

Securitatea bazelor de date

Astăzi, bazele de date sunt părți esențiale a le aplicațiilor web, dând posibilitatea acestora
de a servi conținut dinamic. Deoarece ,într -o bază de date se stochează informații secrete, cu
caracter confidențial, este necesar să fie luate măsuri de securizare a acestora.
Pentru a primi sau trimite or ice informație, trebuie sa te conectezi la baza de date, sa
trimiți un query valid, sa iei rezultatele, și sa închizi conexiunea. Recent, cel mai folosit limbaj
query pentru asemenea tip de interacțiune este Structured Query Language (SQL). Vezi cum un
atacator poate sa manipuleze un query SQL.
PHP nu va poate proteja bazele de date în sine. Următoarele secțiuni tind sa fie o
introducere în noțiunile de baza ale accesării și manipulării bazelor de date, cu scripturi PHP.
Trebuie urmată următoarea regula : securitate maxima. Cu cat creșteți masurile de
protecție asupra bazelor de date, cu atât mai putina este probabilitatea ca un atacator sa reușească
sa sustragă date importante sau să se folosească de ele. Creați structura și designul bazei de date
cat ma i eficient, după care va puteți pune problemele legate de securitate.

Designul bazelor de date
Primul pas este întotdeauna crearea bazei de date, numai în cazul în care nu optați sa
utilizați alta de pe alt server. Când baza de date este creată, ea este desemnată unui anume
utilizator, care a executat comanda de creare. In general, numai administratorul (sau superuserul)
poate modifica obiectele din acea bază de date, iar pentru a lăsa și alți utilizatori sa o folosească,
ei trebuie sa aibă acordul lui.

31 Este recomandat să nu se realizeze baze de date cu privilegii de administrator pentru alte
persoane, pentru ca acești utilizatori pot modifica orice fel de query, de exemplu, modificarea
schemei (ștergerea tabelelor) sau ștergerea întregului conținut.
Se pot face diferiți utilizatori de baze de date pentru fiecare aspect al aplicației, cu
drepturi limitate, în funcție de task -urile pe care le îndeplinesc. Se pot da numai privilegiile strict
necesare, și evitați ca același user sa interacționeze cu mai m ulte baze de date. [Baze de date
relaționale, C.Gyorodi, R.Gyorodi, pg. 124] Aceasta înseamnă că , dacă un utilizator va avea
privilegii la baza de date, acesta va avea privilegii limitate și nu va putea să facă decât schimbări
cu impact redus asupra aplica ției dumneavoastră.
Este bine să nu implementați toate soluțiile prin prisma scriptului web, în schimb
încercați să creați o schemă de bază de date cât mai competitivă, din care să extrageți simplu
informația. Dacă sistemul evoluează, noi porturi vor fi folosite pentru a manipula bazele de date,
și va trebui sa re -implementați scripturile pentru fiecare bază de date în parte.
Se poate să doriți să vă conectați la baza de date folosind encripția SSL pentru a spori
siguranța datelor, sau puteți folosi ssh pentru a cripta datele dintre clienții din rețea și serverul de
baze de date. Dacă este folosita una dintre aceste metode atunci monitorizarea traficului și
accesul la informațiile sensibile despre bazele de date ar fi foarte dificilă pentru un atacator.

Motivul alegerii MySQL
Dacă suntem în căutarea unui sistem gratuit sau necostisitor de gestiune a bazelor de date,
puteți alege din mai multe opțiuni: MySQL, mSQL, Postgres, unui din motoarele gratuite (dar
fără suport) furnizate de producătorii comercia li și așa mai departe. Când comparam MySQL cu
alte sisteme de baze de date, ne gândim la ceea ce este cei mai important pentru noi.
Performanță, suport, caracteristici (conformitate cu SQL, extensii etc.), condiții și restricții de
licențiere, preț; toate acestea constituie factori care trebuie luați în considerare. Date fiind aceste
considerații, MySQL are de oferit numeroase caracteristici atractive:
• Viteza. MySQL este rapid. Programatorii pretind că MySQL este cel mai rapid sistem
de baze de date pe ca re îl puteți găsi. Putem verifica această afirmație vizitând
http://www.mysql.com/benchmark.html, o pagina de comparație a performanțelor din
șirul Web MySQL.
• Ușurință în utilizare. MySQL este un sistem de baze de date cu performanțe ridicate,
dar relati v simplu, a cărui configurare și administrare sunt mult mai simple decât în
cazul sistemelor mai mari.
• Cost. MySQL este gratuit pentru majoritatea utilizărilor interne.
• Suport pentru limbaje de interogare. MySQL înțelege SQL (Structured Query
Language – limbaj de interogare structurat), limbajul preferat al tuturor sistemelor
moderne de baze de date. De asemenea, puteți avea acces la MySQL folosind aplicații
care acceptă ODBC (Open Database Connectivity), un protocol de comunicație cu
bazele de date cre at de Microsoft.
• Caracteristici. La server se pot conecta mai mulți clienți simultan. Clienții pot folosi
mai multe baze de date simultan. Puteți obține acces Ia MySQL în mod interactiv,
folosind numeroase interfețe care vă permit sa introduceți interogă ri și să vizualizați
rezultate: clienți în linie de comandă, browsere Web sau clienți X Window System.
De asemenea, este disponibila o varietate de interfețe de programare pentru limbaje
precum C, Perl, Java, PHP și Python. Astfel, avem opțiunea de a folos i programe

32 client preambalate sau de a scrie propriile programe client pentru aplicații
personalizate.
• Conectivitate și securitate. MySQL poate fi folosit integral în rețele, iar bazele de date
sunt accesibile de oriunde din Internet, deci putem partaja datele cu oricine, oriunde.
Dar MySQL are controlul accesului, astfel încât persoanele care nu au dreptul să ne
citească datele nu vor avea această posibilitate.
• Portabilitate. MySQL rulează pe numeroase varietăți de UNIX, precum și pe alte
sisteme non -UNIX, ca Windows și OS/2. MySQL rulează pe echipamente de la
calculatoare de birou la servere cu performanțe ridicate.
• Distribuție liberă. MySQL este ușor de obținut; pentru aceasta, folosim browserul de
Web. Dacă nu înțelegem funcționarea unei componente sau suntem curioși cu privire
la un algoritm, putem procura codul sursă și îl putem examina. Dacă nu ne place
modul de funcționare a unei componente, îl putem modifica. [Programarea în WEB ,
Kris Jamsa, Suleiman Lalani, Steve Weakley, 1997 ]

Baze de date în MySQL și PHP
Mai înainte de a porni construcția unor script -uri pentru baze de date, ar trebui să avem o
bază de date în care să plasăm informații și din care să citim. In această lecție vom vedea cum
cream o bază de date în MySQL și cum o pregătim pentru date. Ca un exemplu, vom crea o bază
de date de tip carte de ad rese de contact.
Bazele de date MySQL au un sistem de inițializare standard (un setup). Este vorba de o
bază de date, compusă din tabele, oarecum separate, conținând diferite câmpuri, etc. chiar dacă
sunt parte dintr -o bază de date. Fiecare tabelă conține înregistrări care sunt făcute din câmpuri.
Trebuie spus că modul de instalare a unei baze de date MySQL diferă de la o platformă la
alta. Informațiile cerute pentru conectarea la baza de date sunt: numele bazei de date, nume
utilizator și parola.
Pentru pachetul PHPMyAdmin (sau un program similar) instalat, se face conectarea
introducând numele de utilizator și parola. Dacă nu exista această cale, atunci se face întreaga
administrare a bazelor de date folosind script -uri PHP.

Cum se crează Tabela?
O tabelă este o secțiune din baza de date utilizată la memorarea unor informații
structurate (legate). In tabelă se definesc diferite câmpuri care vor fi folosite în tabelă.
Importanța tabelei rezultă din faptul că, aproape toate centrele cu baze de date t rebuie să fie
satisfăcute folosind doar o bază de date.
Crearea unei tabele în PHPMyAdmin se face scriind numele, se selectează numărul de
câmpuri și &Quot; apăsați" butonul (click).[www.w3schools.com] Se deschide un ecran setup în
care se creează câmpuril e pentru baza de date.

Câmpuri
Din multitudinea de câmpuri și de atribute disponibile în MySQL și vom discuta doar
câteva din ele:
Tipul câmpului Descriere
TINYINT Număr Întreg mic
SMALLINT Număr Întreg mic

33 MEDIUMINT Număr Întreg
INT Număr Între g
VARCHAR Text (maximum 256 caractere)
TEXT Text

Am redat doar câteva câmpuri disponibile, dar toate câmpurile permise se pot găsi pe
Internet.

Cum se realizează o Tabelă cu PHP?
O tabelă creată cu MySQL este mai usor de realiyat decât una cr eată din PHP. Etapele
sunt următoarele:
CREATE TABLE nume_tabel {
Fields}

Câmpurile sunt definite astfel:
fieldname type(length) extra info,

Nu se pune virgulă în ultimul câmp introdus.

Conectarea la o bază de date
Primul lucru care trebuie făcut, m ai înainte de a putea face ceva, este conectare la baza de
date MySQL. Acesta este un pas foarte important, pentru că, dacă nu suntem conectați,
comenzile către baza de date vor eșua.
Practic, pentru a folosi o bază de date trebuie să precizăm numele de utilizator
(username), parola (password) și numele bazei de date :
$username="nume_utilizator";
$password="parola";
$database="numele_bazei_de_date";

Desigur, aici s -ar putea discuta dacă nu -i riscant să păstrăm parola într -un fișier. Nu
trebuie să vă alarmați , însă, deoarece sursa PHP este prelucrată de server înainte de a fi trimisă
navigatorului, astfel încât este imposibil pentru orice utilizator să vadă scriptul.
Avem nevoie de o comandă care să lanseze conexiunea la baza de date:
mysql_connect(lo calhost,$username,$password);

Această linie spune PHP -ului să se conecteze la serverul de baze de date MySQL la
'localhost' (localhost se numește serverul pe care rulează PHP -ul. In afara cazului în care gazda
Web indică altceva, vom folosi localhost) fo losind numele de cont memorat în $username și
parola din $password.
Mai înainte de a discuta cum lucrăm cu baza de date, vom vedea încă o comandă:
mysql_close();

Aceasta este o comandă foarte importantă care închide conexiunea cu serverul de baze de
date. Scriptul va rula încă, dacă nu includem această comandă, iar prea multe conexiuni MySQL
deschise pot cauza probleme serverului web. Este un obicei bun să includem comanda de

34 închidere de mai sus după ce am introdus toate comenzile către baza de date, p entru a menține
platforma în bună stare.

Selectarea bazei de date
După ce ne -am conectat la severul de baze de date, trebuie să selectăm baza de date pe
care vrem s -o folosim. Trebuie să fie o bază de date la care avem acces, cu respectivul nume de
utilizator. Se folosește următoarea comandă:
@mysql_select_db($database) or die( "Baza de date nu poate fi selectata");

Aceasta spune PHP -ului să selecteze baza de date specificată în variabila $database (pe
care am definit -o mai înainte). Dacă conexiune a nu se poate realiza procesul (execuția script –
ului) se oprește afișând textul: “Baza de date nu poate fi selectata”
Această parte suplimentară 'or die' este bună pentru ieșire, chiar dacă nu asigură
decât un minim control al erorii.

Execuția comenzilor
După conectarea la server și selecția bazei de date dorite, putem începe execuția
comenzilor pe server. Există două moduri de a executa o comandă. Prima revine pur și simplu la
introducerea comenzii în PHP. Asta merge atunci când nu apar rezultate ca ur mare a execuției
comenzii. Cea de a doua variantă este să definim comanda ca o variabilă. Asta va atribui
variabilei rezultatele operației.
În această lecție vom folosi prima cale, deoarece nu așteptăm răspuns de la baze de date.
Comanda va arăta cam așa:
mysql_query($query);

Folosirea acestei forme a comenzii este utilă pentru că repetăm pur și simplu aceiași
comandă iarăși și iarăși fără a fi nevoie să memorăm altele. Tot ce avem de făcut este să
schimbăm variabila.

2.7. APACHE

Adesea men ționat ca simplu Apache, acesta este un server Web open source dezvoltat de
un grup de programatori. Prima versiune de Apache, pe baza NCSA httpd server Web, a fost
dezvoltată în 1995.
Dezvoltarea de bază a serverului Apache Web este realizată de un grup de aproxi mativ
20 de programatori voluntari, denumit Grupul Apache. Cu toate acestea, deoarece codul sursă
este disponibil gratuit, oricine poate adapta serverul pentru nevoi specifice, și există o bibliotecă
publică mare de Apache add -on-uri. În multe privin țe, de zvoltarea Apache este similară cu
dezvoltarea sistemului Linuxoperating.
Versiunea originală a Apache a fost scrisa pentru UNIX, dar există acum versiuni care se
execută în conformitate cu OS / 2, Windows și alte platforme.
Numele este un tribut adus trib ului nativ american Apache Indian, un trib cunoscut pentru
rezistenta sa si calitatile de războinici.

35 O neînțelegere comună este că a fost numit Apache deoarece a fost dezvoltat de la codul
de NCSA existent plus diverse patch -uri, de unde și numele unui server neuniform(patchy), sau
server Apache.
Apache este cel mai frecvent utilizat server web din lume. Se rulează pe majoritatea
sistemelor de operare, inclusiv sisteme de operare bazate pe Unix (cum ar fi Linux, Solaris,
Digital UNIX, și AIX) si siste me Unix -derivate (cum ar fi BSD, FreeBSD și BeOS) Mac OS și
Windows.
Apache a fost cel mai popular server HTTP pe internet din 1996. De și ambele Apache și
Microsoft IIS câ știgă locuri, cotele de pia ță sunt relativ constante, la pu țin sub 70% și, respectiv,
puțin peste 20%.
În luna octombrie a acestui an Apache a trecut o noua stacheta, cu peste 50 de milioane
de site -uri înregistrate de firma de sondaj Netcraft, de la 40 de milioane în luna februarie.

Care ii este originea?
La Centrul National pentru apl icații de procesare rapida (NCSA), Universitatea din
Illinois, în 1995. A fost pus împreună din patch -uri pentru serverul vechi NCSA HTTP, de unde
și numele: "un server neuniform (patchy)". Mai recent a fost sus ținut numele a fost ales din
respect pentru p uterea si rezistenta a na țiunii Apache.
Filozofia Apache Software Foundation este, "Instrumentele de publicare on -line ar trebui
să fie în mâinile tuturor, și companiile de software ar trebui să facă bani din furnizarea de
servicii cu valoare adăugată, cu m ar fi module de specialitate și suport … în măsura în care
protocoalele World Wide Web rămân "unowned" de o singură companie, web va men ține
condiții de concuren ță echitabile pentru întreprinderile mari și mici. "
Fundația Apache Software -ul este în sp atele a zeci de alte proiecte open source, inclusiv
recipientul Tomcat Java servlet, mod_perl, iar cadrul de aplicare Struts Java.

Ce îl recomanda?
Apache este extrem de configurabil si poate fi extins cu ajutorul modulelor compilate
pentru a oferi s uport pentru mai multe limbi diferite de programare server side, scheme de
autentificare și alte caracteristici. Noi module pot fi scrise cu ajutorul modulului API Apache.

Ce îl face deosebit?
Alte servere web au realizat repere mai bune, dar echipa Ap ache a spus, "Suntem de
părere că este mai bine să aibă un server gratuit suficient de rapid decât un server extrem de
rapid care costa mii de dolari. Apache este rulat pe site -uri care primesc milioane de hit -uri pe zi,
și au experimentat dificultă ți de p erformanță. "
Apache are reputa ția de a fi mai sigur decât IIS, și fiind fixat mai rapid si mai eficient
atunci când lucrurile merg prost.

Cât de greu se strune ște?
Este mai u șor de administrat, cu un număr de interfe țe grafice disponibile acum.
Un fun dal in Unix / Linux sistem / Solaris admin, și Perl sau programarea PHP este de
ajutor.

36 În ce cazuri este folosit?
Apache a fost preluat de la bloggeri pentru a contracara ofensiva societă ților
transnaționale concurente Apache care ar putea promova cu ușurință cele mai scumpe
echipamente.

Ce sisteme nu rulează?
Aproximativ 30 diferite sisteme de operare, inclusiv cele mai multe variante de Unix,
Linux și BSD, Windows, Mac OSX și Novell Netware. Apache este la pachet cu distribu ții
Linux și sute de p achete de proprietate, inclusiv Oracle RDBMS, servere de aplica ții WebSphere
IBM si Kylix și Delphi apartamente de dezvoltare Borland lui.

Ce urmează ?
Versiuni majore sunt rare, deoarece dezvoltarea nu este determinată de venituri ob ținute
de licență. Bug-urile sunt mult mai frecvente. Funda ția Apache Software prime ște aproximativ
40 de contribu ții pe zi de la dezvoltatori și utilizatori.
Un vierme care poate compromite sistemele care rulează serverul Web Apache în
sistemul de operare FreeBSD este cra wling Internet, dar răspândirea și impactul acestuia sunt
limitate, spun exper ții.
Viermele profită de o gaura de securitate cunoscut pe servere Web Apache prin scanarea
Internet și instalarea unei aplica ții backdoor când găse ște un server Web vulnerabil. Aceasta
backdoor permite atacatorului să controleze de la distan ță sistemul și să-l utilizeze în atacuri
asupra altor servere Web, în conformitate cu software -ul anti -virus furnizor F -Secure.
Serverul open source Apache este software -ul de server web cel mai frecvent utilizate,
care rulează pe 63% din site -uri Web, potrivit unui studiu realizat de analistul britanic Netcraft.
Cu toate acestea, posibilită țile viermelui, numit scalper de F -Secure, este limitat. "Este
afectat doar un mic fragment din uti lizatorii Apache", a declarat Mikko Hypponen, director de
cercetare la F -Secure, deoarece afectează numai Apache pe open source sistemul de operare
FreeBSD.
Mike Prettejohn, director la Netcraft, a fost de acord dar a spus, "FreeBSD este a treia cea
mai p opulara platforma pentru Apache după Linux și Solaris."
Hypponen nu vede viermele ca un pericol mare. "Versiunea curentă este risc scăzut. Se
raspandeste, putem vedea hit -uri generate de vierme, dar nu este larg răspândită. Ar putea infecta
o parte măsura bilă a serverului Web FreeBSD, dar că nu sa întâmplat încă", a spus el.
Variante ale viermelui ataca Apache pe alte platforme pot suprafa ță în curând, a avertizat
Hypponen. "Ar fi u șor de a schimba acest vierme pentru a lucra la Linux sau orice alt sistem .
Dar apoi, pe partea pozitivă, a ș crede că administratorii de servere Apache Web sunt
sârguincio și în patching, astfel încât răspândirea nu ar fi la fel de mare ca Code Red , care a
infectat aproximativ 200.000 de site -uri web în două zile aproximativ un an în urmă ", a spus
Hypponen.
Administratorii Apache au răspuns rapid, cu mai bine de șase milioane de site -uri web
care rulează pe Apache deja actualizat la Apache 1.3.26, o versiune a software -ul invulnerabil la
acest atac. Cu toate acestea, aproximati v 14 milioane de site -uri potențial vulnerabile rămân, a
declarat Netcraft într -un comentariu lunar.
Defectul in serverul Web Apache, care este exploatat de vierme afectează toate versiunile
de Apache 1.2, versiunile de Apache 1.3 până la 1.3.24 și versiu ni de Apache 2 pana la 2.0.36,

37 potrivit unui comunicat de Apache Software Foundation a lansat pe 20 luna iunie. Noul Apache
1.3.26 și Apache 2.0.39 rezolva problema, a declarat Funda ția.

Apache HTTP Server este un web server pentru sisteme ca: Unix, Micr osoft Windows,
Novell NetWare și alte sisteme de operare . Apache este de remarcat pentru că are un rol cheie în
dezvoltarea inițială a Internetului din lumea întreagă. Când a fost pentru prima data lansat,
Apache a fost singura sursa alternativa viabila l a Netscape Communications Corporation web
server ( în mod curent cunoscut ca și Sun Java System Web Server ). Apoi a evoluat la rivalul
Unix – servere web în termeni de funcționalitate și performanta. Din Aprilie 1996 Apache este
cel mai cunoscut server HT TP din întreaga lume a internetului, servind ca platforma de referință
împotriva căreia alte server web sunt intenționate și apreciate; ca și în Ianuarie 2007, Apache a
folosit la 60% din toate website -urile. Apache continuă să fie cel mai utilizat server web.
Apache este dezvoltat și menținut de un grup deschis de dezvoltatori de aplicații sub sigla
Fundației Apache Software . Eliberata sub licența Apache, serverul Apache HTTP este un
program gratuit .
Prima versiune a web serverului Apache a fost creată de Robert McCool, care a fost
serios implicat în Centru Național pentru Supercomputing Applications web server, cunoscut
simplu ca și NCSA HTTPd . Când Rob a părăsit NCSA la mijlocul anului 1994 a lăsat o
varietate de modele pentru a îmbunătăți circulația prin email. Rob McCool nu a fost singur în
eforturile sale. Alți dezvoltatori de aplicații au ajutat la formarea originalului "Apache Group":
Brian Behlendorf, Roy T. Fielding, Rob Hartill, David Robinson, Cliff Skolnick, Randy Terbush,
Robert S. Thau, An drew Wilson, Eric Hagberg, Frank Peters, și Nicolas Pioch. FAQ au
consemnat pe site -ul oficial al proiectului: “Numele Apache a fost ales din respect pentru Tribul
nativ indian American al apașilor“, bine cunoscut pentru îndemânările superioare în strategi a lor
și inepuizabila anduranță. Cea mai răspândită interpretare este aceea ca numele provine din
faptul ca atunci când a apărut la începutul anului 1995, web serverul a constat intr -un set de
patch -uri la codul de baza al NCSA HTTPd 1.3 și de aceea a fost "a patchy" server .Aceasta a
fost explicația inițială a website -ului acestui proiect.
Versiunea 2 a serverului Apache a fost o rescriere substanțială din codul Apache 1.x, cu
un mare accent asupra ulterioarei modulații și dezvoltarea unei rețele portabil e ,Apache Portable
Runtime. Partea centrala din Apache 2 x are mai multe intensificări majore fata de Apache 1.x .
Acestea include filetarea UNIX, suport mai bun pentru platforme non -UNIX , (cum ar fi
Microsoft Windows), un nou Apache API, și suport IPv6 . Prima lansare a Apache 2 a fost în
Martie 2000 cu prima disponibilitate generala în Mai 2002.

38 Capitolul 3.

PREZENTAREA SI IMPLEMENTAREA APLICAȚIEI

3.1 Baza de date utilizată

Baza de date folosită este MySQL. Pentru o mai ușoară manipulare a bazei de date,
utilitarul MySQL face o treabă bună, putând gestiona rapid și eficient datele, tabelele și întreaga
bază de date.[Sisteme de gestiune a bazelor de date, M.Velicanu, C. Bodea, I.Lungu, C.Ioniță,
G.Bădescu, pg. 18] Pentru conectarea la baze de date mysql, un fișier .php ce conține func țiile
necesare conectării și care se numește config.php a fost folosit.
În cele ce urmează o să vă prezint câteva dintre tabelele utilizate observându -se si
proprietățile câmpurilor:

Fig. 3. 1. Schema generala a aplicației

39
Fig. 3. 2. Tabelul „User” – useri care se conectează la admin

Fig. 3. 3. Tabelul „Produse” – produsele care sunt introduse din admin

40
Fig. 3. 4. Tabelul “Orders” – comenzile care se fac de pe site

Fig. 3. 5. Tabelul “Podu ct Images” – imaginile de la fiecare produs

Fig. 3. 6. Tabelul “Category” – categoriile de produse

41 Fig. 3. 7. Tabelul “Ratings” – rainting -urile puse de vizitatori

Fig. 3. 8. Tabelul “Templates” – template -urile pentru structura site -ului

Fig. 3. 9. Tabelul “Formmails” – mail-urile care se trimit de pe formularul de contact

3.2 Prezentarea aplicației

Fig. 3. 10. Schema logică a aplicației

42 Deoarece comerțul on line în România crește enorm în fiecare an, iar calculatorul a
deven it un instrument indispensabil, am creat acest magazin virtual de vânzări de calculatoare și
componente de calculatoare cu foarte multe avantaje atât pentru comerciant cât mai ales pentru
cumpărător.
Avantajele de a detine un magazin online sunt numeroase si mentionez aici doar cateva
dintre cele mai importante:
 un magazin online poate fi ținut "deschis" 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptamană
 personalul necesar conducerii si intreținerii unui magazin online este net mai puțin
numeros decat cel necesar intre ținerii unui magazin clasic
 chiria necesară unui magazin online este infimă, comparativ cu cea necesară pentru a
avea un magazin clasic.
 "rafturile" cu produse ale unui magazin online pot fi rearanjate prin cateva click -uri de
mouse, direct din birou, fară a necesita inchiderea magazinului, pe cand rearanjarea
produselor intr -un magazin clasic poate fi anevoioasa si de durata.
 pentru un vizitator, saltul de la o secțiune la altă sectiune se face instant, printr -un click.
 comparația între diverse produse est e facila, in cazul unui magazin online, ea putând fi
facută pe ecranul monitorului, pentru mai multe produse simultan.
 în cazul unor produse apreciate de cumparatorii precedenți, părerile acestora pot determina
potențialii clienți să intre in magazinul onl ine si să cumpere, și ei, aceleași produse.
 sortarea produselor în funcție de diverse criterii, cel mai important fiind pretul, lucru
practic imposibil de realizat intr -un magazin clasic.
 un cumparator într -un magazin online, nu numai ca nu este nevoit sa împingă caruciorul
de cumparaturi de -a lungul si de -a latul magazinului, dar îl și poate lăsa plin cu produse și
continua cumpărăturile după o perioadă de timp, timp in care produsele adăugate în coșul
său de cumpărături este păstrat pentru a fi adăugate a ltele sau pentru a le plăti.
 panoul de administrare este simplu și intuitiv. Se pot adăuga rapid produse și fotografii
ale produselor precum și oferte de prețuri.
Am ales sa instalez platforma Prestashop pentru o mai buna securitate a plaților si datelor
care suporta certificate SSL, optimizare SEO, integrare cu furnizorii de servicii, metode de plata
avansate ( card, Paypal etc) si permiterea de extinderi de vânzări la nivel international prin
posibilitatea realizarii unui magazin multilingv.
Prestashop c ombina viteza si codul elegant care se încarcă rapid si permite funcționalități
extinse prin intermediul modulelor. Este apreciat pentru ușurința de instalare si întreținere .
In concluzie, specialiștii recomanda Prestashop ca solutie e -commerce pentru maga zinele
virtuale mici si mijlocii.

Prestashop beneficiaza de cea mai simpla instalare si anume:
1. Urcarea pachetului de instalare care a fost descărcat de pe siteul www.prestashop.com
2. Dezarhivarea pachetului si instal area acestuia
3. Crearea unei baze de date
4. Configurarea shop -ului
5. Crearea design -ului
6. Instalarea diferitelor module pentru plata si transport
7. Crearea de categorii pentru produse
8. Adaugarea de produse

43 Aplicația este alcătuită din 2 module
Modulul de administra re – în acest modul se fac toate setările aplicație, se introduc produsele,
se gestionează paginile, se vizualizează comenzile, se introduce con ținutul.
Interfața utilizator în această secțiune se vizualizează produsele, con ținutul, se efectuează
comanda, se poate contacta proprietarul.
În cele ce urmează o sa prezint cele 2 module după cum urmează:

Modulul de administrare
Se accesează în browserul dumneavoastră următoarea adresa:
http://abes.ro/admin493fhsn tv
La introducerea aceste adrese va apare modulul de logare:

Fig.3. 11. Modulul de logare la sec țiunea admin

După introducerea user -ului si parolei se deschide pagina principală a modulului admin:

Fig.3. 12. Pagina principală de admin

44 În partea s tângă se află lista cu module active din site: modulul de produse, modulul de
comenzii, modulul de formulare de contact si cel de șabloane .

Fig.3. 13. Pagina de administrare comenzi

Fig.3. 14. Pagina de administrare produse

Interfața utilizator

În această pagină se prezintă site -ul. De aici se pot accesa celelalte meniuri, dând click pe
fiecare dintre acestea.
În meniul de sus sunt afișate categoriile disponibile.
În meniul „Produse” sunt afișate toate produsele disponibile pe site, alături d e titlu,
descriere si prețul acestora:

45

Fig.3. 15. Pagina de oferte afi șează acele produse care sunt setate din admin ca fiind produse la
ofertă:

Fig.3. 16. Pagina “Cum cumpăr”, este o pagină cu con ținut, in care se explică utilizatorului cu m
se cumpăra pe acest site:

46

Fig.3. 17. Pagina de contact, in această pagină există un form cu ajutorul căruia utilizatorul
poate lua legătura cu proprietarul:

47 Capitolul 4.

PARTICULARITĂȚI

Comercianții care fac tranzacții de sericii și produse prin Internet analizează eficiența
site-ului din trei puncte de vedere: cel global, care urmărește performanța de ansamblu a
magazinului, cel al marketingului și cel comercial.
Performanța globală a magazinului es te dată de calitatea managementului pe de o parte,
iar pe de altă parte de numărul de vizitatori plus volumul vânzărilor. Câteva întrebări care scoate
în evidență performanța globală a magazinului sunt: Care este volumul vânzărilor într -o anumită
perioadă de timp? Care este numărul de vizitatori ai site -ului într -o zi? Care este rata de
conversie (procentul de vizitatori care au efectuat cumpărături) pentru această lună?
Marketingul prin Internet este o parte foarte importantă a unei afaceri. Per ansamblu, el
format din activități desfășurate pentru a câștiga clienți pentru magazinele on -line și tehnici de a –
i fideliza. Tehnicile abordate pentru marketingul on -line sunt: bannerele introduse în paginile
web, la reperele (hiperlegăturile) plasate în motoarele de căutare și pe marile portaluri și la
campaniile de promovare prin e -mail. Exemple de întrebări care ajută la eficientizarea acestor
tehnici sunt: Care banner generează cel mai mare trafic și volum de vânzări? Care banner
stimulează realizarea celor mai multe vânzări? Ce produse aleg cumpărătorii să achiziționeze ca
urmare a accesării unui banner? Ce rată de conversie are fiecare banner? Ce portal aduce cel mai
mare volum de trafic? Ce portal generează cele mai multe vânzări? Câte vânzări sunt realizate de
fiecare reper plasat într -un motor de căutare? Ce produse achiziționează clienții ca urmare a
accesării unui anumit reper? Analiza de marketing trebuie să țină cont de segmentarea
cumpărătorilor. Are o mare importanță cunoașterea segmentelor, deoarece p ermite o mai bună
cunoaștere a clienților și a preferințelor acestora. Datorită segmentării pot fi utilizate seturi
diferite de variabile cum ar fi caracteristicile demografice și comportamentul cumpărătorului,
care sunt selectate în funcție de domeniul ca re trebuie analizat.
Când se face o analiza a eficienței din punct de vedere comercial a magazinului virtual se
au în vedere următoarele 4 aspecte: sortimentul de produse, sugestiile comerciale, metaforele de
cumpărare și particularitățile de design ale s ite-ului web.
Când se face o analiză din punct de vedere al sortimentului de produse se stabilește
gradul în care gama de mărfuri prezentate în magazinul on -line satisface clientul în ceea ce
privește categoriile de cerințe. În funcție de această analiză, comerciantul poate face schimbări
benefice vânzării, schimbând de exemplu, marca, calitatea, regulile de selecție, prețul de
vânzare.Câteva întrebări legate de eficiența magazinului virtual din punct de vedere al
sortimentelor sunt: Care sunt categoriile de produse care s -au vândut cel mai bine într -o anumită
perioadă de timp, de exemplu luna acesta? Care este rata de conversie pentru un anumit sector de
vânzări? Cât de frecvent și în ce cantitate sunt cumpărate produsele? Care sunt caracteristicile
produ selor care nu mai sunt solicitate? Care este procentajul de vânzări al unui produs, generat
de căutarea sa cu ajutorul unui motor de căutare?
Sugestiile comerciale sunt o categorie de tehnici în scopul prezentării și/sau grupării
produselor pentru a creșt e motivația de a cumpăra din magazinele on -line. Câteva exemple de
sugestii comerciale sunt: promoțiile, vânzările încrucișate, vânzările de tip upgrade și
recomandările. Sugestiile comerciale sunt atașate unor hiperlegături în paginile web. Întrebări
referitoare la eficiența sugestiilor comerciale: In ce procent au contribuit vânzările încrucișate la

48 venitul global? Care au fost perechile de produse care au avut cel mai mare succes în ceea ce
privește vânzările încrucișate? Care au fost cele mai puțin soli citate? Care este rata de conversie
globală pentru vânzările încrucișate? Care este rata de conversie globală pentru vânzările de tip
upgrade? Ce efect au avut promoțiile la creșterea venitulului global? Pe care nivele se plasează
cele mai bune promoții, în ceea ce privește cele mai vândute produse de pe site?
Metaforele de cumpărare într -un magazin online sunt instrumente pe care vizitatorii le
utilizează pentru a găsi produsele pe care -i interesează. De exemplu căutarea ierarhizată prin
catalogul de pro duse, diferite forme de căutare și configurația necesară pentru a solicita
produsele de comandă. Eficiența diferitelor metafore de cumpărare este foarte importantă pentru
comercianții online. La fel ca și în cazul sugestiilor comerciale, metaforele de cump ărare sunt
asociate unor hiperlegături în paginile web, permițând gruparea și aranjarea pe categorii a
hiperlegăturilor dintr -un magazin online în funcție de sugestiile comerciale și metaforele de
cumpărare .
Particularitățile de design ale site -ului de vân zări online reprezintă un alt criteriu de
analiză a eficienței comerciale a acestuia. Particularitățile de design se referă la impactul pe care
îl are imaginea asupra cumpărătorului: aspectul fundalului, instrumentele utilizate (filme,
imagini, text), culo area, caracterele și corpul literelor utilizate, dimensiunea, amplasarea acestor
elemente în pagină. Întrebările care ajută la stabilirea eficienței comerciale a particularităților de
design sunt: Ce elemente de design conduc la creșterea vânzărilor? Care pagină de web este cel
mai des accesată? Se vând mai bine produsele dacă sunt prezentate în colțul dreapta jos al paginii
de web?
Asemănător modului în care marketingul utilizează bannerele și referirile la site pentru
atragerea clienților, comerțul on -line folosește hiperlegăturile și legăturile către imagini pentru a
stimula potențialii clienți să acceseze paginile de vânzare a produselor. Comercianții prezenți pe
web apelează la o varietate de tactici pentru a comercializa produsele prin intermediul
hiperlegăturilor. Din această perspectivă, monitorizarea și măsurarea eficienței diferitelor tactici
de comercializare utilizate într -un magazin on -line poate fi împărțită în 3 categorii:
1. clasificarea hiperlegăturilor în funcție de scopurile lor comer ciale
2. monitorizarea și măsurarea traficului pe hiperlegături și analiza eficienței
3. decelarea profitului adus de hiperlegături pe tipuri de sugestii comerciale, metafore
de cumpărare și particularitățile de design folosite la realizarea pagi nii web a magazinului
on-line.

După ce s -au stabilit domeniile de analiză a eficienței magazinului on -line, trebuie
introdus un set de metrici, numite rate de microconversie, care pot fi utilizate la măsurarea
eficienței eforturilor depuse în domeniile an alizate. În mod tradițional, rata de conversie a unui
magazin on -line indică procentul de vizitatori care au efectuat cumpărături. În timp ce această
metrică este utilă pentru a evalua eficiența globală a magazinului, ea nu poate ajuta la stabilirea
factor ilor din magazin care pot afecta performanța comercială. Noțiunea de rată de
microconversie extinde această măsură tradițională, luând în considerare cei 4 pași efectuați la
realizarea cumpărăturilor on -line, care sunt:
1. impresia lăsată de produs; d atorită aspectului paginii de web în care produsul este
inserat, potențialul client trece la pasul următor

49 2. accesarea prin clic -ul dat pe hiperlegătură a paginii web a produsului; dacă
potențialul client este satisfăcut de informațiile prezentate, d e aspectul produsului, de preț
și de modul în care sunt prezentate aceste elemente atunci el trece la pasul următor
3. plasarea produsului în coșul de cumpărare
4. cumpărarea produsului și încheierea tranzacției.

Noțiunea de rată de microconvers ie extinde măsura tradițională, luând în considerare
obiectivele de marketing și comerciale asociate hiperlegăturilor. În acest mod, rata de
microconversie este asociată strategiilor de marketing și comerciale și poate fi utilizată pentru
evaluarea eficien ței diferitelor aspecte comerciale ale magazinului on -line. Spre deosebire de
tradiționalele rate de conversie care dau o măsură de ansamblu pentru întregul site, ratele de
microconversie pot fi calculate pentru fiecare produs, sugestie comercială, metafor ă comercială
și banner în parte; în speță pentru fiecare hiperlegătură către pagina produsului. În cele ce
urmează vor fi prezentate ratele de microconversie corespunzătoare aspectelor comerciale ce
sunt asociate unei hiperlegături.
1. Produsul. Ratel e de vizitare -accesare, accesare -plasare în coșul de cumpărături,
plasare în coș -cumpărare și/sau rata de vizitare cumpărare pot fi calculate pentru fiecare
articol comercializat în magazinul on -line pentru a determina eficiența unui articol.
Ratele de mic roconversie calculate pentru produs pot fi însumate pentru a obține ratele
pentru grupe de produse dacă acest lucru este necesar.
2. Sugestiile de cumpărare. Cele patru rate de microconversie și eficacitatea
hiperlegăturilor pot fi calculate pentru hi perlegături care apelează la vânzări încrucișate
sau de tip upgrade, la promoții și recomandări pentru a determina eficiența acestor
metode comerciale într -un magazin virtual.
3. Metaforele de cumpărare. Cele patru rate de microconversie și eficacitat ea
hiperlegăturilor pot fi calculate pentru hiperlink -uri care de exemplu, apar în paginile cu
rezultatele căutărilor, ca măsură de determinare a eficacității motorului de căutare utilizat.
4. Elemente de design. Hiperlegăturile către paginile care pr ezintă produse se pot
clasifica în funcție de anumite elemente precum: mijloacele (text, imagini) și culorile
utilizate, caractere și corpuri de litere folosite, dimensiunile elementelor din pagină și
amplasarea acestora. Cele patru rate de microconversie și eficiența pot fi calculate pentru
fiecare hiperlegătură pentru a genera eficiența diferitelor design -uri.

Prin urmărirea precisă a pașilor de cumpărare și a metricilor aferenți, se pot depista
punctele care generează pierderi de clienți și se pot lua m ăsurile necesare. Acest sistem nu este
dificil de implementat din moment ce accesările paginilor de web sunt înregistrate automat în
servere, iar traficul poate fi monitorizat.

50
Capitolul 5

CONCLUZII

O aplicație online (sau apl icație web) este accesibilă printr -un browser pe internet sau
într-o rețea locală (un intranet). Punctul forte al unei aplicații web este că poate fi folosită de un
număr infinit de utilizatori, fără ca ace știa să trebuiască să o instaleze și configureze p e propriul
calculator. Un exemplu de aplicație online este webmailul sau de ce nu, aplicația implementată
de mine ca lucrare de finalizare a studiilor.

Prin intermediul unei aplicații online se pot stoca, gestiona, modifica, trimite, primi și
procesa info rmația folosind conectivitatea internetului, folosind mai mulți utilizatori, mai multe
stații de lucru și mai multe procese în același timp. Deoarece aplicația este bazată pe internet nu
există incompatibilită ți hardware, viruși, aplicația si informația fi ind stocate pe un server
securizat.

Aplicația are si un rol de scădere a costurilor , utilizatorul având la dispozitie toate
informațile necesare , fără a fi nevoie de angajați sau de costuri suplimentare legate de locație
(chirie , intreținere) evitându -se astfel inchirierea unui spațiu comercial cu expunere ridicată
,acesta fiind astfel deschis 24/7

Promovarea site -ului poate fi făcută folosind rețelele de socializare și exact către
grupurile țintă .Putem urmării traficul de pe site cu scopul de a vedea de unde au venit clienții
care au finalizat o comanda .

Magazinul on -line atrage asupra sa o expunere la nivel național , adresându -se clienților
din diferite orașe ba chiar si diferite țări

Un alt avantaj al aplicației mele este menținerea stocurilor min ime, nefiind necesară
aprovizionarea de la furnizor decât in momentul unei comenzi ferme.

Toate acestea duc la simplificarea procesului business , având avantaje de natură
economică , de gestiune dar si de securitate .

Ca deosebire față de alte situ -ri de profil, am încercat să vin cu ceva nou, cu un mod de
atragere și satisfacere a cumpărătorilor, mai inedit și anume: posibilitatea cumpărătorului de a
comanda un produs personalizat . Se pot personaliza ambalajele produselor în funcție de
dorința clientulu i, pentru el însuși sau pentru a face un cadou mai deosebit.

Având în vedere avantajele unui magazin on line, precum și rapiditatea cu care se extinde
acest concept, voi avea în vedere să dezvolt și să optimizez această aplicație în funcție de opiniile
cumpărătorilor, trendul pieței on line precum și în funcție de evoluția produselor din domeniul
IT.

51

Fig.5 Opțiunea de personalizare a ambalajului produsului

52 BIBLIOGRAFIE

[1] „Proiectarea interf ațelor utilizator”, Gianina G abor
[2] „Baze de date relaționale: Concepte avansate”, Cornelia Győrődi, Robert Győrődi,
Editura Treira, 2000
[3] „HTML, CSS si XML prin EXEMPLE” , Teodoru Gugoiu, Editura Teora 2005
[4] „PHP si MySQL pentru site -uri web dinamice”, Larry Ullman, Editur a Teora 2006
[5] „Introducere in Ajax” – Traian Anghel, Editura Polirom 2006
[6] “Proiectarea siturilor web. Design și funcționalitate. (Ediția a II -a)”, Sabin Buraga,
Editura Polirom
[7] “Situri web la cheie. Soluții profesionale de implementare.”, Sabi n Buraga, Editura
Polirom, 2004
[8] “HTML pentru World Wide Web – Ghid de învățare rapidă prin imagini.”, Elizabeth
Castro, Editura Corint, 2003
[9] “Sisteme de gestiune a bazelor de date.”, M. Velicanu, C. Bodea, I. Lungu, C. Ioniță,
G. Bădescu, Editura Petrion.
[10] “Optimizarea paginilor WEB “, Acu, Ioan Calin , Polirom, Iasi 2003
[11] “Pagini Web Dinamice”, Anghel Traian , Scorpion , Gala ți , 2002.
[12] “Dezvoltarea aplica țiilor WEB folosind XHTML , PHP, MYSQL”, Anghel Traian,
Polirom, Iasi, 2005.
[13] “Programarea în WEB” , Kris Jamsa, Suleiman Lalani, Steve Weakley, Editura
ALL, București, 1997.
[14] “PHP4” , Bill McCarty, Editura Teora, București, 2003.
[15] “Learning JQuery 1.3” , Jonathan Chaffer, Karl Swedberg, Editura Packt, 2009.
[16] http://ro.wikipedia.org/
[17] http://www.php.net/
[18] http://www. programare.org /
[19] http://www.w3schools.com/
[20] http://www.jquery.com/
[21] www.eurostats.com
[22] www.internetworldstats.com
[23] www.prestashop.com
[24] www.cpanel.com

53 ANEXA I
config.php

$currentDir = dirname(__FILE__);
if (is_file( $currentDir.'/defines_custom.inc.php')) {
include_once($currentDir.'/defines_custom.inc.php');
}
require_once($currentDir.'/defines.inc.php');
$start_time = microtime(true);
define('_PS_SSL_PORT_', 443);
ini_set('default_charset', 'utf -8');
ini_set('ma gic_quotes_runtime', 0);
ini_set('magic_quotes_sybase', 0);
if (!headers_sent()) {
header('Content -Type: text/html; charset=utf -8');
}
if (!file_exists(_PS_ROOT_DIR_.'/config/settings.inc.php')) {
if (file_exists($currentDir.'/../install')) {
header('Location: install/');
} elseif (file_exists($currentDir.'/../install -dev')) {
header('Location: install -dev/');
} else {
die('Error: "install" directory is missing');
}
exit;
}
require_once(_PS_ROOT_DIR_.'/config/ settings.inc.php');
require_once(_PS_CONFIG_DIR_.'autoload.php');
require_once $currentDir . DIRECTORY_SEPARATOR . 'bootstrap.php';
if (is_file(_PS_CUSTOM_CONFIG_FILE_)) {
include_once(_PS_CUSTOM_CONFIG_FILE_);
}
if (_PS_DEBUG_PROFILING_) {
include_once(_PS_TOOL_DIR_.'profiling/Controller.php');
include_once(_PS_TOOL_DIR_.'profiling/ObjectModel.php');
include_once(_PS_TOOL_DIR_.'profiling/Db.php');
include_once(_PS_TOOL_DIR_.'profiling/Tools.php');
}
if (Tools::convertBytes(ini_get('uplo ad_max_filesize')) <
Tools::convertBytes('100M')) {
ini_set('upload_max_filesize', '100M');
}
if (Tools::isPHPCLI() && isset($argc) && isset($argv)) {
Tools::argvToGET($argc, $argv);
}

54 if (!isset($_SERVER['REQUEST_URI']) ||
empty($_SERVER['REQUEST_ URI'])) {
if (!isset($_SERVER['SCRIPT_NAME']) &&
isset($_SERVER['SCRIPT_FILENAME'])) {
$_SERVER['SCRIPT_NAME'] = $_SERVER['SCRIPT_FILENAME'];
}
if (isset($_SERVER['SCRIPT_NAME'])) {
if (basename($_SERVER['SCRIPT_NAME']) == 'inde x.php' &&
empty($_SERVER['QUERY_STRING'])) {
$_SERVER['REQUEST_URI'] =
dirname($_SERVER['SCRIPT_NAME']).'/';
} else {
$_SERVER['REQUEST_URI'] = $_SERVER['SCRIPT_NAME'];
if (isset($_SERVER['QUERY_STRING']) &&
!empty($_SERVER['QUERY_STRING'])) {
$_SERVER['REQUEST_URI'] .=
'?'.$_SERVER['QUERY_STRING'];
}
}
}
}

if (!isset($_SERVER['HTTP_HOST']) || empty($_SERVER['HTTP_HOST'])) {
$_SERVER['HTTP_HOST'] = @getenv('HTTP_HOST');
}
$context = Context::getContext();
try {
$context ->shop = Shop::initialize();
$context ->theme = new Theme((int)$context ->shop->id_theme);
if ((Tools::isEmpty($theme_name = $context ->shop->getTheme()) ||
!Validate::isLoadedObject($context ->theme)) &&
!defined('_PS_ADMIN_DIR_')) {
throw new PrestaShopException(Tools::displayError('Current
theme unselected. Please check your theme configuration.'));
}
} catch (PrestaShopException $e) {
$e->displayMessage();
}
define('_THEME_NAME_' , $theme_name);
define('__PS_BASE_URI__', $context ->shop->getBaseURI());
require_once($currentDir.'/defines_uri.inc.php');
global $_MODULES;
$_MODULES = array();
define('_PS_PRICE_DISPLAY_PRECISION_',
Configuration::get('PS_PRICE_DISPLAY_PRECISION'));

55 define('_PS_PRICE_COMPUTE_PRECISION_',
_PS_PRICE_DISPLAY_PRECISION_);
if (Configuration::get('PS_USE_HTMLPURIFIER')) {

require_once(_PS_TOOL_DIR_.'htmlpurifier/HTMLPurifier.standalone.php
');
}
Language::loadLanguages();
$default_country = new
Country(Configu ration::get('PS_COUNTRY_DEFAULT'),
Configuration::get('PS_LANG_DEFAULT'));
$context ->country = $default_country;
@date_default_timezone_set(Configuration::get('PS_TIMEZONE'));
$locale =
strtolower(Configuration::get('PS_LOCALE_LANGUAGE')).'_'.strtoupper(
Configuration::get('PS_LOCALE_COUNTRY'));
setlocale(LC_COLLATE, $locale.'.UTF -8', $locale.'.utf8');
setlocale(LC_CTYPE, $locale.'.UTF -8', $locale.'.utf8');
setlocale(LC_TIME, $locale.'.UTF -8', $locale.'.utf8');
setlocale(LC_NUMERIC, 'en_US.UTF -8', 'en_US.utf 8');
$cookie_lifetime = defined('_PS_ADMIN_DIR_') ?
(int)Configuration::get('PS_COOKIE_LIFETIME_BO') :
(int)Configuration::get('PS_COOKIE_LIFETIME_FO');
if ($cookie_lifetime > 0) {
$cookie_lifetime = time() + (max($cookie_lifetime, 1) * 3600);
}
if (defined('_PS_ADMIN_DIR_')) {
$cookie = new Cookie('psAdmin', '', $cookie_lifetime);
} else {
$force_ssl = Configuration::get('PS_SSL_ENABLED') &&
Configuration::get('PS_SSL_ENABLED_EVERYWHERE');
if ($context ->shop->getGroup() ->share_order) {
$cookie = new Cookie('ps -sg'.$context ->shop->getGroup() ->id,
'', $cookie_lifetime, $context ->shop->getUrlsSharedCart(), false,
$force_ssl);
} else {
$domains = null;
if ($context ->shop->domain != $context ->shop->domain_ssl) {
$domains = array($context ->shop->domain_ssl, $context –
>shop->domain);
}
$cookie = new Cookie('ps -s'.$context ->shop->id, '',
$cookie_lifetime, $domains, false, $force_ssl);
}
}

56 $context ->cookie = $cookie;
if (defined('_PS_ADMIN_DIR_ ')) {
$employee = new Employee($cookie ->id_employee);
$context ->employee = $employee;
if ($employee ->id_profile != _PS_ADMIN_PROFILE_) {
Shop::cacheShops(true);
}
$cookie->id_lang = (int)$employee ->id_lang;
}
if (isset($cookie ->id_lang) && $cookie ->id_lang) {
$language = new Language($cookie ->id_lang);
}
if (!isset($language) || !Validate::isLoadedObject($language)) {
$language = new Language(Configuration::get('PS_LANG_DEFAULT'));
}
$context ->language = $language;
require_once($currentDir.'/smarty.config.inc.php');
$context ->smarty = $smarty;
if (!defined('_PS_ADMIN_DIR_')) {
if (isset($cookie ->id_customer) && (int)$cookie ->id_customer) {
$customer = new Customer($cookie ->id_customer);
if (!Validate::i sLoadedObject($customer)) {
$context ->cookie->logout();
} else {
$customer ->logged = true;
if ($customer ->id_lang != $context ->language ->id) {
$customer ->id_lang = $context ->language ->id;
$customer ->update();
}
}
}
if (!isset($customer) || !Validate::isLoadedObject($customer)) {
$customer = new Customer();
if (Group::isFeatureActive()) {
$customer ->id_default_group =
(int)Confi guration::get('PS_UNIDENTIFIED_GROUP');
}
}
$customer ->id_guest = $cookie ->id_guest;
$context ->customer = $customer;
}
retrocompatibility */
$https_link = (Tools::usingSecureMode() &&
Configuration::get('PS_SSL_ENABLED')) ? 'https://' : 'http://';
$context ->link = new Link($https_link, $https_link);

57 define('_PS_OS_CHEQUE_', Configuration::get('PS_OS_CHEQUE'));
define('_PS_OS_PAYMENT_', Configuration::get('PS_OS_PAYMENT'));
define('_PS_OS_PREPARATION_',
Configuration::get('PS_OS_PREPARATI ON'));
define('_PS_OS_SHIPPING_', Configuration::get('PS_OS_SHIPPING'));
define('_PS_OS_DELIVERED_', Configuration::get('PS_OS_DELIVERED'));
define('_PS_OS_CANCELED_', Configuration::get('PS_OS_CANCELED'));
define('_PS_OS_REFUND_', Configuration::get('PS_O S_REFUND'));
define('_PS_OS_ERROR_', Configuration::get('PS_OS_ERROR'));
define('_PS_OS_OUTOFSTOCK_',
Configuration::get('PS_OS_OUTOFSTOCK'));
define('_PS_OS_OUTOFSTOCK_PAID_',
Configuration::get('PS_OS_OUTOFSTOCK_PAID'));
define('_PS_OS_OUTOFSTOCK_UNPAID_ ',
Configuration::get('PS_OS_OUTOFSTOCK_UNPAID'));
define('_PS_OS_BANKWIRE_', Configuration::get('PS_OS_BANKWIRE'));
define('_PS_OS_PAYPAL_', Configuration::get('PS_OS_PAYPAL'));
define('_PS_OS_WS_PAYMENT_',
Configuration::get('PS_OS_WS_PAYMENT'));
define('_PS_OS_COD_VALIDATION_',
Configuration::get('PS_OS_COD_VALIDATION'));
if (!defined('_MEDIA_SERVER_1_')) {
define('_MEDIA_SERVER_1_',
Configuration::get('PS_MEDIA_SERVER_1'));
}
if (!defined('_MEDIA_SERVER_2_')) {
define('_MEDIA_SERVER_2_',
Configuration::get('PS_MEDIA_SERVER_2'));
}
if (!defined('_MEDIA_SERVER_3_')) {
define('_MEDIA_SERVER_3_',
Configuration::get('PS_MEDIA_SERVER_3'));
}

58 ANEXA II
global.css – css-ul folosit pentru crearea meniului

@charset "UTF -8";
html, body, div, span, app let, object, iframe,
h1, h2, h3, h4, h5, h6, p, blockquote, pre,
a, abbr, acronym, address, big, cite, code,
del, dfn, em, img, ins, kbd, q, s, samp,
small, strike, strong, sub, sup, tt, var,
b, u, i, center,
dl, dt, dd, ol, ul, li,
fieldset, form, label, legend,
table, caption, tbody, tfoot, thead, tr, th, td,
article, aside, canvas, details, embed,
figure, figcaption, footer, header, hgroup,
menu, nav, output, ruby, section, summary,
time, mark, audio, video {
margin: 0;
padding: 0;
border: 0;
font: inherit;
font-size: 100%;
vertical -align: baseline; }

html {
line-height: 1; }

ol, ul {
list-style: none; }

table {
border-collapse: collapse;
border-spacing: 0; }

caption, th, td {
text-align: left;
font-weight: normal;
vertical -align: middle; }

q, blockquote {
quotes: none; }
q:before, q:after, blockquote:before, blockquote:after {
content: "";
content: none; }

59 a img {
border: none; }

article, aside, details, figcaption, figure, footer, header, hgroup,
main, menu, nav, section, summary {
display: block; }

/*!
* Bootstrap v3.0.0
*
* Copyright 2013 Twitter, Inc
* Licensed under the Apache License v2.0
* http://www.apache.org/licenses/LICENSE -2.0
*
* Designed and built with all the love in the world by @mdo and
@fat.
*/
/*! normalize.css v2.1.0 | MIT License | git.io/normalize */
article,
aside,
details,
figcaption,
figure,
footer,
header,
hgroup,
main,
nav,
section,
summary {
display: block; }

audio,
canvas,
video {
display: inline -block; }

audio:not( [controls]) {
display: none;
height: 0; }

[hidden] {
display: none; }

html {

60 font-family: sans -serif;
-webkit-text-size-adjust: 100%;
-ms-text-size-adjust: 100%; }

body {
margin: 0; }

a:focus {
outline: thin dotted; }

a:active,
a:hover {
outline: 0; }

h1 {
font-size: 2em;
margin: 0.67em 0; }

abbr[title] {
border-bottom: 1px dotted; }

b,
strong {
font-weight: bold; }

dfn {
font-style: italic; }

hr {
-moz-box-sizing: content -box;
box-sizing: content -box;
height: 0; }

mark {
background: #ff0;
color: #000; }

code,
kbd,
pre,
samp {
font-family: monospace, serif;
font-size: 1em; }

pre {

61 white-space: pre -wrap; }

q {
quotes: " \201C" "\201D" "\2018" "\2019"; }

small {
font-size: 80%; }

sub,
sup {
font-size: 75%;
line-height: 0;
position: relative;
vertical -align: baseline; }

sup {
top: -0.5em; }

sub {
bottom: -0.25em; }

img {
border: 0; }

svg:not(:root) {
overflow: hidden; }

figure {
margin: 0; }

fieldset {
border: 1px solid #c0c 0c0;
margin: 0 2px;
padding: 0.35em 0.625em 0.75em; }

legend {
border: 0;
padding: 0; }

button,
input,
select,
textarea {
font-family: inherit;
font-size: 100%;

62 margin: 0; }

button,
input {
line-height: normal; }

button,
select {
text-transform: none; }

button,
html input[type="button"],
input[type="reset"],
input[type="submit"] {
-webkit-appearance: button;
cursor: pointer; }

button[disabled],
html input[disabled] {
cursor: default; }

input[type="checkbox"],
input[type="radio "] {
box-sizing: border -box;
padding: 0; }

input[type="search"] {
-webkit-appearance: textfield;
-moz-box-sizing: content -box;
-webkit-box-sizing: content -box;
box-sizing: content -box; }

input[type="search"]:: -webkit-search-cancel-button,
input[type="search"]:: -webkit-search-decoration {
-webkit-appearance: none; }

button:: -moz-focus-inner,
input::-moz-focus-inner {
border: 0;
padding: 0; }

/*# sourceMappingURL=global.css.map */

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
A
PROIECTULUI DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul proiectului _______________________________________________ _____
__________________________________________________________ ________
______________________________________________ ____________ ________

Autorul proiectului _____________________________________________ _____

Proiectul de final izare a studiilor este elaborat în vederea susținerii
examenului de finalizare a studiilor organizat de către Facultatea de Inginerie
Electri că și Tehnologia Informației din cadrul Universității di n Oradea, sesiunea
iulie a anului universitar 2017 .
Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, CNP)_____________ _______
__________________________________________________________ ______ __
______ ___________________________________________________ _______ __,
declar pe proprie răspundere că aceast proiect a fost scris de către mine, fără nici
un ajutor neautoriz at și că nici o parte a proiectului nu conține aplicații sau studii
de caz publicate de al ți autori.
Declar, de asemenea, că în proiect nu există idei, tabele, grafice, hărți sau
alte surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale
privind drepturile de autor.

Oradea,
Data Semnătura