Specializarea Rela ții Interna ționale și Studii Europene [615702]

UNIVERSITATEA „DUN ĂREA DE JOS” GALA ȚI
Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie
Specializarea Rela ții Interna ționale și Studii Europene

EUROPA ȘI R ĂZBOIUL CIVIL DIN SIRIA.
CRIZA REFUGIA ȚILOR

Coordonator știin țific:
Prof. Dr. Arthur Tulu ș Absolvent: [anonimizat], Iulie 2018

CUPRINS

List ă de abrevieri ………………………………………….. …………………………………………… ……………… 2
List ă de figuri ………………………………………….. …………………………………………… ………………….. 3
Introducere ………………………………………….. …………………………………………… ………………………. 4
Capitolul I: R ăzboiul civil din Siria ………………………………………….. ………………………………….. 6
I.1. O scurt ă istorie a Siriei Moderne …………………………………………… ……………………………. 6
I.2. Siria: de la „Prim ăvara Arab ă” la r ăzboi civil ………………………………………….. …………. 12
Capitolul II: Criza refugia ților – O provocare pentru Europa …………………………………………. 23
II.1. Rute și mijloace ale migra ției din Siria c ătre Europa …………………………………………… 25
II.2. Impactul și consecin țele migra ției în Europa ………………………………………….. …………. 32
Capitolul III: Solu ții posibile a crizei refugia ților ………………………………………….. …………….. 44
IV. Studiu de caz. Migra ția și azilul în Europa de Est: România …………………………………….. 50
IV.1. Problematica investigat ă ………………………………………….. …………………………………… 50
IV.2. Ipoteza de lucru ………………………………………….. …………………………………………… ….. 50
IV.3. Obiectivele cercet ării ………………………………………….. ………………………………………… 51
IV.4. Metodica cercet ării ………………………………………….. …………………………………………… 51
IV.4.1. E șantionul investigat ………………………………………….. ………………………………….. 51
IV.4.2. Etapele cercet ării ………………………………………….. ……………………………………….. 51
IV.4.3. Metode de cercetare utilizate ………………………………………….. ……………………….. 52
IV.5. Prelucrarea datelor ………………………………………….. …………………………………………… . 53
IV.5.1. Metode de prelucrare ………………………………………….. ………………………………….. 53
IV.5.2. Prezentarea și reprezentarea grafic ă a celor mai semnificative rezultate ………… 53
IV.6. Interpretarea datelor ………………………………………….. …………………………………………. 5 7
Concluzii ………………………………………….. …………………………………………… ………………………. 63
Fi șă bibliografic ă ………………………………………….. …………………………………………… ……………. 66
Anexa 1 ………………………………………….. …………………………………………… …………………………. 72

2
List ă de abrevieri

Eurostat – Agen ția European ă de Statistic ă
FMI – Fondul Monetar Interna țional
IRIS – Ins titutul de Rela ții Interna ționale și Strategice
ISIL – St atul Islamic din Irak și Levant
ISIS – St atul Islamic din Irak și Siria
OIM – Orga niza ția Interna țional ă pentru Migra ție
ONU – Organi za ția Na țiunilor Unite
PIB – Produs ul Intern Brut
SDF – For țele Democrate Siriene
SNC – Consili ul Na țional Sirian
SUA – State le Unite ale Americii
UAR – Republica Arab ă Unit ă
UE – Uniune a European ă
UNHCR – Înaltul Comis ariat pentru Refugia ți al Na țiunilor Unite

3
List ă de figuri

Figura 2.1. Num ărul cererilor de azil în Europa 2016-2017 ………………………………. 25
Figura 2.2. Rute Mediteraneene de migra ție ………………………………………….. ……….. 27
Figura 2.3. Num ăr refugia ți Ruta Central ă Mediteranean ă 2011-2017 ………………… 28
Figura 2.4. Num ăr refugia ți Ruta Estic ă Mediteranean ă 2011-2017 ……………………. 31
Figure 2.5. Vârsta popula ției în Europa-2017 …………………………………………… ……….39
Figura 4.1. Grafic vârst ă refugia ți sirieni ………………………………………….. ……………..54
Figura 4.2. Grafic ocupa ții refugia ți sirieni …………………………………………… ………….55
Figura 4.3. Grafic cauze ale migra ției …………………………………………… …………………55
Figura 4.4. Grafic rute de migra ție …………………………………………… ……………………..56
Figura 4.5. Grafic condi ții de azil România ………………………………………….. …………..56
Figura 4.6. Grafic țar ă destina ție …………………………………………… ………………………..57
Figura 4.7. Activit ăți de integrare a copiilor refugia ți(Arhiv ă personal ă) ……………..60
Figura 4.8. Activit ăți de predare a limbii române refugia ților(Arhiv ă personal ă) …..60
Figura 4.9. Num ăr cereri de azil în Europa 2016-2017 ……………………………………….61

4
Introducere

Lucrarea de fa ță î și propune s ă prezinte contextul declan șă rii r ăzboiului civil
din Siria, conflictele din interiorul statului și nu în ultimul rând, s ă expun ă impactul
crizei refugia ților asupra teritoriului Europei.
Siria este țara în care Prim ăvara Arab ă s-a ciocnit de o dictatur ă hot ărât ă s ă
rămân ă la putere. De zeci de ani, liderii sirieni au impus stabil itate asupra amestecului
religios și grupurilor etnice care au caracterizat dintotdeauna spa țiul arab. Apoi, când
războiul civil a luat na ștere în anul 2011, sirienii seculari, radicalii islamici și jihadi știi
str ăini sunni ți s-au aliat împotriva for țelor loiale ale pre ședintelui Bashar al-Assad și,
uneori, au ajuns s ă lupte unul împotriva celuilalt, determinând str ămutarea a milioane
de cet ățeni c ătre zonele prospere ale Europei.
Unul dintre motivele pentru care am ales aceast ă tem ă este în primul rând legat
de faptul c ă Siria a devenit o problem ă politic ă de mare anvergur ă pentru majoritatea
ță rilor din afara regiunii ei, în mod special pentru Europa, și constituie o surs ă
inepuizabil ă de conflicte și instabilitate pe întregul glob. Tocmai de aceea a ap ărut
interesul de a în țelege fundamentele r ăzboiului din Siria și modalit ățile prin care
acesta înc ă mai func ționeaz ă și de a g ăsi posibile solu ții ale acestui conflict care a
devenit o problem ă esen țial ă în cadrul sistemului interna țional a c ărui securitate este
din ce în ce mai deteriorat ă.
Un alt motiv în alegerea temei este reprezentat de experien ța personal ă în
rela ție cu refugia ții sirieni veni ți din zona de conflict, care solicit ă azil pe teritoriul
României în Centrul de Cazare și Proceduri pentru Solicitan ții de Azil, Centrul pentru
Refugia ți Gala ți. Totodat ă, curiozitatea de a descoperi în ce m ăsur ă solicitan ții de azil
din Siria aleg s ă r ămân ă aici și ulterior, motivele pentru care odat ă ajun și în România
prefer ă s ă se deplaseze mai departe c ătre alte state nord-vestice, au dus la realizarea în
cadrul acestei lucr ări a unui studiu de caz pe aceast ă tem ă.
În acest sens, primul capitol prezint ă pe scurt istoria recent ă a Siriei,
precedentul r ăzboiului civil și gradul de implicare al dimensiunii religioase în cadrul
acestui conflict.
În capitolul al II-lea este explicat fenomenul migra ției în spa țiul european,
traseele și mijloacele prin care acest fenomen se manifest ă în Europa și impactul și
consecin țele asupra acesteia ilustrate mai ales prin statistici și rapoarte economice.

5
Capitolul III intitulat „Posibile solu ții ale conflictului din Siria” prezint ă pe
scurt actorii implica ți în cadrul războiului civil și propune câteva solu ții de durat ă în
vederea stabiliz ării situa ției.
România, pozi ționat ă geografic în spa țiul european și membr ă a Uniunii
Europene, este implicat ă în mod direct în contextul fenomenului migra ției prin
acceptarea și repartizarea cotelor de refugia ți. Astfel, ultima parte a lucr ării de fa ță
intitulat ă sugestiv „Studiu de Caz: Migra ția și Azilul în Europa de Est – România”
prezint ă rutele de migra ție parcurse de c ătre solicitan ții de azil din Centrul pentru
Refugia ți Gala ți care provin din Siria, ofer ă o viziune asupra condi țiilor de azil din
România și explic ă motivele pentru care migran ții sirieni aleg ță ri vestice și nordice
ale Europei ca destina ții de azil.
În consecin ță , cunoa șterea r ădăcinilor conflictului care a dus la declan șarea
războiului civil în Siria și, mai ales, în țelegerea fenomenului migra ției care a schimbat
complet dinamica Europei, atât din punct de vedere politic, cât și economic și social,
sunt importante în contextul g ăsirii unor solu ții viabile și prevenirea în viitor a unor
astfel de posibile crize.

6
Capitolul I: R ăzboiul civil din Siria

I.1. O scurt ă istorie a Siriei Moderne
De și ast ăzi Siria reprezint ă un focar permanent al conflictelor și violen țelor în
mas ă în care sunt angaja ți în principal majoritatea actorilor interna ționali importan ți,
nici istoria acesteia din ultimii 100 de ani nu este una domin at ă de pace și stabilitate.
Atribuirile contradictorii ale loca ției Siriei au impus sirienilor multe provoc ări
și oportunit ăți. Perioada Antic ă g ăsea Siria Mare permanent ocupat ă de puteri str ăine.
Cu toate acestea, au existat și oportunit ăți de a înv ăța idei noi, de a participa activ la
comer ț și de a crea institu ții puternice. Siria, cu toate acestea, s-a aflat frecve nt în
mâinile puterilor externe care erau superioare din punct de vede re militar și
tehnologic. Astfel, modelul unei Siriii cucerite și sub influen ță str ăin ă va continua
timp de mai multe secole.
Din punct de vedere istoric, numele „Siria” se refer ă la o regiune mult mai
mare decât cea configurat ă în prezent. Cel pu țin, Siria istoric ă include un dreptunghi
neregulat m ărginit de Marea Mediteran ă în vest, Mun ții Taur și Anti-Taur în nord și
de șerturile Siria, Arab și Sinai în est și sud. În termenii unit ăților politice de ast ăzi,
Siria istoric ă cuprinde toate cele patru state – Siria, Iordania, Israel și Liban – precum
și Cisiordania, Fâ șia Gaza și por țiuni substan țiale din sud-estul Turciei, iar europenii
mai folosesc adesea termenul de „Siria de Sud” pentru a se referi la Palestina. De și
recunoscută universal pentru mai mult de dou ă mii de ani ca o regiune de coeziune,
Siria istoric ă nu a avut niciodat ă o organizare politic ă. Nu a dobândit niciodat ă o
form ă politic ă cub forma unui teritoriu propriu care con ținea doar statul Siria și nimic
altceva. În acest sens, o putem asem ăna cu Noua Anglie sau Scandinavia (sau
Germania și Italia înainte de unificare); ca și acestea, Siria istoric ă era o regiune care
exista în afara unei structuri politice deoarece ea era, d e obicei, provincia unui imperiu
stabilit în alt ă parte, de și p ărți din acestea erau ocazional independente. Un patriot
sirian scria în 1912: „ Gloriile ei erau cele ale unei Siri i nerealizate; nici bine nu ie șea
de sub controlul vreunui conduc ător c ăci imediat intra sub alt control.. Dac ă Siria nu a
fost niciodat ă unificat ă, acest lucru a fost posibil deoarece a fost st ăpânit ă de
conduc ători, și niciodat ă de vreun guvern potrivit” 1.

1 K. T. Khairallah, La Syrie, Revue du Monde Musulman 19 (1912): 6, 16.

7
Din 1516 pân ă în 1918, Siria a constituit o mic ă parte a Imperiului Otoman,
stat având capitala în Constantinopol, care s-a extins de la Europa Central ă și pân ă în
sudul Arabiei. Guvernatorii otomani au împ ărțit teritoriul Siriei într-o varietate de
districte administrative în timpul acestor patru secole de domina ție.
Influen ța tot mai mare a francezilor în secolul al XIX-lea în S iria s-a oprit
pentru puterile europene în secolul al XX-lea. Primul R ăzboi Mondial a izbucnit în
1914, și, dup ă ce majoritatea arab ă a vrut s ă ias ă de sub domina ția otoman ă, ultimile
rămășițe ale Imperiului Otoman s-au al ăturat Puterilor Centrale (Germania, Austria-
Ungaria și Bulgaria) în cadrul r ăzboiului. Arabii, îns ă, sperau și credeau c ă al ăturarea
lâng ă tab ăra Alia ților a fost cea mai bun ă cale spre independen ță .
În 1916, dup ă c ăderea Imperiului Otoman, în urma unui acord secret numit
Acordul Sykes-Picot, francezii și britanicii î și împart ță rile arabe. Siria și Liban
cădeau sub influen ța francezilor, în timp ce Iordania și Irak apar țineau britanicilor.
Na ționali știi sirieni au promovat independen ța ță rii, dar francezii au
administrat teritoriul mai bine de dou ă decenii dup ă înfrângerea lui Feisal 2, fiul
Marelui Sharif care a preluat controlul asupra Siriei dup ă ce ora șul Damasc a c ăzut în
lupta arab ă din 1918. Liga Na țiunilor a pus Siria sub control francez în 1922, ceea ce
a confirmat acordul comunit ății interna ționale cu guvernul francez din Siria și Liban.
Siria sub administra ția francez ă a înregistrat progrese semnificative, îndeosebi
în materie de infrastructur ă, francezii reu șind s ă construiasc ă în zon ă drumuri, s ă
sprijine dezvoltarea și modernizarea metropolelor, s ă apeleze la reforme fiscale și s ă
încurajeze activit ățile de agricultur ă și sistemul de educa ție 3.
În ceea ce prive ște viziunea politic ă, francezii sunt printre cei care au
implementat o dezvoltare democratic ă a statului sirian. Economia ță rii era
subordonat ă intereselor franceze, și nu celor siriene, iar limba francez ă a devenit
obligatorie în institu țiile școlare. Aproape toate aspectele societ ății siriene erau
supravegheate, presa era și ea cenzurat ă, în timp ce autorit ățile franceze încercau s ă-și
înt ăreasc ă controlul prin sprijinul minorit ăților religioase cu scopul de a reduce
mi șcarea na ționalist ă arab ă, crezând c ă astfel vor împiedica preten țiile la
independen ță .

2 John Morrison, Creation of the modern Middle East Syria, (New York: Infobase Publishing, 2009)
23-32.
3 Daniel Neep, Occupying Syria under the French Mandate. Insurgenc y, Space and State
Formation (Cambridge University Press, 2012), 131-165.

8
Totu și, rezisten ța sirian ă fa ță de francezi a continuat, cea mai notabil ă revolt ă
care a avut loc fiind între 1925 și 1927.
În Europa, norii de furtun ă începeau s ă apar ă începând cu anii 1930, odat ă cu
amenin țarea din ce în ce mai mare a Germaniei Naziste. Puteril e europene, printre
care și francezii și britanicii, deveneau distra și de la ță rile lor aflate sub domina ție.
Acest lucru a determinat mi șcările na ționaliste în state precum Siria s ă câ știge o mai
mare credibilitate și un mai mare sprijin. Astfel, în 1938, francezii și sirienii au
negociat un tratat care a oferit pa și c ătre independen ță . Cu toate acestea, guvernul
francez a refuzat s ă aprobe în mod oficial tratatul, deoarece, având în vedere pozi ția
geografic ă, a decis că Siria va oferi o pozi ție militar ă strategic ă pentru r ăzboi. Mul ți
sirieni au reac ționat ferm împotriva acestui tratat, dar majoritatea au ales s ă sprijine
Fran ța și Alia ții deoarece cel de-al Doilea R ăzboi Mondial începea în 1939.
Situa ția din Siria s-a schimbat foarte mult în 1940 când Fran ța a c ăzut în
mâinile Germaniei Naziste care înfiin țeaz ă la Paris un guvern-marionet ă, numit
„Vichy France” 4. Germania a controlat astfel Vichy France și, prin urmare, a de ținut
controlul și asupra Siriei. Aceast ă situa ție s-a schimbat rapid mai târziu în 1940, când
for țele britanice și for țele franceze libere au luat Siria și Libanul înapoi de la
germani 5. Sus ținut ă acum de francezi și britanici, Siria și-a declarat independen ța în
1941. Francezii îns ă, au încercat periodic s ă-și restabileasc ă influen ța pân ă în 1946,
când ultimii lor solda ți au p ărăsit teritoriul. A fost recunoscut ă ca republic ă
independent ă în 1944 și a devenit membru al Na țiunilor Unite în 1945.
De atunci, au fost f ăcute multe încerc ări de a se elimina grani țele trasate de
europeni, dar pân ă acum toate au e șuat. Astfel, în loc s ă u șureze lucrurile, acordarea
independen ței statului Sirian a consolidat grani țele mult mai ferm.
Primii ani de independen ță au fost foarte nelini ști ți, marca ți de r ăsturn ări și de
multe încerc ări de preluare a puterii de guvern, majoritatea acestor înc erc ări fiind
conduse de c ătre militari, iar unii chiar aveau succes. Poilitica intern ă a împ ărțit de
asemenea și țara, deoarece au existat patru constitu ții și 20 de cabinete surprinz ătoare
care au condus guvernul între 1946 și 1956.
În 1949, Siria se împarte în patru ță ri independente – dou ă conduse de
musulmani (Siria și Transiordania), una de c ătre creștini (Liban), una de evrei (Israel),

4 Barrie Pit, 1995. „Conquest of Vichy Siria”. History of the Second World War (96):19, 523
5 A. B. Gaunson, The Anglo-French Clash in Lebanon and Syria, 1940-4 5 , (Scholarly & Reference
Division, 1987).

9
în timp ce p ărți mici erau conduse de Turcia și Egipt (Alexandretta și Fâ șia Gaza).
Aceea și regiune con ține ast ăzi opt unit ăți politice: Siria, Iordania, Liban, Israel,
Alexandretta, În ălțimile Golan, Cisiordania și Fâșia Gaza.
Organiza ția Na țiunilor Unite înfiin ța statul Israel, iar pe 14 mai 1948, țara și-a
declarat independen ța. Aceast ă ac țiune a fost puternic respins ă de arabi ale c ăror
ținuturi au fost remodelate și confiscate pentru a crea Israelul. Ziua de independen ță a
Israelului a declan șat un atac arab care a inclus for țe din Egipt, Siria, Liban și
Iordania. R ăzboiul s-a încheiat în 1949, dar f ără un acord de pace 6. În schimb,
Organiza ția Na țiunilor Unite a impus un armisti țiu armat între partidele aflate în
conflict. În mod tragic, peste 400 000 de palestinieni au fost str ămuta ți de r ăzboi și au
fost sco și din Palestina. Ei au r ămas f ără o țar ă de origine pân ă în prezent. Astfel,
semin țele acestei probleme moderne au fost ini țial plantate de c ătre acest r ăzboi între
Israel și na țiunile arabe înconjur ătoare. Pe m ăsur ă ce problema palestinian ă a ap ărut în
anii '50, Fran ța, Regatul Unit și Statele Unite au devenit puternici sus țin ători ai
Israelului. Uniunea Sovietic ă în acea perioad ă, a sus ținut interesele arabe. Astfel,
Orientul Mijlociu s-a implicat în problemele R ăzboiului Rece care au împ ărțit lumea
în multe locuri.
În 1956, Israelul a lansat o invazie masiv ă a Peninsulei Sinai din Egipt, cu
sprijinul francezilor și britanicilor. Siria, între timp, se îndep ărta din ce în ce mai mult
de Puterile Occidentale din cauza problemei palestiniene și a unui nou atac asupra
Egiptului.
Conflictele dintre Israel și vecinii s ăi au devenit din ce în ce mai frecvente în a
doua jum ătate a secolului al XX-lea. Un alt conflict major, numit R ăzboiul de Șase
Zile 7, a izbucnit în 1967. Siria, Iordania și Egipt, sus ținute de Na țiunile Arabe, au
suferit o pierdere umilitoare într-un r ăzboi care a durat doar 132 ore în perioada 5-10
iunie. La finalul luptei, for țele israeliene se aflau la mai pu țin de 50 de kilometri de
Damasc și capturaser ă deja În ălțimile Golan, puncte strategice din Siria, pe lâng ă
Peninsula Sinai din Egipt, Fâ șia Gaza dintre Egipt și Israel, Banca de Vest din
Palestina și Ierusalimul de Est, controlat ă de Iordania înc ă din 1948.
Leg ăturile dintre Egipt și Siria fuseser ă de mult timp închegate în special
datorit ă unit ății arabe care exista deja de secole. Aceast ă idee a fost amplificat ă și mai
mult de invazia Peninsulei Sinai și de intruziunea israelian ă pe teritoriile arabe. În

6 Efraim Karsh, The Arab-Israeli Conflict The Palestine War 1948, (Osprey Publishing, 2002), 72-87.
7 Morrison, 53.

10
1958, au avut loc alegeri în Egipt și Siria, alegeri care au propus o uniune între cele
dou ă ță ri. Rezolu ția a trecut cu o majoritate de voturi cople șitoare și a fost creat ă
astfel o federa ție a celor dou ă ță ri numit ă Republica Arab ă Saudit ă (UAR) cu Gama
Abdel Nasser din Egipt ca pre ședinte a noii Uniuni. Au fost efectuate reforme ale
terenurilor și s-au f ăcut pa și c ătre unificare. Dar, pe 28 septembrie 1961, unit ățile
armate siriene au preluat controlul asupra Damascului și au proclamat o nou ă Sirie
independent ă.
Tentativa de preluare a puterii din 1961 a fost urmat ă mai departe și de al ții,
ceea ce a creat un precedent de violen țe și lupte interne în vederea ob ținerii puterii în
Siria. În final, în 1970, ministrul Ap ărării Hafez al-Assad a fost ini țiatorul unei
lovituri de stat f ără v ărsare de sânge prin care și-a impus controlul prin partidul s ău.
Acest lucru a însemnat dec ăderea ideei de UAR și preluarea conducerii în Siria de
către un nou element, moderat și conservator, format din Partidul Ba'ath și al-Assad 8.
Preluarea puterii de c ătre partidul Ba'ath d ă startul guvern ării de 30 de ani a lui
Hafez al-Assad. Assad a devenit conduc ător al Siriei la vârsta de patruzeci de ani și a
transformat cea mai instabil ă țar ă din Orientul Mijlociu într-un stat de poli ție.
Guvernarea sa urma s ă fie marcat ă de practicile dictatoriale crescânde care au fost
sus ținute și efectuate de c ătre Partidul Ba'ath. Este adev ărat c ă el a adus stabilitate în
țar ă dup ă decenii de prelu ări și haos și a transformat o țar ă relativ mic ă într-un juc ător
regional important; cu toate acestea, el a condus și cu un pumn de fier și s-a promovat
pe el însu și pân ă în punctul de eroism, fapte care au marcat majoritatea a spectelor
societ ății siriene.
Cu toate acestea – și aceasta poate marca apogeul influen ței sale – guvernul lui
Hafez al-Asad a adoptat idei pan-siriene și le-a f ăcut pe acestea politica de stat a
Siriei. Dovezi circumstan țiale indic ă puternic faptul c ă din 1974, guvernul sirian a
făcut din ideea de „Siria Mare” principala pies ă de rezisten ță a politicii externe a ță rii.
Prin a face ca „Siria Mare” s ă fie ideea de baz ă a politicii sale, el a reu șit s ă o
transforme în realitate mai mult decât oricare alt conduc ător al secolului al XX-lea 9.
Cu toate c ă pre ședintele Hafez al-Assad a dezvoltat un stat-poli ție 10 , în care
guvernul controla în mod strict via ța social ă, politică și economic ă a poporului s ău,
acesta a înregistrat și deosebite progrese pentru țara sa. Acesta a investit în

8 Morrison, 46.
9 Daniel Pipes, Greater Syria The History of an Ambition , (OXFORD UNIVERSITY PRESS, 1997),
107.
10 Flint Leverett, Inheriting SYRIA. Bashar’s trial by fire , (The brookings institution, 2005), 23-27.

11
infrastructur ă, Barajul Thawra fiind construit pe râul Eufrat în perioada conducerii lui.
Educa ția a fost extins ă la mai multe segmente ale popula ției, iar nivelul de trai a
crescut. Pe plan extern, fostul pre ședinte sirian a men ținut rela ții strânse cu Uniunea
Sovietic ă pân ă în 1991. De asemenea, Hafez al-Assad s-a amestecat frecve nt în
politica intern ă a Libanului. Începând cu 1982, Siria a avut trupe sta ționate în Liban și
au continuat s ă trag ă în permanen ță sfori politice și militare în secolul XXI. Un alt
factor prin care Hafez al-Assad s-a f ăcut cunoscut în perioada sa de guvernare a fost
mutarea a mii de sirieni în Liban într-o încercare secret ă de a coloniza țara 11 .
În ceea ce privesc rela țiile cu Occidentul, acestea par s ă se amelioreze
începând cu 1990 când Sadam Hussein invadeaz ă Kuweit-ul, Siria al ăturându-se
coali ției Statelor Unite ale Americii împotriva Iraq-ului. Îns ă, la 10 iunie 2000 Al-
Assad moare, dup ă 30 de ani de guvernare a Siriei, marcând astfel sfâr șitul unei ere.
Hafez al-Assad a fost urmat la putere de un pre ședinte temporar, care a fost în
func ție doar pentru o scurt ă perioad ă de timp de aproximativ o lun ă. Alegerile de
necontestat l-au adus pe fiul lui, Bashar al-Assad, la putere. Aceste alegeri au adus
speran ța în rândul popula ției Siriei și în Ță rile Occidentale c ă guvernarea sa va fi mai
tolerant ă și mai liberal ă decât cea a tat ălui s ău. Aceast ă speran ță se baza pe faptul c ă
Bashar nu a fost foarte implicat în politic ă înainte de a deveni pre ședinte. De fapt, el a
fost practic absent din via ța public ă și a fost cunoscut doar pentru perspectiva sa
modern ă occidental ă care a rezultat din educa ția sa britanic ă din anii 1980.
Bashar a instaurat unele reforme în Siria, îns ă acestea au fost limitate în primii
ani ai pre ședin ției sale.
Dup ă atacurile din 11 septembrie 2001, rela țiile Siriei cu SUA par s ă se
schimbe în mod negativ, atunci când administra ția Bush caracterizeaz ă Siria și alte
state drept „axis of evil” 12 acuzând Siria de sprijin militar si financiar pentru teror ism.
Mai departe, rela țiile Siriei pe plan interna țional se înr ăut ățesc din ce în ce mai
evident, începând cu asasinatul fostului premier libanez Rafi c Hariri, unde guvernul
sirian era principalul suspect. Apoi, rela țiile se înr ăut ățesc în 2007 cu Israel, când
acesta efectueaz ă un raid aerian prin care bombarda un posibil "reactor nuclear" din
Siria.

11 Morrison, 62-64.
12 Courtesy eMediaMillWorks, Text of President Bush’s 2002 State of the Union Ad ress , discursul
disponibil online pe site-ul The Washington Post, a dministrat de The Washington Post, data acces ării:
17 mai 2018,
https://www.washingtonpost.com/wpsrv/onpolitics/tra nscripts/sou012902.htm??noredirect=on.

12
În ceea ce prive ște Europa, Siria reprezenta în anul 2007 un factor cheie în
stabilizarea regional ă și de ținea rolul de țar ă de tranzit între teritoriul european și
Orientul Mijlociu 13 .
În 2009, instalarea pre ședintelui Barack Obama la Casa Alb ă a oferit noi
posibilit ăți de discu ție între Siria și Statele Unite ale Americii, deoarece politica
extern ă a SUA a lucrat în aceast ă perioad ă pentru stabilirea unor rela ții mai bune.
Astfel, la sfâr șitul primului deceniu al secolului XXI, exista poten țialul îmbun ătățirii
politicii externe a Siriei.
În prezent, îns ă, lucrurile s-au schimbat radical, iar Europa se confrunt ă cu cea
mai mare criz ă umanitar ă de dup ă cel de-al Doilea R ăzboi Mondial, având consecin țe
grave asupra poporului s ău. De asemenea, conflictul are un impact destabilizator și
asupra regiunii într-un sens mai larg, prin exacerbarea difer en țelor politice și
răspândirea terorismului.
De-a lungul celor aproximativ șapte ani de r ăzboi, situa ția a devenit din ce în
ce mai complicat ă și periculoas ă în timp, iar viitorul Siriei este determinat în mare
măsur ă în afara grani țelor sale. Conflictul, care a început ini țial sub form ă de proteste
împotriva regimului lui Bashar al'Asaad, a degenerat într- un r ăzboi civil la scal ă larg ă,
implicând actori de la nivel global și devenind unul dintre cele mai periculoase
războaie ale acestui secol.
În vederea construirii unei imagini de ansamblu a situa ției actuale din Siria,
este necesar ă mai întâi atât în țelegerea modului în care a luat na ștere conflictul și
evolu ția acestuia către un război civil, cât și abordarea religioas ă și rolul acesteia în
cadrul conflictului.
I.2. Siria: de la „Prim ăvara Arab ă” la r ăzboi civil
Orientul Mijlociu și Africa de Nord au fost mult timp zone înc ărcate de
tensiuni și instabilit ăți. Cu toate acestea, r ăzboaiele arabe, cunoscute sub numele de
„Prim ăvara Arab ă”, au intensificat volatilitatea evenimentelor, transformând a cest
"punct fierbinte" într-o cutie a Pandorrei, al c ărei poten țial de explozie a avut
implica ții la nivel na țional, regional și global.
„Prim ăvara Arab ă” este un concept care denot ă un val revolu ționar de
demonstra ții, proteste și alte forme de opozi ție ale popula ției fa ță de guvernele

13 François Massoulie, Conflictele din Orientul Mijlociu , (Editura Allfa, 2003), 86.

13
violente și non-violente, rebeliuni și războaie civile prelungite în teritoriile arabe, care
au început la 18 decembrie 2010 14 .
În acest context, no țiunea de „stabilitate” î și pierde sensul pentru majoritatea
statelor din Orientul Mijlociu și se creeaz ă un precedent în ceea ce privesc conflictele
din aceast ă zon ă. Primele demonstra ții au avut loc în centrul Tunisiei și au fost
accelerate de un vânz ător de strad ă de 26 de ani, Mohamed Bouazizi, care a protestat
împotriva tratamentului primit de c ătre oficialii locali 15 . O mi șcare de protest, numit ă
de pres ă "Revolu ția de iasomie", s-a r ăspândit rapid în țar ă. Guvernul tunisian a
încercat s ă pun ă cap ăt nelini știlor prin utilizarea violen ței împotriva demonstra țiilor
stradale și oferirea de concesii politice și economice. Cu toate acestea, protestele au
cople șit curând for țele de securitate ale ță rii, iar pre ședintele Tunisiei, Zine al-Abidine
Ben Ali, a fost for țat să demisioneze și s ă fug ă din țar ă în ianuarie 2011. În octombrie
2011, tunisienii au participat la alegeri libere pentru membrii consiliului îns ărcinat cu
redactarea unei noi constitu ții, iar în decembrie 2011 func ția de pre ședinte și prim-
ministru a fost aleas ă și preluat ă în mod democratic.
Succesul acestei revolu ții nu a fost decât un precedent a ceea ce a urmat în
ță rile din regiunile apropiate. Valuri de proteste pro-democratice și revolte ale
popula ției au avut loc în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, începând cu 2010 și
2011 16 , provocând astfel regimurile autoritare puternic înr ădăcinate ale regiunii.
Demonstran ții care au participat la astfel de proteste și care și-au exprimat plângerile
politice și economice s-au confruntat cu represalii violente din partea for țelor de
securitate ale ță rilor lor.
În Siria, protestele s-au declan șat în sudul teritoriului la jum ătatea lunii martie
2011 și s-au răspândit ulterior în toat ă țara, popula ția solicitând demisia pre ședintelui
Bashar al-Assad. Regimul pre ședintelui a reac ționat cu o represiune violent ă
împotriva protestatarilor, atr ăgând astfel criticile liderilor interna ționali și grupurilor
militante pentru drepturile omului. Un consiliu de conducere pentru opozi ția sirian ă s-
a format imediat în Istanbul în august acela și an, iar mili țiile de opozi ție au început s ă
lanseze atacuri asupra for țelor guvernamentale. În ianuarie 2011, pre ședintele sirian

14 Dumitru Chican; Emanuel Peterliceanu, Noul Orient Mijlociu. Între "prim ăvara arab ă" și "haosul
constructiv" , (Editura Proema, 2013), 47.
15 Hal Marcovitz, The Arab spring uprisings , (ReferencePoint Press, 2014), 26-39.
16 Chican; Peterliceanu, 65.

14
Bashar al-Assad a fost chestionat într-un interviu acordat pre sei „The Wall Street
Journal”17 dac ă se a ștepta ca un val atât de mare de proteste s ă ajung ă în Siria,
proteste care se r ăspândeau deja în lumea arab ă și care au reu șit s ă pun ă capăt unor
conduc ători autoritari din Tunisia și Egipt 18 . Assad a recunoscut atunci c ă existau
greut ăți economice pentru o mare parte din popula ția Siriei, că progresele spre
reforma politic ă au încetinit și au stagnat pentru o perioad ă, îns ă era convins c ă Siria
va fi protejat ă de astfel de proteste prin faptul c ă pozi ția de rezisten ță a administra ției
sale fa ță de Statele Unite ale Americii și de Israel a fost pe aceea și und ă cu credin țele
poporului sirian, în timp ce liderii din Tunisia și Egipt care au fost da ți jos, au fost cei
care au dus o politic ă extern ă pro-occidental ă în contradic ție cu sentimentele
propriului lor popor. Debutul protestelor a ap ărut la doar câteva s ăpt ămâni dup ă
interviul acordat de Bashar al-Assad și a ie șit la suprafa ță faptul c ă situa ția
pre ședintelui era mult mai dec ăzut ă decât era el dispus s ă recunoasc ă.În realitate îns ă,
o varietate de probleme politice și economice declan șate cu mult timp în urm ă au
impulsionat Siria spre instabilitate.În momentul în care Assa d a succedat tat ălui s ău în
anul 2000, a venit la pre ședin ție cu reputa ția de moderator și reformator. Speran țele și
promisiunile care au fost ridicate de pre ședin ția lui Assad au fost în mare parte
neîmplinite. În politic ă, Bashar al-Assad a reînviat tactica autoritar ă a administra ției
tat ălui s ău, inclusiv cenzura, supravegherea și violen ța brutal ă împotriva celor care
erau suspecta ți a fi opozan ți ai regimului. De asemenea, el a supravegheat
liberalizarea semnificativ ă a economiei dominate de statul sirian, îns ă aceste
schimb ări au contribuit, în cea mai mare parte, la îmbog ățirea unei re țele de capitali ști
care erau în leg ături strânse cu regimul. Înainte de începerea revoltelor, societatea
sirian ă se afla într-o stare de represiune, cu inegalit ăți din ce în ce mai evidente în
ceea ce priveau bog ăția și acordarea privilegiilor 19 . Criza mediului înconjur ător a jucat
și ea un rol în declan șarea revoltelor din Siria deoarece între 2006 și 2010, țara a
suferit cea mai grav ă secet ă din istoria modern ă a ță rii. Sute de mii de familii de
agricultori au fost reduse la s ărăcie, provocând o migra ție în mas ă a oamenilor din
mediul rural în zonele urbane.

17 Jones Dow, Interview With Syrian President Bashar al-Assad , interviu disponibil online pe site-ul
The Wall Street Journal, administrat de The Wall St reet Journal, data acces ării: 17 mai 2018, la adresa
https://www.wsj.com/articles/SB10001424052748703833 204576114712441122894
18 Christopher Phillips, The Battle for Syria-International Rivalry in the N ew Middle East (Yale
University Press, 2016), 40.
19 Chican; Peterliceanu, 51.

15
În martie 2011 încep în Siria protestele antiguvernamentale. Î n ora șul sud-
vestic Dar'a, la data de 18 martie,au fost ucise 4 persoa ne atunci când for țele de
securitate au deschis focul asupra unor protestatari sup ăra ți de arestarea unor tineri
sirieni care au scris graffiti antiguvernamentale. Prote stele s-au declan șat curând și în
alte ora șe siriene, inclusiv B āniy ās, Latakia, Homs și Ḥam āh20 . În primele zile ale
crizei, regimul Assad a reac ționat agresiv, apelând la serviciile de securitate ale ță rii
pentru a suprima mitingurile, de multe ori deschizând focul asupra protestatarilor și
pentru a-i aresta pe disiden ții suspec ți.Totu și, aceste tactici aspre nu au reu șit s ă
suprime mi șcările de protest, situa ția r ăsturnându-se complet; rapoartele privind
violen ța din partea for țelor de securitate au mobilizat și mai mul ți sirieni împotriva
guvernului, iar înmormânt ările protestatarilor uci și au devenit puncte de adunare
pentru noi demonstra ții. Din cauza restric țiilor severe impuse de regim asupra
jurnali știlor, informa țiile cu privire la situa ția de criz ă în care se afla Siria s-au
răspândit cu greu, în principal ele mai erau posibile prin decl ara ții ale martorilor
oculari și videoclipuri ale amatorilor. Pân ă la sfâr șitul lunii aprilie, guvernul a început
să desf ășoare opera țiuni militare 21 împotriva unor centre presupuse de activit ăți
antiguvernamentale, cum ar fi Dar' ā, B āniy ās și Homs, prin înconjurarea zonelor de
incidente cu artilerie și luneti ști, întreruperea comunica țiilor și a energiei electrice și
efectuarea de raiduri cu tancuri și trupe militare. Rapoartele privind arest ările și
crimele au devenit lucrurileobi șnuite de zi cu zi.
Bashar al-Assad și al ți înal ți oficiali ai guvernului s ău au insistat c ă revolta a
fost reprezentat ă, în primul rând, de activitatea grupurilor armate sponsoriza te din
afara teritoriului Siriei, din str ăin ătate,fiind grupuri trimise în mod special pentru a
destabiliza țara. De și regimul a subliniat public dezvoltarea sentimentului
antiguvernamental în rândul sirienilor, conduc ătorul regimului a decis s ă ia m ăsuri
pentru a calmagrup ările militante, introducând concesii care vizau în mod direct kurzii
și musulmanii sunni ți conservatori. În aprilie, guvernul a adoptat m ăsuri de ridicare a
legii de urgen ță a Siriei, care fusese în vigoare timp de 48 de ani, și a dizolvat Curtea
Suprem ă de Securitate de Stat din Siria, o instan ță special ă care îi ap ăra pe cei acuza ți
de provocarea guvernului și ac țiuni împotriva acestuia. Membrii opozi ției au catalogat
aceste reforme drept strict formale, iar îndoielile lor au început s ă apar ă atunci când

20 Phillips, 50.
21 Anthony Shadid, Syria Escalates Crackdown as Tanks Go to Restive Ci ty , articol disponibil online pe
site-ul The New York Times, administrat de The New York Times, data acces ării: 17 mai 2018, la
adresa: https://www.nytimes.com/2011/04/26/world/mi ddleeast/26syria.html

16
campania violent ă a guvernului împotriva protestatarilor a continuat s ă fie
neschimbat ă.
Rapoartele despre ciocnirile dintre mili țiile armate de opozi ție și trupele
guvernamentale au început s ă apar ă începând cu vara anului 2011. Multe dintre mili ții
au inclus, printre al ții, membri defavoriza ți ai for țelor armate siriene. În septembrie,
un grup de activi ști ai opozi ției care s-au întâlnit la Istanbul au anun țat formarea
Consiliului Na țional Sirian (SNC), un grup umbrel ă care sus ținea că reprezint ă
opozi ția sirian ă.
Între timp, represiunea guvernului adresat ă împotriva protestatarilor și a
opozi ției a condus la o condamnare puternic ă de c ătre liderii interna ționali și grupurile
pentru drepturile omului, iar pân ă în vara anului 2011, Siria s-a îndreptat c ătre izolare
interna țional ă. Statele Unite ale Americii și Uniunea European ă au impus sanc țiuni
care includeau interdic ții de c ălătorie și înghe ță ri de active,vizându-i direct
pepre ședintele Siriei, Bashar al-Assad, și mai mult de o duzin ă de ofi țeri superiori
sirieni suspecta ți c ă au sus ținut ac țiunile guvernului împotriva protestatarilor. În plus,
a fost aplicat și un embargo al armelor asupra întregii ță ri. De asemenea, violen țele
care au avut loc asupra civililor au deteriorat rela țiile Siriei cu alia ții regionali, în
special cu Turcia, care a obiectat în nenum ărate rânduri aceste ac țiuni. În iunie 2011,
Turcia a primit mii de refugia ți în urma unui atac al for țelor guvernamentale asupra
ora șului nordic sirian Jisr al-Shug ūr. Situa ția umanitar ă din ce în ce mai grav ă a
determinat apelul la interven ția militar ă interna țional ă, dar alia ții Siriei, Rusia și
Iranul, au continuat s ă se opun ă, cerând mai mult timp pentru guvernul sirian cu
scopul de a face fa ță nelini știlor interne. În octombrie, Rusia și China au respins o
rezolu ție 22 a Consiliului de Securitate al ONU condamnând represiunea siri an ă,
blocând efectiv calea sanc țiunilor ONU sau o interven ție militar ă aprobat ă de ONU,
cum a fost de exemplu interven ția care a înl ăturat liderul libanez Muammar al-
Qaddafi mai devreme în acela și an 23 .
Consiliul de Securitate al ONU nereu șind să ajung ă la un acord privind
interven ția în Siria,a apelat la eforturile statelor din Orientul Mi jlociu de a pune cap ăt
crizei. Sub presiunea Arabiei Saudite, a Qatarului și a Turciei, în noiembrie 2011,

22 United Nations, Security Council Fails to Adopt Draft Resolution Co ndemning Syria’s Crackdown
on Anti-Government Protestors, Owing to Veto by Rus sian Federation, China, disponibil online pe site-
ul United Nations, administrat de United Nations, d ata acces ării: 17 mai 2018, la adresa:
https://www.un.org/press/en/2011/sc10403.doc.htm.
23 Phillips, 68.

17
Siria a acceptat un plan de pace propus de Liga Arab ă. Planul cerea guvernului sirian
să înceteze violen ța împotriva protestatarilor și s ă permit ă delega ției de monitorizare a
Ligii Arabe să intre în țar ă. Mai mul ți critici 24 au v ăzut consim ță mântul guvernului
sirian ca o tactic ă de întârziere și astfel nu au fost surprin și când guvernul sirian s-a
retras rapid din cadrul acordului. La sfâr șitul lunii decembrie, sub presiune, oficialii
sirieni au convenit s ă pun ă în aplicare planul Ligii Arabe. Cu toate acestea, planul n u
a reu șit s ă produc ă nicio schimbare semnificativ ă. Violen ța a persistat în ciuda
prezen ței delega ției de monitorizare și au existat rapoarte asupra faptului c ă mi șcările
delega ților de monitorizare au fost strict controlate de guvernul sir ian. Dup ă ce mai
multe ță ri arabe și-au retras monitorii în fa ța îngrijor ărilor legate de siguran ța lor, Liga
Arab ă a suspendat oficial misiunea de monitorizare la 28 ianuarie 2012.
Pe m ăsur ă ce au crescut mili țiile de opozi ție, au crescut și atacurile lor asupra
forțelor guvernamentale, revolta începând astfel s ă îmbrace forma unui r ăzboi civil.
Sus țin ătorii ofensivei pentru implantarea lupt ătorilor rebeli în ora șe precum Homs,
Idlib și Ḥam āh au înregistrat cel mai mare num ăr de mor țiv ăzut pân ă atunci în conflict
având în vedere faptul c ă for țele guvernamentale au înconjurat și au bombardat
cartierele de opozi ție,cu mai pu țin interes și îngrijorare fa ță de popula ția civil ă. Aceste
atacuri au dat un nou semnal de urgen ță deliber ărilor actorilor interna ționali privind
posibilitatea acord ării de sprijin financiar și militar rebelilor, și astfel lupt ătorii rebeli
sirieni au început s ă primeasc ăîn curând fonduri și echipamente din Qatar și Arabia
Saudit ă. Ță rile occidentale, de și în mare parte simpatizau cu grupurile de rebeli, au
fost reticente în a acorda ajutor militar substan țial,temându-se c ă ar putea sus ține
astfel grup ările sunnite extremiste în cadrul rebeliunii.Aceste grup ări extremiste au
inclus o varietate de mili ții islamiste regionale, precum și Frontul Nusrah, un afiliat
nou format al al-Qaeda,grupare responsabil ă pentru o serie de atacuri cu bomb ă
asupra for țelor de poli ție și for țelor militare.
În luna martie a anului 2012, Consiliul de Securitate al ONU a aprobat un plan
de pace care, asemenea planului Ligii Arabe, a cerut guvernului sirian s ă pun ă cap ăt
violen ței și s ă accepte o încetare a focului monitorizat ă. Planul, promovat de fostul
secretar general al ONU, Kofi Annan, a intrat în vigoar e în aprilie, dar s-a pr ăbu șit

24 Neil MacFARQUHAR, Arab League Votes to Suspend Syria Over Crackdown , articol disponibil
online pe site-ul The New York Times, administrat d e The New York Times, data acces ării: 17 mai
2018, la adresa https://www.nytimes.com/2011/11/13/ world/middleeast/arab-league-votes-to-suspend-
syria-over-its-crackdown-on-protesters.html

18
rapid, ambele p ărți înc ălcând acordul de încetare a focului. În iunie, ONU a suspendat
oficial misiunea de monitorizare.
Pân ă la începutul anului 2012, mul ți observatori interna ționali și membri ai
opozi ției au ajuns s ă considere Consiliul Na țional Sirian din Istanbul ca fiindredus
teriorial și sl ăbit de luptele pentru reprezentarea efectiv ă a opozi ției. Dup ă luni de
diploma ție contencioas ă, în noiembrie, liderii opozi ției siriene au anun țat formarea
unei noi coali ții, denumit ă Coali ția Na țional ă pentru For țele Revolu ționare și de
Opozi ție Siriene (denumit ă uneori „Coali ția Na țional ă Sirian ă”). În luna urm ătoare,
coali ția a fost recunoscut ă de c ătre zeci de ță ri drept reprezentant legitim al poporului
sirian.
Pân ă la sfâr șitul anului 2012, situa ția militar ă p ărea să se apropie de un impas.
Lupt ătorii rebeli au avut o rezisten ță ferm ă în zonele de nord ale ță rii, dar au fost
împiedica ți de deficien țe în ceea ce prive ște echipamentul, armamentul și organizarea.
În acela și timp, for țele guvernamentale, sl ăbite și ele, p ăreau, de asemenea, incapabile
să ob țin ă câ știguri mari. Combaterea zilnic ă a continuat în zonele contestate,
determinând cre șterea din ce în ce mai mare a num ărului de civili mor ți.
În lipsa unui rezultat decisiv, alia ții interna ționali ai guvernului sirian și ai
rebelilor și-au intensificat sprijinul, introducând perspectiva unui r ăzboi regional
proxy. Efoturile Turciei, Arabiei Saudite și Qatarului de a finan ța și a furniza arme
rebelilor au devenit din ce în ce mai publice la sfâr șitul anului 2012 și începutul anului
2013, în timp ce guvernul sirian a continuat s ă primeasc ă arme din partea Iranului și
grupului militar libanez Hezbollah. Pân ă la sfâr șitul lui 2012, gruparea Hezbollah
începuse deja s ă-și trimit ă propriii lupt ători în Siria pentru a sus ține confruntarea
împotriva rebelilor.
Au fost lansate noi cereri de ac țiune militar ă interna țional ă25 în Siria dup ă
presupusele atacuri cu arme chimice din suburbiile Damascului, c are au ucis sute de
persoane în data de 21 august 2013. Opozi ția sirian ă a acuzat for țele pro-Assad c ă au
efectuat atacurile, îns ă oficialii sirieni au negat folosirea armelor chimice și au afirmat
faptul c ă, dac ă ar fi fost folosite astfel de arme chimice,cei care sunt de învinuit sunt
for țele rebele. În timp ce inspectorii de arme ai ONU au s trâns dovezi din locurile

25 David Jolly; Scott Sayare; Rick Gladstone, U.S. Releases Detailed Intelligence on Syrian Chemi cal
Attack, articol disponibil online pe site-ul The New York Times, administrat de The New York Times,
data acces ării: 17 mai 2018, la adresa
https://www.nytimes.com/2013/08/31/world/middleeast /syria.html

19
presupuselor atacuri chimice, liderii americani, britanici și francezi au denun țat
folosirea armelor chimice și au făcut cunoscut faptul c ă aveau în vedere atacuri de
răzbunare împotriva regimului sirian. Rusia, China și Iran s-au pronun țat împotriva
acestor ac țiuni militare, iar Bashar al-Assad a promis c ă va lupta împotriva a ceea ce
el califica drept agresiune occidental ă.
Perspectiva interven ției militare interna ționale în Siria a început s ă-și sl ăbeasc ă
din intensitate pân ă la sfâr șitul lunii august, par țial pentru c ă a devenit evident c ă
majoritatea în Statele Unite ale Americii și în Regatul Unit se opuneau ac țiunilor
militare. Moțiunea din Parlamentul britanic de a autoriza grevele în Siria a e șuat și ea
pe 29 august și un vot similar în cadrul Congresului SUA a fost amânat. Într e timp,
diploma ția începe s ă-și fac ă sim țit ă prezen ța, rezultând printr-un acord între Rusia,
Siria și Statele Unite, pe 14 septembrie, de a plasa toate armele chimice ale Siriei sub
control interna țional, astfel încât toate acestea s ă poat ă fi distruse. Raportul 26
inspectorilor ONU, publicat dou ă zile mai târziu, a confirmat c ă rachetele care
transportau gazul sarin au fost folosite la scar ă larg ă în atacurile din 21 august.
Raportul nu a specificat îns ă care parte a fost responsabil ă pentru atacuri și nu a dat
niciun num ăr exact de victime în urma atacului.
În 2013, opozi ția anti-Assad, în mare m ăsur ă secular ă, reprezentat ă de armata
sirian ă liber ă, s-a v ăzut din ce în ce mai dep ăș it ă de o varietate de grup ări militante
islamiste. În noiembrie 2013, șapte mili ții regionale islamiste au fuzionat pentru a
forma Frontul Islamic. Partea opozi ției islamiste,în leg ături cu al-Qaeda și cu afilia ții
săi irakieni, a continuat s ă evolueze: în aprilie 2013, Abu Bakr al-Baghdadi, liderul al-
Qaeda din Irak, și-a anun țat inten ția de a-și combina for țele în Irak și Siria sub numele
de Stat Islamic din Irak și din Levant (ISIL, cunoscut ă și sub numele de Statul Islamic
din Irak și Siria [ISIS]) 27 . Îns ă, fuziunea a fost respins ă de Frontul Nusrah; luptele
dintre Frontul Nusrah, aliniate cu fac țiunea al-Qaeda condus ă de Ayman al-Zawahiri,
și ISIL, succesorul al-Qaeda în Irak, au început s ă apar ă.
În ciuda înstr ăin ării sale de Frontul Nusrah, ISIL a p ăstrat o for ță considerabil ă
în Siria de est, stabilind o zon ă de control exclusiv în valea Eufratului,concentrat ă pe
ora șul Al-Raqqah. În zonele controlate de c ătre ISIL, s-a impus o versiune strict ă a
legii islamice. De asemenea, și-a construit o reputa ție pentru brutalitate prin punerea

26 The Secretary-General of United Nations,. United Nations Mission to Investigate Allegations o f the
Use of Chemical Weapons in the Syrian Arab Republic , data acces ării: 17 mai 2018, raport disponibil
online la adresa https://unoda-web.s3.amazonaws.com /wp-content/uploads/2013/12/report.pdf
27 Phillips, 189.

20
în practic ă a execu țiilor publice și uciderea sau expulzarea non-musulmanilor. Din
estul Siriei, ISIL a lansat o serie de opera țiuni de succes atât în Siria, cât și în Irak;
ora șele irakiene de Vest, Al-Fall ūjah și Al-Ram ādī, au intrat sub controlul s ău la
începutul anului 2014, iar o ofensiv ă ulterioar ă a capturat Mosul, al doilea ora ș ca
mărime din Irak. În controlul unei largi por țiuni de teritoriu care se întinde pe grani ța
dintre Irak și Siria, ISIL a proclamat în iunie 2014 stabilirea unui calif at, sub
conducerea califului al-Baghdadi.
Progresele nea șteptate și în mod rapid ale ISIL în Irak, care au fost înso țite de
un flux de videoclipuri de propagand ă brutale, difuzate prin intermediul re țelelor
sociale, au alarmat comunitatea interna țional ă și au înmul țit apelurile la ac țiune. La 8
august, Statele Unite ale Americii au lansat atacuri aer iene limitate în Irak pentru a
împiedica ISIL s ă avanseze în regiunea autonom ă kurd ă din Irak și s ă protejeze
cre știnii și Yaz īdīs amenin țați de aceast ă grupare.Atacurile au încetinit avansul
grupului, dar o serie de videoclipuri care au ar ătat c ă lupt ătorii din ISIL au decapitat
jurnali știi și lucr ătorii din domeniul asisten ței occidentale au înt ărit temerile c ă
gruparea a devenit o amenin țare global ă. La 23 septembrie, Statele Unite ale Americii,
conducând o coali ție interna țional ă care a avut ca membrii statele precum Iordania,
Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Arabia Saudit ă, și-au extins campania aerian ă
pentru a include ținte în Siria.
De asemenea, în septembrie 2014, ISIL și-a îndreptat aten ția spre nordul Siriei,
atacând ora șele kurde în apropierea grani ței dintre Siria și Turcia. Mili țiile kurde,
ajutate de lovituri aeriene și de livr ările de arme dinspre coali ția interna țional ă anti-
ISIL, au luptat cu înver șunare s ă resping ă ISIL pentru o perioad ă bun ă de timp. Pân ă
la începutul anului 2015, kurzii au p ărut c ă au câ știgat partea superioar ă a Siriei, de și
ora șele kurde, cum ar fi Kobani, au suferit pagube mari și zeci de mii de refugia ți au
fost for țați s ă părăseasc ă zona.
La începutul anului 2015, Bashar al-Assad p ărea s ă se afle în pozi ția sa cea
mai precar ă începând din primele luni ale revoltei. For țele guvernamentale au suferit o
serie de înfrângeri în fa ța rebelilor din nordul Siriei, for țând mâna lui Assad s ă
recunoasc ă public, un lucru foarte rar în atitudinea pre ședintelui sirian, c ă trupele sale
au întâmpinat obstacole și c ă necesitatea de ap ărare a zonelor critice a însemnat
renun țarea la anumite b ătălii mai mici în favoarea rebelilor. Dar evenimentele s-au
întors din nou în favoarea pre ședintelui sirian în momentul în care Rusia și-a lansat
propria interven ție militar ă în Siria în sprijinul regimului pre ședintelui. În urma unei

21
acumul ări a trupelor ruse ști și a echipamentului militar, Rusia a început lansarea
atacurilor aeriene în septembrie 2015 28 . La început, oficialii ru și au sus ținut c ă vizau
gruparea extremist ă ISIL, dar curând a devenit limpede faptul c ă majoritatea
atacurilor ru șilor au lovit alte grup ări rebele anti-Assad. Campania aerian ă a Rusiei a
permis for țelor terestre revigorate ale lui Assad s ă lanseze noi atacuri asupra
teritoriilor rebele. În decembrie, ultimele for țe rebele au fost for țate s ă evacueze
Homs, cel de-al treilea ora ș ca m ărime al Siriei, l ăsându-l complet sub control
guvernamental pentru prima dat ă în trei ani.
În septembrie 2016, for țele guvernamentale ale Rusiei și Siriei și-au îndreptat
aten ția c ătre ora șul Aleppo, bombardând intens partea estic ă a acestui ora ș29 .
Campania a provocat accidente civile grave, eveniment care a determinat grupurile
interna ționale militante pentru drepturile omului s ă critice for țele ruse ști și siriene
pentru abandonarea muni țiilor nediscriminatorii, cum ar fi bombe cu dispersie și
bombe incendiare și de asemenea, pentru faptul c ă prin atacurile lor au vizat
institu țiile medicale și muncitorii umanitari. Pr ăbu șirea ultimilor rebeli din ora șul
Aleppo, în decembrie, a subliniat incontestabil faptul c ă interven ția Rusiei și-a atins
scopurile.
Începând cu anul 2016, ISIL, care cu doar câ țiva ani mai devreme a p ărut a fi
aproape de neoprit în Siria de nord și est, a început s ă se pr ăbu șeasc ă sub presiunea
confrunt ărilor sale simultane cu trei coali ții rivale – for țele kurde și alia ții lor
americani, for țele pro-Assad siriene sus ținute de Iran și Rusia, și o coali ție de grupuri
rebele sprijinit ă de turci. În nord, for țele kurde și cele sprijinite de turci și-au
consolidat treptat pozi ția în zonele de-a lungul grani ței turce ști, privând ISIL de un
teritoriu important din punct de vedere strategic. Între timp , o campanie aerian ă
condus ăde SUA a sl ăbit grupul ISIL în fort ăre țele cheie. În iunie 2017, For țele
Democrate Siriene în cea mai mare parte kurde (SDF) au l ansat un atac asupra lui Al-
Raqqah, capitala de facto a ISIL din Siria, cu sprijinul puterii americane și a for țelor
speciale. În octombrie, SDF a anun țat c ă ora șul Al-Raqqah fusese salvat din mâinile
for țelor ISIL. În est, for țele lui Assad au continuat s ă preseze ISIL, eliminându-le în
afata ora șului Dayr al-Zawr în noiembrie 2017. O lun ă mai târziu, pre ședintele rus

28 Phillips, 213.
29 Julian Borger; Kareem Shaheen, Aleppo enters second day of bombing in new Syrian a rmy offensive ,
articol disponibil online pe site-ul The Guardian, administrat de The Guardian, data acces ării: 17 mai
2018, la adresa https://www.theguardian.com/world/2016/sep/22/syria -army-new-aleppo-offensive-
ceasefire.

22
Vladimir Putin viziteaz ă baza aerian ă din Siria, declarând misiunea îndeplinit ă pentru
for țele sale în lupta împotriva Statului Islamic, iar trupele siriene guvernamentale, cu
sprijinul Rusiei, continu ă s ă recupereze zonele rebelilor din provincia nord-vest Idlib.
În ianuarie 2018, cu toate c ă oficialii turci au prevenit în repetate rânduri
guvernul Siriei s ă nu sus țin ă minoritatea kurd ă în lupta împotriva for țelor turce în
nordul Siriei,Turcia lanseaz ă un atac asupra Siriei de nord pentru a elimina rebelii
kurzi care controlau zona din jurul ora șului Afrin 30 . Cu toate acestea, în ceea ce
prive ște Turcia, aceasta a sprijinit pân ă acum în conflict rebelii care au luptat cu
for țele guvernamentale siriene de la începutul r ăzboiului civil în 2011, dar nu a existat
nicio confruntare direct ă pân ă în prezent între cele dou ă puteri de când Siria a doborât
un avion de lupt ă turc în 2012, omorând dou ă echipaje aflate la bordul acestuia.
O lun ă mai târziu, în februarie 2018, guvernul sirian lanseaz ă un atac feroce
asupra ora șului Ghouta de Est, unde se afla o ultim ă enclav ă rebel ă din apropierea
Damascului, pentru ca mai târziu în aprilie, revendic ările unui nou atac chimic în
ora șul principal Douma din aceia și zon ă s ăimpulsioneze SUA, Marea Britanie și
Fran ța s ă efectueze un val de lovituri punitive asupra țintelor siriene.
În mai 2018, for țetele israeliene lanseaz ă un atac aerian asupra unei baze
militare iraniene aflat ă într-o zon ă la sud de Damasc. Raidul aerian are loc la scurt
timp dup ă ce autorit ățile militare din Israel au anun țat c ă au informa ții ce indic ă faptul
că Teheranul pl ănuie ște un atac iminent pornind de la bazele iraniene din Siria.

30 The Guardian, Turkey bombs Kurdish-controlled city of Afrin in no rthern Syria, articol disponibil
online pe site-ul The Guardian, administrat de The Guardian, data acces ării: 17 mai 2018, la adresa
https://www.theguardian.com/world/2018/jan/20/turke y-bombs-kurdish-controlled-city-of-afrin-in-
northern-syria.

23
Capitolul II: Criza refugia ților – O provocare pentru Europa

Războiul civil din Siria a reprezentat un factor principal în ce ea ce prive ște
valul de refugia ți care au pătruns în Europa în ultimii 3 ani. În urma acestor conflicte,
milioane de cet ățeni sirieni au fost nevoi ți s ă-și p ărăseasc ă locuin țele fiind afecta ți în
mod direct de protestele violente împotriva guvernului lui Bashar al-Assad care au
început acum mai bine de șapte ani.
Fenomenul deplas ării în mas ă a refugia ților sirieni este unul f ără precedent în
istoria recent ă a vreunei ță ri. Spre exemplu, conflictele din Afganistan din timpul
incursiunii sovietice din anii 1980 au determinat deplasarea popula ției ță rii în interior
sau în afara grani țelor sale. Aproximativ 5,5 milioane de afgani au fost refugia ți în
timpul r ăzboiului, o treime din popula ția de dinainte de r ăzboi a ță rii fugind din țar ă în
Pakistan sau Iran. Un total de 3,3 milioane de refugia ți afgani au fost ad ăposti ți în
Pakistan pân ă în 1988, dintre care unii continu ă s ă tr ăiasc ă în țar ă pân ă în prezent.
Refugia ții afgani 31 s-au stabilit și în ță ri precum India unde au devenit în timp cet ățeni
ai acestei ță ri. Al ții și-au f ăcut drum c ătre America de Nord, Europa, Australia și c ătre
alte p ărți ale lumii. De asemenea, un alt exemplu este reprezentat de Masacrul
împotriva etnicilor tutsi din Rwanda din anul 1994, unde mai mult de 2 ,5 milioane de
rwandi, sau mai pu țin de jum ătate din popula ția ță rii, au fost str ămuta ți în afara
teritoriului în timpul genocidului, majoritatea ajungând în Afric a Central ă.
Totu și, în ciuda acestor evenimente, situa ția de ast ăzi din Siria este una cu
totul diferit ă și de propor ții mult mai mari la nivel global. Astfel, în estim ările
anterioare 32 din 2014 s-a constatat c ă aproximativ jum ătate din popula ția pre-conflict
a Siriei a fost mutat ă. Acest procent a crescut la aproximativ 60%, atunci când peste
un milion de sirieni au trecut grani țele interna ționale în ță ri vecine precum Turcia sau
spre destina ții mai îndep ărtate din Europa.
Criza imigran ților din Europa a atins niveluri considerate alarmante în între aga
istorie a continentului de dup ă cele dou ă r ăzboaie mondiale, num ărul solicitan ților de
azil a escaladat mai ales începând cu anul 2011 și a coborât u șor începând cu primul

31 Rüdiger Schöch. 2008. „UNHCR and the Afghan Refuge es in the Early 1980s: Between
Humanitarian Action and Cold War Politics”. Refugee Survey Quarterly , 27(1:1), 45–57.
32 Stephanie Nebehay, Syrian refugees top 3 million, half of all Syrians displaced: U.N. , articol
disponibil online pe site-ul Reuteurs, administrat de Reuteurs, data acces ării: 29 mai 2018, la adresa
https://www.reuters.com/article/us-syria-crisis-ref ugees/syrian-refugees-top-3-million-half-of-all-
syrians-displaced-u-n-idUSKBN0GT0AX20140829

24
trimestru al anului 2017. Începând cu anul 2011, continentul european se confrunta cu
cea mai mare problem ă în materie de migra ție de pân ă atunci: mai mult de
treisprezece milioane de imigran ți și refugia ți au ajuns în Europa, rezultatul fiind o
acutizare a crizei politice și umanitare – și o dezbatere tot mai intens ă cu privire la ce
trebuie f ăcut.
La începutul conflictului în 2011, aproximativ 600.000 de sirieni, 3% din
popula ția la acel moment, au fost str ămuta ți în interiorul ță rii. Pân ă spre finele anului
2012, dup ă ce r ăzboiul civil a c ăpătat o nuan ță mult mai pronun țat ă, num ărul celor
str ămuta ți a crescut la aproximativ 3 000 000.
Pân ă la sfâr șitul anului 2012, un num ăr ridicat de sirieni tr ăiau în afara ță rii,
jum ătate de milion inclusiv în ță ri vecine, cum ar fi Turcia, Liban, Iordania, Irak și
Egipt. La sfâr șitul anului 2013, num ărul de sirieni care tr ăiau în aceste ță ri și Africa de
Nord a crescut de peste patru ori la 2,3 milioane. În plus, num ărul solicitan ților de azil
din Siria care au ajuns și tr ăiau deja în Europa s-a dublat la 79.000.
Num ărul cererilor de azil din Uniunea European ă (UE) a sc ăzut în 2017 în
compara ție cu 2016. Potrivit datelor Agen ției Europene de Statistic ă – Eurostat 33 ,
num ărul cererilor a sc ăzut cu 54% în al doilea trimestru din 2017 în compara ție cu
acela și trimestru din 2016. Potrivit Eurostat, în al doilea trimestr u al anului 2017 au
existat 149 000 de cereri de azil, ceea ce a reprezentat cu 175 000 mai pu ține decât în
aceea și perioad ă în anul 2016(Vezi Figura 2.1.).

33 Eurostat, First time asylum applicants, EU-28, January 2016 – December 2017 , statistic ă disponibil ă
online pe site-ul Eurostat-Statistics Explained, ad ministrat de Eurostat, data acces ării: 25 mai 2018, la
adresa:http://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexpla ined/index.php?title=File:First_time_asylum_applica n
ts,_EU-28,_January_2016_%E2%80%93_December_2017.png

25
Figura 2.1. Numărul cererilor de azil în Europa 2016-2017
Sosirea pe teritoriul Europei a fost una nea șteptat ă și a g ăsit-o pe aceasta
nepreg ătit ă și incapabil ă de a gestiona ceea ce avea s ă urmeze. La data de 16 aprilie
2011 un vas având la bord circa 200 de migran ți, se scufund ă din cauza unei furtuni în
apropiere de insula Lampedusa, la aproximativ 70 de kilometri de ță rm, în apele
Italiei; acest eveniment reprezenta începutul celei mai mari crize cu care avea s ă se
confrunte Europa. Câteva sute de persoane și-au g ăsit sfâr șitul în adâncurile
Mediteranei, doar un num ăr de 48 de supravie țuitori reu șind s ă fie salvat de c ătre Paza
de Coast ă Italian ă. În pres ă și pe re țelele de socializare au izbucnit în acea perioad ă
numeroase știri cu privire la acest eveniment, îns ă în scurt timp lucrurile au revenit la
normal neb ănuindu-se precedentul care se crease deja și care avea s ă urmeze. Doi ani
mai târziu, în luna octombrie, istoria p ărea c ă se repet ă. Un alt vas, de data aceasta
supraînc ărcat, având aproximativ 500 de refugia ți, se scufunda în aceea și zon ă, în
apropiere de insula Lampedusa, fiind salva ți doar circa 155 de supravie țuitori.
Treptat, num ărul vaselor de refugia ți scufundate în Marea Mediteran ă a
început s ă creasc ă iar Europa se afla pus ă în fa ța unei situa ții de criz ă, nemaiîntâlnite
pân ă atunci, și în permanentă căutare de solu ții.
II.1. Rute și mijloace ale migra ției din Siria c ătre Europa
În dedesubturile titlurilor de prim ă pagin ă din media concentrate pe fluxurile
fără precedent ale migran ților și solicitan ților de azil care au ajuns în Europa începând

26
cu anul 2015, realitatea era alta: aceste deplas ări de-a lungul grani țelor terestre și
maritime erau extrem de adaptabile și fluide pentru migran ți și contrabandi ști, mai
ales ca răspuns la schimbarea legilor imigr ării, constrângerilor și politicilor de viz ă,
precum și la o serie de alte condi ții impuse în ță rile de origine, de tranzit și cele de
destina ție.
Aceast ă flexibilitate a fost vizibil ă doar atunci când fluxurile de refugia ți și
migran ți s-au schimbat dramatic între 2014 și 2015 trecând de la ruta central ă
mediteranean ă, care traversa Africa de Nord pân ă în Italia sau Malta, la ruta
mediteranean ă estic ă, care trece prin Turcia în estul Greciei, în sudul Bulgar iei sau în
Cipru. În 2014, trei sferturi din totalul trecerilor transfronta liere ale refugia ților și ale
migran ților mediteraneeni c ătre Europa au avut loc pe ruta central ă din Marea
Mediteran ă – un procent care a sc ăzut la 15% în anul urm ător datorit ă traficului
record care a lovit traseul mediteranean estic terestru sau maritim 34 .
Au existat câteva cauze ale acestei schimb ări, printre care con știentizarea tot
mai accentuat ă a faptului c ă traseul Turcia-Grecia era relativ mai sigur decât tr aseul
central mediteranean, care a fost martor mai multor inci dente maritime profunde și
care au dus la curmarea a sute de vie ți începând cu anul 2011. Printre alte cauze se
reg ăse ște și un num ăr tot mai mare de refugia ți sirieni care s-a deplasat mai departe
spre Europa din ță rile de prim azil, a șa cum este cazul Turciei.
În continuare, urmeaz ă prezentarea principalelor rute de deplasare în mas ă a
refugia ților și migran ților sirieni c ătre Europa și fluxul înregistrat de-alungul anilor de
război civil pân ă în prezent(Vezi Figura 2.2.).

34 FRONTEX, Annual Risk Analysis 2014 , raport disponibil online pe site-ul FRONTEX Europ a,
administrat de FRONTEX, data acces ării: 25 mai 2018, la adresa
https://frontex.europa.eu/assets/Publications/Risk_ Analysis/Annual_Risk_Analysis_2014.pdf

27
Figura 2.2. Rute Mediteraneene de migrație

1) Ruta Mediteranei Centrale
Traseul central mediteranean începe în Africa de No rd și se termin ă în Italia
sau Malta. Persoanele care folosesc acest traseu vi n în mare parte din Africa și Africa
sub-saharian ă, de și în ultimii șapte ani s-a înregistrat un num ăr din ce în ce mai mare
de migran ți și refugia ți proveni ți din Siria. Ei pleac ă în principal din Libia, îns ă s-au
înregistrat și grupuri mai mici plecând din Egipt și Tunisia. Spre deosebire de ruta de
est, toate frontierele de-a lungul acestui coridor central sunt grani țe maritime.
Traseul central mediteranean, care s-a dovedit a fi mai pu țin popular decât
traseul mediteranean estic în perioada anterioar ă r ăzboaielor civile din 2011, a
înregistrat o cre ștere a fluxului de migran ți dup ă evenimentul Prim ăvara Arab ă, și se
clasa pe locul al doilea în 2012, pentru ca s ă devin ă cel mai popular traseu
mediteranean în 2013, 2014 și 2015.
Odat ă cu începerea r ăzboiului civil în Siria, cazurile migran ților și refugia ților
îneca ți în Marea Mediteran ă, între Libia și Italia, au fost cele mai mediatizate și
publicate de c ătre presa interna țional ă. Înaltul Comisariat pentru Refugia ți al

28 Na țiunilor Unite (UNHCR) a descris anul 2016 drept anul cu cei mai mu l ți mor ți de
pân ă acum în ceea ce prive ște situa ția refugia ților care își fac curaj s ă traverseze
Marea Mediteran ă, înregistrându-se aproximativ 5,096 de persoane de cedate sau
disp ărute 35 . Cu toate acestea îns ă, situa ția pare a se fi îmbun ătățit în anul care a urmat,
și astfel în 2017 s-a confirmat un num ăr record de circa 3,139 de mor ți și disp ăru ți,
fiind cel mai mic num ăr de la izbucnirea conflictului și pân ă în prezent. Totu și,
începând cu anul 2017, valul de refugia ți și migran ți care și-au f ăcut drum c ătre
Europa prin intermediul rutei centrale mediteraneen e s-a redus considerabil datorit ă
traseului riscant, de și aceast ă rut ă era la începutul conflictului cea mai utilizat ă(Vezi
Figura 2.3.).

Figura 2.3. Număr refugiați Ruta Centrală Mediteraneană 2011-20 17
Dat fiind faptul c ă traseul central mediteranean de ține cea mai lung ă suprafa ță
maritim ă, el reprezint ă cel mai periculos dintre c ăile spre Europa. Aproape 3.200 de
migran ți au murit în centrul mediteranean în anul 2014 și 2.900 în anul urm ător,
potrivit estim ărilor Organiza ției Interna ționale pentru Migra ție (OIM). Condi țiile
meteorologice sunt cele mai aspre în lunile de iarn ă, adesea determinând migra ția s ă
urmeze un model sezonier. Datorit ă pericolelor de c ălătorie, majoritatea activit ăților
de control de frontier ă de-a lungul acestei rute au devenit specifice c ăut ării și salv ării.
Autorit ățile guvernamentale din Regatul Unit se num ără printre cei care au sus ținut c ă
opera țiunile de c ăutare și salvare servesc drept factor favorabil migra ției, atr ăgând mai
mul ți oameni s ă se angajeze în a c ălători pe aceast ă rut ă. Al ții, precum Italia, resping
aceast ă preocupare, invocând factori reali ști, cum ar fi conflictul și instabilitatea în
ță rile de origine, ca motive cople șitoare pentru angajarea în c ălătoria dovedit ă a fi
periculoas ă.

35 UNHCR, Mediterranean Situation , statistic ă disponibil ă online pe site-ul Data UNHCR, administrat
de UNHCR, data acces ării: 25 mai 2018, la adresa http://data2.unhcr.org/ en/situations/mediterranean

29
În ciuda faptului c ă s-au înregistrat progrese importante și num ărul refugia ților
mor ți sau disp ăru ți pe mare a sc ăzut în mod semnificativ, un procent destul de mare al
trecerilor se înregistreaz ă înc ă pe traseul Mediteranei Centrale, iar mul ți imigran ți se
confrunt ă cu condi ții stricte de-a lungul c ălătoriilor lor. Uniunea European ă și statele
membre au impus o politic ă extern ă privind migra ția și au consolidat activitatea de-a
lungul traseului mediteranean central. Salvarea și protejarea vie ții migran ților și a
refugia ților, prevenirea ilegalit ăților, trafican ților și asigurarea c ăilor legale de trecere
au devenit priorit ăți pe agenda de zi a Uniunii Europene.
În acest scop, Uniunea European ă împreun ă cu Uniunea African ă și
Organiza ția Na țiunilor Unite, au înfiin țat o echip ă de lucru în noiembrie 2017 pentru a
ajuta migran ții care trec de-a lungul acestei rute, în special pentru a ajuta Libia, țar ă de
tranzit. Aceast ă cooperare strâns ă cu ță rile de origine și de tranzit continu ă și pân ă
ast ăzi.
Un alt aspect important având în vedere contextul migra ției, este reprezentat
de dezvoltarea re țelelor de trafican ți care au reu șit s ă profite de situa ția de disperare a
oamenilor pe parcursul rutelor migratoare, transportându-i ilega l peste grani țe. Pentru
prevenirea unor astfel de re țele, Uniunea European ă împreun ă cu statele membre au
lansat în anul 2015 opera țiunea „Sophia”36 . Aceast ă opera țiune a contribuit pân ă în
prezent la arestarea a peste 137 de trafican ți și suspec ți de abuzuri și a neutralizat 537
de nave folosite de c ătre ace ști trafican ți. Opera țiunea Sophia și Garda de Coast ă
Italian ă și-au luat pân ă acum atribu țiunile să antreneze marina libian ă și Garda de
Coast ă pentru a-și spori capacitatea de a efectua activit ăți de c ăutare și salvare, de a
întrerupe activit ățile de contraband ă și trafic și de a îmbun ătăți securitatea general ă în
apele teritoriale libiene.
În ciuda opera țiunilor de c ăutare, salvare și de combatere a traficului de
persoane, un num ăr mare de refugia ți și migran ți continu ă s ă se deplaseze pe traseul
central, iar num ărul deceselor rămâne la un nivel ridicat alarmant.
2) Ruta Mediteranei Estice
Estul Mediteranei, care s-a dovedit a fi calea principal ă de acces în Europa în
anul 2015, presupune trecerea frontierelor maritime dintre Greci a și Cipru sau
grani țele terestre dintre Grecia și Bulgaria. Migran ții și refugia ții care se folosesc de
acest traseu c ălătoresc prin Turcia c ătre estul Greciei, în sudul Bulgariei sau în Cipru,

36 EUNAVFOR MED operation Sophia, administrat de EUNAV FOR MED operation Sophia, site
oficial disponibil online la adresa https://www.ope rationsophia.eu/, data acces ării: 25 mai 2018.

30
adesea sperând s ă pătrund ă în nordul Europei. Ca și în cazul traseului mediteranean
central, popularitatea trecerii grani țelor terestre și maritime a variat de-a lungul
timpului, par țial ca urmare a m ăsurilor de control la frontiere și a modelelor climatice
sezoniere.
Peste 885,000 de deplas ări s-au înregistrat de-alungul rutei estice
mediteraneene în anul 2015, de 17 ori num ărul înregistrat în anul 2014; cei mai mul ți
solicitan ți de azil și migran ți și-au început c ălătoria prin Turcia, c ătre insulele grece ști.
Ceea ce este de remarcat este faptul c ă „furi șarea” sau traficul de persoane a devenit o
important ă industrie pe teritoriul Turciei, având un rol extrem de important în
facilitarea deplas ărilor.
De și grani ța terestr ă a Turciei cu Bulgaria a înregistrat ini țial o cre ștere
semnificativ ă în ceea ce prive ște încerc ările de trecere a grani țelor, în compara ție cu
Grecia, acest fenomen s-a diminuat între timp. Motivul este explicat de Frontex care
datoreaz ă acest lucru serviciilor de transport și tranzit suplimentare care au reu șit s ă
faciliteze trecerea la grani ța Greciei cu Fosta Republic ă Iugoslav ă a Macedoniei în
luna septembrie anul 2015, ceea ce face Grecia preferabil ă Bulgariei.
În prima jum ătate a anului 2015, 85% dintre cei care se deplasau pe aceast ă
rut ă veneau din ță rile de conflict, în special Siria, conform Frontex 37 , Agen ție
European ă pentru Gestionarea Cooper ării Opera ționale la Frontierele Externe ale
Statelor Membre ale Uniunii Europene, care a luat fiin ță în anul 2005 și care are drept
obiectiv principal asigurarea coordon ării opera ționale între statele membre UE în
ceeea ce prive ște frontierele externe. Un num ăr foarte mare de familii a început s ă se
remarce în privin ța deplas ărilor în mas ă c ătre Europa, deseori ca și r ăspuns la
restric țiile întârziate și reunific ările familiale care aveau loc pe teritoriul celorlalte
state europene.
Dup ă ce fluxurile de sosiri maritime f ără precedent au cople șit Grecia în 2015,
Uniunea European ă a f ăcut un pas îndr ăzne ț. În martie 2016, a semnat un acord de
returnare a noilor sosiri în Turcia – închiderea efectiv ă a rutei estice – acordând
prioritate pentru reinstalare în Uniunea European ă cet ățenilor sirieni care au c ăutat
protec ție în Turcia. În urma acordului, fluxurile de refugia ți din Turcia către Grecia a

37 FRONTEX, Annual Risk Analysis 2016 , raport disponibil online pe site-ul FRONTEX Europ a,
administrat de FRONTEX, data acces ării: 25 mai 2018, la adresa
https://frontex.europa.eu/assets/Publications/Risk_ Analysis/Annula_Risk_Analysis_2016.pdf

31 sc ăzut semnificativ. Unii observatori 38 au speculat c ă acordul va servi numai la
mutarea migra ției spre alte rute precum Marea Neagr ă, Bulgaria și în special c ătre
Italia. Pe de alt ă parte îns ă, mul ți migran ți au solicitat azil în Grecia, unde cererile de
azil au crescut în mod semnificativ în 2016.
Astfel de fluxuri mari de refugia ți au creat o mare presiune asupra
comunit ăților insulare din Grecia care îi primesc pe ace știa. În cele mai multe loca ții,
condi țiile de primire erau deja insuficiente, iar autorit ățile se confrunt ă cu multiple
constrângeri în a r ăspunde nevoilor refugia ților și migran ților sosi ți. Tocmai de aceea,
multe centre s-au supraaglomerat, ducând la situa ții de tensiune atât în rândul
migran ților, cât și între ei și reziden ții locali prin declan șarea de revolte și
demonstra ții persistente precum cele din insulele Lesbos, Chi os și Samos.
Anul 2017 a adus o schimbare total ă de situa ție în ceea ce prive ște fluxul de
refugia ți și migran ți de pe ruta mediteranean ă estic ă c ătre Europa. Num ărul
migran ților a sc ăzut semnificativ, de aproximativ 4 ori mai pu țin decât anul 2016 când
se înregistraser ă un num ăr de circa 182,277. Astfel, cu un num ăr de doar 42,305
migran ți, s-a atins nivelul cel mai sc ăzut din ultimii patru ani, în special datorit ă
sc ăderii fluxului de refugia ți și migran ți pe rutele estice si vestice mediteraneene(Vezi
Figura 2.4.).

Figura 2.4. Număr refugiați Ruta Estică Mediteraneană 2011-2017
În ansamblu, eforturile statelor de a reduce migra ția au avut rezultate mixte în
ceea ce prive ște atingerea obiectivelor declarate. Mai degrab ă, decât s ă descurajeze în
totalitate migra ția, dovezile timpurii sugereaz ă c ă o mai bun ă aplicare a frontierelor
terestre a servit de fapt la cre șterea migra ției maritime, cu fluxuri adaptate condi țiilor
de punere în aplicare. Migra ția maritim ă este atât periculoas ă pentru persoanele care
migreaz ă – care apeleaz ă la tranfican ții de persoane pentru a fi transporta ți – cât și

38 Patrick Kingsley; Jennifer Rankin , EU-Turkey refugee deal – Q&A , articol disponibil online pe site-
ul The Guardian, administrat de The Guardian, data acces ării: 26 mai 2018, la adresa
https://www.theguardian.com/world/2016/mar/08/eu-tu rkey-refugee-deal-qa

32
dificil ă pentru autorit ățile care manageriaz ă și administreaz ă politicile de securitate.
Unele dintre aceste politici au condus, de asemenea, la critic i din partea grupurilor
care militeaz ă pentru drepturile omului, în special deoarece acestea afecte az ă
siguran ța și capacitatea solicitan ților de azil de a cere protec ție interna țional ă.
II.2. Impactul și consecin țele migra ției în Europa
Europa a supravie țuit multor probleme interne și externe persistente, cum ar fi
criza falimentar ă din Grecia sau chiar tensiunile din Ucraina. Dar exodul masiv al
refugia ților sirieni care a șteapt ă la frontierele europene și uria șul flux al acestor
refugia ți în societ ățile europene prezint ă consecin țe asupra a tot ceea ce reprezint ă
continentul european.
Criza refugia ților izbucnit ă pe fondul violen țelor produse de R ăzboiul Civil
din Siria a implicat în mod direct spa țiul european prin migra ția popula ției din zonele
de conflict spre Uniunea European ă și Europa. Prin extrapolarea considerentelor
umanitare, problema refugia ților este perceput ă ca fiind un fenomen creator de alte
fenomene, luând în considerare efectul destabilizator pe care acesta îl exercit ă asupra
construc ției unionale: fragmentarea factorilor de decizie ca urmare a percep ției
nuan țate în ceea ce prive ște structura și componen ța organiza ției regionale. Astfel,
impactul care s-a creat în urma acestor tensiuni și consecin țele migra ției în Europa se
manifest ă pronun țat în politic ă, economie dar și în societatea european ă.
a. Consecin țele asupra politicii europene
Actuala criz ă a refugia ților nu reprezint ă numai o provocare uria șă pentru
ță rile europene, ci și pentru fundamentele și realiz ările Uniunii Europene în ansamblu,
angrenând în conflict majoritatea actorilor europeni.
O prim ă consecin ță a crizei migran ților în curs se pare c ă se reflect ă în spa țiul
Schengen. Înfiin țat ă în 1995, zona Schengen f ără frontiere a Europei permite
reintroducerea controalelor în perioadele de criz ă. Sosirea a sute de mii de refugia ți în
Grecia și Italia a cople șit total autorit ățile de frontier ă ale acestor dou ă state, l ăsându-i
pe mulți liberi s ă încerce s ă se deplaseze mai departe c ătre nord, spre destina ții
preferate precum Germania și Suedia. Afluxul refugia ților din 2015 a fost considerat
un astfel de moment de criz ă, determinând șase ță ri membre Schengen s ă reinstituie
controale la frontiere începând din acel an.
În aprilie 2018, Germania a declarat c ă va extinde controalele la grani ța cu
Austria timp de înc ă șase luni dup ă termenul limit ă din mai 2018. La începutul

33
aceleași luni, Fran ța a anun țat, de asemenea, c ă î și va extinde controalele pentru înc ă
șase luni. Astfel, ță rile care au reintrodus controalele la frontierele Schengen s unt:
a. Germania. La 13 septembrie 2015, Germania fiind prima țar ă din
spa țiul Schengen care reintroduce controalele la frontier ă dup ă ce sute
de mii de persoane au p ătruns pe teritoriul ei pentru a solicita azil.
Majoritatea refugia ților au c ălătorit pe traseul balcanic și au trecut în
Germania din Austria. În septembrie 2017, Germania a introdus, de
asemenea, controale sistematice și asupra zborurilor de intrare din
Grecia pentru a preveni intr ările ilegale, dar care au fost ridicate în luna
mai, anul curent.
b. Austria. Majoritatea refugia ților care au sosit în Germania au trecut
prin Austria. Guvernul austriac a introdus controale la toate fr ontierele
externe începând cu data de 16 septembrie 2015. Mai târziu, doar
frontierele cu Ungaria și Slovenia au fost controlate. Ministrul de
Interne, Herbert Kicks, de la Partidul Libert ății din Austria (FPÖ) de
extrema dreapt ă, sus ține c ă ridicarea controalelor ar trimite "semnalul
gre șit" contrabandi știlor. Atunci când Austria va prelua pre ședin ția UE
în a doua jum ătate a anului 2018(1 iulie), Kicks dore ște s ă controleze
din nou toate frontierele externe, dac ă acest lucru va fi necesar.
c. Fran ța. Spre deosebire de celelalte ță ri, Fran ța și-a motivat controalele
de frontier ă în primul rând ca protec ție împotriva poten țialelor
amenin ță ri teroriste dup ă ce ISIS a efectuat o serie de atacuri în Paris în
noiembrie 2015, ucigând 130 de persoane. Toate punctele de trecere a
frontierei, aeroporturile și porturile franceze sunt controlate. La
începutul lunii aprilie anul curent, Parisul a anun țat c ă vor fi extinse
controalele.
d. Danemarca. Vecina nordic ă a Germaniei a introdus controalele la data
de 4 ianuarie 2016, la toate frontierele sale terestre și maritime spre
Germania. Danemarca a justificat m ăsura conform c ăreia grupurile
islamiste ar putea "s ă utilizeze rutele de refugia ți pentru putea p ătrunde
în Europa.
e. Suedia. Guvernul suedez a emis controale la data de 12 noiembrie
2015 în porturile din sudul și vestul ță rii, precum și pe podul Oresund.
În ultima sa declara ție, guvernul suedez a afirmat: "Controalele la

34
frontier ă ar putea fi extinse la toate frontierele interne – fie el e grani țe
terestre, maritime sau aeriene". Uniunea European ă a încercat s ă vin ă
cu o solu ție și i-a sugerat Suediei controlul individual din interiorul
ță rii ca o alternativ ă la controalele sistematice la frontier ă, îns ă
Ministerul de Interne al Suediei a fost împotriva acestei m ăsuri
declarând c ă nu exist ă temei legal pentru astfel de ac țiuni.
f. Norvegia. Norvegia nu este membr ă a Uniunii Europene, îns ă face
parte din spa țiul Schengen. Aceasta a introdus controale la frontierele
sale la data 26 noiembrie 2015, pe rutele feriboturilor cu direc ție spre
Danemarca, Germania și Suedia, Ministerul de Interne avertizând
asupra poten țialelor amenin ță ri teroriste. El a subliniat c ă aproximativ
30% din cei 5.000 de islami ști care au plecat din Europa pentru a lupta
în Siria, Irak sau Libia au revenit pe teritoriul european. S pre deosebire
de Danemarca, Norvegia a introdus controale alternative, a șa cum au
sugerat și statele membre UE, iar acum intensific ă controalele poli ției
în regiunea Ostfold care se învecineaz ă în sud-vest cu Suedia.
Legitimitatea unei astfel de ac țiuni în conformitate cu acordul Schengen este
mai greu de explicat. Situa ția de urgen ță a refugia ților din Europa este considerat ă un
eveniment excep țional. Ță rile care se tem de siguran ța public ă din cauza mi șcărilor
migrante imprevizibile au dreptul de a sesiza Comisia Europ ean ă, care supravegheaz ă
regulamentul Schengen, și pot introduce controale de pân ă la 30 de zile la un moment
dat pentru o perioad ă maxim ă de șase luni. Măsurile de securitate reintroduse de c ătre
aceste state au pus îndoieli cu privire la viitorul liberei circula ții între cele 26 de
na țiuni care alc ătuiesc spa țiul Schengen – numit dup ă ora șul Luxemburg unde a fost
înfiin țat în anul 1985.
În consecin ță , cu toate c ă de aproximativ trei ani, Comisia European ă cere ca
aceste controale la frontier ă s ă fie ridicate, aceast ă ac țiune este legitim ă atât timp cât
nu încalc ă drepturile de circula ție ale c ălătorilor, astfel de ac țiuni fiind acceptate
deoarece sunt considerate a fi direct propor ționale cu amenin țarea securit ății publice a
acestor ță ri membre.
O a doua consecin ță a migra ției asupra spa țiului politic european este
reprezentat ă de divizarea Europei și împ ărțirea acesteia în „tabere” de conflict.
La începutul crizei din 2015-2016, statele membre ale UE s-au împ ărțit în
tabere puternic opuse. Unele ță ri din Europa de Nord și de Vest – cum ar fi Austria,

35
Belgia, Olanda și Suedia – au sus ținut Germania în prioritizarea preocup ărilor
umanitare și permiterea sutelor de mii de refugia ți s ă le treac ă grani țele. Alte ță ri din
Europa de Vest, cum ar fi Fran ța și Marea Britanie, au r ăspuns mai prudent și au luat
mult mai pu țini refugia ți. Statele din Europa Central ă au optat imediat pentru politici
restrictive.
Astfel, atitudinile au început s ă se schimbe odat ă cu debutul valului de
refugia ți către sfâr șitul anului 2015. Mai multe guverne, inclusiv cele din Germania,
au început s ă adopte politici mai dure pentru a reduce num ărul de sosiri. Acest nou
consens restrâns a dus la semnarea, în martie 2016, a unui acord UE-Turcia,
înfiin țarea unor agen ții ale UE de supraveghere a frontierelor și a pazei, precum și
numeroase alte m ăsuri pentru a înt ări controlul frontierelor externe ale UE și a reduce
fluxurile de-a lungul rutei Libia-Italia.
Cu toate acestea, aceast ă convergen ță a opiniilor privind în ăsprirea migra ției
externe nu înseamn ă c ă statele membre și-au dep ășit diferen țele fundamentale privind
împ ărțirea sarcinilor și solidaritatea. În septembrie 2015, UE s-a angajat s ă transfere
160.000 de solicitan ți de azil din Grecia și Italia în alte state membre în decurs de doi
ani, dar ini țiativa a suferit o rezisten ță masiv ă din partea mai multor ță ri din Europa
Central ă. Republica Ceh ă, Ungaria și Polonia au refuzat s ă respecte decizia,
declan șând procese în instan ță și, în cazul Ungariei, chiar și un referendum în rândul
popula ției.
Aceast ă afirma ție a stârnit, de asemenea, o reform ă cuprinz ătoare a Sistemului
de Azil European Comun. Eforturile reformei trebuiau s ă conduc ă la un aranjament
mai bun pentru statele responsabile cu prelucrarea cererilor de azil. În conformitate cu
regulamentul actual al Sistemului Dublin, țara în care un solicitant de azil intr ă pe
teritoriul UE este responsabil ă pentru solu ționarea cererii de azil. Acest aranjament
punea o povar ă deosebit ă asupra Greciei și Italiei, unde sosesc majoritatea
solicitan ților de azil. Cu toate acestea, aceste ță ri au fost nevoite de multe ori s ă
neglijeze obliga țiile care le revin în temeiul Regulamentului Dublin și au permis
solicitan ților de azil s ă circule c ătre statele din nordul Europei – care, în ultimii ani, au
primit majoritatea cererilor de azil.
Con știent ă de sensibilitatea în leg ătur ă cu aceast ă problemă, în 2016, Comisia
European ă a propus o mic ă modificare a regulamentului: de și punctul de intrare al
solicitan ților de azil ar determina în continuare statul responsabil, în cazul în care
statul respectiv s-a confruntat cu un num ăr dispropor ționat de solicitan ți de azil, un

36
mecanism corect de alocare ar declan șa transferul de cereri c ătre state mai pu țin
împov ărate. Scopul acestei reglement ări a fost acela de a spori respectarea de c ătre
statele membre a Regulamentului Dublin de baz ă.
Oponen ții care au respins ceea ce priveau ca pe un sistem de cot e au considerat
că nicio țar ă nu ar trebui s ă fie obligat ă prin deciziile Uniunii Europene de a accepta
cet ățenii țărilor ter țe pe teritoriul s ău, și că solu ția ar consta în protejarea mai
puternic ă a frontierelor externe și prevenirea intr ărilor neregulate. Ță rile care s-au
opus au sus ținut că Uniunea European ă ar trebui s ă ajute popula țiile vulnerabile în
regiunile de criz ă, dar s ă refuze accesul oric ărei persoane care încearc ă s ă intre
neregulat în spa țiul UE.
Insulele grece ști din apropierea Turciei se afl ă pe lista principal ă în ceea ce
prive ște aten ția Uniunii Europene, deoarece mii de migran ți continu ă s ă vin ă de aici
către Europa zilnic. Tocmai de aceea, timp de mai multe l uni, tensiunile dintre Grecia
și unii dintre partenerii s ăi din Uniunea European ă au crescut. În februarie 2016,
Grecia și-a rechemat ambasadorul din Austria, pe fondul intensific ării tensiunilor
dintre cele dou ă ță ri în ceea ce prive ște abordarea puternic ă a Vienei fa ță de
gestionarea crizei migran ților din Europa. Numeroasele dezbin ări din Europa asupra
politicii de imigra ție au fost pe deplin evidente în contextul acestei întâlniri de la
Viena, care a fost numit ă unilateral ă de c ătre Austria și a afectat atât germanii, cât și
grecii.
Ar fi gre șit s ă reducem dezbaterea la un conflict între Europa de Vest și
Europa Central ă. De și niciunul din aceste state nu favoriza relocarea obligatorie, unele
au fost destul de deschise conceptului de împ ărțire a sarcinilor. Pe lâng ă acest lucru, și
unele ță ri din Europa de Vest p ăreau la fel de reticente s ă accepte o distribu ție
automat ă a refugia ților, chiar și în timpul unei crize. Dar dezbaterea a eviden țiat
experien țele migra ției extrem de variate ale statelor membre. Pentru ță rile
postcomuniste – cu popula ții relativ omogene – care g ăzduiesc refugia ți din diferite
medii culturale și religioase, a fost o problem ă mult mai sensibil ă decât pentru ță rile
din Europa de Vest, obi șnuite de mult timp cu prezen ța unor comunit ăți mari, n ăscute
în str ăin ătate.
Relocarea nu este singurul aspect controversat al reformelor propuse de
Sistemul de Azil European Comun. Comisia European ă vine cu propuneri și depune
eforturi pentru un anumit grad de armonizare – atât în ceea c e prive ște normele de
fond privind deciziile de azil, cât și procedurile și condi țiile de primire. Astfel, în

37
decembrie 2017, Comisia a prezentat o foaie de parcurs 39 în vederea ajungerii la o
în țelegere asupra unui pachet cuprinz ător privind migra ția pân ă în vara anului 2018.
Dar având în vedere diviziunile persistente și adânci care au loc în rândul statelor
membre, acest plan pare unul foarte ambi țios.
O alt ă disput ă în cadrul Uniunii Europene a ap ărut dup ă ce Bulgaria a venit cu
o nou ă propunere la începutul anului 2018. În sistemul actual, un refugiat s au un
migrant care intr ă într-o țar ă membr ă UE trebuie s ă se înregistreze în țara respectiv ă.
Ei nu pot c ăuta azil undeva în alt ă parte pentru o perioad ă de șase luni. Bulgaria, care
de ține în prezent pre ședin ția rotativ ă a Consiliului Uniunii Europene, a propus
majorarea acestei perioade ini țiale de la șase luni la zece ani. Îns ă, cinci membri ai UE
– Italia, Spania, Grecia, Cipru și Malta – se împotrivesc revizuirii propuse a
Regulamentului de la Dublin, revizuire pe care o consider ă ca f ăcându-i responsabili
pentru solicitan ții de azil timp de 10 ani. Aceast ă lupt ă arat ă cât de dificil va fi pentru
liderii Uniunii Europene s ă ajung ă la un consens la summit-ul de la Bruxelles care va
avea loc în luna iunie 2018, privind reforma în materie de az il pentru refugia ți.
În sens mai larg, Europa, cu mii de oameni m ărșă luind c ătre Grecia și Italia,
este împ ărțit ă pe jum ătate. A ie șit astfel în eviden ță grupul Vi șegrad alc ătuit din ță ri
ale Europei Centrale și de Est – Polonia, Slovacia, Ungaria și Republica Ceh ă – care
resping pân ă în prezent sistemul de cote propuse de Uniunea European ă dup ă sosirea
masiv ă a migran ților începând cu anul 2015. Fosta Republic ă Iugoslav ă a Macedoniei
refuz ă și ea s ă deschid ă frontierele solicitan ților de azil, sporind securitatea grani țelor
la frontiera cu Grecia. În ță ri precum Bosnia și Her țegovina situa ția arat ă diferit.
Aceasta, de și a înregistrat o cre ștere a tentativelor de trecere a frontierei în ultimele
luni, num ărul refugia ților care rămân în aceast ă țar ă este sc ăzut. Este o poveste
similar ă și în Muntenegru, care a afirmat acceptarea cotelor de refugi a ți, îns ă practic
aceasta nu este dispus ă s ă le ofere și facilitățile necesare din cauza crizei economice și
politice prin care trece în prezent. Astfel, Europa este di vizat ă și î și împarte grani țele
în func ție de deciziile și pozi țiile adoptate în contextul crizei refugia ților.
b. Consecin țele asupra economiei europene
Criza refugia ților din Europa a declan șat o dezbatere larg r ăspândit ă în ceea ce
prive ște obliga ția umanitar ă a regiunii de a ajuta migran ții să fug ă de teroare, r ăzboi și

39 European Comission, MIGRATION: A ROADMAP THE COMMISSION’S CONTRIBUTION TO THE
LEADERS’ AGENDA , disponibil online pe site-ul Ec.Europa, administr at de Comisia European ă, data
acces ării: 26 mai 2018, la adresa https://ec.europa.eu/ho me-affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-
do/policies/european-agenda-migration/20171207_migr ation_a_roadmap_en.pdf

38
foamete. Cu toate acestea, deoarece milioane de oamen i inund ă Europa, exist ă, de
asemenea, considera ții practice cu privire la impactul economic pe care îl are
migra ția, atât negative cât și pozitive.
Implicarea factorilor economici în ceea ce prive ște refugia ții începe înc ă de la
costul proces ării cererii și subven ționarea solu țion ării acestora. Apoi, tuturor
refugia ților care sosesc în Uniunea European ă trebuie s ă le fie asigurate ad ăpostul și
hrana. De asemenea, trebuie s ă li se satisfac ă nevoile medicale, iar copiii și adul ții au
nevoie de un sistem educa țional în vederea preg ătirii lor pentru intrarea pe pie țele de
munc ă locale. Înainte de a fi preg ăti ți s ă lucreze, este necesar și un sprijin financiar.
To ți ace ști factori duc la cre șterea ulterioar ă a cheltuielilor guvernamentale și a
transferurilor fiscale. Conform estim ărilor FMI, pân ă la sfâr șitul anului 2017 PIB-ul
din Austria, Germania și Suedia – trei ță ri care au primit un num ăr mare de refugia ți
pe cap de locuitor –a crescut cu aproximativ 0,3% 40 . În Germania, cel mai mare
beneficiar în termeni absolu ți, cheltuielile legate de refugia ți s-au ridicat la peste 43 de
miliarde de euro în anul trecut.
Pe pe termen lung, situa ția poate fi privit ă și din alte perspective. Efectele
economice pe termen lung se bazeaz ă în mare m ăsur ă pe cât de mult succes au ță rile
pentru a-i ține în structura economic ă a societ ăților lor. Cu cât refugia ții î și g ăsesc
joburi și cu cât acestea sunt mai bine pl ătite, cu atât mai mul ți refugia ți care î și g ăsesc
un loc de munc ă, și cu cât sunt mai bine remunerate aceste locuri de munc ă, cu atât
mai mare va fi impactul pozitiv asupra ofertei de for ță de munc ă și cre șterii
economice.
Cu toate acestea îns ă, la sosirea pe teritoriul unui stat, solicitan ții de azil se
confrunt ă cu nenum ărate probleme care îi împiedic ă să se integreze pe pia ța muncii.
În majoritatea statelor din Europa calific ările pe care ace știa le de țin în ță rile lor de
origine nu mai sunt recunoscute și chiar și cei care de țin calific ări valabile se
confrunt ă cu o barier ă lingvistic ă; marea majoritate a refugia ților care au ajuns în
Europa în ultimii ani nu dispun nici m ăcar de competen țe de baz ă în limba ță rii gazd ă.
Procesul de solicitare și de acordare a azilului este de asemenea prelungit, ades ea
având o durat ă de șase luni. În multe ță ri, în mod normal, solicitan ții de azil nu au

40 International Monetary Fund, Real GDP growth. Annual percent change , statistic ă disponibil ă online
pe site-ul International Monetary Fund, administrat de International Monetary Fund, data acces ării: 26
mai 2018, la adresa http://www.imf.org/external/dat amapper/NGDP_RPCH@WEO/AUT/DEU/SWE

39 dreptul de a lucra în timpul în care cererile lor s unt procesate, crescând riscurile
demotiv ării și desfiin ță rii.
Este important de re ținut faptul că majoritatea ță rilor europene de țin un
program activ de imigra ție conceput pentru a atrage lucr ători din întreaga lume.
Pentru aceste ță ri, imigra ția este o strategie de construire a na țiunii și un mijloc practic
de ob ținere a competen țelor și a resurselor umane necesare dezvolt ării economiei.
În timp ce integrarea cu succes a refugia ților reprezint ă o provocare pentru
factorii de decizie politic ă ai Uniunii Europene, acest fenomen ar putea fi o m odalitate
de a ob ține dividende pe termen lung. Europa îmb ătrâne ște rapid, astfel c ă în 2016, în
Uniunea European ă tr ăiau aproximativ 27,3 milioane de persoane cu vârste de 80 de
ani și peste, cu 7 milioane mai mult decât cu zece ani î n urm ă. Multe sisteme de pensii
și de îngrijire a s ănătății de pe întreg continentul întâmpin ă reale probleme în a
asigura atât de mul ți pensionari. Cel mai recent val de refugia ți care sosesc în Europa
ar putea contribui la atenuarea acestei poveri într -o oarecare m ăsur ă. Cei mai mul ți
refugia ți sunt tineri: aproximativ 50% dintre cei care au s olicitat azil în UE în ultimii
ani sunt între 18 și 34 de ani, în timp ce aproape o treime sunt mai t ineri de 18 (Vezi
Figura 2.5.).

Figure 2.5. Vârsta populației în Europa-2017

40

De asemenea, ace știa sunt considera ți a avea o rat ă a fertilit ății mai mare decât
cea a b ărba ților nativi, a cet ățenilor născu ți într-o țar ă european ă. Ambii factori ar
trebui s ă contribuie la încetinirea ritmului de îmb ătrânire și la diminuarea impactului
tranzi ției societ ăților noastre îmb ătrânite. FMI estimeaz ă astfel c ă fluxul actual de
refugia ți ar putea reduce cheltuielile cu pensiile cu 0,25 puncte pr ocentuale din PIB
pân ă în 2030 pentru Uniunea European ă în ansamblu, și cu mult mai mult pentru ță rile
mari beneficiare.
În concluzie, impactul crizei refugia ților asupra economiei Europei este unul
foarte pu țin probabil s ă aib ă efecte pozitive pe termen scurt dac ă ne îndrept ăm aten ția
către cheltuielile suportate de c ătre guvernele ță rilor gazd ă și de c ătre Uniunea
European ă. Îns ă, pe termen lung, noul val de refugia ți care a acaparat Europa în
ultimii 3 ani poate avea un rol decisiv în viitorul economic al Europei, în special în
combaterea ratei ridicate a îmb ătrânirii popula ției în rândul europenilor.
c. Consecin țele asupra societ ății europene
Valurile refugia ților sirieni din 2015 au declan șat reac ții variate în întreaga
Europ ă. Politicile s-au îndreptat curând spre gestionarea frontiere lor, reformele
procedurilor de azil și problemele de securitate, în timp ce cercet ările știin țifice
sociale s-au axat pe vulnerabilitatea social ă ca un risc deosebit de grav pe termen lung
pentru societ ățile europene. În mass-media solicitan ții de azil au fost adesea descri și
ca o "problem ă" sau "amenin țare". Publicul general a experimentat o polarizare între
cei care primesc și cei care se tem de solicitan ții de azil.
În februarie 2017, „Chatham House – The Royal Institute of Internat ional
Afffairs” cu sediul în Londra, în urma unui studiu știin țific intitulat „What Do
Europeans Think About Muslim Immigration?” ( Ce cred europenii despre imigra ția
musulman ă?)41 , a constatat faptul c ă o medie de 55% dintre europeni au convenit
asupra afirma ției că „Orice migra ție ulterioar ă din majoritatea ță rilor musulmane ar
trebui oprit ă”. Studiul a fost aplicat unui num ăr de 10 state europene: Belgia,

41 Goodwin, Matthew; Raines, Thomas; Cutts, David; What Do Europeans Think About Muslim
Immigration?, studiu disponibil online pe site-ul Chatham House t he Royal Institute of International
Affairs, administrat de Chatham House the Royal Ins titute of International Affairs, data acces ării: 27
mai 2018, la adresa https://www.chathamhouse.org/ex pert/comment/what-do-europeans-think-about-
muslim-immigration

41
Germania, Grecia, Spania, Fran ța, Italia, Austria, Marea Britanie, Ungaria și Polonia,
dintre care doar un procent de 20% au negat afirma ția propus ă de c ătre cercet ători.
În ciuda impactului politico-economic, criza refugia ților din Europa a produs
și un impact social extrem de important în rândul cet ățenilor europeni care par extrem
de îngrijora ți, majoritatea dintre ei, în ceea ce prive ște valul de musulmani care a
îmbr ăcat continentul european în ultimii 3 ani. Cu sute de mii de per soane str ămutate
care au intrat în Uniunea European ă în a doua jum ătate a anului 2015, solicitan ții de
azil din Siria au dominat titlurile de știri s ăpt ămânale, dac ă nu chiar lunare. Termenul
"criza refugia ților" a reflectat suprasolicitarea pentru autorit ățile publice din Europa,
care nu au reu șit s ă găseasc ă o strategie comun ă pentru a gestiona fluxul masiv de
persoane care caut ă azil. În consecin ță , dezbaterile privind posibilele consecin țe
politice și sociale au ob ținut exclusivitate. Rezultatele actuale ale alegerilor din
întreaga Europ ă indic ă faptul c ă partidele na ționaliste care avertizeaz ă cu privire la
amenin ță rile cauzate de "migra ția economic ă" și atacurile teroriste sunt în cre ștere. În
plus, problemele de integrare au devenit din nou proeminente în dezbaterile publice.
În Austria, de exemplu, Actul de Integrare 2017 a stabilit r ecent un nou acord de
integrare, care include cursuri obligatorii de limb ă și orientare civic ă (predarea
valorilor democratice). În acela și timp, a fost introdus ă o interdic ție asupra acoperirii
cu v ăl al întregului corp în spa țiile publice ceea ce a dus la numeroase conflicte între
autorit ăți și refugia ții de pe teritoriul austriac.
S-a discutat deja în alte documente de politic ă ÖGfE 42 că închiderea
frontierelor și relocarea nu vor consolida nici solidaritatea în interiorul U niunii
Europene sau al Europei, și nici nu vor pune cap ăt "crizei refugia ților". A șadar, în
prezent, se dore ște abordarea problemelor la nivel societal.
Într-un sondaj 43 publicat recent, 176 de exper ți reprezenta ți de oameni de
știin ță și factori de decizie politic ă din întreaga Europ ă au fost întreba ți despre
consecin țele preconizate ale fluxurilor de refugia ți asupra vulnerabilit ății familiilor
din Europa. Studiul a definit vulnerabilitatea ca risc de v ătămare și a identificat trei
dimensiuni ale vulnerabilit ății: (a) vulnerabilitatea economic ă care se refer ă la aspecte
financiare precum s ărăcia și dificult ățile economice; (b) vulnerabilitatea psihologic ă,

42 Göbl et al.; W. Wolf, „Die Flüchtlingskrise und die territoriale Kohäsion: Eine verbesserte
Armutsbekämpfung in Europas östlichen Regionen als Voraussetzung für einen EU-Konsens in der
Flüchtlingsverteilung.”, 2016, ÖGfE Policy Brief .
43 B. Riederer, M. Mynarska, M. Winkler-Dworak, T. Fe nt, B. Rengs; D. Philipov, 2017. „Futures of
families in times of multifaceted societal changes: a foresight approach”. FamiliesAndSocieties
Working Paper No. 66 .

42
inclusiv sentimentele puternice de stres, anxietate sau depresie ; și (c) vulnerabilitatea
social ă care include aspecte precum stigmatizarea, discriminare a și lipsa suportului
social. Astfel, este evident faptul c ă refugia ții sunt îngrijora ți de vulnerabilitatea
economic ă și psihologic ă. Situa ția financiar ă a acestora este adesea foarte slab ă,
deoarece economiile lor s-au redus considerabil pe timpul c ălătoriei lor lungi pân ă în
țara gazd ă. În plus, riscul șomajului și dependen ța de presta țiile sociale sunt deosebit
de ridicate în rândul refugia ților. Experien țele traumatizante, atât în țara de origine,
cât și în drum spre Europa, sunt responsabile în principal de riscurile r idicate ale
problemelor de s ănătate și mintale. În conformitate cu aceste fapte, majoritatea
exper ților s-au a șteptat s ă creasc ă pe termen scurt vulnerabilitatea psihologic ă în
Europa datorit ă refugia ților, între anii 2015 și 2020. Majoritatea responden ților îns ă
nu au presupus și faptul că vulnerabilitatea psihologic ă ar cre ște în continuare datorit ă
refugia ților pe termen lung (între 2020 și 2050).
Potrivit exper ților, principala provocare pentru societ ățile europene este
viitoarea vulnerabilitate social ă. Șase din zece participan ți la sondaj au presupus o
cre ștere a vulnerabilit ății sociale între 2015 și 2020. În plus, mai mult de cincizeci la
sut ă se așteptau ca vulnerabilitatea social ă datorat ă refugia ților s ă creasc ă și mai mult
pân ă în 2050. Privind rezultatele regiunilor europene, majoritatea c elor care nu
așteapt ă cre șteri cu privire la vulnerabilitatea social ă se reg ăse ște în special în ță rile
din Europa de Est unde legile sunt deosebit de stricte privind im igra ția, și care au fost
mai pu țin afectate de cererile de azil în 2015-2016. Deoarece vulner abilitatea social ă
se refer ă la stigmatizare, discriminare și lipsa suportului social, acest rezultat este un
avertisment c ă responden ții au fost în principal îngrijora ți de aspectul social în
societ ățile europene.
De ce ar fi a șteptat ă o cre ștere pe termen lung a vulnerabilit ății sociale datorat ă
refugia ților? Cu siguran ță , regulile stricte de comportament pe perioade lungi de
așteptare a deciziilor de acordare de azil nu favorizeaz ă contactul cu localnicii ță rii
gazd ă. Lipsa acord ării locurilor de munc ă și oportunitatea de a munci nu înt ăresc
absolut deloc integrarea în societatea gazd ă. Ambele pot duce la segregare și izolare.
Dar motive mai importante se reg ăsesc în dezbaterile publice care au ap ărut din 2015-
2016. În primul rând, europenii s-au divizat. Un grup a primit ref ugia ții, iar cel ălalt a

43
fost caracterizat de frica unei "invazii" a str ăinilor 44 . Polarizarea social ă a fost
resim țit ă în acest sens. În al doilea rând, solicitan ții de azil au fost caracteriza ți în
dou ă categorii: una a celor care merit ă ajutor și una a celor care s-au folosit de
migra ție din motive economice 45 . Temerile legate de "cump ărăturile de bun ăstare" și
îngrijor ările legate de dorin ța refugia ților de a se adapta la cultura localnicilor au fost
răspândite 46 , odat ă ce refugia ții au fost frecvent "încadra ți ca o problem ă" în mass-
media 47 . În al treilea rând, și cel mai important, multor europeni le-a fost și le este în
continuare fric ă de terorism. Solicitan ții de azil, în general, au fost percepu ți ca fiind o
amenin țare deschis ă pentru insinuarea organiza țiilor teroriste. Se poate presupune c ă
etichetarea refugia ților nu numai ca str ăini, ci și ca poten țiali uciga și mai mult decât
oricând încurajeaz ă sentimentele de alienare, diminuând astfel coeziunea social ă prin
afectarea refugia ților și a localnicilor.
Așadar, poate c ă este posibil ca în viitor s ă vedem o rezolvare a aspectelor
politice și economice în ceea ce prive ște valul de refugia ți din Europa din ultimii trei
ani, îns ă este mai pu țin probabil ă o acceptare a migran ților de c ătre societatea
european ă din cauza unor motive mai mult sau mai pu țin întemeiate precum:
polarizarea social ă, îngrijor ările europenilor legate de „înghi țirea” culturii lor, frica de
terorism și altele. Aceste aspecte sociale s-au manifestat concr et începând cu anul
2015 în rândul Europei și au pus probleme în ceea ce prive ște definirea viitorului ei.

44 S.M. Holmes; H. Castañeda, 2016. „Representing the “European refugee crisis” in Germany and
beyond: Deservingness and difference, life and deat h”, American Ethnologist, 43 (1), 12-24.
45 V. Esses; L.K. Hamilton; D. Gaucher, 2017. „The g lobal refugee crisis: Empirical evidence and
policy implications for improving public attitudes and facilitating refugee resettlement”. Social Issues
and Policy Review, 11 (1), 78-123.
46 G. Dalla Zuanna; C. Hein; F. Pastore, 2015. „The pitfalls of a European migration policy: Migration
and political challenges in times of crisis in the EU”. Population & Policy Compact, Policy Brief No.
09 . A se consulta: http://www.population-europe.eu/policy-brief/pitfal ls-european-migration-policy-0
47 M. Berry;, I. Garcia-Blanco; K. Moore, 2015. „Pre ss coverage of the refugee and migrant crisis in
the EU: A content analysis of five European countri es”, 5.

44
Capitolul III: Solu ții posibile a crizei refugia ților

La sfâr șitul secolului XX, mai mul ți cercet ători 48 au recunoscut limitele
modelelor teoretice anterioare și au încercat s ă treac ă dincolo de ele pentru a în țelege
mai bine dihotomia "pacea și r ăzboiul". Argumentul principal care a fost folosit de
ace ști noi "cercet ători pentru pace" a fost c ă teoriile anterioare din Rela țiile
Interna ționale au definit întotdeauna pacea în mod negativ, ca o absen ță a războiului,
fără a descrie ce reprezint ă ea de fapt. Un cercet ător important în acest sens este Johan
Galtung, sociolog norvegian și principal fondator al disciplinei „Studii de Pace și
Conflict” și care a primit numeroase distinc ții onorifice, inclusiv titlul de Doctor
Honoris Causa din partea Universit ății din Cluj în anul 1976. În vederea contur ării
unei imagini a p ăcii în Siria și identificarea unor solu ții posibile la aceast ă criz ă, l-am
ales pe Johan Galtung drept model în a defini pacea ca o tot alitate. El a recomandat s ă
se gândeasc ă la aceasta printr-o abordare multiscalar ă, care traverseaz ă trei nivele
diferite pe care le-am adaptat situa ției conflictuale din Siria, și anume: nivelul micro –
regimul Bashar al-Assad – , nivelul meso – lumea arab ă – și nivelul macro – actorii
interna ționali – . El a reamintit, de asemenea, s ă se considere pacea nu numai cu
elitele, ci și cu oamenii, printr-o abordare democratic ă.
În cercetarea sa 49 , pacea este definit ă atât din perspective negative, cât și
pozitive: "Pacea este absen ța / reducerea violen ței de toate felurile", "Munca în pace
este o activitate de reducere a violen ței prin mijloace pa șnice". Fiecare defini ție are o
abordare specific ă a p ăcii și, prin urmare, un remediu diferit. Concep ția negativ ă
necesit ă un remediu curativ, dar contribuie la o pace mai instabil ă, care se poate
pr ăbu și în fa ța unei "insulte minore". În cazul Siriei, începând cu lovitura de stat din
1970, puterea a fost tot timpul sub autoritatea familiei al-Assa d și a persistat în ciuda
protestelor civililor care, în martie 2011s-a manifestat sub for ma unei mi șcări în mas ă,
cerând mai mult ă libertate și demnitate guvernului sirian. Modul în care regimul a
gestionat evenimentele din acele zile a determinat din ce în ce mai mul ți oameni s ă se
opun ă pre ședintelui Bashar al-Assad cu toate c ă la început, nimeni nu a cerut ca acesta
să cad ă. Mul ți oameni au sperat c ă tân ărul pre ședinte va r ăspunde la apelurile lor și va

48 Prio, Past and Present PRIO People , lista complet ă a cercet ătorilor este disponibil ă online pe site-ul
Prio, administrat de Prio, data acces ării: 27 mai 2018, la adresa https://www.prio.org/Pe ople/complete/
49 Johan Galtung , „Peace Studies: Critical Concepts in Political Science”, Volume 6, Violence, Peace,
and Peace Research Vol. 6, No. 3 (1969), pp. 167-191

45
pedepsi for țele de securitate care au ucis civili nevinova ți în cadrul protestelor,îns ă
lucrurile au degenerat. Concep ția pozitiv ă pe de alt ă parte, necesit ă o terapie
preventiv ă pentru a stabili o pace stabil ă. Cu toate acestea, Johan Galtung a subliniat
că ambele sunt necesare pentru pace. În cadrul acestor abord ări, el a insistat asupra
multidimensionalitatea p ăcii, cum ar fi cea politic ă, militar ă etc.
Astfel, având în vedere abordarea multiscalar ă a p ăcii lui Johan Gltung, se
propune în acest capitol o solu ție posibil ă în ceea ce prive ște situa ția din Siria care
porne ște de la perspectiva existen ței a trei dimensiuni, și care, în ordine, reprezint ă
urm ătoarele: dimensiunea sirian ă, dimensiunea arab ă și în cele din urm ă dimensiunea
interna țional ă. Toate acestea, inclusiv regimul în sine, au un punct comun în ceea ce
prive ște problema central ă: țara nu se poate reîntoarce la statutul s ău de dinainte de
revolte. Cu alte cuvinte, schimbarea este inevitabil ă.
În dimensiunea sirian ă, exist ă trei posibile scenarii:
a) Primul scenariu ar fi ca politica de securitate a regi mului să se dovedeasc ă a fi
de succes și să reu șeasc ă să opreasc ă r ăscoala înainte de implementarea
oric ărui pachet de reforme – și în unele cazuri, legi noi – care îi va permite
astfel să-și recâ știge controlul asupra ță rii. Trebuie s ă fie spus faptul c ă, de și
ipotetic acest scenariu este posibil, acest lucru pare pu țin probabil s ă se
întâmple deoarece regimul este complet în faliment, a pier dut orice urm ă de
legitimitate și este capabil doar s ă-și men țin ă unitatea prin utilizarea opresiv ă a
for țelor sale militare și de securitate.
b) Cel de-al doilea scenariu ar fi c ă revolta reu șește într-un final s ă r ăstoarne
regimul. In orice caz, o evaluare ra țional ă a balan ței de putere în stat nu
sus ține o astfel de concluzie și pare posibil ă doar în cazul unei interven ții
externe sau schimb ări interne seismice precum întreaga abandonare a
regimului de c ătre for țele armate sau o lovitur ă de stat. Niciunul dintre aceste
scenarii nu este sigur în prezent. Alternativ, este posibil s ă vedem o interven ție
a for țelor militare arabe sau interna ționale sau o escaladare a presiunilor
externe care să fac ă pozi ția regimului de neconceput.
c) Cel de-al treilea scenariu este reprezentat de o în țelegere la care se ajunge prin
negociere între reprezentan ții mi șcării populare și cei ai regimului. Cu toate
acestea, regimul persist ă în tacticile lui represive și nu pare s ă manifeste vreo
dorin ță în a lua în considerare posibilitatea de a negocia cu oric ine, cu excep ția

46
propriei sale a șa-zise opozi ții de tip „marioanet ă”50 . Revolu ționarii de la sol,
între timp, resping complet posibilitatea de a intra în dialog cu regimul lui
Bashar al-Assad, iar opozi ția politic ă oficial ă r ămâne împ ărțit ă pe aceast ă
tem ă. Pentru toate aceste motive, un astfel de rezultat pare improbabil.
Pentru a rezuma, singura posibil ă solu ție în ceea ce prive ște dimensiunea
sirian ă va trebui s ă implice interven ția actorilor din afara statului sirian, printr-un
posibil transfer al responsabilit ății c ătre lumea arab ă și cea interna țional ă, care, în
termeni practici înseamn ă interven ția sub o anumit ă form ă a arabilor și a ță rilor
vestice ale Europei.
La prima vedere, se pare c ă Liga Arab ă este singurul actor din dimensiunea
arab ă capabil s ă ofere o solu ție la criza sirian ă. Cu toate acestea, membrii s ăi nu
au reu șit s ă ajung ă la un consens cu privire la Siria, iar Liga îns ăș i este prea slab ă
pentru a oferi o cale de ie șire dintr-o situa ție atât de dificil ă ca cea actual ă, care are
loc într-o țar ă în care r ădăcinile crizei sunt atât de încurcate încât este greu s ă
găse ști o solu ție. Cu toate acestea, Liga a f ăcut un pas, practic f ără precedent în
istoria sa, de a impune sanc țiuni economice asupra Siriei și de a înainta o ini țiativ ă
de a pune cap ăt crizei. În mod re ținut, regimul sirian a permis observatorilor Ligii
Arabe s ă intre în țar ă pentru a se asigura c ă respect ă condi țiile Ligii. Totu și, și în
prezen ța acestor observatori, chiar sub nasul lor, regimul a continuat cu strategia
sa de securitate și și-a aprofundat r ăzboiul mediatic împotriva celor care nu au fost
de acord cu ea pân ă când aproape fiecare stat arab a fost inclus în conspira ția
interna țional ă împotriva Siriei. Liga Arab ă a f ăcut tot ce i-a stat în putin ță pentru a
ajuta Siria s ă evite o alt ă interven ție interna țional ă în lumea arab ă. Cu toate
acestea, spiritul lupt ător al regimului a negat efectiv cele mai bune eforturi, ia r
priviri din ce în ce mai multe se îndreapt ă spre a treia și cea mai puternic ă dintre
cele trei dimensiuni pentru a oferi o solu ție la problem ă.
În cea de-a treia dimensiune , cea interna țional ă, ță rile occidentale sunt
asem ănătoare atunci când vine vorba de atitudinile lor nesigure fa ță de interven ția
direct ă. Turcia este împ ărțit ă între ambi țiile sale pan-islamice na ționaliste, pe de o
parte, și pe de alt ă parte, de teama de kurzii și alewi ții din interiorul ei, precum și

50 Bahia Mardini , In Idlib, Syrian civilians refuse to let the idea ls of the revolution die. Caught between
the Assad regime and Islamist extremists, some are still coming out to protest. , articol disponibil online
pe site-ul NewStatesman, administrat de NewStatesma n, data acces ării 30 mai 2018, la adresa
https://www.newstatesman.com/world/middle-east/2018 /02/idlib-syrian-civilians-refuse-let-ideals-
revolution-die

47
de Rusia și Iranul din afar ă. Apoi, apare Europa care este cufundat ă într-o criz ă
economic ă și însp ăimântat ă de pericolul dezintegr ării și Statele Unite ale Americii
care sunt sl ăbite și ele de e șecul militarilor s ăi în cadrul interven țiilor din regiune.
Niciunul dintre ace ști actori nu dore ște ca situa ția s ă se dezvolte f ără a avea în
vedere aceast ă chestiune și nici nu doresc ca aceast ă criz ă s ă continue, având în
vedere poten țialul s ău imens de a provoca și mai mult ă instabilitate în Orientul
Mijlociu. Tot ei sunt cei care nu doresc ca statul Siria s ă se întoarc ă la stabilitate,
indiferent de forma pe care ar putea s ă o ia, atât timp cât ace știa nu vor avea
niciun cuvânt de zis în noul statut quo. În acela și timp, actorii interna ționali ar
prefera ca aceast ă stabilitate s ă poat ă fi adus ă f ără a necesita vreun sacrificiu din
partea lor. Din acest motiv, ei s-au mul țumit s ă „paseze” mingea în instan ța acelor
organisme interna ționale care s-au dovedit incapabile s ă ajung ă la un consens cu
privire la interven ția non-militar ă solicitat ă de c ătre demonstran ții sirieni, Armata
Sirian ă Liber ă și anumite sec țiuni ale opozi ției formale oficiale precum: protec ția
interna țional ă, zonele de zbor libere, coridoare sigure etc.
Totu și, s-au depus eforturi concertate pentru a se g ăsi o solu ție durabil ă la
acest conflict, iar to ți actorii implica ți au avut ocazia s ă î și pun ă cererile la mas ă și s ă
propun ă solu ții proprii. Mediatorii conflictului au diferite pozi ții în func ție de partea
pe care au sprijinit-o și de câ știgurile pe termen lung.
De exemplu, Rusia vede solu ția politic ă drept singura cale de a pune cap ăt
crizei siriene. Statele Unite ale Americii încearc ă o reglementare negociat ă, care ar
putea implica înl ăturarea lui al-Assad de la putere. Statele din Golf și Turcia insist ă
asupra ie șirii lui Al-Assad din „joc” și pledeaz ă pentru stabilirea unui mecanism de
tranzi ție. Iranul, care a cheltuit miliarde pentru a-l sus ține pe Bashar al-Assad,
propune o tranzi ție pa șnic ă care s ă duc ă la alegeri pluri-partide. Cu toate acestea îns ă,
unele dintre pozi țiile convenite de comun acord includ:
• O încetare a focului care stabile ște o guvernare credibil ă, incluzând guverne
non-sectare;
• Elaborarea unei noi constitu ții;
• Organizarea de alegeri libere și corecte;
• Alegerile care ar urma s ă fie sub supravegherea ONU și care s ă permit ă tuturor
sirienilor, inclusiv diasporei, s ă participe.

48
Europa a depus și ea eforturi consistente în vederea rezolv ării acestei crize
persistente prin obiectivele strategice care sunt axate î n general pe șase
domenii cheie:

Încetarea r ăzboiului printr-o tranzi ție politic ă eficient ă, în conformitate cu
Rezolu ția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU, negociat ă de p ărțile
implicate în conflict sub auspiciile Trimisului Special al ONU pentru Siria
și cu sprijinul unor actori interna ționali și regionali cheie;

Promovarea unei tranzi ții cuprinz ătoare și inclusive în Siria, în
conformitate cu Rezolu ția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU și cu
Comunicatul de la Geneva, prin sprijinirea și consolidarea opozi ției
politice;

Salvarea de vie ți prin acordarea nevoilor umanitare celor mai vulnerabili
sirieni din întreaga țar ă într-o manier ă eficient ă și în timp util;

Promovarea democra ției, drepturilor omului și libert ății de exprimare prin
consolidarea organiza țiilor societ ății civile siriene,

Promovarea r ăspunderii pentru crime de r ăzboi în vederea facilit ării
procesului de reconciliere na țională și a justi ției de tranzi ție;

Sprijinea rezisten ței popula ției siriene și a societ ății siriene.
În concluzie, indiferent de cele trei dimensiuni implicate în r ăzboiul civil din
Siria, posibilele scenarii propuse de rezolvare a conflictelor sunt dificil de realizat și,
de și s-au depus numeroase eforturi în vederea instal ării p ăcii în regiune, drumul
parcurs de c ătre statul sirian c ătre democra ție și stabilitate va fi unul destul de
anevoios și întârziat.
Din aceast ă cauz ă, nu numai c ă Siria este probabil ă să vad ă conflicte în
urm ătorii ani, dar multe dintre tr ăsăturile acestui r ăzboi își g ăsesc asem ănări în alte
regiuni contemporane, obligându-ne s ă revedem modul în care abord ăm solu ționarea
conflictului.
Astfel, o abordare a acestui r ăzboi civil se poate realiza prin faptul c ă, în
primul rând, liderii și factorii de decizie ar trebui s ă reflecte asupra situa ției în alt ă
parte unde s ă semene cu "un aragaz sub presiune, unde c ăldura cre ște și supapele de

49
siguran ță au fost distruse", dac ă împrumut ăm descrierea târzie a lui Sadiq al-Azm 51 a
situa ției din Siria,de dinainte de conflict, și de asemenea s ă creasc ă investi ția în
activit ățile de prevenire. Mediatorii sunt cei mai probabili s ă fac ă progrese dac ă
încearc ă ceea ce Oliver Ramsbotham nume ște "rezolvarea conflictelor cosmopolite"
în lucrarea sa intitulat ă „ Contemporary Conflict Resolution ”52 , angajându-sesimultan
în mai multe nivele. Iar cei care se concentreaz ă pe Siria sunt obliga ți s ă fie reali ști, să
ia în calcul mul ți ani de violen ță sub o form ă sau alta, și să adopte o perspectiv ă
pragmatic ă a succesului, în care chiar și reducerile temporare ale violen ței, eforturile
localizate și izolarea ar putea fi legitime și într-adev ăr obiective.

51 SADIQ AL-AZM, WAR & SECURITY. Syria in Revolt. Understanding the Unthinkable War , articol
disponibil online pe site-ul BostonReview, administ rat de Boston Review A Political and Literary
Forum, data acces ării: 30 mai 2018, la adresa http://bostonreview.net /world/sadik-al-azm-syria-in-
revolt
52 Oliver Ramsbotham; Woodhouse, Tom; Miall, Hugh; Contemporary Conflict Resolution , 4th
Edition, Polity, Bradford, 2016.

50
IV. Studiu de caz. Migra ția și azilul în Europa de Est: România

Studiul de fa ță își propune să identifice cauzele de migra ție ale refugia ților din
Siria către Europa și rutele de migra ție folosite de c ătre ace știa, să prezinte situa ția
azilului în România și motivele pentru care ace știa evit ă s ă se stabileasc ă pe teritoriul
României și prefer ă s ă se îndrepte c ătre ță ri vestice și nordice precum Germania sau
Suedia.
Totalitatea factorilor de migra ție și azil în România este aplicat ă pe datele
colectate din chestionare cu solicitan ții de azil din centrul de refugia ți din Gala ți,
statistici, documente juridice, documente academice și surse media, având ca rezultat
demonstrarea modului în care un anumit grup de solicitan ți de azil migreaz ă prin
intermediul principalelor rute de migra ție speificate în tez ă anterior, condi țiile de azil
în România, refuzul de a r ămâne pe acest teritoriu a majorit ății dintre ace știa și
destina țiile finale spre care ace știa aleg s ă migreze în Europa.
IV.1. Problematica investigat ă
Au trecut unsprezece ani de la aderarea României la Uniunea E uropean ă,
moment în care țara și-a aliniat politicile de azil cu acquis-ul european. Cu toate
acestea, de și România acord ă asisten ță solicitan ților de azil și refugia ților din Siria în
conformitate cu standardele minime stabilite de reglement ările Uniunii Europene,
fluxul de cereri de azil este considerabil redus în compara ție cu statele vestice și
nordice ale Europei. Nu numai c ă migran ții sirieni nu iau în calcul România ca o
op țiune de destina ție, dar atunci când aceasta este prezentat ă ca o posibilitate de a
solicita protec ție, ace știa încearc ă s ă o evite și caut ă solu ții în vederea migr ării c ătre
alte state din Europa.
Problema alegerilor destina țiilor de azil a mai fost abordat ă și înainte de
numeroase studii; totu și, toate cele consultate în aceast ă cercetare și-au propus să afle
ce face dintr-o țar ă una de preferat ca destina ție de c ătre solicitan ții de azil. Acest
studiu, cu toate acestea, abordeaz ă problema dintr-un unghi diferit, prezentând cauzele
migrației și principalele rute de migra ție, condi țiile de azil din România și, prin
urmare, inten ționeaz ă s ă explice de ce refugia ții sirieni aleg alte ță ri în care s ă
migreze, diferite de România.
IV.2. Ipoteza de lucru
Care sunt motivele migr ării, rutele de migra ție și condi țiile de azil din
România, și de ce atât de mul ți migran ți sirieni care s-au îndreptat c ătre Europa, în

51
căutare de azil și care se afl ă pe teritoriul României, aleg ță ri din vestul și nordul
Europei ca și ță ri de destina ție?
Rutele de migra ție men ționate în ipotez ă fac referire la acele rute pe care
refugia ții din Siria le-au urmat cu scopul de a p ătrunde în Europa și mai departe, în
România.
Țara de destina ție din formularea ipotezei de lucru este definit ă ca țar ă în care
migrantul î și încheie c ălătoria dup ă primirea unui formular de protec ție; aplicarea și
primirea de azil în aceast ă țar ă este o condi ție necesară, dar nu suficient ă. Este, de
asemenea, necesar ca solicitantul de azil s ă se stabileasc ă în țara de azil, f ără inten ția
de a migra într-o alt ă țar ă, pentru ca acea țar ă să devin ă țara de destina ție.
Nu este negat faptul c ă unii dintre refugia ții proveni ți din Siria se stabilesc în
România și o percep pe aceasta ca pe o țar ă de destina ție. Îns ă, studiul se concentreaz ă
mai ales asupra grupului majoritar – cei care folosesc Româ nia numai ca o țar ă de
tranzit și și-au stabilit prorit ățile în vederea stabilirii într-un stat european de vest sa u
de nord ca și țar ă de destina ție.
IV.3. Obiectivele cercet ării
Obiectivele cercet ării sunt dup ă cum urmeaz ă:
1. Identificarea principalelor cauze de migra ție din Siria a solicitan ților de azil
care p ătrund pe teritoriul Europei;
2. Expunerea rutelor de migra ție din Siria c ătre Europa;
3. Prezentarea în cadrul cercet ării a condi țiilor de azil de pe teritoriul României;
4. Identificarea ță rilor de destina ție a migran ților sirieni și motiva ția alegerilor
făcute.
IV.4. Metodica cercet ării
IV.4.1. E șantionul investigat
Eșantionul investigat a fost chestionat în perioada 4 iunie 2018 – 8 iunie 2018
și a fost alc ătuit dintr-un num ăr de 31 de migran ți proveni ți din Siria care beneficiaz ă
în prezent de azil pe teritoriul României, în Centrul de Caz are și Proceduri pentru
Solicitan ții de Azil, Centrul pentru Refugia ți Gala ți.
IV.4.2. Etapele cercet ării
1.Definirea subiec ților cercet ării;
Aceast ă etap ă a început cu definirea tipului de subiec ți ancheta ți și evaluarea
necesarului de informa ții. S-a ales un num ăr de treizeci și unu de subiec ți ancheta ți

52
apar ținând zonei de conflict din Siria, dispu și s ă contribuie activ la cercetare prin
participarea la chestionar.
2. Redactarea întreb ărilor chestionarului;
În redactarea întreb ărilor, s-a ținut seama de caracteristicile tipologice ale
subiec ților ancheta ți, de educa ția și de cultura lor, acestea fiind explicite și precise.
Întreb ările au fost redactate într-un mod cât mai simplist, prin variante de r ăspuns sau
răspunsuri scurte, cu scopul de a fi u șor în țelese de acei subiec ți cu nivel redus al
limbii engleze.
3.Ordonarea și gruparea r ăspunsurilor;
Răspunsurile primite în urma adres ării chestionarului au fost ordonate și
grupate în func ție de interesul temei cercet ării și au fost luate în considerare cele mai
relevante și mai coerent formulate.
4. Analiz ă de documente oficiale, materiale de pres ă și date statistice;
În func ție de r ăspunsurile primite, au fost analizate documente oficiale cu
privire la condi țiile de azil din Europa și România, materiale de pres ă și date statistice
care au fost în final destinate compara ției și redact ării concluziilor finale.
5. Prezentarea rezultatelor finale în cadrul lucr ării de fa ță.
Dup ă etapele de ordonare și grupare a r ăspunsurilor chestionarului și
analizarea și compararea informa țiilor în func ție de tema cercet ării, s-a trecut la
prezentarea acestora în cadrul lucr ării de fa ță prin grafice, diagrame și analize cu
scopul de a fi cât mai ilicite și realiste în vederea stabilirii unor rezultate finale.
IV.4.3. Metode de cercetare utilizate
Studiul este interdisciplinar, astfel c ă datele utilizate în studiu provin din
diferite surse; studiul încorporeaz ă ambele date, calitative și cantitative, luate atât din
surse primare, cât și din cele secundare. Statisticile care au fost colectat e și aplicate, se
înregistreaz ă ca fiind cantitative și apar ținând datelor primare. Toate numerele sunt
extrase din surse oficiale și au fost în principal folosite pentru a prezenta rutele de
migra ție din Siria c ătre Europa și a descrie sistemul de azil românesc în compara ție cu
alte ță ri europene.
Tipul de date care a fost utilizat în cea mai mare m ăsur ă este chestionarul.
Datele calitative au fost adunate prin intervievarea a tr eizeci și unu de migran ți din
Siria. Ace știa locuiesc în condi ții de azil pe teritoriul României, în Centrul de Cazare
și Proceduri pentru Solicitan ții de Azil, Centrul pentru Refugia ți Gala ți. Acest

53
chestionar a fost adresat fa ță în fa ță , iar r ăspunsurile au fost redate de c ătre migran ți
prin intermediul Formularului Google- Google Forms . Răspunsurile au fost
înregistrate și anexate lucr ării de fa ță în conformitate cu Anexa1.
Așa cum s-a men ționat anterior, s-au utilizat și date secundare, în special prin
intermediul surselor din media și ale altor lucr ări din domeniul academic pentru a
prezenta cauzele migra ției. Articolele de știri sunt de o mare trebuin ță în special în
ceea ce prive ște studiul de caz utilizat.
În cadrul cercet ării, metodele utilizate nu au fost luate izolat, ci s-au c ompletat
unele pe altele, ob ținând astfel informa ții corecte, obiective și concrete.
Prin folosirea acestor metode de cercetare am c ăutat s ă identific ăm cauzele
părăsirii ță rii de origine a migran ților sirieni, principalele rute de acces c ătre Europa,
condi țiile de azil din România, dar și principalele ță ri preferate din Europa în alegerea
destina țiilor de azil finale.
IV.5. Prelucrarea datelor
IV.5.1. Metode de prelucrare
Pentru a prelucra, analiza și interpreta datele culese în urma aplic ării acestor
metode și tehnici de investigare, s-au utilizat metode statistic o-matematice. În
literatura de specialitate se întâlnesc dou ă tipuri de metode statistice: descriptive, cele
care se limiteaz ă strict la ceea ce s-a observat, și inferen țiale, cele care permit
explorarea datelor observate. În ordonarea și gruparea datelor am apelat la
urm ătoarele tehnici: tabelele statistice care reprezint ă o prezentare ordonat ă a datelor
unei colectivit ăți; formele de reprezentare grafic ă- histograma, poligonul frecven țelor
și diagrama circular ă în sectoare; indicii pentru determinarea tendin ței centrale :
media aritmetic ă, mediana și modulul. De asemenea, partea de analiz ă mai cuprinde și
prezentarea teoriei și a datelor empirice
IV.5.2. Prezentarea și reprezentarea grafic ă a celor mai semnificative
rezultate
În etapa aplic ării chestionarului desf ăș urat ă în perioada 4-8 iunie 2018, un
num ăr de 31 de refugia ți sirieni beneficiari ai azilului pe teritoriul României în
Centrul de Cazare și Proceduri pentru Solicitan ții de Azil, Centrul pentru Refugia ți
Gala ți a primit un sondaj de zece întreb ări cu privire la experien ța fiec ăruia în ceea ce
prive ște migra ția c ătre Europa, prin intermediul c ăruia s-a urm ărit identificarea
cauzelor care i-a determinat pe ace știa s ă-și p ărăseasc ă țara de origine, rutele

54 migratoare, nivelul de satisfac ție în ceea ce privesc condi țiile de azil din România și
măsura în care î și doresc sau nu s ă se stabileasc ă pe teritoriul României. Sondajul a
fost redactat în limba englez ă, limb ă de circula ție interna țional ă, și a avut o durat ă de
timp de acordare a r ăspunsurilor nu mai mare de 5 minute.
În urma centraliz ării r ăspunsurilor primite din partea migran ților chestiona ți, s-
au înregistrat urm ătoarele rezultate:
a) Din totalul celor 31 de refugia ți sirieni chestiona ți, un procent de 35,5%
este format din tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, un alt procent
de 22,6% îl reprezint ă tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, în
timp ce un alt procent de 32, 3%, apropiat de cel m ajoritar, este și el
reprezentat de persoane adulte, relativ tinere, cu vârste cuprinse între 35 și
44 de ani. La polul opus, doar un procent de 6,5% e ste reprezentat de
subiec ți în vârst ă, cuprin și în intervalul de ani 45-55. Nu exist ă niciun
subiect chestionat cu vârst ă mai mare de 55 de ani. A se vede Figura 4.1 .

Figura 4.1. Grafic vârstă refugiați sirieni
b) În rândul migran ților chestiona ți, majoritatea de 41,9% este ferm
reprezentat ă de studen ți, în timp ce urm ătorul procent ridicat de 28,9%
este reprezentat de cei care au, sau obi șnuiau s ă aib ă, cel pu țin un loc de
munc ă. Mai redus este procentul subiec ților chestiona ți f ără loc de
munc ă(22,7%), în timp ce pensionarii sunt reprezenta ți de un procent de
doar 6,5%. A se vedea Figura 4.2 .

55
Figura 4.2. Grafic ocupații refugiați sirieni
c) Cauzele migra ției subiec ților chestiona ți au variat de la „R ăzboi”, fiind o
cauz ă major ă a migr ării din perspectiva a unui num ăr de 21 de persoane,
pân ă la „Violen ță ” – 11 persoane și „Atacuri chimice” – 7 persoane. Vezi
Figura 4.3 .

Figura 4.3. Grafic cauze ale migrației
d) Rutele de migra ție au fost și ele variate, majoritatea predominant ă fiind
reperezentat ă de ruta Turcia-Grecia-Bulgaria-România cu un num ăr de 14
răspunsuri. O alt ă rut ă important ă este reprezentat ă de Turcia-Marea
Neagr ă-România. Alte rute care au mai fost folosite pentr u a migra sunt:
Cipru-Macedonia-Serbia-România și Grecia-Macedonia-Serbia-România.
A se vedea Figura 4.4.
24 11 6
0 5 10 15 20 25 30
Atacuri chimice
Violen ță
Război

56
Figura 4.4. Grafic rute de migrație
e) Intervalul de referin ță în ceea ce prive ște r ăspunsurile la întrebarea: „How
would you characterize the asylum conditions in Rom ania?”- Cum ai
caracteriza condi țiile de azil din România?, a fost reprezentat de „Foarte
satisf ăcătoare”, „Satisf ăcătoare” și „Deloc Satisf ăcătoare”. Majoritatea
procentual ă de 64,5% au ales r ăspunsul „Satisf ăcătoare”, în timp ce
procentajul aferent r ăspunsului „Deloc satisf ăcătoare” a fost de aproape
cinci ori mai ridicat(29%) decât procentajul de 6,5 % „Foarte
satisf ăcătoare”. A se vedea Figura 4.5 .

Figura 4.5. Grafic condiții de azil România
f) Ță rile de destina ție au fost reprezentate de cele vestice și nordice din
Europa. Un num ăr de 8 persoane au decis c ă vor s ă p ărăseasc ă România în
14
4
3
2
1
1
6 Rute de Migrație
Turkey, Greece, Bulgaria,
Romania
Turkey Greece Macedonia
Bulgaria Romania
Turkey Greece Macedonia
Serbia Romania
Turkey, Bulgaria, Romania
Cyprus Macedonia Serbia
Romania
Greece Macedonia Bosnia
Serbia Romania
Turkey, Black Sea, Romania
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00%
Condiții de azil în România 6.50% 64.50%
29.00% Very satisfied
Satisfied
Not at all satisfied

57 detrimentul Germaniei, alte 3 au preferat Belgia, i ar alte 5 se îndreapt ă
către Suedia. În România prefer ă s ă r ămân ă un num ăr de 10 persoane, îns ă
un num ăr de 5 persoane au preferat doar s ă r ăspund ă negativ. A se vedea
Figura 4.6 .

Figura 4.6. Grafic țară destinație
IV.6. Interpretarea datelor
Conform unei statistici 53 realizate de Eurostat, în România, cei mai mul ți
migran ți care au beneficiat de m ăsuri de protec ție au fost cet ățenii sirieni, astfel c ă în
anul 2017, 655 de sirieni au primit aviz favorabil de ședere în țar ă, reprezentând 49%
din totalul celor care au solicitat m ăsuri de protec ție. La nivel european, România
ocup ă locul 16 din punct de vedere al num ărului de refugia ți care au primit o decizie
favorabil ă de ședere.
Astfel, în urma chestionarului aplicat celor 31 de refugia ți sirieni din Centrul
de Cazare și Proceduri pentru Solicitan ții de Azil, Centrul pentru Refugia ți Gala ți, am
încercat s ă afl ăm din perspectiva acestora, cauzele care i-au deter minat pe ace știa s ă
își p ărăseasc ă țara și s ă urmeze traseul c ătre Europa. În acest context, majoritatea au
men ționat r ăzboiul, violen ța și atacul cu bombe chimice printre cauzele migr ării.
Așadar, în general, persoanele care fug de conflictel e armate din Siria și
migreaz ă spre Europa, consider ă Europa un loc al p ăcii, prosperit ății și al bog ăției
economice în compara ție cu violen ța și disperarea provocat ă de situa ția de r ăzboi care
caracterizeaz ă țara lor de origine.

53 EUROSTAT, Asylum and first time asylum applicants – annual ag gregated data (rounded) ,
disponibil online pe site-ul EUROSTAT, administrat de EUROSTAT, data acces ării: 10 iunie 2018, la
adresa
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table &init=1&language=en&pcode=tps00191&plugin=1
10
8
5
3
5 Țar ă de destina ție
România
Germania
Suedia
Belgia
Răspuns negativ

58
În articolul Why do refugees and migrants come to Europe, and what must be
done to ease the crisis? 54 , postat de site-ul de știri The Telegraph din Marea Britanie,
Eugenio Lilli, membru al Departamentului de R ăzboi și fondator al Grupului de
Cercet ători al Politicii Externe de la King's College US, vede ca singur ă modalitate de
a u șura permanent situa ția migran ților în Europa, luarea în serios a problemei
rezolv ării conflictelor care îi fac pe oameni s ă fug ă din ță rile lor de origine.
În continuare, dac ă analiz ăm chestionarul aferent Anexei 1, verific ăm Figura
4.6. și de asemenea, dac ă ne amintim cele dou ă rute descrise în Capitolul III al lucr ării
de fa ță , Ruta Estic ă Mediteranean ă și Ruta Central ă Mediteranean ă, vom observa
faptul c ă, în urma sondajului aplicat celor 25 de persoane chestionate provenite din
Siria, totalitatea acestora au p ătruns în Europa și au ajuns pe teritoriul României prin
intermediul Rutei Estice Mediteraneene.
În sus ținerea acestei afirma ții vine și raportul 55 Înaltului Comisariat al
Na țiunilor Unite pentru Refugia ți din anul 2015, anul declan șă rii valului de migrant în
Europa, care confirm ă faptul c ă în perioada ianuarie – iunie 2015, num ărul celor care
au p ătruns în Europa prin Ruta Estic ă Mediteranean ă a fost mai mare decât num ărul
celor care s-au folosit de Ruta Central ă. În prezent, în urma politicilor sistematice de
externalizare a Uniunii Europene, num ărul total de refugia ți și migran ți care sosesc în
Europa a sc ăzut în anul 2017, Italia și Grecia înregistrând cel mai mic num ăr de sosiri
în patru ani.
În ceea ce prive ște azilul în România, rolul de a fi țar ă de azil este un concept
destul de nou pentru acest stat, care pân ă în 1993 a fost o "important ă surs ă de
refugia ți și solicitan ți de azil" 56 , din cauza contextului politic și nu numai. Potrivit
UNHCR, aproximativ 350.000 de români au c ăutat refugiu în Europa de Vest în
perioada anilor 1988-1993.
Conform Legii privind azilul, România poate acorda trei forme de protec ție:
statutul de refugiat, protec ția subsidiar ă și protec ția temporar ă (Legea 122/2006:

54 The Telegraph, Why do refugees and migrants come to Europe, and wh at must be done to ease the
crisis?, disponibil online pe site-ul TheTelegraphcouk, admi nistrat de The Telegraph, daca acces ării:
10 iunie 2018, la adresa https://www.telegraph.co.u k/news/worldnews/europe/11845205/Why-do-
refugees-and-migrants-come-to-Europe-and-what-must- be-done-to-ease-the-crisis.html
55 UNHCR, The sea route to Europe: The Mediterranean passage in the age of refugees, raport
disponibil online pe site-ul UNHCR The UN Refugee A gency, data acces ării: 10 iunie 2018, la adresa
http://www.unhcr.org/protection/operations/5592bd05 9/sea-route-europe-mediterranean-passage-age-
refugees.html
56 UN High Commissioner for Refugees (UNHCR), UNHCR CDR Background Paper on Refugees and
Asylum Seekers from Romania , 1 November 1994, disponibil online pe site-ul:
http://www.refworld.org/docid/3ae6a6414.html, data acces ării: 10 iunie 2018.

59
articolul 22). Diferen ța dintre primele dou ă se refer ă la faptul c ă protec ția subsidiar ă
este acordat ă "din alte motive decât cele prev ăzute de Conven ția de la Geneva"
(Legea 122/2006: articolul 2 litera (g)), în timp ce a trei a se diferen țiaz ă prin
caracterul s ău excep țional / 2006: articolul 2 litera (h)).
În privin ța condi țiilor de azil din România, în Figura 4.7. se poate observa
gradul de satisfacere a refugia ților odat ă ajun și pe teritoriul României. Este de
remarcat faptul c ă au fost mai mul ți beneficiari de azil care s-au dovedit nemul țumi ți
de condi țiile din Centrul pentru Refugia ți din Gala ți, decât beneficiari foarte
mul țumi ți. În acest sens, studiul 57 intitulat Why Not Romania? , prezint ă un interviu
realizat de coordonatorul studiului Irina Maria Gavriliu, în c are Preda, un angajat
român al unei Organiza ții Non-Guvernamentale din România, a sus ținut c ă, dup ă 25
de ani de trecere de la regimul comunist la unul democratic, politicile sociale și
bun ăstarea social ă în general și în special în ceea ce prive ște solicitan ții de azil nu sunt
foarte bine dezvoltate. În opinia sa, suma de bani pe care solicitan ții de azil o primesc
și condi țiile de cazare sunt la o calitate foarte sc ăzut ă și la un nivel la fel de sc ăzut.
Totu și, conform Asylum Information Data Base 58 , condi țiile de baz ă sunt
asigurate în general, beneficiarilor de azil astfel, Cent rul pentru Refugia ți din Gala ți
are trei cl ădiri: dou ă pentru scopuri administrative și o cl ădire cu dou ă etaje pentru
cazare. La fiecare etaj al cl ădirii de cazare exist ă o baie pentru b ărba ți și una pentru
femei. Camerele au o capacitate maxim ă de 12 paturi. În general, solicitan ții de azil
sunt caza ți în func ție de na ționalitate. Familiile sunt cazate în aceea și camer ă, separat
de b ărba ții singuri. La fiecare etaj exist ă dou ă buc ătării, cu câte trei sobe și trei
chiuvete, precum și un frigider pentru 12 persoane. Condi țiile de igien ă sunt
satisf ăcătoare în Gala ți, dup ă cum se poate observa și în chestionarul conform Anexei
1. De asemenea, în Gala ți, R ădăuți și Șomcu ța Mare, Organiza ția Salva ți Copiii și
AIDRom organizeaz ă activit ăți pentru solicitan ții de azil, în special pentru copii, dar
și predarea limbii române pentru adul ți. A se vedea Figura 4.7 . și Figura 4.8.

57 Irina Maria Gavriliu, Why Not Romania?, pentru Master’s Thesis Global Refugee Studies Aalbo rg
University Copenhagen, 2014, 38.
58 AIDA-Asylum Information Data Base, STATISTICS Romania , administrat de AIDA-Asylum
Information Data Base, data acces ării: 10 iunie 2018, la adresa
http://www.asylumineurope.org/reports/country/roman ia/statistics

60
Figura 4.7. Activități de integrare a copiilor refugiați(Arhivă personală)

Figura 4.8. Activități de predare a limbii române refugiaților( Arhivă personală)
Compararea num ărului de cereri de azil aferente României cu cifrel e
înregistrate de ță rile din Europa de Vest, care nu numai c ă au un context economic
diferit, dar și decenii de tradi ție ca ță ri de azil, poate s ă nu fie cea mai relevant ă

61 metod ă pentru a ilustra situa ția României. Totu și, conform Figurei 4.6., Germania,
Suedia și Belgia sunt printre ță rile preferate de destina ție în Europa. De asemenea,
putem observa mai jos, în Figura 4.9., faptul c ă la sfâr șitul anului 2017, doar un
num ăr de 155 de solicitan ți de azil a fost înregistrat pe teritoriul României , în timp ce
în Germania a fost înregistrat un num ăr de 14,275, în Suedia 1,968, iar în Belgia un
num ăr de aproximativ 1,455 cereri de azil înregistrate în luna decembrie 2017.

Figura 4.9. Solicitanți de azil în țările Europei 2016-2017
Ceea ce ne intereseaz ă îns ă, sunt motivele pentru care anumite ță ri din vest și
din nord sunt preferabile ca și ță ri de destina ție, în compara ție cu România. În acest
sens, În țelegerea procesului decizional al solicitan ților de azil 59 este un raport realizat
de Vaughan Robinson și Jeremy Segrott pentru Biroul de Caz ări Britanic. Cercet ătorii
au intervievat 65 de refugia ți c ărora li s-a acordat protec ție de c ătre guvernul britanic,
în scopul explor ării motivelor pentru care au ales s ă migreze spre Marea Britanie în
compara ție cu alte destina ții posibile. Folosind datele colectate din interviu ri, au creat
un model generalizat de luare a deciziilor privind solicitan ții de azil și o ierarhie a șase
variabile, pe care solicitan ții de azil le iau în considerare "atunci când decid
dezirabilitatea diferitelor ță ri": democra ția; oportunit ățile de angajare, educa ția și

59 Vaughan Robinson; Jeremy Segrott, Understanding the decision–‐making of asylum seekers ,
Migration Unit, Department of Geography University of Wales, Swansea, July 2002;

62
avansarea social ă; re țeaua de familie și prieteni; limba; afinitatea cultural ă; și imagini
și percep ții. Așadar, ideea de a face o alegere a solicitantului de azi l se aplic ă în ceea
ce prive ște țara de destina ție, acesta fiind nevoit s ă fac ă o alegere care are numeroase
limit ări.
În consecin ță , prin aplicarea metodelor prezentate în acest studiu de caz, au
fost trasate urm ătoarele concluzii:
1. Principalele cauze ale migra ției refugia ților sirieni se concentreaz ă în jurul
războiului civil din Siria;
2. Ruta folosit ă de c ătre cei treizeci și unu de subiec ți chestiona ți pentru a
pătrunde în Europa și mai departe, pentru a ajunge în România este reprezentat ă de
Ruta Estic ă Mediteranean ă, precizat ă și explicat ă în Capitolul II al lucr ării de fa ță ;
3. Aprecierea condi țiilor de azil din România a fost acordat ă prin r ăspunsul
majoritar „satisf ăcătoare” al subiec ților chestiona ți și de asemenea, a fost comparat
răspunsul acestora cu documente și rapoarte oficiale legate de azilul din România;
4. Destina țiile de azil preferate de c ătre refugia ții sirieni care beneficiaz ă de
azil pe teritoriul României au fost în mare parte Germani a, Suedia și Belgia, și au fost
explicate și motivele alegerii acestor ță ri prin statistici și studii oficiale. Îns ă, un
verdict definitiv cu privire la stabilirea sau nu pe teri toriul României nu a putut fi
acordat datorit ă faptului c ă au fost și beneficiari de azil care au ales s ă r ămân ă pe
teritoriul României.

63
Concluzii

Conflictul din Siria, în primul rând, reprezint ă un e șec al prevenirii
conflictelor. Acum mai bine de 20 de ani, Comisia Carnegie pre zenta un raport de
referin ță 60 esen țial privind importan ța prevenirii structurale și prevenirii opera ționale,
dar Bashar al-Assad, liderul actual al Siriei, a rata t și a respins oportunit ățile de a-și
adresa toate nemul țumirile pe perioada primului s ău deceniu la putere și, începând cu
anul 2011, atitudinile dificile ale conduc ătorului și ale celor condu și de c ătre el au
lăsat foarte pu țin spa țiu pentru medierea local ă sau străin ă.
Nemul țumirile comunitare, excluderea socio-economic ă și represiunea politic ă
care au condus la revolt ă – atribuite în mare parte cruzimii și arogan ței regimului –s-
au amestecat ulterior cu noi nemul țumiri, polarizarea și dezvoltarea economiilor de
război. Protagoni știi sirieni – atât regimul, cât și opozi ția armat ă – au f ăcut alegeri
deliberate cu scopul de a- și atinge obiectivele prin violen ță și au fost mai departe
consolidate de o "dilem ă de securitate", de sl ăbiciunea moderatorilor care caut ă o cale
de mijloc și de resping ătorii absolu ți precum ISIS. Acest fapt a fost amplificat de
contextele regionale și interna ționale, care au concentrat Siria într-un complex
conflictual regional și au condus la interven ții externe indirecte și directe. A șa cum a
documentat specialistul în Rela ții Interna ționale, Christopher Phillips în cartea sa „ The
Battle for Syria. International Rivalry in the New Middle East ”, aceast ă interven ție a
amplificat diviziunile intra-siriene, a interna ționalizat r ăzboiul și a prelungit conflictul
– fără a duce îns ă la un rezultat concludent.
Raportându-ne la consecin țele r ăzboiului civil din Siria și, prin urmare, a crizei
refugia ților asupra statelor din Europa, putem trasa urm ătoarele concluzii:
Din punct de vedere politic , criza refugia ților din Siria a determinat pe de-o
parte divizarea Europei în dou ă tabere: tab ăra statelor europene deschise migra ției
refugia ților dinspre Siria și care promoveaz ă integrarea și acceptarea acestora în
societate și tab ăra statelor europene care refuz ă prezen ța refugia ților sirieni pe
teritoriul Europei din motive economice și de securitate public ă. Propunerile
legislative aflate în prezent în discu ție r ămân sub nivelul de ambi ție și chiar dep ăș esc,
probabil, ceea ce statele sunt dispuse s ă accepte. În ciuda sc ăderii num ărului de

60 Carnegie Corporation of New York, Preventing Deadly Conflict: Final Report, raport disponibil
online pe site-ul Carnegie Corporation of New York, administrat de Carnegie Corporation of New
York, data acces ării: 30 mai 2018, la adresa https://www.carnegie.or g/publications/preventing-deadly-
conflict-final-report/

64
solicitan ți de azil, diviziunile dintre state s-au aprofundat mai degrab ă decât s-au
redus. Încrederea reciproc ă s-a deteriorat în continuare și, în unele ță ri, na ționalismul
și scepticismul fa ță de Uniunea European ă au reap ărut.
Pe de alt ă parte, în ceea ce prive ște Acordul Schengen, acest conflict a reu șit
să schimbe no țiunea de „zon ă liber ă de trecere” prin reintroducerea controalelor la
frontiere în ță rile membre ale acestui acord. În acest context, este greu s ă vedem cum
poate a șa-numitul sistem Schengen s ă devin ă rezistent și durabil și s ă supravie țuiasc ă
provoc ărilor migra ției din ultimii 3 ani.
Totu și, dac ă privim din punct de vedere economic , putem vorbi despre un
rezultat pozitiv pe termen lung în acceptarea și integrarea refugia ților sirieni pe
teritoriul Europei dac ă lu ăm în considerare fenomenul de îmb ătrânire accelerat ă a
popula ției europene, insuficien ța for ței de munc ă și posibilele beneficii din punct de
vedere fiscal care vor fi aduse în Europa de majoritatea tinerilor care îi caracterizeaz ă
pe noii migran ți str ămuta ți de r ăzboiul civil din Siria.
Din perspectiva social ă, pe parcursul ultimilor ani, coeziunea social ă în
Europa a fost aparent sl ăbit ă pe mai multe niveluri. În primul rând, problemele de
stabilire a unui sistem de cote au demonstrat lipsa de solidar itate între statele membre
ale Uniunii Europene. În al doilea rând, diferen țierea în rândul cet ățenilor care îi
primesc pe cei str ămuta ți și a celor care se tem de diferen țele culturale și de povara
financiar ă au condus la societ ăți mai polarizate. În al treilea rând, lipsa suportului
social pentru persoanele care sosesc poate ad ăuga complexitate problemei integr ării
sociale.
Atunci când vine vorba de solu ții posibile în vederea rezolv ării celei mai
profunde crize de dup ă cel de-al Doilea R ăzboi Mondial și pân ă în prezent, s-au g ăsit
diferite solu ții și s-au propus numeroase schimb ări la nivelul a trei dimensiuni
importante: sirian ă, arab ă și interna țional ă. Îns ă, indiferent de cele trei dimensiuni
implicate în r ăzboiul civil din Siria, posibilele scenarii propuse de rezolvare a
conflictelor sunt dificil de realizat și, de și s-au depus numeroase eforturi în vederea
instal ării p ăcii în regiune, drumul parcurs de c ătre statul sirian c ătre democra ție și
stabilitate va fi unul destul de anevoios și întârziat.
Din aceast ă cauz ă, nu numai c ă Siria este probabil ă să vad ă conflicte în
urm ătorii ani, dar multe dintre tr ăsăturile acestui r ăzboi î și g ăsesc asem ănări în alte
regiuni contemporane, obligându-ne s ă revedem modul în care abord ăm solu ționarea
conflictului.

65
To ți ace ști factori s-au combinat într-o interac țiune complex ă care a f ăcut
conflictul Siriei extrem de dificil, iar chiar și negocierile ulterioare, precum cele din
Astana, s-au confruntat cu acelea și obstacole. În plus, chiar dac ă partidele siriene și
sus țin ătorii lor str ăini ar trebui s ă se angajeze mâine într-un proces serios de
negociere, negocierile de pace sunt, în general, lente și nu ofer ă nici o garan ție a
succesului, punerea în aplicare a unui acord este precar ă și ar putea s ă nu solu ționeze
provoc ările locale sau influen țele externe locale și ar fi nevoie de asisten ță
interna țional ă semnificativ ă. Siria este probabil ă să vad ă conflicte pentru mul ți ani de
acum înainte.
Nu numai c ă este un prognostic sumbru pentru poporul Siriei – popula ție civil ă
brutalizat ă, milioane de persoane str ămutate și chiar și cei care trebuie s ă poarte arme
și r ăzboaie – dar este un avertisment pentru întreaga lume în general. Suferin ța Siriei
ar putea sugera c ă sistemul interna țional actual de ține mai pu țin control asupra
conflictului: cre șterea concuren ței multipolare, pozi țiile divergente ale membrilor
Consiliului de Securitate al ONU, responsabilitatea de a protej a doctrina contestat ă și
constrângerile asupra dreptului interna țional care conduc c ătre o mai mare recurgere
la solu ții violente. Dinamica în rândul statelor fragile favorizeaz ă și ea conflictul, iar
Barbara Walter, politolog american, concluzioneaz ă în lucrarea ei intitulat ă „ The New
New Civil Wars ”61 că de acum înainte vom fi predispu și la a vedea din ce în ce mai
multe "noi războaie civile".

61 Barbara Walter, The New New Civil Wars , studiu disponibil online pe site-ul GPS, administ rat de UC
San Diego SCHOOL OF GLOBAL POLICY & STRATEGY, data acces ării: 30 mai 2018, la adresa
https://gps.ucsd.edu/_files/faculty/walter/walter_a nnualreview_2016%20.pdf

66
Fi șă bibliografic ă

1. Berry, M., Garcia-Blanco, I.; Moore, K. 2015. Press coverage of the refugee
and migrant crisis in the EU: A content analysis of five European countries , p.
5.
2. Chican, Dumitru; Peterliceanu, Emanuel. Noul Orient Mijlociu. Între
"prim ăvara arab ă" și "haosul constructiv" , Editura Proema, Baia Mare, 2013.
3. Dalla Zuanna, G.; Hein, C.; Pastore, F. 2015. „The pitfall s of a European
migration policy: Migration and political challenges in times of crisis in the
EU”. Population & Policy Compact, Policy Brief No. 09. A se consulta:
http://www.population-europe.eu/policy-brief/pitfalls-european-migrat ion-
policy-0
4. de Tocqueville, Alexis. Războaiele cu Arabii , Editura Tritonic, Bucure ști,
2004.
5. Esses, V.; Hamilton, L.K.; Gaucher, D. 2017. The global refugee crisis:
Empirical evidence and policy implications for improving public attit udes and
facilitating refugee resettlement . Social Issues and Policy Review, 11(1), 78-
123.
6. Gaunson, A. B. The Anglo-French Clash in Lebanon and Syria, 1940-45 ,
Scholarly & Reference Division, New York, 1987;
7. Gavril ă, Carmen. Revolta Orientului , Polirom, Ia și, 2013.
8. Göbl; Wolf, W. 2016. Die Flüchtlingskrise und die territoriale Kohäsion:
Eine verbesserte Armutsbekämpfung in Europas östlichen Regionen al s
Voraussetzung für einen EU-Konsens in der Flüchtlingsverteilung ., ÖGfE
Policy Brief.
9. Holmes, S.M.; Castañeda, H. 2016. Representing the “European refugee
crisis” in Germany and beyond: Deservingness and difference, li fe and death .
American Ethnologist, 43(1), 12-24.
10. Hourani, Albert. Istoria popoarelor arabe , Polirom, Ia și, 2015.
11. Karsh, Efraim. The Arab-Israeli Conflict The Palestine War 1948 , Osprey
Publishing, Oxford, 2002.
12. Khairallah, K. T. La Syrie , Revue du Monde Musulman 19 (1912): 6, 16.
13. Leverett, Flint. Inheriting SYRIA. Bashar’s trial by fire , The brookings
institution, Washington D.C., 2005.

67
14. Lewis, Bernard. Istoria Orientului Mijlociu.De la aparitia crestinismului pana
in prezent , Polirom, Ia și, 2014.
15. Mansfield, Peter. O istorie a Orientului Mijlociu , Humanitas, Bucure ști, 2015.
16. Marcovitz, Hal. The Arab spring uprisings , ReferencePoint Press, San Diego,
2014.
17. Massoulie, François. Conflictele din Orientul Mijlociu , Editura Allfa,
Bucure ști, 2003.
18. Morrison, John. Creation of the modern Middle East Syria , Chelsea House
Pub, New York, 2002.
19. Neep, Daniel. Occupying Syria under the French Mandate. Insurgency, Space
and State Formation , Cambridge University Press, United States of America,
2012.
20. Phillips, Christopher. The Battle for Syria: International Rivalry in the New
Middle East , Yale University Press, 2016.
21. Pipes, Daniel. Greater Syria The History of an Ambition , OXFORD
UNIVERSITY PRESS, New York Oxford , 1997.
22. Pit, Barrie. 1995. „Conquest of Vichy Siria”. History of the Second World War
(96):19.
23. Ramsbotham, Oliver; Woodhouse, Tom; Miall, Hugh; Contemporary Conflict
Resolution , 4th Edition, Polity, Bradford, 2016.
24. Riederer, B.; Mynarska, M.; Winkler-Dworak, M.; Fent, T.; Rengs, B.;
Philipov, D. 2017. Futures of families in times of multifaceted societal
changes: a foresight approach . FamiliesAndSocieties Working Paper No. 66.
25. Rijnoveanu, Carmen. Orientul Mijlociu in tumultul schimbarii. Episoade ale
unei radiografii neterminate , Editura Militar ă, Bucure ști, 2014.
26. Ro șu, Marius. Migran ții versus Terorism , Editura Topform, Bucure ști, 2017.
27. Schöch, Rüdiger. UNHCR and the Afghan Refugees in the Early 1980s:
Between Humanitarian Action and Cold War Politics . Refugee Survey
Quarterly, Volume 27, Issue 1, 1 January 2008, Pages 45–57
28. Sellier, Jean; Sellier, Andre. Atlasul popoarelor din Orient – Orientul Mijlociu,
Caucaz, Asia Centrala , Editura Niculescu, Bucure ști, 2006.
29. Sipu, Diana. Orientul Mijlociu în fl ăcări , Editura Niculescu, Bucure ști, 2011.

68

Surse Web
1. AL-AZM, SADIQ, WAR & SECURITY. Syria in Revolt. Understanding
the Unthinkable War , articol disponibil online pe site-ul BostonReview,
administrat de Boston Review A Political and Literary Forum , data
acces ării: 30 mai 2018, la adresa http://bostonreview.net/world/sadik-al –
azm-syria-in-revolt
2. Carnegie Corporation of New York, Preventing Deadly Conflict: Final
Report , raport disponibil online pe site-ul Carnegie Corporation of New
York, administrat de Carnegie Corporation of New York, data acc es ării:
30 mai 2018, la adresa https://www.carnegie.org/publications/preventi ng-
deadly-conflict-final-report/
3. Courtesy eMediaMillWorks, Text of President Bush’s 2002 State of the
Union Adress , discursul disponibil online pe site-ul The Washington Post,
administrat de The Washington Post, data acces ării: 17 mai 2018, la adresa
https://www.washingtonpost.com/wpsrv/onpolitics/transcripts/sou012902.
htm??noredirect=on
4. European Comission, MIGRATION: A ROADMAP THE COMMISSION’S
CONTRIBUTION TO THE LEADERS’ AGENDA, raport disponibil online
pe site-ul Ec.Europa, administrat de Comisia European ă, data acces ării: 26
mai 2018, la adresa https://ec.europa.eu/home-
affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-a genda-
migration/20171207_migration_a_roadmap_en.pdf
5. Eurostat, First time asylum applicants, EU-28, January 2016 – December
2017 , statistic ă disponibil ă online pe site-ul Eurostat-Statistics Explained,
administrat de Eurostat, data acces ării: 25 mai 2018, la adresa
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=File:First_time_asylum_applicants,_EU-
28,_January_2016_%E2%80%93_December_2017.png
6. FRONTEX, Annual Risk Analysis 2014 , raport disponibil online pe site-ul
FRONTEX Europa, administrat de FRONTEX, data acces ării: 25 mai
2018, la adresa

69
https://frontex.europa.eu/assets/Publications/Risk_Analysis/Annual_Ri sk_
Analysis_2014.pdf
7. FRONTEX, Annual Risk Analysis 2016 , raport disponibil online pe site-ul
FRONTEX Europa, administrat de FRONTEX, data acces ării: 25 mai
2018, la adresa
https://frontex.europa.eu/assets/Publications/Risk_Analysis/Annula_Ri sk_
Analysis_2016.pdf
8. Goodwin, Matthew; Raines, Thomas; Cutts, David; What Do Europeans
Think About Muslim Immigration?, studiu disponibil online pe site-ul
Chatham House the Royal Institute of International Affairs, administrat de
Chatham House the Royal Institute of International Affairs, data acces ării:
27 mai 2018, la adresa
https://www.chathamhouse.org/expert/comment/what-do-europeans-think-
about-muslim-immigration
9. Hansen, Randall, Population Displacement and the Global Refugee
System , raport disponibil online pe site-ul Institut für die Wissenschaf ten
vom Menschen, administrat de Institut für die Wissenschaft en vom
Menschen, data acces ării: 27 mai 2018, la adresa http://www.iwm.at/wp-
content/uploads/DebatingEuropebackgroundpaper-1.pdf
10. International Monetary Fund, Real GDP growth. Annual percent change,
statistic ă disponibil ă online pe site-ul International Monetary Fund,
administrat de International Monetary Fund, data acces ării: 26 mai 2018,
la adresa
http://www.imf.org/external/datamapper/NGDP_RPCH@WEO/AUT/D E
U/SWE
11. Jones, Dow, Interview With Syrian President Bashar al-Assad , interviu
disponibil online pe site-ul The Wall Street Journal, administra t de The
Wall Street Journal, data acces ării: 17 mai 2018, la adresa
https://www.wsj.com/articles/SB100014240527487038332045761147124
41122894
12. Kingsley, Patrick; Rankin, Jennifer, EU-Turkey refugee deal – Q&A ,
articol disponibil online pe site-ul The Guardian, administrat de The
Guardian, data acces ării: 26 mai 2018, la adresa

70
https://www.theguardian.com/world/2016/mar/08/eu-turkey-refugee-deal-
qa
13. MacFARQUHAR, Neil, Arab League Votes to Suspend Syria Over
Crackdown , articol disponibil online pe site-ul The New York Times,
administrat de The New York Times, data acces ării: 17 mai 2018, la
adresa https://www.nytimes.com/2011/11/13/world/middleeast/arableag ue-
votes-to-suspend-syria-over-its-crackdown-on-protesters.html
14. Mardini, Bahia, In Idlib, Syrian civilians refuse to let the ideals of the
revolution die. Caught between the Assad regime and Islamist ext remists,
some are still coming out to protest. , articol disponibil online pe site-ul
NewStatesman, administrat de NewStatesman, data acces ării 30 mai 2018,
la adresa https://www.newstatesman.com/world/middle-east/2018/02/ idlib-
syrian-civilians-refuse-let-ideals-revolution-die
15. Nebehay, Stephanie, Syrian refugees top 3 million, half of all Syrians
displaced: U.N. , articol disponibil online pe site-ul Reuteurs, administrat
de Reuteurs, data acces ării: 29 mai 2018, la adresa
https://www.reuters.com/article/us-syria-crisis-refugees/ syrian-refugees-
top-3-million-half-of-all-syrians-displaced-u-n-
idUSKBN0GT0AX20140829
16. Prio, Past and Present PRIO People, lista complet ă a cercet ătorilor este
disponibil ă online pe site-ul Prio, administrat de Prio, data acces ării: 27
mai 2018, la adresa https://www.prio.org/People/complete/
17. Sterling,Joe; Abedine,Saad; Abdelaziz, Salma, Syrian fight now ”overtly
sectarian” U.N. says , articol disponibil online pe site-ul CNN
International, administrat de CNN International, data acces ării: 23 mai
2018, la adresa https://edition.cnn.com/2012/12/20/world/meast/syria-
civil-war
18. The Secretary-General of United Nations,. United Nations Mission to
Investigate Allegations of the Use of Chemical Weapons in the Syr ian
Arab Republic , data acces ării: 17 mai 2018, raport disponibil online la
adresa:
https://unodaweb.s3.amazonaws.com/wpcontent/uploads/2013/12/report.p
df

71
19. UNHCR, Mediterranean Situation , statistic ă disponibil ă online pe site-ul
Data UNHCR, administrat de UNHCR, data acces ării: 25 mai 2018, la
adresa http://data2.unhcr.org/en/situations/mediterranean
20. Walter, Barbara, The New New Civil Wars , document disponibil online pe
site-ul GPS, administrat de UC San Diego SCHOOL OF GLOBAL
POLICY & STRATEGY, data acces ării: 30 mai 2018, la adresa
https://gps.ucsd.edu/_files/faculty/walter/walter_annualreview _2016%20.p
df

72
Anexa 1

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/e/1F AIpQLSf7b4UvfD34Peh9sHCSkg-zOXjyuZLcSAFjB5hGwejMUJlLwg/viewform 1/3Migr ation and Asylum in E urope:
Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put
together this sur vey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my
thesis is „E urope and Civil W ar in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in
which concerns the migr ation fr om Syria t o Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Male
Female
Prefer not t o sa yWhat is y our name ?
R ăspunsul dvs.
What is y our gender?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/e/1F AIpQLSf7b4UvfD34Peh9sHCSkg-zOXjyuZLcSAFjB5hGwejMUJlLwg/viewform 2/3less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55
Not at all satised
Satised
Very satisedWhich is y our age?
Which is y our occupation?
R ăspunsul dvs.
Which is y our bir th place?
R ăspunsul dvs.
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
R ăspunsul dvs.
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
R ăspunsul dvs.
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/e/1F AIpQLSf7b4UvfD34Peh9sHCSkg-zOXjyuZLcSAFjB5hGwejMUJlLwg/viewform 3/3Nu trimite ț i par ole prin formular ele Google.
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google. Rapor ta ț i un abuz – Condi ț ii de utilizar e – Condi ț ii suplimentar eDid y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es,
please tell us which one the y wer e.
R ăspunsul dvs.
Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
R ăspunsul dvs.
TRIMI TE Ț I
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJT … 1/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Khaled
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJT … 2/93waiter
Afrin Syria
violence and mur der because war
Turkey Greece Bulgaria Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
Yes language many pr oblemsWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJT … 3/93no..go t o Germany my family is ther e…
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJT … 4/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Yara Berkachi
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJT … 5/93mother
syria
violence death and war
Cyprus Macedonia Serbia Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
yes language dicultWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJT … 6/93yes, her e is my family . Romania good people
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJT … 7/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Mohammad Ali
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJT … 8/93electrician
Hama Syria
war and terr or violence and a lot bombs
Turkey Greece Macedonia Serbia Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
no romania good peopleWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJT … 9/93yes
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 10/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Salim hassan
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 11/93student
syria
bomb
Turkey, Greece, Bulgaria, Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
noWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 12/93yes
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 13/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Abdullah Muhammad
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 14/93student
syria
war
Turkey Greece Macedonia Bulgaria Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
yes languageWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 15/93no, t o Germany with my family
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 16/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Bassam
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 17/93student
aleppo syria
violence e verywher e
Greece Macedonia Bosnia Serbia Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
yes, people hate and language is har dWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 18/93no, i go t o sweden in summer
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 19/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Mustafa Muhammad
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 20/93electrician
allepo
violence
Turkey, Greece, Bulgaria, Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
yes language is har d but y ou good teacherWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 21/93yes
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 22/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Tekla
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 23/93student
Douma Syria
a lot war and violence and chemic bombs
Turkey Greece Macedonia Serbia Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
yes language but r omania good teacher r omaniaWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 24/93yes, learn language and do job
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 25/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Marwa AL AA
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 26/93mother
allepo
war
Turkey, Greece, Bulgaria, Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
yes language and peopleWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 27/93no my family in Germany
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 28/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Ghada
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 29/93mother
syria
war
Turkey, Greece, Bulgaria, Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
yes language and peopleWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 30/93no
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 31/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Saya fadwa
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 32/93student
syria
chemic bomb
Turkey, Greece, Bulgaria, Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
yes language and peopleWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 33/93no
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 34/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Omar M
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 35/93student
syria
wr
Turkey, Greece, Bulgaria, Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
yeeeeesWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 36/93noooooo
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 37/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Yasser
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 38/93student
hama syria
bombs violence war death
Turkey Greece Macedonia Bulgaria Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
yes many , people fr om Romania ar e cold and the y hate r efugees and also the language is v ery
dicult and people her e dont talk english goodWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 39/93not at all, i ha ve my family in Belgium
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 40/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Sibel
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 41/93mother
syria
war
Turkey, Bulgaria, Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
no,people ar e very good and the language is v ery easy t o study because y ou ar e a v ery good
teacher we lo ve youWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 42/93yes, her e because i ha ve a v ery small bab y
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 43/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Adnan
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 44/93cobbler
syria
war
Turkey, Greece, Bulgaria, Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
yesWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 45/93no
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 46/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Riad Ali
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 47/93electrician
hama syria
war and violence against family
Turkey, Greece, Bulgaria, Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
yes with languageWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 48/93yes fr om long time
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 49/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Lina
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 50/93mother
syria
war
Turkey, Greece, Bulgaria, Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
no good people r omaniaWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 51/93yes
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 52/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Aya Luda
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 53/93mother
Afrin Syria
war and chemic bomb
Turkey Greece Macedonia Bulgaria Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
noWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 54/93no
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 55/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
issam Mohammad
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 56/93student
Afrin Syria
bomb and violence
Turkey Greece Macedonia Bulgaria Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
noWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 57/93no, germany
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 58/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Saya M
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 59/93student
Afrin Syria
war
Turkey Greece Macedonia serbiaa Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
yes asylum isbad, people ar e cold and language is dicultWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 60/93noo, i go t o belgium
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 61/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Louai jasser
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 62/93I work in see ..i run awa y from ship
Syria
war
I work in see ..i run awa y from ship
Not at all satised
Satised
Very satised
noWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 63/93I will sta y in r omania ..i lik e life pepole lif e style i dont f eel my self str ange ther e
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 64/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
ALZARAI M ATAZ
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 65/93electrician
Syria
war
dicult turk ey
Not at all satised
Satised
Very satised
noWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 66/93yes
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 67/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Sydra
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 68/93student
syria
war and violence
Turkey, Greece, Bulgaria, Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
yes, people cold and not help r efugesWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 69/93NO, I want t o sweden t o my family
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 70/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Salaam Mehmmed
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 71/93retirement
damascus
war
Turkey, Greece, Bulgaria, Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
noWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 72/93NO. Germany is better
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 73/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Bouazizi Khaled
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 74/93student
damascus
war
Turkey, Greece, Bulgaria, Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
noWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 75/93no. I lea ve to Germany in July
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 76/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Houmam M
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 77/93welder
Syria
War
Turkey and Black sea
Not at all satised
Satised
Very satised
people coldWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 78/93no, Sweden
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 79/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Aimar shailan
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 80/93no
syria
family
black sea
Not at all satised
Satised
Very satised
yesWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 81/93no…. germany
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 82/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Ali ADN AN
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 83/93student
Syria, Afrin
Everyone knows that we left our countr y because of bloody war
Turkey and sailing t o black sea until Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
Yes, people ar e cold an afr aid of us because we ar e muslims.Which is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 84/93For sur e no, I will meet my family in Belgium
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 85/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Rifat Jawaid
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 86/93Teacher
Syria, Damascus.
I left my countr y together with my family because ther e wer e no posibilties t o sta y anymor e.
Everyday ther e wer e bombs, violence fr om the army and no saf e place t o go…Unfor tunately ,
this is Syria t oday, but once we wer e a v ery peacefully people and countr y.
I arriv ed to Turkey and fr om ther e I tried t o go t o Germany with one smuggler but on the Black
Sea the authorities fr om Romania st opped us. The y dont let us go t o Germany wher e are my
parents.
Not at all satised
Satised
Very satisedWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 87/93Not that much, r omanian people ar e good. Y ou ar e very kind with us because y ou ar e a v ery
good teacher lik e me. A t supermark ets r omania is helping us and with mone y.
No. I ha ve to go t o my par ents in Germany .
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.
Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 88/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
Mohammed Ali Mehmmed
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 89/93student
Syria
war
black sea
Not at all satised
Satised
Very satised
noWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 90/93no in Sweden
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 91/93Migr ation and Asylum in E urope: Romania
Hello!
My name is Geor giana Grigor e and I am a student at „Dun ă rea de Jos” Univ ersity of Gala ț i. I ha ve put t ogether this
survey in or der t o complete the r equir ed resear ch for my BA Thesis. The full name of my thesis is „E urope and Civil
War in Syria. Refugees Crisis” and this sur vey is about y our experience in which concerns the migr ation fr om Syria t o
Europe and Romania.
The data in the sur vey will r emain condential and the answers will be used only for scientic purposes.
The completion time of this is no higher than 10 minutes. Y our help is v ery much needed.
Thank y ou for y our time.
M Sami Al Khatib
Male
Female
Prefer not t o sa y
less than 18
18-24
25-34
35-44
44-55
more than 55What is y our name ?
What is y our gender?
Which is y our age?

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 92/93retire
Syria
war
turkey to black sea and Romania
Not at all satised
Satised
Very satised
no, people fr om the center ar e polite and goodWhich is y our occupation?
Which is y our bir th place?
Which ar e the r easons that made y ou decide t o come t o Europe?
Through which r oute did y ou arriv e in Romania?
How would y ou char acteriz e the asylum conditions in Romania?
Did y ou ha ve any adapting pr oblems t o Romania 's terit ory? If y es, please tell
us which one the y wer e.

6/18/2018 Migration and Asylum in Europe: Romania
https://docs.google.com/forms/d/1jeha5wA2lmB5aGxBO8jwU_AiowBMl_62NgtV yJaDCeY/edit#response=ACYDBNjiJqL1vpLUT_HalGupeqVbT2ltJ … 93/93no, I ha ve my childr en in Sweden
Acest con ț inut nu este nici cr eat, nici apr obat de Google.Are you going t o settle in Romania? If no, wher e do y ou want t o go?
  F o r m u l a r e