REGENERARE PRIN GENERARE -ARHITECTURA SUSTENABILA CA ARGUMENT [615647]

REGENERARE PRIN GENERARE -ARHITECTURA SUSTENABILA CA ARGUMENT

1. Tema lucră rii de diserta ție.
1.1 Argument. De ce am ales aceasta tem ă? ………………………….. ……………………… 1
1.2 Titlu. Ce înseamnă regenerare prin generare? ………………………….. ………………. 1
1.3 Conț inut. Subiectele abordate: ………………………….. ………………………….. ………. 1
1.3.1 Ce înseamnă regenerare în arhitectură ? ……………………. ………………….. 1
Regenerarea arhitecturală /Arhitectura regenerativă …………………….. 1
1.3.2 Ce înseamn ă integrarea ? ………………………….. ………………………….. ………. 1
1.3.3 Ce înseamn ă arhitectura sustenabil ă? ………………………….. …………………. 1
2. Perspectiv ă retroactiv ă asupra subiectului (Istoric)
2.1 Când a ap ărut termenul de arhitectur ă sustenabil ă și de ce? ……………………… 1
2.2 Industrializarea rurală și îndep ărtare a.
Supraproduc ție si produsul de serie . ………………………….. ………………………….. .. 1
2.3 Regenerarea ca o consecin ță a depopul ării satelor ………………………….. ……….. 1
2.4 Conștientizare și revenire. Anii ’70 ………………………….. ………………………….. ….. 1
2.4.1 Contextualism ………………………….. ………………………….. ……………………… 1
3. Documentarea temei în contemporan.
3.1 Arhitectur ă sustenabil ă în mediul rural. ………………………….. ……………………….. 1
3.2 Spații de produc ție în mediul rural. ………………………….. ………………………….. …. 1
4. Dezvoltarea subiectului ca temei în elaborarea proiectului personal. ……………….. 1
5. Concluzii. ………………………….. ………………………….. …………………. ………………… 1
6. Bibliografie. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 1

1. Tema lucrarii de disertatie.

1.1 Argument. De ce am ales aceast ă temă?
Abordarea acestui subiect a constituit punctul de plecare în realizarea propunerii mele
pentru proiectul de diplom ă. Ideea temei și programului de diplom ă a ap ărut în urma
colabor ării și particip ării la școliile de va ră care au loc în Ro șia Montan ă-o ini țiativă și un
proiect care reu șește să aduc ă împreun ă studen ți, speciali ști, locuitori to ți având acela și scop
comun: g ăsirea unor alternative pentru conservarea patrimoniului cultural . „Patrimoniul
Cultural înseamnă bunuri spirituale și culturale care aparț in întregului popor, fiind transmise
de la strămosi. Este moștenirea noastră culturală: monumente istorice, tablouri, sculpturi și
situri arheologice, și toate zonele de creativitate umană cum ar fi dansul, fotografia, filmul,
cărtile, meșteșugurile, tradi țiile și obiceiurile.”1
Cel de -al doilea aspect determinant este num ărul tot mai mare de locuitori care pleacă
din zona rurală, datorită faptului ca mediu în care traiesc nu dispune de condiții care sa le
ofere șansa la dezvoltare profesională. Gasirea unor solutii în ceea ce prive ște
disponibilizarea în mas ă a locuitorilor, astfel încât ace știa să nu mai fie constr ânși să se
îndrepte spre centrele urbane din ra țiuni strict economice.
Întreg demersul proiectului de diplom ă a emers din necesitatea implement ării unui
proiect sustenabil și viabil pentru Ro șia Montan ă, o solu ție la stagnarea economica în care se
află în prezent comuna și care s ă constituie o alternativ ă de dezvoltare durabilă a regiunii:
activități care nu epui zează resursele implicate în desfășurarea lor , activit ăți care presupun
conservarea patrimoniului cultural, activit ății care nu compromit mediul natural. Acestea
sunt activit ățiile cele mai str ăvechi cunoscute de c ătre comunitate, me șteșugurile.

Aceste a ctivit ăți înseamn ă și reprezint ă o modalitatea de regenerare a întregii
comunit ăți atât datorit ă faptului c ă oferă continuitate vechiilor îndeletniciri , deci protejeaz ă
patrimoniul cultural imuabil, c ât și datorit ă faptului c ă oferind aceast ă șansă, sansa la
învățare și la practicare, se ofer ă șansa subzisten ței comunit ății. „Comunitatea este definită
ca un grup de oameni care trăiesc în același loc, sau care sunt considerați ca o unitatea
datorită intereselor comune, grupuri sociale sau naționalită ți.”2
Se poate vorbi negre șit de regenerarea unei comunit ăți prin generarea unor func țiuni,
prin generarea unor spa ții, prin generarea arhitecturii. Regenerare prin generare.

1.2 Titlu. Ce înseamn ă regenerare prin generare ?
Pentru a defini aceast ă alturarea de termeni trebuie în primul r ând să îi definim separat,
astfel conform defini ției din dic ționarul explicativ al limbii romane regenerare înseamna „a
reveni sau a face să revină la viață nouă; a (se) primeni, a (se) înnoi, a (se) înviora. A rea duce

1 Oana, Bogdan http://www.mediafax.ro/cultura -media/interviu -arhitectul -oana -bogdan -expert -unesco –
zguduie -aroganta -unora -ca-trump -si-dragnea -16152017
2 „The people living in one particular area or people who are considered as a unit because
of their common interests , social group , or nationality ”
http://dictionary.cambridge.org/dictionary/eng lish/community

în condiții de folosire un material uzat, prin procedee care redau materialului (o parte din)
proprietățile lui inițiale ” 3 iar a genera înseamn ă „a produce, a determina, a da naștere la…”4
Regenerarea prin generare înseamn ă aducerea la via ță prin producere, în contextul
prezent înseamna r evitalizarea, înnoirea unei comunit ăți, loc, mediu, prin crearea unui
obiect, prin materilizare. Generarea înseamna orice interven ție, de ordin fizic, palpabil,
materializat. Genera rea are la baz ă conștientiz area; cel pu țin într-un mod utopic generarea
este rezultanta unor principii studiate și întelese. Generarea este fundamentul abilit ățiilor de
sintetizare.

1.3 Conținut. Subiectele abordate :

1.3.1 Ce înseamn ă regenerare în arhitectur ă?
Regenerarea arhitectural ă/Arhitectura care regener ează ?
Pentru a g ăsi legatur ă dintre cele doua concepte și fenomene este necesar s ă plecăm de
la termenul comun care se rag ăsește în ambele expresii (sintagme): arhitectura este „ stiința
și art ă de a proiecta și de a construi clădiri potrivit
anumitor proporții și reguli , determinate de caracterul și de destinația construcți ilor.”5
Aceasta este defini ția standard, de și este incomplet ă; amploarea posibilit ățiilor pe care
termeni precum regenerare și integrare le determin ă este nonexistent ă, din moment ce
definirea termenului „arhitectur ă” ne limiteaz ă doar la un set de reguli și norme dupa care se
realizeaz ă o construc ție. Cl ădirile exist ă doar ca parte integrant ă a unui loc, a unui sit,
valen ță exclus ă din definirea generic ă a termenului. Atunci revine întrebarea legitim ă: de ce
înlatur ăm sau separ ăm construc ția-adică rezultan ta ac țiuniilor noastre de sit, locul
generator? Cl ădirea are nevoie de sit pentru a exista, dar sunt privite ca entit ăți de sine
stătătoare. Probabil ar trebui sa extindem defini ția arhitecturii ca fiind: arta sau procesul de
a crea și construi cladiri, pr in integrarea sitului, sau reciproc -a construc ției. Defini ția
formulat ă astfel este mai complet ă și incluziv ă din moment ce include situl ca parte
generatoare, integrant ă a unei construc ții, as tfel devine o modalitate de a tinde spre ceea ce
însemna arhitectura sustenabil ă și regenerant ă sau regenerativa??? . Iar situl este definit în
acest context ca fiind mai mult dec ât strict un spa țiu, un loc, el cuprinde valen țele sociale,
economice, culturale ale comunit ății. Integrarea acestora împreun ă înseamn ă integrarea
sitului.

Regenerarea arhitectural ă înseamn ă activit ățille de refolosire, adaptare , și dezvoltare a
clădirilor existente, împreun ă cu contextul rural sau urban c ăruia apar țin. Aceste activit ăți
sunt motorul care repun și reintroduc în folosin ță clădirile, ținand cont de principiile
sustenabilit ății sociale, culturale și de mediu. Ca s ă întelegm termenii trebuie s ă facem o
trecere în revist ă a ceea ce înseamn ă fiecare. Sustenabilitatea mediului înseamna o
arhitectur ă responsabil ă cu mediu încon jurător, care nu epuizeaz ă resursele și are un indice
poluant c ât mai redus. Sustenabilitatea cultural ă înseamn ă preocupare pentru valorile

3 DEX online, definiție pentru ,,regenera’’ , disponibilă la https://dexonline.ro/definitie/regenera, accesat martie
2017
4 DEX online, definiție pentru ,,genera’’ , disponibilă la https://dexonline.ro/definitie/genera, accesat martie
2017
5 DEX online, definiție pentru ,,arhitectura’’ , disponibilă la http://dexonline.net/definitie -arhitectur%C4%83,
accesat martie 2017

comunit ății, o tendin ță de conservare și perpetuare a acestor valori culturale, care sunt
reflexia unui popor. Suste nabilitatea social ă înseamn ă incluziune, coeziune astfel încât
fiecare grup social s ă participe la buna desf ășurare și dezvoltare a comunit ății din care face
parte. Toate aceste 3 categorii înseamn ă o preocupar e curent ă însă gândindu -ne la
genera țiile viitoare, f ără a le compromite acestora progresul. Putem spune c ă scopul comun
al acestor categorii este acela de a genera o arhitectur ă care s ă raspund ă condiț iilor mediului
și specificit ățiilor locului în care este integrat ă construc ția.
„Astfel aceste categorii nu doar regenereaz ă, ci genereaz ă un mod de a g ândi și construi.
Dubla mișcare de generare și regenerare nu se reflectă doar la nivelul relațiilor sau la nivelul
capacității și eficienței cu care sunt produse spațiile de viață, ea înseamnă poate , în primul
rând, regenerarea unei mentalități și capacitatea arhitecturii de a genera noi idei, dispoziții și
dinamici de locuire și trăire. Ceea ce arhitectura trebuie să recupereze nu este proiectul
arhitectural, ci o înțelegere deplină a felului în care un spațiu sau o construcție sunt văzute,
negociate și trăite ca atare. Ea trebuie să devină ecoul unor cerințe expres i pe care micro –
comunitățile le formulează în raport cu spațiul imediat de viață. În acest sens, construcția
devine un spațiu disputat , care trebuie să reflecte dinamica, deplasările și mutațiile ce au loc
înăuntrul ei, pentru a surprinde felul în care aceste transformări generează și regenerează
spațiul. Generare / Regenerare înseamnă totodată depășirea noțiunii de „context” în sensul
ei static și circumstanțial, pentru a surprinde mișcările neregulate, modalitățile fizice de
reacție și manifestare, pluralitățile pe care diferite entități, instituții și locuitori le descriu într –
un cadru specific de locuire. Arhitectura nu mai înseamnă o biect; ea devine o acțiune
tangibilă și participativă ce conturează spațiul unor dispoziții de locuire determinate prin
angajamentul actorilor implicați și interacțiune subiectivă. ”6 Astfel își însușește rolul social.
Devine o arhitectur ă implicat ă social. „Nu în ultimul rând, Generare / Regenerare conturează
o abordare deschisă unde arhitectura nu mai înseamnă neapărat construcție, ci o condiție de
trai prin intermediul căreia indivizii își descriu spațiul imediat de viață: de locuire, de munca,
de relaxar e.”7

Arhitectura regenerativ ă (care prin prezență regenerează) este definit ă ca fiind
modalitatea de integrarea a mediului natural ca parte a procesului de proiectare și factor
generator al arhitecturii. Utilizeaz ă și include în acela și timp elementel e naturale existente
care devin pietrele de temelie ale arhitecturii. Arhitectura regenerativ ă are doua obiective:
este o arhitectur ă care se concentreaz ă pe minimizarea impactului pe care o cl ădire îl are
asupra mediului. Acest principiu se reg ăsește în alegerea materialelor de construc ție,
reducere consumului de energie, și designul inteligent (designul adaptabil, transformabil).
Deci are valen țe care țin de lumea material ă, palpabil ă.
Al doilea obiectiv, care este unul mai pu țin pragmatic și mai mult ne materializat este
acela conform c ăruia mediul înconjur ător are valen țe egale și este la fel de important
precum cl ădirea în sine în cadrul gener ării proiectului. Tocmai datorit ă faptului c ă este un
aspect care ține mai mult de aspecte intangibile implic ă o înțelegere complex ă a sistemului
natural și mai apoi o aplicare adecvat ă a acestei înțelegeri în procesul de generare a
construc ției. Î nțelegerea complex ă se refer ă la a cunoa ște mediul în care va fi inserat ă
clădirea, a determina eventualele aspecte n egative pe care cl ădirea le poate avea asupra

6 Borș, Sabin, http://2013.batra.ro/batra -2013/ (site ofocial BATRA, articol despre generare/regenerare,
accesat martie 2017)
7 ibid.

ecosistemului în care e inserat ă, a stabili necesitatea construc ției în mediul respectiv. Iar prin
mediul se înțelege at ât mediul natural, c ât și mediul social, cultural.
Pornind de la termenul și procesul regenerării urbane putem face o definire ( Omolog ică)
analogică termenului și procesului de regenerarea rurală.
Regenerarea urban ă înseamn ă reactivarea unor spa ții, func țiuni cl ădiri, at ât existente
cât și noi . „Proces ul de regenerare urban ă se concentreaz ă pe implementarea unui plan cu
soluții complementare pentru problemele sociale, urbanistice, economice, culturale și de
mediu ale ora șului. Ceea ce însemn ă că fiecare plan de regenerare urban ă acționeaz ă
simultan asupra spa țiului fizic în care oamenii locuiesc (are în mod esen țial o component ă
urbanistic ă), dar și asupra serviciilor publice de care locuitorii au nevoie (are componente
sociale, economice, de med iu, culturale). ”8
https://books.google.ro/books?id=XGcR8r5gdEEC&pg=PT13&lpg=PT13&dq=rural+regenerati
on+definition&source=bl&ots=SXFQZ6LBXG&sig=EzJWxnSQqchOPuMfHqO6 –
mHdFn0&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwiW877e7NDSAhXIVRQKHaUhA1IQ6AEIJzAB#v =onepag
e&q=rural%20regeneration%20definition&f=false

1.3.2 Ce înseamn ă integrarea ?
Integrare in context – Contextualism
Arhitectura japoneza http://www.misoarchitects.ro/single –
post/2014/01/10/Principii -de-bază -în-arhitectura -japonez ă-Sorana -Leru -Articol –
publicat -in-revista -Art-Out-nr-212013
„Contextul îl face pe arhitect să își lărgească aria de analogii și chiar inspirația să preia
ecourile formale, dar și tradiționale, istorice ori spirituale ale unui sit anume, ale unui context
aparte! ”9 https://www.wattpad.com/38199709 -semiotica -arhitecturii -sau-arhitectura -ca

1.3.3 Ce înseamna arhitectura sustenabil ă? (Principiile arh itecturii sustenabile.)
Principiile arhitecturii sustenabile:
Optimizarea utilizării energiei solare.
Îmbunătățirea calității aerului din interior.
Utilizarea rationala a terenului .
Proiectarea locuintelor la standarde calitative.
Utilizarea si exploatarea rationala a resurselor naturale.

Așa cum am precizat la capitolul 1.3.1. subpunctul „Arhitectur ă regenerativ ă”
sustenabilitatea în arhitectură nu ține doar de aspectele și principiile materiale precum cele
enumerate mai sus, ci și de principiile sustenabilității sociale, cul turale și de mediu. Ca să
înteleg em termenii trebuie să facem o trecere în revistă a ceea ce înseamnă fiecare.
Sustenabilitatea mediului înseamna o arhitectură responsabilă cu mediu înconjurător, care
nu epuizează resursele și are un indice poluant cât mai redus. Sustenabilitatea culturală

8 http://www.2012sector1.ro/?id2=00010007
9 Barbu, Maria Semiotica Arhitecturii sau Arhitectura ca filosofie a Libertății

înseamnă preocupare pentru valorile comunității, o tendință de conservare și perpetuare a
acestor valori culturale, care sunt reflexia unui popor. Sustenabilitatea socială înseamnă
incluziune, coeziune astfel încât fiecar e grup social să participe la buna desfășurare și
dezvoltare a comunității din care face parte. Toate aceste 3 categorii înseamnă o preocupare
curentă însă gândindu -ne la generațiile viitoare, fără a le compromite acestora progresul.
Putem spune că scopul comun al acestor categorii este acela de a genera o arhitectură care
să raspundă condițiilor mediului și specificitățiilor locului în care este integrată construcția.
Arhitectura ecologică? https://sites.google.com/n2arh.ro/curs -arh-eco/curs -1-
introducere

2. Perspectiva retroactiv ă asupra subiectului . (Istoric)
2.1 Când a aparut termenul de arhitectur ă sustenabil ă și de ce?

Conceptul de construc ție ecologică e relativ recent, însă construc țiile ecologice în sine se
realizau încă din antichitate. Atunci omul realiza case și construc ții din piatr ă, iar pe masur ă
ce se decop ereau noi tehnici și materiale constructive, și datorit ă faptului că omul a învățat
să foloseasc ă uneltele au aparut case din lemn și pământ. De la aceste locuin țe rudimentare,
precum edificiile din nuiele, corturi și bordeie de pământ s-a ajuns în prezent la construc ții
impresionante atât ca dimensiuni și form ă cât și ca tehnic ă, asta datorit ă descopeririilor
stiin țifice și tehn olog ice. Construc țiile ecologice sunt rezultanta conceptul ui de arhitectur ă
ecologică. Criza petrolului din anii 70 a fost unul dintre factorii principali ai apariț iei acestei
tendin țe de a construi sustenabil, pe lângă problemele care deveneau din ce în ce mai greu
de gestionat privind poluarea mediului și consum ul exagerat de energii conven ționale
necesare pentru construirea și exploatare clădirilor. Țăriile din Vestul Europei au fost primele
care au conștientizat și au căutat să implementeze politici de mediu care să includ ă acest
concept de construc ție. Germania beneficiaz ă de programe de construire a cladirilor
ecologice, sustenabile încă de la începutul aniilor 80. Tot mai multe țări ale Europei precum
Fran ța, Maria Britanie, Austria, Belgia au devenit preocupate de implementarea acestui
concept în cadrul construc țiilor noi. Dovad ă că aceast ă nouă abordare este una care poate
prevenii multe din problemele cu care Europa și întreaga lume se va confrunta în decenii
următori.

Arhitectura ecologica implica doua abordari arhitectura "verde" (ecolog ica) si cea
durabila. Prima reprezinta practica de a creste eficienta cu care constructiile si terenul
adiacent utilizeaza si preiau energia, apa si materialele, si reducerea impacturilor negative
ale acestor constructii asupra sanatatii omului si mediului prin îmbunatatirea metodelor de
proiectare, constructie, utilizare, mentinere si demolare, iar ultima înseamna conformarea
arhitecturii " verzi" cu principiile durabilitatii socio economice si ecologice.

În practica curenta , produsele arhitecturii ecologice sunt reprezentate de locuintele
pasive, cu zero emisii, verzi, ecologice, durabile sustenabile. O cladire ecologica este o
constructie care a fost proiectata in scopul de a fi eficienta din punct devedere energetic si
pentru a avea un impact redus asupra poluarii mediului. Pentru realizarea acestui lucru sunt
respectate principiile sustenab ilitatii : optimizarea utilizării energiei solare, îmbunătățirea
calității aerului din interior, utilizarea rationala a terenului, proiectarea locuintelor la
standarde calitative, utilizarea si exploatarea rationala a resurselor naturale.
https://ro.scribd.com/doc/163944689/Arhitectura -Eco

Prin termenul de arhitectur ă sustenabil ă se înțelege un mod de abordare a proiectului,
care, referindu -se la conceptul de durabilitate definit în 1987 de către Comisia Mondială de
Mediu și Dezvoltare (World Commission on Environment and Development) , parte din
Programul Națiunilor Unite, în raportul Brundtland (Viitorul nostru comun), își propune să
creeze o arhitectură compatibilă nu numai cu viața omului și activitățile sale, ci și cu mediul
natural și, mai ales, cu contextul în care se inserează: o arhitectura care, respectand definiția
dezvoltării durabile dată de Raportul Brundtland, este în măsură să satisfacă nevoile
generației a ctuale, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a r ăspunde
propriilor nevoi, și de a se dezvolta. Aceast ă tendin ță de con știentizare a fost pregnant

resim țită la nivel global astfel încât cu ocazia Conferinței Mondiale pentru Mediu și
Dezvol tare de la Rio de Janeiro în 1992, unul dintre aspectele primordiale dezb ătute a fost
încurajarea celor 179 de națiuni membre să reducă utilizarea resurselor naturale și a
producției de deșeuri, conceptul de durabilitate reprezent ând o provocare -cheie pent ru
arhitectur ă și disciplin ile care se ocupă cu procesele de transformare și dezvoltare ale
teritoriului.
Consecințele domeniului construcțiilor asupra mediului, în ceea ce privește exploatarea
resurselor naturale și a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt, de fapt, atat de resim țite
încât s-a dovedit c ă este necesar ă o ajustare a obiectivelor de durabilitate în procesul
constructiv. Plecând de la defini ția dat ă în 1987 de către Comisia Mondială pentru Mediu și
Dezvoltare UNEP (Programul Națiunilor Unit e pentru Mediu), în raportul Brundtland (Viitorul
nostru comun), constat ăm că proiectare a ecologic ă este mai economic ă în ceea ce privește
utilizarea materialelor de construcții, a energiei cât și a spațiului. . Arhitectura sustenabil ă
caut ă să minimizeze impactul negativ al cl ădirilor asupra mediului prin m ărirea eficien ței și
prin folosirea optim ă a materialelor, energiei și dezvolt ării spa țiale.

Urmărind acest scop în arhitectură , s -a dovedit necesar ă punerea în aplicare a unui
număr de st rategii care să ia în considerare diferite aspecte, articulate și interconectate
pecum: relații cu contextul specific, prin diferite soluții de proiectare pe baza condițiilor
climatice diversificate; utilizarea responsabilă a resurselor; utilizarea tehnolo giilor de
construcții și a materialelor nepoluante și f ără risc pentru sănătatea oamenilor; previziunile
cu privire la efectele pe care le produce cl ădirea asupra teritoriului, de -a lungul ciclului său
de viață, reciclarea materialelor; atingerea unor niveluri ridicate de confort. Durabilitatea
unei clădiri este evaluată prin intermediul sistemelor de certificare care estimează eficiența
energetică și impactul construcției asupra mediului de -a lungul ciclului său de viață , printre
care: Normativul ISO 2 1930: 2007 (Sustenabilitatea constructiilor)10, Consiliul Green Design
Enviromental (LEED) din SUA „LEED (Leadership în Energy and Environmental Design) a fost
lansat în 1998 de către Consiliul American pentru Clădiri Verzi pentru a promova clădirile
susten abile. Această schemă stabilește standarde industriale pentru proiectarea clădirilor și
este o evaluare voluntară, bazată pe consens și reglementată de piață. LEED reprezintă
efortul organizației de a furniza standarde naționale, specifice Statelor Unite ale Americii,
pentru „înverzirea” sectorului clădirilor comerciale. Prin utilizarea acestuia ca ghid de
proiectare și instrument de certificare de o terță parte, LEED urmărește îmbunătățirea
confortului ocupanților, performanța ecologică și economică. ”11.La nivel mondial și
european : Directiva pentru Performan ța Energetic ă a Clădirilor (EPBD) „este considerat ă
principalul instrument legislativ care sprijin ă și reglementeaz ă dezvoltarea de cl ădiri eficiente
energetic. Cunoscut ă și ca "legisla ția UE pentru cl ădiri verzi", EPBD a început s ă fie transpus ă
în legisla ția na țional ă a celor mai multe State Membre din anul 2006. Av ând o structur ă
foarte complex ă, directiva este dificil de implementat în totalitate și uniform la nivelul
întregii Uniuni Europene. ”12 Acestea sunt câteva din principale certificări ale clădiriilor
sustenabile.

Și mai ales cel mai important aspect al arhitecturii sustenabile este justificarea
proiectarii. Dac ă o contruc ție este sau nu necesar ă, dac ă toate aspectele care intervin în
gene rarea acestei construc ții (costuri, poluare etc) sunt sus ținute prin necesitatea real ă a
existen ței construc ției.

10 http://shop.bsigroup.com/ProductDetail/?pid=000000000030279721
11 http://www.sustainablebuilding.ro/certificari -breeam/
12 http://www.rogbc.org/ro/legislatie/legislatie -cladiri -verzi/legislatia -europeana/epbd -ro

Principiile arhitecturii sustenabile:
Optimizarea utilizării energiei solare.
Îmbunătățirea calității aerului din interior.
Utilizarea rationala a terenului.
Proiectarea locuintelor la standarde calitative.
Utilizarea si exploatarea rationala a resurselor naturale.

Preocuparea pentru aspectele tehnologice legate de modalit ăți de ventilare natural ă,
reducerea consumului de energie, utilizarea energiei alternative, modalit ăți de diminuare a
diferitelor tipuri de poluare, utilizarea ra țional ă a terenului este, prin urmare, un aspect
dominant în toate experiențele arhitecturale sustenabile.

2.2 Industrializare și îndep ărtare. Supraproduc ție.

Procesul industrializării a însemnat una dintre cele mai mari schimbări pentru întrega
omenire. Natura și mediu înconjurător au resimțit cel mai profund această schimbare de -a
lungul ultimiilor 250 de ani (a aparut in jurul aniilor 1730 in Anglia) . Revoluția industrială
reprezintă faza prin care procesul de industrializare ia avânt, momentul în care se produce
trecerea de la o societate agricolă la una industrializată (aceasta trecere s -a facut însă
neomogen în spațiu. Aceast ă schimbare reprezintă trecerea de la producția de mână
(artizanală) către producția mecanizată, odată cu introducerea utilajelor și a mașinilor unelte
în procesul de fabricație. Acest lucr u duce la apariția unor antiteze, disonanțe , dualități care
reverbe rează în timp și asupra cărora era necesar sa se acționeze: supraproductia, poluarea
excesiva, diferente majore a nivelului de trai la nivelul globului.
Revoluția industrială a început transformarea care a dus la standarde de viață mai bune
decît până at unci. (în comparație cu restul istoriei umane), pentru oamenii de clasă medie
din întreaga lume datorită economiilor industriale de piață.

Tot acest progres tehnic a marcat decisiv și iremediabil direcția de dezvoltare a omenirii
din preistorie până atunc i. Tot ce se realiza manual, unicat, cu grijă la detalii a fost înlocuit cu
avânt de producția de masă, tipizată, de serie, care fără îndoială era mult mai eficientă
pentru noile cerințe ale populație (în special a clasei de mijloc) însă reușea să pună înt r-un
sertar al uitării multe dintre meșteșugurile și maeștrii care le stapâneau tainele.
În contextul perioadei respective, plecând de la necesitatea producției de serie care în
principiu nu facea altceva decât să răspundă noilor cerințe ale societății, deoarece societatea
devenea din ce în ce mai consumatoare, iar produsele deveneau din ce în ce mai accesibile,
s-a produs un schimb pe palierele de interese ale progresului, producția mare avea nevoie
de spații mari în care să se dezvolte și să prolifice, iar aceste spații erau marile uzine și
fabrici -ceea ce numim arhitectură industrială.

http://www.econlib.org/library/Enc/IndustrialRevolutionandtheStandardofL iving.html
În mediul rural această antiteză a fost și mai pregnantă, asta datorită faptului că se
produc modificări la nivelul structurii populației și mentalitat ii localnicilor care sunt d irect
implicați în acest proces, iar efectele de natura ecologică afecteaza atât populația rurală,
urbană având consecințe pe termen lung si uneori iremediabile. „Industrializarea rurală
înseamnă încurajarea amplasării de unități la scară mare și mică, departe de zonele urbane
sau deplasarea planificată a unităților din zonele urbane în zonele rurale.”13

In Romania aniilor 1950 -1970 are loc o schimbare majora in ceea ce priveste domeniile
principale de activitate in mediul rural. Se trece de la agricultura, care pana atunci insemna
activitatea primara in mediul rural la activitati ce tin de industrie. Astfel sectoarele
econ omice inregistreaza o scadere dras tica a ponderii agriculturii incluzand ramuriile pe care
aceasta le cuprinde, in timp ce industria cunoaste o crestere fara precedent.14 Aceasta
crestere se manifesta in special spre de zvoltarea siturilor industriale minier e, si dezvolarea
unor bazine miniere noi cu asezari ce se dezvolta adiacent.15

O consecinta a industrializarii in masa in toate domeniile de activitatea a fost
imbunatatirea calitatii vietii datorita produselor realizate mecanizat intr -un timp
incomparabi l mai scurt decat cele realizate manual de catre mesteri. Acest lucru a insemna si
pierderea treptata a importantei si a necesitatii mesterilor atat in mediul urban, cat si in
mediul rural .

Tot acest progres tehnic a marcat decisiv și iremediabil direcția de dezvoltare a omenirii
din preistorie până atunci. Tot ce se realiza manual, unicat, cu grijă la detalii a fost înlocuit cu
avânt de producția de masă, tipizată, de serie, care fără îndoia lă era mult mai eficientă
pentru noile cerințe ale populație (în special a clasei de mijloc) însă reușea să pună într -un
sertar al uitării multe dintre meșteșugurile și maeștrii care le stapâneau tainele.
În contextul perioadei respective, plecând de la ne cesitatea producției de serie care în
principiu nu facea altceva decât să răspundă noilor cerințe ale societății, deoarece societatea
devenea din ce în ce mai consumatoare, iar produsele deveneau din ce în ce mai accesibile,

13 „Rural Industrialisation means encouraging location of large a nd small scale units away from urban areas or
planned shifting of units from urban areas to rural areas.” , Sundar, k., Srinivas, T., „Rural industrialisation:
Challenges and Proposition” , in: Kamla -Raj, nr. 2009, pp 23 -29
14 Mihalache, Flavius, Croituro, Alin, Mediul rural romanesc : evolutii si involutii. Schimbare sociala si
antreprenoriat , Editura Expert, Bucuresti, 2011, p.21
15 Merciu, Florentina -Cristina, Merciu, George -Laurentiu, Stoian, Daniela, „ Patrimoniul arhitectura l industrial
romanesc” , in: Urbanism. Arhitectura. Constructii , vol. 3, nr. 3, 2012, p. 29

s-a produs un schimb pe paliere le de interese ale progresului, producția mare avea nevoie
de spații mari în care să se dezvolte și să prolifice, iar aceste spații erau marile uzine și
fabrici -ceea ce numim arhitectură industrială. Aceste au devenit din ce in ce mai poluante pe
masura ce se extindeau, asta datorita emisiilor care de cele mai multe ori nu puteau fi
controlate . Aceste repercursiuni au fost resim țite at ât în ceea ce prive ște mediul
înconjur ător, prin plouarea excesiv ă cât și în ceea ce prive ște rolul omului în procesul de
fabricare/prelucrare. Omul a deveni din me șter, un simplu comandator al ma șinărilor-utilaj.

Aceste progrese au urmărit firul nevoilor și cerințelor umane, iar cea mai pregnantă a fost
necesitatea omului de a deține. De a deține lucruri, proprietăți, tehno logii. Din ce în ce mai
multe si din ce in ce mai variate. Tocmai acestor cerințe reușea producția de masă să
răspundă. Și cu tocmai aceste cerințe se confruntau precursorii vechiilor meșteșuguri, la care
încercau din răsputeri să răspundă, însă cu pași mi ci și timizi față de cei ai marilor industrii.

Ruralul a fost cel mai afectat de aceste schimb ări impuse și induse de noua er ă
industrial ă. Asta și datorit ă faptului c ă majoritatea meserilor pe care ace știa le practicau și
schimbul de marf ă care se realiz a între rural și urban a luat sf ârșit odat ă cu produc ția de
masă mult mai eficient ă. Se produce un nou fenomen migrarea din rural la urban ,
depopularea satelor.

Migrarea de la rural la urban -depopularea satelor. „Explozia industraiala a fost sustinuta
de o forta de munca semni ficativa adusa din mediul rural, generand astfel niste densitati
pentru care structurile vietii urbane au fost prea putin dezvoltate. ”

2.3 Regenerarea -ca necesitate in urma depopular ii satelor .

Migrarea de la rural la urban -depopularea satelor. „Explozia industraial ă a fost sus ținută
de o for ță de munc ă semni ficativ ă adus ă din mediul rural, gener ând astfel ni ște densit ăți
pentru care structurile vie ții urbane au fost prea pu țin dezvoltate. ”16

2.4 Conștientizare și revenire. Anii 70
2.4.1 Contextualism .

3. Documentarea temei în contemporan.
3.1 Arhitectura sustenabil ă în mediul rural.
3.2 Spații de produc ție în mediul rural.

4. Dezvoltarea subiectului ca temei în elaborarea proiect ului personal.
Posibilitățile concrete de dezvoltare a unor activități economice la nivelul comunei Roșia
Montană depind, în principal, de trei factori esențiali: resursele locale, capitalul existent sau
care poate fi atras, dezvoltarea ințiativei private și a spiritului managerial.

16 Stoian, Ina , Calciu, Daniela , Orasul posibil , Editura +/ -plusminus, p. 134

Din punct de vedere economic, Roșia Montană este recunoscută ca o zonă
monoindustrială, astfel încât, exceptând resursele de minereuri neferoase (aur, argint), zona
Roșia Montană nu prezintă alte avantaje comparative majore care să s usțină dezvoltarea
economică. De aceea, dezvoltarea zonei presupune adoptarea unor măsuri active de politică
economică, pentru încurajarea competitivității și creșterea capacității regiunii de a asigura o
dezvoltare durabilă. O politică regională activă es te necesară deoarece creșterea economică
în Roșia Montană nu poate, deocamdată, să se autosusțină, astfel încât să fie suficiente doar
măsurile de politică regională care să orienteze această creștere. Principalele probleme ale
zonei privesc dotarea cu ele mente de infrastructură, calitatea mediului, posibilitățile de
educație, disponibilitățile de capital, accesul la competențe ș.a.. Toate acestea afectează
contextul în care operează întreprinderile și autoritățile publice locale.
Deoarece în cadrul cursu rilor universitare am studiat și am intrat în contact cu
cuno știntele de baz ă a ceea ce înseamn ă arhitectura sustenabil ă, căutând tema și subiectul
proiectului de diploma m -am oprit asupra acestui aspect , din punctul meu de vedere fiind
unul prioritar în condi țiile prezentului, dacă ne referim la avansul alert al tehnologiei în
toate domeniile, arhitectura a însemnat dintotdeauna materializarea fizic ă a timpurilor
prezente. Astfel cred c ă ar trebui s ă fim preocupa ți de tot ceea ce înseamn ă epuizarea
resur selor, schimb ările produse în atmosfer ă datorit ă acțiuniilor noastre, și repercursinile pe
care aceste lucruri le au pe termen scurt, mediu si lung. Arhitectura comunic ă, este un
limbaj non verbal al unei comunit ăți, al unor popoare, societ ăți și implic ă aspecte sociale,
economice, culturale, și de ce nu chiar și etnice. Î nsă referindu -ne strict la prezent ultimele
două aspecte enumerate s -au estompat semnificativ datorit ă globaliz ării și interconect ării.

5. Concluzii.
6. Bibliografie.

Vais, Dana , Global și Local în arhitectura contemporană, U.T.Press, Cluj -Napoca, 2011, p.36