Academia de muzic ă Gheorghe Dima Cluj -Napoca [615614]

Academia de muzic ă “Gheorghe Dima” Cluj -Napoca
Facultatea de Interpretare Muzicală
Departamentul de Învățământ la Distan ță
Specializarea: Interpretare Muzicală -Canto

Lucrare de liceență

Coordonator științific :
Prof. Univ. Dr. Mircea Sâmpetrean
Absolvent: [anonimizat] 2019
Cluj -Napoca

2
Academia de muzic ă “Gheorghe Dima” Cluj -Napoca
Facultatea de Interpretare Muzicală
Departamentul de Învățământ la Distan ță
Specializarea: Interpretare Muzicală -Canto

PERSONAJUL COLAS DIN OPERA
BASTIEN UND BASTIENNE
DE
WOLGANG AMADEUS MOZART

Coordonator științific:
Prof. Univ. Dr. Mircea Sâmpetrean

Absolvent: [anonimizat] 2019
Cluj -Napoca

3
Cuprins

Argument ……………………………………………………………………………………………….4
Caitolul 1
1.1.Clasicismul în artă………………………………………………………. …………..5
1.2.Clasicismul în muzică……………………………………………………………….6
Capitolul 2
2.1.Wolfgang Amadeus Mozart……………………………………………………….8
2.2.Creația lui Mozart…………………………………………………………………..14
Capitolul 3
3.1.Opera Bastien und Bastienne…………………………………………………… 18
3.2.Istoricu l operei Bastien und Bastienne……………………………………… 18
3.3.Conținutul operei……………………………………………………………………19
3.4.Prezentarea personajului interpretat………… ………………………………..22
Capitotlul 4
4.1.Concluzie………………………………………………………………………………29
Bibliografie ……………………………………………………………… …………………………..30

4
Argument

Acest rol reprezintă pentru mine toate informațiile dobândite în cei patru ani de studiu din
cadrul academiei de muzică.
Am ales această operă deoarece a fost considerată prin subiectul ei, proporți reduse și
caracterul popular muzical, drept una din primele operete ale compozitorului și am considerat
că nu va fi foarte greu să o studiez, mai ales că era printre primele mele opere învățate, prima
mea apariție pe scenă în rol de solist și nu corist.
Când am auzit pentru prima dată Diggi, daggi, shurry, murrry cu al ei caracter minor am știut
că această arie este potrivită pentru mine și am îndrăgit -o de la bun început.
A fost un deliciu să studiez cu colegii mei acestă lucrare deoarece are și un caracter comic și
am trecut mult mai bine peste faza de timorare prin atmosfera destinsă de muncă la clasele de
operă unde am creat și o relație mai strânsă cu colegii mei. După ce am căpătat puțină
încredere insuflată de profesoara clasei de operă și rolu rile operei sau legat mai bine între ele
simțindu -mă chiar bine în pielea personajului pe care acuma îl îndrăgesc.
Chiar cred că pentru un novice al șcenei operistice, rolul vrăjitorului Colas este un bun
început.

5
Capitolul 1

1.1.Clasicismul î n artă
Definim cuvântul classicus =exemplu, model
Clasicismul este un curent literar și artistic care la rândul său urmărește perfecțiunea formelor
și a scrisului, optează pentru moderație în expresie.
A avut ca și izvor de inspirație antichitatea greacă și cea orientală, unde arhitectura, sculptura
și literatura erau duse spre perfecțiune. Reflectarea realității în opere desăvârșite de artă
dorește să ajute pe om să atingă idealul frumuseții morale, crearea unor personaje eroice cu
principii morale ferme, demne de fapte eroice cum ar fii regi sau aristocrați erau prezentați în
ode, poeme epice, imnuri, tragedii, tablouri istorice, ele fiind socotite ca specii superioare ale
literaturii.
Prin Clasicism putem vedea echilibru, armonia, ierarhia, riguarea și i dealul frumuseții.
Principalele caracteristici ale Clasicismului sunt imitarea, omului, naturii, a vieții și dă o
valoare importantă în pictură, literatură, arhitectură, sculptură și muzică.
Literatura franceză este ilustrată de cunoscuții: Corneille, Raci ne, Voltaire, Moliere,
Ch.Perrault, La Bruyere, arhitectura franceză are ca reprezentanți: J.Gabriele, J.Souffot, iar în
pictură pe A.Watteau, Boucher, N.Poussin și Fragonard.
În Anglia menționăm pe D.Defoe, J.Swift, J.Dryden, H.Fielding și pictorii Reynol ds,
Hogarth.
În Țara roânească poeții Văcărești, C.Conachi, Gh.Asachi, I.Budai Deleanu și în Rusia
Krîlov cu Antioh Cantemir.

1.2.Clasicismul în muzică:
Pășind către unul dintre cele mai importante și puternice stiluri din istoria muzicii, cel al
epocii clasice, menționez încă de la început că este necesar să facem distincția între epoca
istorică a clasicismului și noțiunea estetică de operă clasică, tot așa cum este diferențiată
sonata de forma de sonaă .
Epoca istorică durează puțin, fiind cuprins ă între anii 1750 -1827, deci de la moartea lui Bach
pâna la dispariția lui Beethoven.
Noțiunea estetică are în vedere acele opere de artă devenite clasice, fiind luate ca model
datorită perfecțiunii și consacrării lor, înțelegându -se prin perfecțiunea lor echilibrul dintre
conținut și formă, expresie și gândire, rațiune și imaginație, operele clasice sunt cele ale
antichității greco -romane, ale renașterii sau oricărei alte epoci.

6
S-a manifestat pe înrtegul cuprins al Europei iar activitatea cea mai prodigio asă a fost
desfășurată în Viena. Cei patru maeștri ai acestui curent au fost:
-Christoph Willibald Gluck (1714 -1787)
-Joseph Haydn (1732 -1809)
-Wolfgang Amadeus Mozart (1756 -1791)
-Ludwig van Beethoven (1770 -1827)
A fost cea mai strălucită perioadă a istor iei muzicii.
Caracteristicile stilistice au fost:
-tendința spre claritate, simplitate, echilibru și logică
-unitatea ele mentelor stilistice cum ar fi me lodia, ritmul, armonia
-simetria frazei muzicale bazată pe întrebare și răspuns
-înlocuirea gândirii po lifonice cu dezvoltarea tonalitățiilor
-se dezvoltă planul dinamic datorită efectului de creșcendo -decreșcendo
Menite de a pregătii noi muzicieni profesioniști se pun bazele în școlile muzicale:
-Napole, Bologna, Berlin, Paris, Weimar, Dresda, Salzburg, Ma nnheim, Viena și Londra.
Se înființează asociația muzicală:
-Collegium musicum
-Concerts des amateurs în Paris
-Gewandhaus în Leipzig
Ca precursori ai clasicismului vienez avem:
-Milano – Sammarini
-Bologna – Padre Martini
-Napole – Jomelli și Paiseiello
-Paris – Gossec, Monsigny, Gretry, Mehul
-Berlin – Ph. Em. Bach, frații Benda (Franz, Johann, Georg)
-Weimar – J. Ernst Bach
-Dresda – J. A. Hasse
-Salzburg – Leopold Mozart
-Mannheim – J. Stamitz, Fr. Xaver Richter, Chr. Cannabich
-Londra – J. Chr. Bach
Aș dori să mai redau aici un citat a lui George Enescu, care ne va ajuta să înțelegem pe larg
noțiunea de clasicism :,, După părerea mea, clasicismul nu e decât consacrarea
capodoperelor. Lucrările perfecte din punct de vedere estetic și emotiv devin după oarecare

7
trecere de timp clasice. Eroarea că, clasicismul
reprezintă un model stabil; Petrușka lui Stravinki nu a
devenit oare clasică? ’’ (Rampa,1925).

Capitolul 2
2.1.Wolfang Amadeus Mozart (1756 -1791)
S-a născut la Salzburg, pe domeniul unui prinț german
care era și arhiepiscop, in modesta casa a unui
compozitor de Curte. Pe data de 27 ianuarie 1756 intr -o
zi friguroasă de iarnă se naște compozitorul pe care Dvorak avea sa îl numească soarele
muzicii . Se naște cu șapte ani mai târziu de cât Goethe și cu trei inainte celuilalt mare poet
Friedrich Schiller.
Leopold Mozart, tat ăl compozitorului era originar din Augsburg si provenea dintr -o familie
săraca a unui legător de cărtți. După o perioadă în care exercita ocupația tatălui său, Leopold
se dedică artei și șt iinței muzicale. Se inscrie la Universitate din Salzburg unde a studiat
dreptul. Pentru a se intreține în timpul studiilor, dă lecții de muzică, intră apoi in orchestra
Curții arhiepiscopale și devine dirijorul acesteia. Era un om de întinsă cultură muzica lă
înzestrat cu talent de interpret și de pedagog afirmându -se în același timp în compoziție ca
autor de opere, sonate și simfonii, întipărindu -și numele în istoria muzicii cu o serie de lucrări
de caracter realist programatic, ca simfonia Vânatoarea , simf onia O călătorie muzicală cu
sania , ciclul de 12 piese pentru pian Dimineața și seara și simfonia Nunta țărănească .
În anul în care se na ște fiul său Wolfgang, 1756, Leopold tipărește la Augsburg o lucrare de
însemnătate capitală în istoria pedagogiei muzi cale Versuch einer grundlichen Violinschule
(Încercarea pentru o temeinică metoda violonistică) una dintre cele mai vechi și mai
științifice metode de vioară.
Nu cu o deosebit ă bucurie au întâmpinat Leopold și soția sa Ana Maria Pertl sau Bertl venirea
pe lume a lui Wolfgang Amadeus Mozart cel de al șaptelea copil al lor, căci cu toata
moralitatea, munca neobosită și spiritul lor de economie gospodarească, in pofida admirabilei
pregătiri profesionale a soțului din cei șapte copii hrăniți mai mult cu apa dec ât cu lapte ne
spun biografii, numai doi dintre ei Nannerl (Maria Anna Walfburga Ignația) ș i Wolfgang vor
rămâne în viață. În acest mediu unde muzica și cartea alcătuiau centrul spiritual al vieții
familiale se afirmă prodigiosul talent muzical al acestor d oi copii minunați.
Nannerl începe s ă cânte la vârsta de 7 ani la clavecin iar Wolfgang la vârsta de 4 ani. Extrem
de talentați parcurg cu repeziciune fazele temeinicei educații date de tatăl lor.

8
Andreas Schahtner, un prieten al familiei, într -o scrisoare datat ă la 24 aprilie 1792 către
Nannerl, afirmă că genialul compozitor la vărsta de 4 ani compune un concert pentru
clavecin, iar la 7 ani primind în dar o vioară, a putut înlocui vioara secundă intr -un trio,
cântând partida lui după note.
Cu excep ția lui J. S. Bach nici unul dintre marii compozitori nu a avut o educație muzicală
atât de completă, temeinică și timpurie cum a primit micul Mozart.
Primul și cel mai mare profesor al său a fost tatăl său Leopold, care l -a transformat într -un
virtuos organist, cla vecinist și violonist, dar în același timp la inițiat și în tainele compoziției.
Dicta tatălui său, înainte de a știi să scrie note, mici dansuri pe care le compunea. Mai târziu
când devine stăpân pe meșteșugul componistic și când se va avânta în lucrări m ai mari,
simfonice și dramatice, tatăl său îi rămâne prieten și sfetnic la fiecare clipă, confidentul
succeselor și amarelor deziluzii.
Caietele primelor studii muzicale a le micului Wolfgang oglindesc principiile estetice și
pedagogice ale tatălui său, ca re își călăuzea mereu fiul către cunoașterea stilului muzicii
germane, către situarea în contemporaneitatea virtuozului și creatorului precoce.
La vărsta de 6 ani devine cetățean al Europei. Pleacă cu întreaga familie de la Curtea Mariei
Tereza la Viena un de ambii copii dau concerte, încep un turneu în centrele muzicale ale
Germaniei și Europei occidentale cum ar fii în: Munchen, Augsburg, Stuttgart, Frankfurt,
Bruxelles, Lille, Gand, Anvers, Haga, Amsterdam, Paris și Londra. Călătoria durează 3 ani
din iun ie 1763 până în noiembrie 1766. Turneele europene ale copilului minune, virtuoz al
clavecinului, orgii și viorii îl fac celebru dar dăunează mai târziu involuntar compozitorului.
La Londra cunoa ște opera italiană, cu cele două genuri ale ei opera seria și opera buffă .
Stimulat de J.Chr.Bach care i -a dat câteva lec ții de compoziție, Mozart scrie pentru a fi
cântate în concertele londoneze o serie de lucrări și astfel se intoarce din turneul de la Londra
mai bogat cu 15 sonate și câteva simfonii în care geniu l său sintetizează trăsăturile dominante
ale muzicii instrumentale a timpului. Sub impulsul impresiilor culese la Londra, scrie primele
arii italiene de operă și un cor pentru cuvinte englezești, acestea altcătuiesc primele încercări
ucenicești în domeniul muzicii vocal -instrumentale ale viitorului autor de opere, fondatorul
genial al operei populare germane.
Se întoarce la Salzburg înc ărcat de glorie și bogăție sufletească unde începe studiul sever al
contrapunctului după tratatul Gradus ad Parnassum de Fu x. În acelaș timp se afirmă rodnicia
nesecată a inspirației sale în lucrări destinate vieții de societate a orașului princiar, concertelor
familiale, serbărilor academice, serenade, divertismente, casațiuni, cantate, arii intalienești și
o mică operă popul ară în genul Singspiel, scrisă în colaborare cu Michael Haydn, fratele lui

9
Joseph Haydn, având un subiect biblic intitulat Vinovația poruncii întâi , a cărei reprezentare
în 1767 era menită de a înlocui absența unei trupe italiene de operă din orașul natal. După doi
ani micul Mozart compunde muzică de șcenă pentru comedia italiană Apollo și Hiacint ,
reprezentată în cadrul unei festivități a Universității din Salzburg. Nu îl atrăgea de fel
subiectul singspielului amintit dar la scris în următoarele împrejurăr i: prințul arhiepiscop s -a
îndoit de darul creator a l micului Mozart și pentru a fi convins că nu Leopold îi scria
lucrările, l-a închis singur într -o cameră și la silit să scrie prima parte a singspielului.
În 1767 familia Mozart porne ște spre Viena unde se pregătea nunta împăratului Iosif al 2 -lea,
în vederea concertelor pe care spera că le va da in capitala Austriei, Mozart a compus sonate
pentru două clavecine pe care le interpreta cu Nannerl. Logodnica împăratului este
desfigurată de vărsat iar Maria -Tereza calific ă voiajul familiei un turneu de cerșetor și refuză
să îi asculte. După un an în 1768 copiii -minune sunt primiți la curte unde Mozart obține
comanda unei opere buffe La finta semplice (Candida pref ăcută) pe care o scrie cu e
repeziciune uimitoa re. Intrigile înpiedică reprezentarea ei la Viena și opera este jucată de
amatori și diletanți la Salzburg în 1789.
La Viena micul Mozart compune o alt ă operă, considerată prin subiect, proporțiile ei reduse
și caracterul ei popular al muzicii drept una di n primele sale operete. Este intitulată Bastien
und Bastienne și este scrisă pentru celebrul medic și magnetizator vienez Mesmer, care avea
un salon muzical. În uvertura acestei mici opere există o temă pe care Beethoven o va folosi,
amplificând -o în prima parte a Simfoniei Eroica . Iată cele două teme:

Subiectul operei Bastien und Bastienne imită tematica operei lui J.J.Rousseau Le devin du
Village (Ghicitorul satului) jucat ă în 1753 la Paris.
În scurta lui perioad ă la Viena se remarcă prin evoluția în domeniul muzicii simfonice. Din
1768 dateaza trei simfonii având o tematică înrudită cu cea a lui Haydn. Cu acesta leagă o
strânsă prietenie până la moarte. Micul Mozart integrează menuetul, formă de dans specifică
epocii, în ciclul desfășurări i simfonice.

10
Revine la Salzburg în 1769 unde este numit în fuc ția de concert -maestru al orchestrei
prințului arhiepiscop, dar fără salar. Aici incepe să scrie muzică religioasă, lucrări cu caracter
de dans.
Încep c ălătoriile în Italia intre anii 1769 -1773. Micul Mozart scrie într -o scrisoare către mama
sa Scumpă mamă, nu -ți pot scrie mult, căci mă dor degetele tot compunând la recitative .
Vizitează Italia de trei ori cu tatăl său iar aceste vizite au fost ani de învățătură intensă și
succese pe șcenele Oper ei.
Prime ște înalte titluri academice de la instituții cu veche tradiție științifică și strălucit
prestigiu în întreaga Europă. Ia lecții de contrapunct de la vestitul compozitor și savant Padre
Martini la Bologna, aici înva ță să compună coruri a cappella în stilul polifonic al lui
Palestrina. Roadele învățăturilor intense constau în ob ținerea diplomelor de academician al
Filarmonicilor din Bologna și Verona. La vârsta de 14 ani primește la Roma o înaltă distincție
cea de Cavaler al Pintenului de aur . Se si mte capabil să scrie pe urma experienței dobândite,
opera italiană Mitridate, re di Ponte ( Mitridate regele Pontului) creată în timp restrâns se
bucură de un succes strălucitor pe șcena Operei din Milano la 26 decembrie 1770.
Tot în Italia concepe a șa-numi tele cvartete milaneze în maniera lui Boccherini și Sammartini
cu care devine prieten. La Bologna compune în jumătate de oră corul a cappella Querite
primum regnum Dei .
În 1771 revine din Italia, la Curtea din Salzburg unde î și reia ocupațiile de compozito r, crează
7 simfonii, trio-uri, sonate pentru clavecin, org ă, iar în anul următor mai compune 8 simfonii,
3 sonate și un număr de cvartete, din aceași ani datează oratoriul La Betulia eliberata pe text
de Metastsio și serenada -balet Ascanio in Alba . A doua călătorie în Italia este între 31 august
și 16 decembrie 1771, aici primește consacrarea ca autor al serenadei -balet Ascanio in Alba
jucate cu mare succes pe ș cena operei din Milano, dar este dezamăgit că arhiducele nu îl
angajează. Tot în 16 decembrie 17 71 se întoarce la Salzburg chiar în ziua morții
arhiepiscopului Sigismund, prințul era plin de idei iluministe. Ieronim de Colloredo va fi
următorul prinț al principatului clerical, pentru a câștiga bunăvoința acestuia, Leopold îl
îndeamnă pe fiul său Wolf gang să compună un spectacol muzical cu caracter festiv, luând
naștere serenada dramatică Il sogno di Scipione (Visul lui Scipione) care este prezentat la
înscăunarea noului prinț arhiepiscop. Cei 7 ani petrecuți de compozitor în slujba Curții din
Salzburg îi duc numai umilințe și sentimente întunecate, fiind pus să stea și la masa
servitorilor, stare de umilință cu care Leopold era obișnuit deja. Singura lumină biruitoare îi
venea doar din plăcerea muncii artistice. Fiind muzicant al Curții compune jumatat e din
simfoniile sale, lucrări religioase, muzică de dans toate acestea pentru 150 de fiorini anual.

11
Întrerupe șederea sa la curte prin cea de a treia sa c ălatorie în Italia octombrie 1772 și martie
1773 și pentru turneele de de concerte la Munchen și Viena , se caracterizează prin
individualizarea matură a stilului său dramatic și este influențat de noul stil instrumental –
cristalizat din creația școlii vieneze unde ca exponent strălucitor era Joseph Haydn, se afirmă
biruitoare o nouă armonie bogată cu noi se nsuri emoționale umbrind tradiția severă a stilului
vechi contrapunctic.
Maturizarea artistic ă a tânărului compozitor se produce prin ambianța lucrurilor natale în
contact cu arta germană de unde prelucrează tradiția, stilul și conceptul muzical al artei
europene.
Opera Lucia Silla constituie un eșec la Milano, unii biografi și comentatori ai compozitorului
se întrebau dac ă nu accentele dureroase ce o străbat și sentimentalismul grav și pasionat tipic
literaturii germane sunt de vină. Tatăl său se îmbolnăv ește de supărare și visurile sale de ai
asigura lui Wolfgang o situație strălucitoare și independentă in Italia se năruie.
Încheind cu cea de a treia c ălătorie în Italia, Wolfgang se întoarce la provincia natală. Se
întoarce fără laurii succesului, dar ca un artist împlinit, matur, stăpân pe tainele muzicii,
pregătit să înfrunte viitorul.
Statornicit pentru un timp la Salzburg, tân ărul compozitor avea deja 17 ani. Părea extenuat
după turneele obositoare, cu fața palidă, o expresie de adâncă meditație, mâna d reaptă mereu
ascunsă și obosită între inimă și haină. După toți acești ani fără o copilărie fericită și plină de
joacă și o adoleșcență de muncă imensă, Mozart devine tot mai bolnăvicios. Din cauza
sănătății șubrezită de boli și eforturi excesive, relația sa cu prințul și curtenii săi va fi pusă la
încercare. Urând din toată inima viața la curte Wolfgang nu va conteni să repete încercările
sale de evadare din lumea saloanelor princiare. În anul 1774 compune admirabila Simfonie în
La Major(K.V.201), pe neașt eptate admiratorii săi din Munchen îi comandă o operă în stil
italian. La 13 ianuarie 1775 scrie opera La finta giardiniera (Grădinăreasa prefăcută) prezintă
un mare succes la Teatrul Muzical din Munchen. Primește o nouă comandă după succesul
răsunător și scrie o nouă operă Il re pastore (Regele păstor) în luna aprilie 1775. Tot în acest
an de succese și realizări datează cele șase sonate pentru pian înregistrate în Catalogul Kochel
cu numerele 279 -284, aceste sonate inițiază tinerii pianiști în cunoașterea stilului mozardian.
În anul 1777 obține cu greu un concediu de la prințul arhiepiscop și de acest ă dată pleacă
împreună cu mama sa în căutarea unei situații care să -i asigure libertatea, independența
materială și o viață vrednică de geniu. Drumul său va t rece prin Munchen, Augsburg,
Mannheim și Paris.

12
În drumul spre Paris, Mozart face un popas de câteva luni îm Mannheim. Orașul era în acea
vreme un centru muzical și un focar de intens ă viață artistică și culturală. Viața și creația lui
se luminează, încolț esc speranțe noi în inima sa, o idilă de tinerețe îl leagă de eleva sa Rose
Cannabich. Aceasta fiind fica dirijorului orchestrei, scrie pentru mica clavecinist ă Sonata de
pian în Do Major(K.V.309). Își prelungește șederea pentru a se susține pe el și pe ma ma sa,
dă lecții, apare ca interpret virtuoz în concerte, compune lucrări instrumentale și piese vocale.
În tot timpul șederii sale la Mannheim își dorea să obțină comanda unei opere, când această
speranță era să se destrame inima compozitorului se aprinde de iubire pentru cântăreața
Aloysia Weber. Îi dă lecții de canto acesteia, o acompaniază în concerte, îl leagă o strânsă
relație de ea și de oraș. Tatăl său îl sfătuia să pornească spre Paris dar dragostea față de
Aloysia îl înlănțuie în Mannheim. Îl ajun ge gândul căsătoriei și îi scrie tatălui său intențiile
sale de a întemeia o familie, dar primește ordinul sever al acestuia care îi ordonă să pornească
spre Paris. În 1778 sosește la Paris împreună cu mama sa și astfel începe tragedia pariziană.
Înarmat c u recomand ări și scrisori de la tatăl său realizează că momenul sosirii la Paris nu a
fost ales bine. Orașul era ocupat cu cearta dintre partizanii operei italiene a lui Piccini și cei ai
dramei muzicale a lui Gluck. În această dispută participă Curtea și poporul, aristrocrații și
publicul sălilor de operă. În discutarea modurilor de a înțelege opera intervin glasurile
enciclopediștilor Diderot, J. J. Rousseau.
Paris orașul cucerit odat ă de copilul -minune la vărsta de 6 ani, îl așteaptă pe compozitor cu
indiferență. Locuiește în aceeași cameră cu mama sa, caută să dea lecții de dimineața până
seara, speră să fie angajat ca organist al Curții dar nici un succes. Scrie totuși câteva simfonii
si concerte de pian, cea mai cunoscută simfonie fiind Pariziana, nr 31 în Re Major iar pentru
pian sonate în La Major (K.V.331) și la minor (K.V.310). Din cauza sărăciei și a grijurilor
față de fiul ei care încerca să își găsească o s lujbă, mama compozitorului se îm bolnăvește
cumplit. Înfrângerea compozitorului este resimți tă adânc în sufletul ei, acesta neavând timpul
necesar pentru mama lui, boala ei se agravează și moare în singurătate. La insistențele tatălui
compozitorul este chemat acasă. Ajunge la Salzburg pe 16 ianuarie 1779 unde devine
organist al Curții de Salzburg . Aici nu se înțelege cu prințul și viața lui devine din nou o
nefericită batjocură și umilință continuă la adresa lui. La 9 mai 1781 în urma unei certe
violente Mozart o rupe definitiv cu curtea și derbedeii din Salzburg.
Mozart se îmboln ăvește la pat res imțind adânc ofensa și umilințele duse.
Ieșit din serviciul prințului de Colloredo pornește pe calea libert ății în 1781 la vârsta de 25 de
ani cu un suflet maturizat de experiențele amare, cu un puternic entuziasm, cu dorul intens de
a crea și voința bărbă tească, dorește să cucerească viața muzicală din Viena.

13
Mozart avea 25 ani, numai 10 ani îl desp ărțeau de moarte dar această scurtă perioadă,
lucrările sale se transformă în conținut și formă, iar stilul lor înflorește de la o zi la alta. Toate
capodoperel e gândirii sale simfonice și dramatice iau amploare în ultimii ani, au loc ultimele
simfonii, cvartetele dedicate lui Haydn și cele prusiene, cvintete de coarde și suflători,
concerte pentru pian, lieduri, marea Missă în do minor și sublimul Requiem toate acestea
întrerupte de moartea sa prematură.
Mozart resimte ca și urmașul s ău Beethoven dorința de a comunica prin iubire cu semenii săi,
iubire ce se contopește cu arta și comunică oamenilor frumosul și adevărul vieții.

2.2.Creația lui Mozart

Consacrat al vremii sale compune capodopere în toate genurile.

2.2.1.Genuri instrumentale clasice reprezentative :
– 41 de simfonii (compuse între 1764 -1788) de la Simfonia nr.1 în Mi bemo l Major K.V.16 la
Simfonia nr.41 în Do Major K.V.551 Jupiter
-cvartete de coarde: primul fiind cvartetul K.V.80 la Salzburg 1770 urmat de:
-cvartetele milaneze 1772 -1773 K.V.155,156,157,158,159,160
-cvartetele vieneze 1773 K.V.168,169,170,171,172,173
-cvartetele haydniene 1782 -1785 K.V.387,421,428,458,464,465
-cvartetul K.V. 486 în 1786
-cvartetele prusiene 1789 -1790 K.V.575,589,590
-concerte : pian 27, vioară 7 ,flaut, clarinet, corn, flaut -harpă, vioară -violă, oboi -clarinet –
fagot -corn
-sonate: pentru pian, vioară și pian, numeroase alte piese instrumentale ca merale, de
divertisment, serenade, casațiuni pentru ansambluri camerale

2.2.2.Genuri vocal -instrumentale :
-18 Misse compuse între anii 1768 -1791 din care:
-9 misse Do Major și 2 în do minor. Cea mai simplă și impresionantă rămâne Marea Missă în
do minor K.V.427 începută la Viena în 1782 cu intenția de a fi interpretată cu prilejul
cununiei muziceanului cu Constanze Weber

14
-2 misse re minor și 1 în Re Major, aici amintim neterminata missă funerară R equiem în re
minor pentru soli ști, cor și orchestră K.V.626
-4 misse în tonalități diferite Sol Major K.V.49 (Viena 1768), Sol Major K.V.140 (Salzburg
1773), Fa Major K.V.192 (Salzburg 1774)

2.2.3.Opere de tipuri diferite:

-Seria:
-Idomeno K.V.366 premierea Salzburg -Munchen 1781
-La clemenza di Tito K.V.621 -Viena -Praga 1791
-Singspiel:
-Bastien und Bastienne K.V.50
-Die Entfrung aus dem Serail (Răpirea din Serai) K.V.384 premiera la Viena 1782
-Die Zauberflote (Flautul fermecat) K.V.620 Viena 1791
-Buffa :
-Le nozze di Figaro (Nunta lui Figaro) K.V.492 Viena 1786
-Cosi fan tutte (Așa fac toate) K.V.588 premiera Viena 1790
-Drama giocoso:
-Don Giovanni K.V.527 Viena -Praga 1787

Cronologic scrise:
-Appolo și Hyacinthus (1767)
-La finta semplice (1769)
-Bastien și Bastienne (1768) Singspiel
-Mitridate, Re di Ponto (1770)
-Ascanio in Alba (1771)
-Il Sogno di Scipione (1772)
-Lucio Silla (1772)
-La finta giardiniera (1775) opera buffa
-Il re Pastore (1775) opera seria

15
-Zaide (1866) incomplet ă
-Idomeneo (1781) opera seria
-Die Entfuhrung aus dem Serail (1782) Singspiel
-L'Oca del Cairo (1748,1860)
-Lo sposo deluso (1784)
-Der Schauspieldirektor (1786)
-La nozze di Figaro (1786) opera buffa
-Il dissoluto punito sau il Don Giovanni (1787)
-Cosi fan tutte (1790) opera buffa
-La Clemenza di Tito (1791) opera seria
-Die Zauberflote (1791) Singspiel
A mai compus și câteva lucrări vocale dramatice și muzică occidentală cum ar fi:
-Die des Schuldigkeit ersten Gebots (1767)
-Semiramis (1779) care a fost pierdută
-La Betulia liberata (1779) oratoriu
-Thamos,regele egiptului (1779) muzică occeidentală

16
2.2.4.Lieduri și Cântelul libertății

-Își întipărește numele în istoria liedului german cu un număr de 34 de lieduri pentru pian și
voce
-pătrunde în viața de concert cu Das Veilchen (Micșuneaua), pe text de Goethe, datorită
frumuseții și expresivității sale dramatice
-apare la 37 de ani după moartea sa unul dintre cele mai duioase cântece de leagăn ale
literaturii vocale clasice, Schlafe mein Prinzchen (Dormi prințișorul meu).
-numai 5 lieduri din cele 34 apar în timpul vieții sale, printre care și cel ce poartă titlui de
Lied der Freiheit apărut într -o publicație populară vieneză în anul 1786 (Wienerschen
Musenalmanach) împreună cu c elebra melodie Das Veilchen.

17
Capitolul 3

3.1.Bastien und Bastienne K.V.50

3.2.Istoricul operei:
Opera comandată de Franz Anton Messmer este compusă de W. A. Mozart la vârsta de 12 ani
în 1768, este un Singspiel intr -un singur act, folosește limba germană (prin această denumire
se înțelege că fiind o comedie muzicală în care dialogul vorbit alternează cu părțile muzicale)
și intonații specifice liedului.
-Libretul este scris de Friedrich Wilhelm Weiskern și Iohann Heinrich Muller după o
comedi e muzicală de Marie Justine Benoite Favart, Charles -Simon Favart și Harry de
Guerville. Prima documentare a performanței fiind în 2 octombrie 1980 la Berlin.
-Personajele sunt:
-Bastienne o păstoriță de oi (soprană)
-Bastien un păstoraș de oi (tenor)
-Cola s un presupus vrăjitor (bass)
-Decorul prezintă un sat din secolul 19.
-Rezumatul:
-Bastienne se crede uitată de al ei iubit, păstorașul Bastien și disperată cere sfatul vrăjitorului
Colas. Acesta îi promite tinerei că o va ajuta, sfătuind -o a se preface c ă iubește pe altul.
-Când Bastien apare la turmele fetei, Colas îi spune că păstorița a găsit pe altcineva, acesta
refuză să creadă pe vrăjitorul Colas.
-În cele din urma Colas îi împacă prin vraja lui pe cei doi păstorași, iar cei doi îndrăgostiți
îi laudă magia și abilitățile vrăjitorului.
-Influența franceză:
-Prima operă singspiel este influențată de un gust contemporan în care Franța a avut un rol
important cât și pe plan politic, arhitectural și modă feminină.
-Este bazat pe singspielul lui Jean -Jarques Rousseau Le devin du village (Ghicitorul satului)
care prevede o alternativă folclorică a solemnei tragedii lirice de Lully și Romeau cât și
genului popular al operei italiene, indică linia valorificării folclorului în cadrul noului gen al
operei comice.
-Singspiel -ul lui Rousseau se bucură de un real succes și era ținut în repertoriul de la Paris de
la prima apariție în 1753 până în 1829. În primul an al premierei succesul ei provoca o
parodie sub numele de Les Amours de Bastien et Bastienne . Prima Bastienne a fost Madame

18
Favart o bine cunoscută actriță din acea perioadă, care pentru deliciul publicului a apărut în
lenjerie intimă iar Mozart a participat la o interpretare din prima sa ședere la Paris în 1767.
-Joacă de copil sau idee genială? Având doar 12 ani când a compus primul singspiel,
simplicitatea formatului muzical nu a înlocuit monotonia și nici tipologia nu părea învechită
prin această naivitate de 12 ani dă muncii sale un unic charm.
-Pastorale:
-Fiind un sin gspiel pastoral, dă vocilor omenesști expresia corespunzătoare caracterului
psihologic în reprezentarea sa muzical -realistică.
– Făurește astfel sfera de manifestare intonațională a personajului realist din operele secolului
următor.

3.3.Conținutul:
-Singspiel într -un singur act și 7 șcene
-Este alcătuit din 16 numere, dintre care 11 sunt arii, duete, recitative și un terțet final.
-Uvertura operei este un Allegro în Sol Major, scurtă și vioaie.

19

20

21
-Aria nr.1 Mein liebster Freund hai mich verlassen , prezintă prima scenă în care tână ra
Bastienne își plânge dragostea, părăsită de iubit nu poate trăii fără acesta.
-Aria nr.2 Ich geh jetzt auf die Weide , tot Bastienne suferă după al iei iubit iar inima îi este
chinuită de dorul lui.
-Aria nr.4 Befraget mich ein zartes Kind urmează după un interludiu nr.3 și prezintă șcena a
doua în care Colas spune că nu e greu sa fie un bun vrăjitor, că doar privind o fată în ochi îi
poate ghicii viitorul și dorințele acesteia.
-Aria nr.5 Wenn mein Bastien ein st im Scherze un Tempo grazioso în care Bastienne își
amintește cum păstorașul ei îi culegea flori din părul ei iar acuma poate fi la alta, simte că și -a
bătut joc de ea.
-Aria nr.6 Wurtch ich auch wie manche Buhlerinnen un Allegro moderato în care Bastien ne
spune că iubirea și gândul ei tot lui Bastien îi aparține.
-Aria nr.7 Auf de rath,den ich gegeben un Allegreto care prezintă duetul celor doi, în care
Colas îi dă sfatul tinerei Bastienne de a fi voioasă că are să îi împace el pe cei doi îndrăgostiți.
Urmează șcena a treia care il prezintă pe Colas singur, acesta rămâne mirat de dragostea
inocentă a celor doi tineri îndrăgostiți și îl aude pe Bastien sosind.
În al patrulea act ne este prezentată aria tenorului.
-Aria nr.8 Grossen Dank dir abzustatten aici Bastien îi spune lui Colas că îi va rămâne
veșnic recunoscător acestuia dacă îl împacă cu tânăra păstoriță.
-Aria nr.9 Geh! du sagst mir eine Fabel aria tenorului în care Bastien spune că nu poate fi
înșelat de povestea vrăjitorului. El nu vrea să creadă că aceasta a găsit pe altcineva. Colas
recurge la arta sa de vrăjitor și îl convinge pe tânărul păstor că vraja lui îî va aduce pe cei doi
îndrăgostiți din nou împreună.
-Aria nr.10 Diggi, daggi, schurry, murry este aria basului, în care Colas recită d in cartea lui
de vrăji o incantație veche pentru ai unii pe cei doi tineri din nou în lanțurile fericirii. După ce
vraja a luat sfârșit Bastien întreabă pe Colas dacă a terminat și dacă o va mai revedea pe
Bastienne vreodată, acesta îi răspunde că o va pri mi din nou pe păstorița lui aproape, dar
acuma că vraja a fost rostită, trebuie și plătită.
Urmează șcena a cincea în care ne este prezentat Bastien singur.
-Aria nr.11 Meiner Liebsten schone Wangen într-un tempo de menuet Bastien cântă
obrăjorii dragei me le cât aștept ai revedea după care urmează șcena a șasea în care Bastien o
revede pe iubita inimii sale Bastienne.
-Aria nr.12 Er war mir sonst treu und ergeben soprana cântă într -un tempo de andante și un
poco allegro după care se ceartă cu Bastien, acest a îi spune că e schimbat și că duhul de

22
nebunie a fost alungat de Colas, Bastienne îi zice că și ea e vrăjită și pentru leacul ei nu este
nici o vrajă. Bastien o sfătuie pe Bastienne să se mărite deoarece căsătoria vindecă toate
vrăjile.
-Aria nr.13 Geh’hin,geh ’hin! Dein Trotz soll mich nicht schrecken duetul celor doi
păstorași.
-Recitativ und Arioso nr.14 Dein Trotz vermehrt sich durch mein Leiden?
-Duett nr.15 Geh’,geh’,geh’,Herz von Flandern. Duet Bastien cu Bastienne.
-Terzett nr.16 Kinder! Kinder! seht, nach Sturm und Regen în șcena a șaptea cei trei cântă
terțetul final. La începutul terțetului Colas își laudă vraja care le -a dat tinerilor fericirea
luându -i de mână îi împacă pe cei doi, aceștia sfărșesc terțetul prin al lăuda.

3.4.Prezentarea personaj ului Colas (bass)
Probabil Anton Mesmer (1734 – 1815) fost medic german, a servit ca model pentru personajul
lui Colas, până la urmă era fondatorul teoriei pseudoștiinței a magnetismului animal, care
ulterior a fost numit mesmerism și efectua studii ștințifice asupra hipnozei, iar în singspiel -ul
lui Mozart, Colas este un șarlatan sau probabil un bun psiholog a cărei arie buffă constă în
vrăji magice care sunt o palavrageală fără sens, sau o bună hipnoză spusă inocentului Bastien.
Prima apariție a vră jitorului este în aria nr.4 Befraget mich ein zartes Kind , în care Colas
cântă într -un tempo Allegro:

De mă întrebă fetele de pot spera -n iubire
Ușor ursita le ghicesc căutându -le privirea.
Văd bine tot ce ele vor,e salba de mireasă
Nu-i greu să fii bun v răjitor,când ochii le trădează.
Urmează duetul dintre Bastienne și Colas aria nr.7 Auf de rath, den ich gegeben într-un
tempo de Allegretto început de rolul basului:
Colas
Sfatul meu cu stăruință, îl urmează draga mea!

Bastienne
Da cu mare sârguință,
Zi și noaapte domn Colas
Colas
Ce răsplată -mi dai tu oare?

23
Bastienne
Domn Colas tot ce vei vrea!
Colas
Ce copilă, ce candoare,
Lasă plânsul! cheamă pe obraji surâsul,
Fii voioasă draga mea!
Bastienne
Ah! e greu dar voi încerca!
Colas+Bastiene
Ah! e greu dar voi încerca!
Fii voiasă draga mea!

Aria nr.10 Diggi,daggi,schurry,murry este după părerea mea cea mai spectaculoasă arie a
basului.

După o scurtă introducere de nouă măsuri într -un tempo de Andante maestoso, începe
incantația lui Colas pentru tânărul Bast ien in do minor.

24
Această gamă minoră îi dă liniei melodice o culoare misterioasă iar textul de sonoritate latină
o face să pară dea dreptul magică.

25

26

27
Colas:
Diggi, daggi, schurry, murry,
Horum, harum, lirum, larum,

Raudi, maudi, giri, gari, posito,
Besti, Basti, saron froh
Fatto matto quid pro quo,

Fatto matto, quid pro quo.

28
În terțetul final nr.16 Kinder! Kinder! seht, nach Sturm und Regen Colas începe într -un
tempo de Allegro moderato cu textul :

Colas
Iată, iată după rece ploaie, râde soarele senin. Noua voastră fericire, vraja mea v -o dă din
plin.
Hai! hai! mâna vă dați! De necazuri fiți scăpați!
Eu v-am dat norocul! Hai! hai!
Bastien+Bastienne+Colas
O mai rar așa om minunat! Ce om minunat!
Ce om minunat!

29
3.5.Relația lui Colas cu personajele operei:

-Relația cu Bastienne este una directă, în care Colas vrea să o liniștească, mai mult să o
amăgească fiind foarte viclean spunându -i că îl va aduce pe al ei iubit din nou în brațele sale,
dar ca toate aceste lucruri să se îndeplineasc ă ea trebuie să îi urmeze sfaturile în tocmai și să
îl răsplătească pentru buna voință de a o ajuta. Deci profită de pe seama ei aceasta fiind prea
naivă și inocentă.
-Relația cu Bastien este tot una directă și personală deoarece se leagă de treburile păst orașului
dându -i acestuia sfaturi în tainele iubirii, deși aceste lucruri fiind spuse, scopul vrăjitorului
Colas este de a face bani de pe urma naivității lor, profită de decepția acestora fiind prea
tineri și inocenți. În final cei doi chiar se împacă și d upă ce îl laudă ca fiind un bun vrăjitor,
acesta copleșit, își schimbă părerea meschină și chiar se bucură împreună cu ei pentru noua
lor dragoste.

30

4.1.Concluzie

Din punct de vedere muzical nu am întâmpinat dificultăți deoarece consider că rolul este
potrivit ambitusului meu vocal iar opera nu este una foarte greoaie, în schimb am întâmpinat
dificultăți la mișcarea șcenică, cântând de 10 ani în corul filarmonicii sunt obișnuit cu
cântatul de pe scaun și din partitură, aici cânt din picioare și pe de rost, de aceea clasa de
operă cred că ma ajutat foarte mult. Pentru acest rol, am reușit să scap de inhibiții și să mă
simt mai comfortabil pe șcenă.
Din punct de vedere vocal profesorul de canto ma ajutat foarte mult pentru a înțelege că una e
cântul coral unde omogenitatea și nuanța redusă este bună în partidă și alta e șcena de operă
unde vocea trebuie cântată.
Din punct de vedere a textului au fost puține probleme la aria Diggi, daggi, schurry, murry
dar prin exercițiu l -am învățat, celelalte arii fiind în limba română am înțeles mult mai bine
ceea ce cânt.
Ca și contribuție la acest rol pot spune că am avut ideea când m -am văzut pe șcenă și Bastien
la picioarele mele, să fac la prima parte a ariei Diggi, daggi, schurry, murry gestul vrajei ca și
cum n u ar înțelege din prima ce îi cer doar dupa ce aude la ureche din nou incantația să
rămână vrăjit de ea și să îl pot controla pe șcenă.
Am avut și ideea de a pune pudră de talc între foile cărții mele de vrăji, sperând ca pe finalul
incantației când voi s fârșii vraja și voi închide cartea, să iasă un mic nor de pudră ca și cum
vraja și -a făcut efectul.
Ca și contribuție estetică am împrumutat de la muzeu o ie albă, veche și o vestă ca să par din
sec 19, la țară , cartea de vrăji am copertat -o cu o folie vintage să pară mai veche, am vrut să
apar ca un vrăjitor autentic de aceea mi -am cr escut barba și mustața mai mare, iar cu puțin
machiaj și o mantie neagră mare cred că am arătat întradevăr a vrăjitor.

31

Bibliografie:
-Dumitru Bughi ci- Dicționar de forme și genuri muzicale , Editura muzicală București 1978
-Dumitru. D. Botez -Tratat de cânt și dirinjat coral – Ediura București, vol 2, 1985
-Ecaterina Banciu – Istoria Muzicii: Modul de studiu , Academia de Muzică Gheorghe Dima,
Cluj-Napoc a
-Nicolae Negrea – Cartea spectatorului de operă , Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor
din R.P.R. București 1958
-Vasile Cristian – Wolfgang Amadeus Mozart , Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din
R.P.R. București 1958
-http://ro.m.wikipedia.org