Pe numele său complet, Charles Wright Mi lls, de profesie sociolog, este autorul bine – [615608]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

IMAGINAȚIA SOCIOLOGICĂ
De C. Wright Mills
-Recenzie –

Profesor coordonator: Neculau Georgiana

Student: [anonimizat], Seria 1, Grupa 1

BUCUREȘTI
2018

Pe numele său complet, Charles Wright Mi lls, de profesie sociolog, este autorul bine –
cunoscutei lucrări „Imaginația Sociologică”, publicată în anul 1959 în Statele Unite ale
Americii. Cartea cuprinde un 10 capitole ( demne de menționat, Premisa, Superteoria,
Empirismul Abstract ) și Apendicele.
Nu se poate aduce în discuție conceptul de „imaginație sociologică” fără a defini mai
întâi de toate ce înseamnă sociologia în perspectiva autorului. C. Wright Mills este un exponent
esențial al sociologiei, iar în viziu nea acestuia, sociologia reprezintă îmbinarea filosofiei și
metodologiei în explorarea și aprofundarea domeniilor umaniste, sociologul devenind astfel
„metodologul tuturor științelor sociale” așa cum afirmă Paul Lazarsfeld („Lazarsfeld definește
sociologia ca disciplină nu prin anumite metode care i -ar fi specifice ei, ci pur și simplu ca
disciplină metodologică”, C. W. Mills, 1959, Imaginația Sociologică).
În lucrarea sociologului ni se relatează faptul că, imaginația sociologică este capacitatea
intelectu ală de care fiecare viitor sociolog trebuie să dispună. Aceasta este de departe cea mai
importantă capacitate a unui sociolog de a înțelege societatea prin prisma istoriei și a
relativisimului cultural. Biografia îl raportează pe actorul social în contextu l istoric, iar oricât
de nesemnificativ s -ar simți acesta, trebuie reținut faptul că de la un individ singular la o întreagă
comunitate, totul influențează istoria pe scară largă. Misiunea actorului social este de a se
descoperi pe sine -însuși prin interme diul imaginației sociologice, pentru a -și putea consfinți
rolul său în societate. Așadar, imaginația sociologică facilitează depășirea granițelor minții, prin
prisma istoriei și a biografiei, în realizarea cercetărilor („Imaginația sociologică permite celu i
care o posedă să înțeleagă scena largă a istoriei în funcție de semnificațiile acesteia pentru viața
interioară și cariera diferiților indivizi”,C. W. Mills, 1959, Imaginația Sociologică).
Acest concept are și o capacitate de a prezice prin aproximație v iitoare evenimente în
societate, prin interogarea unor tipare sociale deja existente în istorie. O altă particularitate este
de a extrapola subiectele și de a le putea trece prin mai multe filtre ale gândirii și domenii
sociale.
În carte sunt precizate do uă tipuri de probleme care determină individul să apeleze la
imaginația sociologică și să se întrebe de ce lucrurile au un parcurs negativ. Acestea sunt
„necazurile” (adică problemele strict personale, așa cum le definește autorul) și
„conflictele”(problemele exterioare sau publice).
Așadar, necazul este o problemă restrânsă, pe când conflictul se regăsește la o scară mai
largă a pop ulației. Un exemplu precizat de autor este divorțul din cadrul unei căsnicii care

precizează strict viața personală de cuplu, pe de -o parte, iar pe de altă parte, rata crescută a
divorțurilor la nivelul unei țări constituie o problemă și un conflict major. Atunci când de la o
premisă, de la un caz minor, problema se răspândește și începe să se regăsească în cazuri
multiple în rândul societății, avem nevoie de imaginația sociologică pentru a realiza radiografia
întregii structuri sociale contaminate de probl ema respectivă.
Autorul consideră că imaginația sociologică este o primă unealtă a sociologului sau chiar
a psihologului, prin care poate privi lumea prin prisma unei gândiri largi și fără limite. Metoda
folosită de autor în redactarea lucrării este atât analiza ( „ Să presupunem, de exemplu, că într –
un anumit domeniu de activitate există două școli principale, una purtând numele Teorie, iar
cealaltă Cercetare. Un bun politician se va deda la o interminabilă navetă între acestea două. ”,
C. W. Mills, 1959, I maginația Sociologică), cât și de descriere a fenomenelor („ Noțiunea de
înapoiere culturală ( „cultural lag ”), face parte, în mare măsură, din stilul acestei gândiri utopice
și prietene a progresului. ”, C. W. Mills, 1959, Imaginația Sociologică).
Charles W right Mills își propune ca prin această carte să găsească soluții generale în
societatea noastră și chiar în viitoare structuri sociale, un pas pe care l -ar putea face actorul
social, fiind „înțelegerea rolului său în societate” („Scopul meu în această car te este de a defini
semnificația științelor sociale în rezolvarea sarcinilor culturale ale epocii noastre”, C. W. Mills,
1959, Imaginația Sociologică ), referindu -se cu precădere la societatea americană de după
Război. Autorul îndeamnă cititorul la abordar ea unei gândiri cât mai obiective și la analiza
aspecelor sociale atât cu părțile lor pozitive, cât și cu cele negative.
În cel de -al doilea capitol, sociologul îl citează pe Talcot Parsons pentru a putea explica
cu lux de amănunte un nou concept al știin țelor sociale, și anume, „suprateoria”. O teorie
prezentată într -un mod ambiguu, pe care puțini îl înțeleg. Se face referire la adaptarea
așteptărilor de rol în raporturile cu ceilalți ( „ …sau în alte cuvinte, oamenii acționează în acord
sau dezacord cu ceilalți”). Aceste așteptări capătă denumirea de norme în vi ziunea lui Mills.
În continuare, se vorbește despre emipirismul abstract ca o nouă școală de cercetare și
totodată despre faptul că la acea vreme cele mai ample cercetări aveau de -a face cu cel de-al
Doilea Război Mondial.
Empirismul abstract este un curent criticat de către autor, această „școală” însumând
tehnici de realizare a interviurilor, statisticilor și alte cercetări de teren, dar în mare parte fără a
putea prezenta rezultate concrete reieșite în urma studiilor. Opinia publică stă, astfel, la baza

empirismului abstract. El nu se bazează pe metode, ci mai degrabă pe metodologie, pe „filosofia
științelor” în care se aplică. Un alt așa -zis „inamic” al autorului este birocrația sau, mai e xact,
„practica liberală a cercetării empirice ”.
Capitolul auxiliar „Apendice” conține recomandări cu privire la meseria de sociolog
relatate din experiența proprie a autorului. Spre exemplu, el afirmă că savantul trebuie să -și
îmbine munca cu propria via ță pentru a face corelații desăvârșite în cercetarea sa ( „A hotărî să
fii om de știintă înseamnă a opta și pentru un stil de viață”, C. W. Mills, 1959, Imaginația
Sociologică). O altă caracteristică a sociologului care se remarcă în carte este curiozitate a
perpetuă pe care trebuie să o manifeste sociologul față de obiectele sale de studiu dar și notarea
aspectelor importante atunci când sociologul face muncă de cercetare („Va trebui să vă formaț i
deprinderea de a lua un mare volum de note ori de cî te ori c itiți o luc rare bună ”). Pe lângă
indicații asupra profesiei de sociolog, se acordă sfaturi cititorului cu privire la tehnicile de
stimulare ale imaginației sociologice. Reluarea în ordine și recitirea notițelor luate în timpul
cercetării, găsirea unor cuvinte cheie sau chiar a unor sinonime pentru aceste cuvinte, definirea
extremelor („ se pornește la lucru în termenii da sau nu ”,C. W. Mills, 1959, Imaginația
Sociologică) și comparația rezultatelor în urma cercetării sunt elementele primordiale care ar
trebui să se găsească la baza exercițiului sociologic în realizarea unui studiu calitativ bun.
Accentul se situează în lucrarea sociologului C.W.Mills atât pe indicații, definiții și
norme ale profesiei de sociolog. În concluzie, întrucât este o carte rec omandată atât studenților
care doresc o incursiune în știința unei societății în continuă schimbare, cât și oamenilor de
știință care deja activează în domeniul sociologic, „Imaginația Sociologică” este un adevărat
ghid al înțelegrii unor concepte esențial e în științele umaniste de cercetare. Consider că punctul
autorul și -a atins cu desăvârșire scopuș de a influența generațiile viitoare de sociologi în
devenire.

BIBLIOGRAFIE

Mills, C. W. (1975 ( România), 1959 (SUA)). Imaginația
Sociologică. Editura Politică.