Ioana Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural. [615560]

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
15
PARTEA A II – A: CERCETĂRI / CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL AL II – LEA: MATERIAL ȘI METODĂ
2.1. LOCALIZARE

Ținutul Pădurenilor este situat în județul Hunedoara, p e Valea râului Cerna, delimitat la
nord de valea Mureșului, la sud de Tara Hațegului și la vest de Munții Poiana Rusc ă, fiind
considerat una între cele mai bogate zone etnografice ale României. Datorită reliefului, în
majoritate culmi împădurite, principal a îndeletnicire a „pădurenilor” este exploatarea și
prelucrarea lemnului și păstoritul. Zona se remarcă prin valoarea etnografică deosebită exprimată
în frumusețea portului popular, a țesăturilor dar și în originalitatea arhitecturii țărănești și a
tradiți ilor populare.
Comuna de interes pentru acest studiu al depopulării și al impactului asupra mediului îl
reprezintă comuna Bătrâna din Ținutul Pădurenilor datorită locației și a numărului redus de
locuitori, fiind izolată de restul Pădurenimii și înregistr ând un proces de îmbătrânire a populației.
Localizarea comunei Bătrâna este prezentată în figura 2.1.1. de mai jos din cadrul aplicației
online, alături de alte informații descriptive.

Fig. 2.1.1. Localizarea comunei Bătrâna în Ținutul Pădurenilor
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
16
2.2. ISTORI C

Conform unor date arheologice, se consideră că așezarea ocupată de c omun a Bătrâna are
rădăcini străvechi, încă din perioada neolitică.
Cercetările antropol ogice, realizate de membri ai Academiei Republicii Române, în 1958,
au atestat faptul că satul Bătrâna este localizat la cea mai mare altitudine din întregul ținut din
care face parte, ducând la izolarea acestei comunități de restul Pădurenimii, dar și la o mai bună
păstrare a obiceiurilor și tradițiilor ce îi definesc. Figura 2. 2.1. de mai jos ilustrează așezarea
Bătrâna din Ținutul Pădurenilor pe hărțile militare din perioadele 1763 – 1787 , 1806 – 1869 și
1869 – 1887 [20]. Mai multe informații și cele 3 hărți sunt prezentate în aplicația online
StoryMapJournal.

Fig. 2.2.1. Prezentarea istoricului comunei Bătrâna prin prisma hărților militare furnizate de Mapire
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Unul d in cercetătorii care au luat parte la realizarea monografiei comunei Bătrâna din
punctul de vedere al antropologiei, Romulus Vuia (etnograf) a menționat faptul că una dintre
îndeletnicirile caracteristice pădurenilor din Bătrâna în decursul iernii îl repre zenta vânătoarea.
Această practică era realizată atât pentru obținerea de blănuri și coarne, dar și pentru apărarea
animalelor domestice de prădătorii din exterior. Printre animalele vânate se numără: vidra,
viezurele, jderul, vulpea, mistrețul sau gliganu l și lupul.
Un lucru interesat din comuna Bătrâna și care s -a păstrat și până astăzi este reprezentat de
poarta de intrare în sat – vranița . Această poartă are o simbolistică aparte după cum susțin sătenii

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
17
deoarece are ca și rol de a separa țarina – locul de cultivare a pământului – de islaz – locul
destinat animalelor.
Aranjarea satelor ce compun comuna Bătrâna este dată de altitudinile diferite, de
terasarea arealelor agricole din preajma comunităților, de prezența pantelor ce coboară spre
pajiști, form ând un aspect de văi împădurite cu foioase. Aspectul tradițional este dat de
elementele natural e precum aerul curat, izvoarele de apă, pădurile ce împresoară satele Bătrânei,
dar și alimentația simplă, văzută prin conceptul produselor ecologice de către st răini, fiind astfel
o surpriză plăcută pentru turiști, deopotrivă români sau străini ce poposesc pe aceste meleaguri
intenționat sau din greșeală.

2.3. CADRUL NATURAL

Caracteristicile cadrului natural al Ținutului Pădurenilor și implicit și al comunei Bătrâna
sunt prezentate în aplicația online StoryMapJournal [11] și acestea vizează: localizare raportată
la repere naturale, altitudinea, declivitatea terenului, relieful, clima, temperatura, precipitațiile,
hidrografia zonei, tipurile de structuri geolo gice prezente, tipuri de soluri, indicatori fizico –
chimici, aspecte legate de utilizarea terenului și enumeră și elementele de floră și faună deosebite
ce se regăsesc în acest areal (vezi fig. 2.3.1 .).

Fig. 2.3.1. Prezentarea caracteristicilor cadrului natural al comunei Bătrâna
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
18
Limita nordică este reprezentată de valea râului Mureș, iar cea sudică de Țara Hațegului,
la vest aflându -se Munții Poiana Ruscă. Ținutul Pădurenilor este reprezentat din punct de vedere
al reliefului de dealuri împădurite cu foioase sau mixt. Ținutul Pădurenilor este un platou înalt,
așezat între Depresiunea Țării Hațegului, la sud, și Valea Mureșului, la nord, respectiv la apus
fiind î nălțimile Munților Poiana Ruscă.
Caracteristica principală a reliefului comunei Bătrâna o constituie aspectul deluros, cu vai
adânci, printre dealuri împădurite cu esențe de fag, stejar, carpen, și rășinoase. Datorită acestui
aspect, declivitatea terenului nu se încadrează doar într -o clasă, ci cuprinde mai multe, variind
gradele de înclinare a pantelor între 5 și 25 de grade. Întregul Ținutut al Pădurenilor este bine
brăzdat de ape: râul Cerna în partea sud – estică, iar Dobra spre cea nord – vestică.
Cond ițiile de climă sunt blânde, temperaturile conforme cu prezența celor 4 anotimpuri,
precipitațiile fiind prezente pe tot parcursul anului. Vânturile care bat prin comună vin din
direcția vest (Austrul) și est (Criv ățul).
Din punct de vedere geologic, în co muna Bătrâna predomină formațiunile sedimentare ,
cu o fragmentare accentuată, dar și cele metamorfice, în comuna Alun predominând marmura ,
iar la nivelul solului se identifică tipuri de soluri brune, argiloluviale și protosoluri aluviale,
caracteristice ro cilor de sedimentare și pădurilor de foioase și a pajiștilor secundare.
La nivelul indicatorilor fizico – chimici, se constată grade scăzute ale eroziunii solului,
ale salinității mediului și a excesului de apă din sol, ceea ce semnifică totodată și un gra d scăzut
al vulnerabilității arealului la alunecări de teren sau inundații.
Datorită acestor caracteristici deosebite de mediu, flora și fauna din Ținutul Pădurenilor
sunt bogate în diversitate. Flora localității este de tip central – europeană, cu influe nțe
mediteraneene în locurile mai ascunse și cu condiții le ecologice potrivite. Elementul ce
predomină din acest punct de vedere este reprezentat de făgete deoarece ambii versanți sunt
populați cu păduri de foioase în care fagul este prezent în cea mai mar e majoritate, dar alături de
care mai sunt și alte specii lemnoase ce dau un caracter mixt pădurilor precum: mesteacăn,
carpen, paltin de munte, frasin, dar și larița, molidul, pinul, bradul, ce formează din loc în loc
pâlcuri. Exceptând animalel or domesti ce, în comună trăiesc și exemplare sălbatice precum cele
menționate deja ca fiind scop al vânătorii : mistrețul, vulpea, lupul, dar și ursul, alături de cerb,
căprioar ă, iepure, viezure, dihor, nevăstuică, cârti ță, arici , liliac , veveriț ă, șoarece , iar din mediul
acvatic interes prezintă păstrăvul de munte. Conform analizei utilizării terenurilor, pădurile
reprezintă cea mai mare suprafață din teritoriul comunei Bătrâna. O mare bogăție a comunei o
formează pădurile , fiind formate din foioase, adică specii c um ar fi: fagul, stejarul, carpenul,
mesteacănul și rășinoase ca: pinul, molidul, bradul.

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
19
2.4. MATERIAL ȘI METODĂ

Pentru realizarea acestui studiu am utilizat diverse metode de cercetare geografică
precum: metode de analiză materială, cartografică, funcțională , metoda sintezei, aflată în
corelație cu cele de analiză, metoda istorică, expunând fenomenele trecute ce au modelat Ținutul
Pădurenilor , metoda cartografică, folosită atât pentru efectuarea hărților dar și interpretarea
acestora în rapo rt cu situația din teren, metoda inductivă prin observațiile efectuate în teren și din
informațiile din rapoarte, clasificându -le pentru formularea de teorii ce au fost apoi explicate
științific, metoda deductivă, transformând generalizările rezultate din metoda inducției î n date ce
pot fi operate și interpretate, metoda matematică, generând grafice și statistici ale evoluției sau
structurii populației, metoda comparativă pentru a analiza diferențele sau similaritățile dintre
component ele acestui spațiu și metoda modelării r ealității geografice, hărțile interactive fiind
reprezentările grafice ale acesteia. Metodele de analiză cartografice folosite în acest studiu sunt
diverse prin natura modelării locale și a interpretării datelor atât în domeniul online, cât și pe cel
local pentru a spori interactivatea dintre hărți și utilizatori .
Metoda analizei a fost aplicată în scopul cercetării spațiului geografic prin
descompunerea acestuia în părți componente și identificarea legăturilor dintre acestea. Spațiul
ocupat de Ținutul Pădu renilor, cu focus pe comuna Bătrâna, a fost analizat în funcție de
parametrii ce țin de așezarea geografică, fapt ce influențează întreaga dezvoltare a zonei , de
cadrul natural, ce favorizează apariția anumitor fenomene, precum exploatarea forestieră ca
urmare a prezenței pădurilor în acest areal, dar și de natură socio – economică precum
organizarea administrativă și morfologică a așezărilor ce compun acest Ținut al Pădurenilor ,
evoluția populației, activitățile economice întreprinse și situația infrastruc turii acestui areal .
Evoluția demografică este analizată alături de dinamica spațiilor naturale, reprezentate îndeosebi
de păduri , prin hărți tematice comparative.
Analiza materială este metoda utilizată pentru descrierea componentelor cadrului natural
și a legăturilor dintre acestea. Totodată teritoriul ocupate de Ținutul Pădurenilor a fost evaluat și
prin metoda de analiză cartografică prin utilizarea de date digitale și de tehnici moderne pentru
prelucrarea acestora și realizarea de hărți interactive în domeniul public oferit de ArcGis Online
prin diverse interfețe precum cea în care se regăsește această lucrare – Story Map Journal .
Prezentarea cadrului natural s -a realizat utilizând datele prezente la ora actuală și care sunt
furnizate de ESRI România. M etoda cartografică este utilizată de -a lungul întregii lucrări pentru
a pune în eviență caracterul geografic , dar și evoluțional al studiului prin intermediul hărților
realizate prin tehnici moderne de cartografiere, folosind soft -ul ArcGis 10.2. Desktop, ArcGis

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
20
Pro pentru prelucrarea datelor , dar și ArcGis Online pentru înregistrarea acestor date și
prelucrarea lor ulterioară în Story Map Journal Builder și alte module de prezentare similare .
Hărțile rezultate în urma prelucrării datelor indică caracterist icile arealului ocupat de Ținutul
Pădurenilor, subliniind situația comunei Bătrâna, din diferite perspective precum al reliefului, al
geologiei, al declivității terenului, al climei, hidrografiei, al vegetației, al dinamicii pădurilor, al
naturalității pei sajelor și al modului de protecției al unor arii. Prin metoda comparativă a fost
prezentat acest în ceea ce privește dinamica spațiilor verzi, în raport cu modul de utilizare al
terenurilor , folosindu -se și date statistice privind evoluția demografică .
Structura socio – demografică a Ținutului Pădurenilor, îndeosebi comuna Bătrâna, este
prezentată sub formă grafică, utilizând metode matematice și comparative, ce cuprind date ale
populației din perioada 1990 – 2017, furnizate de Institutul Național de Statis tică prin modulul
online Tempo – Online Serii de Timp și care au fost prelucrate în programul Excel și importate
în ArcGis pentru corelarea lor cu latura spațială .
Indicatorul folosit pentru analiza populației pentru perioada 1992 – 2016 este rata de
creștere a populației [9]. Acesta reprezintă ritmul modificării populației după domiciliu (INSS,
2018). Formula de calcul este:

unde:
reprezintă populația din anul t
reprezintă populația din anul anterior lui t
Pentru o mai bună interpretare a datelor, s -a calculat rata medie de creștere a populației
pentru perioada de timp luată în considerare și pentru unitățile administrativ teritoriale din
Ținutul Pădurenilor. Analiza demografică prezintă evoluția populației în per ioada de timp mai
sus menționată și anume scăderea acesteia pentru a putea fi analizat fenomenul depopulării în
raport cu modificările peisajelor.
Complexitatea lucrării despre analiza impactului depopulării asupra mediului natural din
Ținutul Pădurenilor, având ca și studiu de caz situația comunei Bătrâna, este dată de multitudinea
de elemente analizate prin intermediul diferitelor metode și tehnici folosite pentru interpretarea
informațiilor . Prezentarea rezultatelor studiului s -a făcut preponderent sub f ormă grafi că pentru
evidenția caracterul geografic al elementelor , conexiunea dintre evoluția negativă a populației și
remodelarea arealelor artificiale, și a arăta importanța pe care o au activitățile antropice atât în
timpul desfășurării lor, dar mai ale s în momentul în care acestea își reduc intensitatea sau
încetează complet.

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
21
CAPITOLUL AL III – LEA: REZULTATE ȘI DISCUȚII
3.1. ANALIZA DEMOGRAFICĂ

Analiza spațială și demografică asupra Ținutului Pădurenilor, cu accent pe comuna
Bătrâna este prezentată în ca drul aplicației online StoryMapJournal și cuprinde și rezultatele
studiului asupra evoluției populației din perioada 1992 – 2016 [11]. Această analiză a relevat
importanța locației în raport cu mediul și activitățile antropice. În figura 3.1.1. de mai jos sunt
reprezentate comunitățile din Ținutul Pădurenilor cu mai puțin de 100 de locuitori, iar comuna
Bătrâna este prezentată prin cele 3 sate aparținătoare: Piatra, Fața Roșie și Răchițaua. Tot în
această figură este marcat și indicele dezvoltării umane locale c are marchează doar câteva
suprafețe din Ținutul Pădurenilor ca având o dezvoltare medie scăzută, iar altele aflate în
apropierea unor centre cu potențial economic au o dezvoltare medie ridicată.

Fig. 3.1.1. Prezentarea analizei demografice asupra comunei Bătrâna în raport cu celelalte localități din Ținutul
Pădurenilor
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

În acest areal , numeroși factori au determinat instalarea fenomenului depopulării prin
lipsa unei bune infrastructuri, a unor condiții de trai, lipsa job -urilor ca urma a declinului
economiei industriale, lipsa educației corespunzătoare nevoilor și a oportunităților aduse de
aceasta. Acești factori au fost identificați nu numai în județul Hunedoara, d ar și în altele ce
prezintă acest fenomen de depopulare a zonelor rurale, însă în Hunedoara se resimte mai tare și
mai ales pe măsură ce crește și altitudinea spațiului luat în considerare. În acest caz, comuna
Bătrâna a fost identificată ca fiind cea mai izolată din Ținutul Pădurenilor și la cea mai mare

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
22
altitudine, lucruri ce contribuie la diminuarea populației. Numărul satelor depopulate depășește
cel al cătunelor, dar nu cu mult, acestea din urmă fiind și așa reduse ca dimensiuni, sporind
impactul depop ulării. Prin migrarea persoanelor tinere înspre centre urbane dezvoltate din
împrejurimi, situația comunelor precum Bătrâna își urmează cursul vieții, îmbătrânind odată cu
locuitorii săi, ajungând demnă de numele pe care îl poartă – bătrână .
Factori precu m scăderea populației și îmbătrânirea acesteia sunt văzuți ca și potențiale
cauze pentru viitoarele modificări ale utilizării terenului atât în Ținutul Pădurenilor, dar și la
scară globală. Analiza dinamicii populației poate fi făcută asupra datelor de la Institutul Național
de Statistică prin calcularea ratei medii de creștere a populației pentru perioada 1992 – 2016 [9],
cu scopul identificării comunităților cu mai puțin de 100 de locuitori din Ținutul Pădurenilor
(vezi fig . 3.1.2.).

Fig. 3.1.2. Prezentarea ratei medii de creștere a populației din unitățile administrativ – teritoriale identificate ca
având mai puțin de 100 locuitori în Ținutul Pădurenilor
(sursa: Institutul Național de Statistică – 2018 )

Din 14 localități care compun Ținutul Pădurenilor, 11 unități administrativ – teritoriale
conțin sate și/sau cătune depopulate conform analizei populației. Dintre acestea face parte și
comuna Bătrâna , iar conform calculului ratei medii de creștere a populației care a returnat valori
negative în 10 din cele 1 1 cazuri , pentru Bătrâna s -a remarcat cea mai mare rată medie negativă
de creștere a populației pentru perioada 1992 – 2016. Datorită izolării și poziționării la o
altitudine ridicată, mai puțin accesibilă, comuna Bătrâna și satele aparținătoare înregistre ază o -0,040 -0,030 -0,020 -0,010 0,000 0,010 0,020BĂTRâNABUNILACERBĂLDOBRAGHELARILĂPUGIU DE JOSLELEȘE LUNCA CERNII DE JOSPESTIȘU MIC TOPLIȚA VEȚEL
Rata medie de creștere a populației 1992 – 2016 (%) Unitatea administrativ – teritorială care conține
localitățile cu populația sub 100 de locuitori
Ținutul Pădurenilor

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
23
scădere semnificativă a populației. Singura unitate administrativ – teritorială cu valoare pozitivă
a ratei medii de creștere a populației este Vețel, probabil datorită proximității de Deva și a
îmbunătățirii infrastructurii odată cu construcția auto străzii ce leagă Deva de vestul țării.

3.2. ANALIZA UTILIZĂRII TERENULUI

După rezultatul analiz ei demografic e, prin interpretarea indicatorului ratei de creștere a
populației ca fiind negativ, apare întrebarea: Ce se întâmplă cu mediul în contextul apariției
acestui fenomen nou? Pentru a răspunde la aceasta, trebuie să acordăm atenție caracteristicilor
utilizării terenului din acest areal pentru a identifica clasele ce pot sau nu să fie afectate de
activitățile umane în perioada de timp în care s -a constatat și scăderea populației din Ținutul
Pădurenilor și mai ales din comuna Bătrâna. Pentru această analiză am utilizat datele furnizate de
Coperni cus și anume bazele de clasificare a le utilizării terenului – Corine Land Cover [17] pentru
anii 1990, 2000, 2006 și 20 12 (fig. 3.2.1.) . Se observă o ușoară modificare a suprafețelor ocupate
de pășuni și păduri, dar sunt doar la nivelul câtorva hectare.

Fig. 3.2.1. Analiza utilizării terenului din Ținutul Pădurenilor folosind clasificarea CorineLandCover pentru anii
1990, 2000, 2006 și 2012 (sursa: Copernicus – 2018 )

În cazul comunei Bătrâna , rezultatele analizei sunt concretizate în figura 3.2.2. de mai jos
și au fost identificate următoarele modificări principale între anii 1990 și 2012:
– S-au redus suprafețele artif iciale din 1990 și până în 2012, adică acelea în care
oamenii își desfășurau activitățile de zi cu zi, fapt susținut și de analiza demografică,
rezultatul fiind că s -a redus populația din acele areale.

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
24
– Cu toate acestea, suprafețele reprezentate de pășuni s -au extins puțin (cu aproximativ
50 de hectare mai mult), reducându -se în schimb arealele cultivate, adică cele
destinate practicării agriculturii.
– În cazul elementelor naturale și anume suprafețele forestiere, s -a înregistrat o ușoară
creștere a suprafețe lor împădurite de foioase, iar cele mixte și -au păstrat proporțiile.

Fig. 3.2.2. Analiza utilizării terenului în comuna Bătrâna folosind clasificarea CorineLandCover pentru anii 1990,
2000, 2006 și 2012 (sursa: Copernicus – 2018 )

Harta interactivă a ut ilizării terenului este prezentată atât în aplicația online
StoryMapJournal, unde se regăsesc și rezultatele analizei mai sus menționate ( vezi fig. 3.2.3.) ,
dar poate fi observată și sub forma unei imagini grafice comparative prin aplicația online
StoryMa pSwipe – .Oameni.Locuri. (https://arcg.is/0mir5q ), ce permite utilizatorului să gliseze
între bazele de date CorineLandCover 1990 și 2012 pentru o mai bună înțelegere a modificărilor
întrucât pe suprafața comunei Bătr âna sunt foarte mici, aproape insignifiante, dar raportate la
întreg Ținutul Pădurenilor se poate remarc a impactul (vezi fig. 3.2 .4.).
Deși aceste modificări ale utilizării terenului sunt încă reduse raportate la o comună și la
o perioadă de timp de aproxi mativ 20 de ani, intensificarea fenomenului depopulării va atrage
după sine accelerarea modificărilor de mediu și începerea proceselor de renaturare, astfel că
aceste comunități aflate deja în pericol de dispariție vor fi înghițite la propriu de verdeață, iar
Pădurenimea se va transforma înapoi în păduri întinse, de unde și -a și tras numele.

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
25

Fig. 3.2.3. Prezentarea analizei utilizării terenului comunei Bătrâna și a rezultatelor obținute
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Fig. 3.2.4. Prezentarea analizei utilizării terenului comunei Bătrâna și a rezultatelor obținute
(sursa: ArcGis Map Swipe – .Oameni.Locuri. – 2018 )

3.3. ANALIZA VEGETAȚIEI

Folosind imaginile sateli tare Landsat puse la dispoziția noastră de către U.S. Geological
Survey (USGS), National Aeronautics and Space Administration (NASA), Esri Inc. , se pot
observa modificările mediului din perioada 1990 – 2017 pe teritoriul României [15].

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
26
Această combinație de ben zi (SWIR1, NIR, R) este folositoare pentru observarea
vegetației și a solurilor goale, dar și pentru determinarea și delimitarea acestora. Este utilă în
studii ale vegetației și foarte des folosită în managementul maselor lemnoase, detecția și
prevenția in festațiilor și monitorizarea culturilor.
Vegetația matură apare printr -un verde strălucitor, în timp ce culturile din zonele mai
aride sau, pădurile de foioase și de conifere apar în nuanțe mai întunecate de verde. Solurile apar
în culori precum maro, mov sau cafeniu.
Pentru comuna Bătrâna s -au putut identifica vizual pădurile de foioase în contrast cu
suprafețele cultivate, datorită folosirii acestei combinații de benzi. La fel ca și în cazul analizei
utilizării terenurilor, modificările sunt reduse, aproa pe insesizabile doar în cazul comunei
Bătrâna, dar prin urmărirea modificărilor de la nivelul Ținutul Pădurenilor, se constată o ușoare
creștere a suprafețele împădurite.
Figura 3.3.1. de mai jos prezintă harta vegetației sub forma imaginilor Landsat din
perioada 1990 – 2017, în cadrul aplicației online StoryMapJournal.

Fig. 3.3.1. Prezentarea analizei vegetației din comunei Bătrâna
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
27
3.4. ANALIZA IMPACTULUI ANTROPI C ASUPRA MEDIULUI PRIN
AGRICULTURĂ

Analiza impactului antropic asupra mediului prin agricultură este în strânsă corelație cu
analiza vegetației deoarece au ca și bază imaginile satelitare Landsat din perioada 1990 – 2017 și
totul depinde de interpretarea arealelor prin culorile obținute în urma combinării benzilor
spectrale (Near infrared 5 , Near infrared 4, Blue 1 în RGB ) pentru aplicabilitate în agricultură
[15]. Vegetația moderată este reprezentată de culoarea verde deschis, fiin d asociată livezilor sau
culturilor agricole în luna august. Terenurile cu vegetație redusă sunt caracterizate de culoare
galben și pot fi asociate cu miriștile rezultate în urma recoltării păioaselor în luna august , cu
pășunile sau terenurile cu fânețe, recent cosite. Lipsa vegetați ei de orice tip este reprezentată cu
maro închis, exprimând solul sau roca la zi, constituind terenuri proaspăt arate, dezgolite de
vegetație sau zone construite.
Figura 3.4.1. prezentată mai jos este parte componentă din aplicați a online
StoryMapJournal ș i oferă utilizatorului oportunitatea să urmărească modificările de mediu din
perioada 1990 – 2017 în ceea ce privește evoluția culturilor agricole, la fel ca și în cazul analizei
vegetației. Pentru comuna Bătrâna se remarcă mai greu modificările din domeni ul agriculturii ,
fiind mici și depinzând de condițiile de mediu. Pășunile sunt cele care și -au mai modificat
limitele între diferiți ani, asemănător păduril or din analiz a vegetației mai sus menționate.

Fig. 3.4.1. Prezentarea analizei agriculturii din co munei Bătrâna
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
28
3.5. ANALIZA COMUNEI BĂTRÂNA DIN PERSPECTIVA BIODIVERSITĂȚII

Pentru a evalua biodiversitatea din Ținutul Pădurenilor și implicit din comuna Bătrâna,
am luat în considerare poziționarea acestora în raport cu regiunile biogeografice ale României,
cu ecoregiunile din România, cu tipurile de ecosisteme din România și cu ariile naturale protejate
din vecinătatea acestora . Această analiză se regăsește realizată în aplicația online
StoryMapJournal pentru a permite interacțiunea utilizatorilor cu aceste baze de date. Figura
3.5.1. de mai jos prezintă modul de abordare al analizei biodiversității prin prisma elementelor
enumerate mai sus și care vor fi apoi dezbătut e pe rând.

Fig. 3.5.1. Prezentarea comunei Bătrâna în relația cu aspecte ale biodiversității
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Comuna Bătrâna se încadrează în regiunea biogeografică de tip alpin, datorită poziționării
sale față de Munți i Poiana Ruscă și la o altitudine de aproximativ 1000m. Ca și ecoregiune de
apart enență, este evidentat că face parte di n cea a munților Carpați, tot datorită prezenței
Munților Poiana Ruscă.
Tipurile de ecosisteme i dentificate pe suprafața comunei Bătrâna sunt cel forestier cu
păduri de foioase și păduri mixte, cele artificiale, reprezentate de habitatele artificiale, construite ,
suprapunându -se cu aș ezările oamenilor, dar și de areale cultivate recent sau regulat. A ceste
tipuri de ecosisteme cuprind habitate ce au fost identificate și în analiza utilizării terenului.
Ecosistemul forestier este cel care îndeplinește cele mai importante roluri în ceea ce privește
mediul și anume reglează circuitul apei în natură, asigu ră un mediu propice dezvoltării altor
specii de viețuitoare, protejează pătura litosferică împotriva eroziunilor de versant. Pădurile

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
29
deosebit de bogate din acest areal sunt cele care au și dat numele de Ținutul Pădurenilor, întreaga
viață a acestor locuit ori dezvoltându -se în jurul pădurilor.
Prezența arealelor naturale protejate în apropierea Ținutului Pădurenilor, este dată de
rețeaua Natura2000 care cuprinde un s it de importanță comunitară cu același nume c a al
arealului de studiu – ROSCI0250 Ținutul Pă durenilor – și un alt sit de importanță comunitară
este și ROSCI0355 Podișul Lipovei – Poiana Ruscă, care de asemenea este compus din habitate
de pădure.
Pe suprafața ariei protejate ROSCI0250 Ținutul Pădurenilor se regăsește o mare parte a
rezervației nat urale de tip forestier Codrii seculari de pe valea Dobrișoarei și Prisloapei , care
conține arborete cvasivirgine, cu vârste de până la 200 de ani.
Toate elementele prezentate pentru a analiza biodiversitatea din Ținutul Pădurenilor și
respectiv din comuna Bătrâna, subliniază prezența pădurilor de foioase, având ca reprezentante
făgete de deal și de munte cu Vaccinium myrtillus, făgete cu Festuca silvatica , dar și păduri
mixte cu brădeto – făgete cu Festuca silvatica sau cu Vaccinium myrtillus și mușchi .
Pentru pădureni , pădurea este elementul central al tradițiilor și vieții lor în general, de
aceea se pune accent pe protejarea și conservarea făgetelor deosebite, cvasivirgine. Cu toate
acestea, oamenii se îndepărtează de pădure, de Pădurenime și se îndreapt ă spre marile centre
urbane pentru a avea un trai mai bun.

3.6. ANALIZA DINAMICII AREALELOR FORESTIERE ȘI SEMI – NATURALE

Ca urmare a rezultatelor analizei asupra biodiversității, este necesară realizarea analiz ei
dinamicii arealelor forestiere și naturale, î ntrucât acestea predomină în comuna Bătrâna, dar și în
întregul areal care și poartă numele de Pădurenime . Arealul de studiu este caracterizat de
prezența pădurilor de foioase și a celor mixte, datorită altitudinii, reliefului cu aspect deluros pe
structur ile geologice metamorfice și sedimentare , a declivității terenului . Existența pădurilor are
ca și efecte secundare grade scăzute ale eroziunii solului și a excesului de apă, menținând un
echilibru natural al condițiilor de mediu.
Pentru comuna Bătrâna, con form bazelor de date CorineLandCover din anii 1990, 2000,
2006 și 2012 și a imaginilor satelitare Landsat, s -a remarcat o ușoară creștere a suprafețelor
forestiere, adică s -a realizat o reîmpădurire naturală a zonei, reducându -se arealele cultivate.
Figura 3.6.1. de mai jos arată evoluția arealelor forestiere din 1990 și până în 2010,
identificându -se creșterea în suprafețe a pădurilor de foioase, cele mixte având o suprafață relativ
constantă. În aceeași măsură se constată și faptul că predomină acest tip de areale pe suprafața

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
30
unității administrativ – teritoriale Bătrâna. Analizând spațial datele din 1990 și 2012 pentru a
sublinia dinamica fondului forestier, se poate observa cu ușurință că în comuna Bătrâna a avut
loc un proces natural de reîmpădurire în centrul localității, în apropierea așezărilor umane (fig.
3.6.2.).

Fig. 3.6.1. Analiza dinamicii fondului forestier din comuna Bătrâna pentru anii 1990, 2000, 2006 și 2012
(sursa: Copernicus – 2018 )

Fig. 3.6.2. Analiza raportului de împăd urire/des pădurire din comuna Bătrâna
(sursa: Copernicus – 2018 )

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
31
3.7. ANALIZA FRUMUSEȚILOR TĂCUTE ALE COM UNEI BĂTRÂNA

Mergând pe considerentul că o imagine valorează cât o mie de cuvinte, am ales să prezint
comuna Bătrâna prin intermediul unui tur virtual pe platfo rma ArcGis Online prin aplicația
StoryMap Tour – .Oameni.Locuri. (https://arcg.is/18GXie ), corelând maparea tuturor fotografiilor
făcute în acest spațiu cu informații atât geografice cât și vizuale.
Figura 3.7.1. de mai jos reprezintă modul de prezentare a analizei în teren, a observațiilor
făcute pe teren, incluzându -le în acest tur virtual în care am putut mapa fotografiile în locurile
unde au fost făcute. Am ales să prezint aceste fotografii pentru a invita oamenii curioși să
descopere comuna Bătrâna și împrejurimile sale, pentru a reuși să repopulăm aceste meleaguri și
să le păstrăm bogățiile . Totodată, această analiză confirmă rezultatele analizelor precendete,
oferind dovezi despre prezența pădurii la tot pasul ș i a pustietății în ceea ce privesc așezările
umane, din loc în loc aflându -se gospodărite încă îngrijite, diferența făcând -o Bătrâna, datorită
condițiilor mai bune de trai și a comunității strânse de acolo.

Fig. 3.7.1. Prezentarea comunei Bătrâna prin in termediul unui tur virtual interactiv
(sursa: ArcGis Map Tour – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
32
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Acest studiu complex asupra comunei Bătrâna din Ținutul Pădurenilor subliniază
prezența fenomen ului depopulării în raport cu modificările de mediu produse în decurs de
aproximativ 30 de ani.
Prezentarea acestui subiect, puțin cunoscut și dezbătut la ora actuală, este realizată pe
platforma ArcGis Online în cadrul aplicației de tip StoryMapJournal, intitulându -se
.Oameni.Locuri. . Alegerea acestui mod de abordare a temei alese se datorează dorinței de
promovare a Ținutului Pădurenilor prin creșterea interacțiunii dintre oameni și locuri le minunate,
ascunse de pădurile bogate ale patriei. Totodată prin aplicația online realizată este facilitat
accesul la informație, la descoperirea de locuri aflate în schimbare prin maparea realității sub
forma hărților interactive , dar și a turului virtual al așezărilor.
Contextul ș tiințific al acestei lucrăr i este dat de necesitatea îmbunătățirii cunoștințelor în
ceea ce privește conexiunea dintre om și natură atât în sens pozitiv, cât și negativ, analizată prin
prisma schimbărilor din cadrul populației ce interacționează diferit cu mediul, determinând
reacții pozitive sau negative asupra modului de utilizare a terenului. Elementele de luat în
considerare pentru a înțelege efectele modificărilor de mediu sunt reprezentate de localizarea,
istoricul arealului în discuție, și anume comuna Bătrâna, dar mai ales a cadrului n atural, care a
determinat pe parcursul ultimilor 30 de ani izolarea acestei comunități de pădureni de restul
ținutului.
Analiz ele realizate asupra acestei unități administrativ – teritoriale și rezultatele obținute
sunt puse la dispoziția tuturor persoane lor ce îndrăgesc natura prin această aplicație online care
aduce realitatea Pădurenimii la un click distanță. Înțelegerea relației dintre dinamica
demografică și cea a utilizării terenului este dată de faptul că pe măsură ce populația din comuna
Bătrâna s -a micșorat și a îmbătrânit, oamenii plecând din această zonă spre obținerea unor
condiții de trai mai bune, natura și -a reintrat în drepturi. Astfel, s -a constat reducerea arealelor
cultivate și a celor artificiale (așezările omenești) în contrast cu extin derea suprafețelor
forestiere. Toate tipurile de analize realizate în cadrul acestui studiu au returnat același rezultat
fie el numeric, procentual, mapat pe hărți, sau virtual prin imagini satelitare sau prin poze în
cadrul observațiilor pe teren.
Cel m ai concludent rezultat al acestor analize și poate chiar al întregului studiu asupra
comunei Bătrâna este dat de imaginea unei case părăsite, unde păianjenii și -au țesut numeroase
pânze, viețuitoarele se adăpostesc de intemperii și vegetația inundă scândur ile fostului cămin de
pădureni . Frumusețea tăcută a imaginilor de acest fel vorbește de la sine despre schimbările prin

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
33
care trece mediul ca urmare a dinamicii populației dinspre spațiile rurale cu limitările lor spre
cele urbane, care promit creșterea niv elului de trai și alte facilități, dar care poate nu sunt
răspunsul la adevăratele nevoi ale oamenilor.
Se observă acest trend de părăsire a locurilor rurale pentru obținerea unei educații mai
bune, a unui serviciu ce poate aduce o stabilitate financiară pentru un trai de viață mai bun , cu
acces la servicii medicale. Cu toate acestea, generațiile actuale din mediul urban trasează un nou
trend, și anume doresc exact lucruri opuse celor din rural: liniștea de la sat, izolarea, un trai de
viață simplu și rela xat, limitarea consumului de resurse . În acest context, în comuna Bătrâna au
poposit oameni tineri dornici să cumpere pământurile lăsate în voia naturii pentru a -și clădi un
case de vacanțe, unde să poată veni să se deconteze de la lumea din mediul urban. Deși toate
aceste demersuri sunt în stadii incipiente, este foarte bine cunoscută și conturată această
mentalitate în rândul orășenilor de a părăsi vacarmul orașelor și de mutare în zone liniștite mai
ales odată cu înaintarea în vârstă și pensionarea.
Pentru a încuraja aceste inițiative ale tinerilor și pentru a promova zone rurale minunate,
unde timpul parcă stă în loc, am ales să prezint comuna Bătrâna cu particularitățile sale prin
intermediul domeniului online pentru a spori apropierea dintre om și natu ră, mai ales că am ajuns
să o descopăr din dorința de explorare a frumosului tăcut, departe de betoanele reci ale orașului.
Consider că încadrarea comunei Bătrâna și a Ținutului Pădurenilor din care face parte în
circuite ecoturistice ar fi un mod prin ca re ar atrage tot mai mulți tineri să descopere zona , iar
verdele inimii pădurilor îî va face să se îndrăgostească de aceste plaiuri. La ora actuală, î n cadrul
Ținutului Pădurenilor se desfășoară numeroase proiecte de promovare, existând un centru info –
turistic, și se desfășoară evenimente precum Enduro Panorama, tururi de biciclete – Panorama
Bike Tour – evenimente muzicale – Panorama Blues Festival – și cel mai important Festivalul
Pădurenilor de la Poienița Voinii. Toate acestea aduc oamenii înapoi însp re vetrele bătrânești ,
învățându -ne despre traiul pădurenilor de odinioară , dar oferind și deconectarea de la cotidianul
de oraș . O altă modalitate de promovare a acestor zone din inima pădurilor este utilizarea
mijloacelor de socializare, prin intermediul cărora o poză chiar capătă valoarea a o mie de
cuvinte, invitând la călătorie, descoperire, relaxare, reconectare cu natura și într -un final la
stabilirea unui echilibru între om și natură. Realizarea unei case tradiționale ar a trage cu
siguranță multă lu me pentru a descoperi ce anume definește Ținutul Pădurenilor, considerat o
insulă etnografică datorită izolării sale.
Comuna Bătrâna, cu ale sale așezări, păduri, poteci și pădureni, este o așezare care îți
rămâne dragă sufle tului încă de la prima poză, prima clipă de relaxare la umbra copacilor, prima
gură de aer curat, prima mireasmă a pajiștilor înflorate și primul Bine ai venit!.

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
34
BIBLIOGRAFIE

1. Collantes, F., Pinilla, V., 2011 , Peaceful Surrender: The Depopulation of Rural Spain in the
Twentieth Century , Cambridge Scholars, Anglia , ISBN (10): 1-4438 -2838-6
2. Costea, I. A., Nicolin , A. L., 2017 , Does depopulation determine land -use changes? Case
study: The Western Development Region of Romania , Lucrări Științifice, Seria I, Vol. XIX
(3), 233 – 240
3. Hospers, G. – J., Reverda, N., 2014 , Managing Population Decline in Europe’s Urban and
Rural Areas , Springer Briefs in Population Studies, Springer, Olanda , ISBN (Print) 978-3-
319-12411 -7
4. Kroll F., Haase D ., 2010 , Does demographic change affect land use patterns?: A case study
from Germany , Land use policy 27 (3): 726 -737.
5. Salbitano, F., 1993 , Depopulation and afforestation. Sources and methods from 19th century
Italy, Wallingford, Oxford C.A.B. International Editor Charles Watkins, pp. 45 – 55
6. Saville, J., 1957 , Rural depopulation in England and Wales 1851 – 1951 , Routledge , Oxford ,
ISBN (10): 0415863686
7. Teller, A., Mathy, P., Jeffers, J. N. R., 1992 , Responses of Forest Ecosystems to
Environmental Changes , Elsevier Applied Science , Anglia , ISBN (10): 1851668780
8. Vesterby, M., Heimlich, R. E ., 1991 , Land -use and demographic change: Result from Fast –
Growth Counties , Land Economics, 67 (3): 279 -291.
9. *** Institutul Național de Statistică , Baze de date statistice TEMPO Online Serii de Timp ,
2018 , România , http://statistici.insse.ro/shop/ Accesat în 30.05.2018
10. *** Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Consultări ministeriale –
Municipiile, orașele și comunele în care s -au produs scăderi accentuate ale populației ,
2016, România,
http://www.mdrap.ro/userfiles/consultari_interministeriale/ 12_08_2016/anexa5.pdf
11. *** https://storymaps.arcgis.com/en/my -stories/ Platforma Online ArcGis pentru realizarea
proiectelor StoryMapJournal, StoryMapTour, StoryMapSwipe, Accesată în 30.05.2018
12. *** http://adevarul.ro/locale/hunedoara/batrana -comuna -cea-mai-mica -tara-izolata -munte –
8_5a1189a25ab6550cb850f1a5/index.html Adevărul, Daniel Guță, Accesat 30.05.2018
13. *** https://m.adevarul.ro/index.php/locale/hunedoara/Tin utul-padurenilor -locul -timpul –
incremenit -perioada -evului -mediu -1_50ad746c7c42d5a66395777f/index.html , Adevărul,
Tiberiu Stroi a, Accesat 30.05.2018

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
________________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______
35
14. *** https://www.digi24.ro/regional/digi24 -timisoara/batrana -comuna -cu-nume -predestinat –
media -de-varsta -este-de-peste -60-de-ani-433279 Digi 24, Accesat 30.05.2018
15. *** www.esri.ro Esri România 2018, Accesat 30.05.2018
16. *** https://www.facebook.com/pg/Rusti ca-737282246384235/photos/?tab=album&
album_id=741505159295277 , Pagina oficială de Facebook a proiectului Rustica demarat
din 2013, Accesat în 30.05.2018
17. *** land.copernicus.eu Copernicus Land Monitoring Service , date 1 990, 2000, 2006, 2012,
Accesat 30.05. 2018
18. *** https://localitatifantoma.wordpress.com/localitati -fictive/ Hackathon OpenData – 2015,
Accesat 30.05.2018
19. *** http://localitatifantoma.github.io/webgis/ ,
https://www.facebook.com/LocalitatiFantoma ,
https://localitatifantoma.wordpress .com/localitati -fictive/ , Prezentarea proiectului
localităților fantome, Accesate în 30.05.2018
20. *** www.mapcruzin. com MapCruzin , 201 8, Accesat 30.05.2018
21. *** https://www.natgeo.ro/romania/24323 -24323 National Geographic – Depopularea
Munților Poiana Rusc ă, 2017, Accesat în 30.05.2018
22. *** https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/misterul -localitatilor -fantoma -din-romania -zeci-de-
sate-sau-comune -sunt-fara-locuitori -dar-au-cod-postal.html Știrile ProTv , Accesat în
30.05.2018
23. *** http://struteanu.com/missing -home/ Missing Home – Mircea Struțeanu – 2013, Accesat
30.05.2018
24. *** https://vimeo.com/ Video -uri de prezentare GVT Media: G helari
https://vimeo.com/134031773 , Comuna Toplița https://vimeo.com/113159452 ,
http://www.toplita -tinutulpadurenilor.ro/ghid/defau lt.asp , Ținutul Pă durenilor
https://vimeo.com/109310131 , Bolta Apei https://vimeo.com/144728785 , Lunca Cernii
https://vimeo. com/155214628 , Alun: https://vimeo.com/136422902 , Accesate în 30.05.2018
25. *** www.youtube.com , Emisiuni postate pe Youtube de diferite posturi de TV :
Deprinsateadunate https://www.youtube.com/watch?v=KxAVhYicB7M , Observator Tv
https://www.youtube.com/watch?v=Xy00f7MMxdY , Caravana Hunedoara Tv
https://www.youtube.com/watch?v=0mPFLJeusd4 , Izolați în România
https://www.youtube.com/watch?v=nMVWKvDj2yA , Accesate în 30.05.2018