Rezolvarea de probleme și îmbunătățirea periodică a soluțiilor au fost, [615559]

Introducere

Rezolvarea de probleme și îmbunătățirea periodică a soluțiilor au fost,
sunt și vor fi mereu în centrul preocupărilor civilizației umane , indiferent de
domeniul de activitate: economic , tehnologic ( în ultima perioadă mai ales
tehnologia inform ației), științific ( matematică, fizică, medicină ș.a.).
Pentru a putea fi rezolva tă, o problemă trebuie să aibă bine definite :
– inițialul (i.e. datele de intrare : resurse necesare , disponibile etc.)
– constrângeri le legate de metodele de prelucrare (proceduri de lucru ,
procese, fluxuri , algoritmi , tehnologii )
– constrângeri le de timp, costuri, calitate, locații de desfășurare a
activităților
– rezultatul final (i.e. datele de ieșire , obiectivul / obiectivele ).
De multe ori apar mod ificări față de datele inițiale (din varii motive :
tehnologii noi, cerințe, legislație, climă ), ce trebuie consemnate, gestionate
(avizări, aprobări ) și soluțion ate punctual și la timp , pentru a nu compromite
rezultatul final .
Adesea , cele mai dificile probleme prezintă : dimensiuni mari, grad mare
de complexitate , precum și prin lipsa precedent ului (unicitatea predomină prin
excelență ). De la Construcția Marii Piramide din Giza ( 2570 î.Hr. ), Marele Zid
Chinezesc (221 î.Hr. – 206 î.Hr.) până la marile construcții din zilele noastre
(poduri, hidrocentrale, baraje , tunele, aeroporturi , canale ), prototipurile noilor
aeronave, submarine , trenuri de mare vitez ă, se observă un model de rezolvare
comun, bazat pe o listă de cuvinte cheie :
“1. echip ă 2. plan 3. resurse 4. extinderea capacităților 5. temporar 6.
haos 7. unic 8. creare, creație 9. tranziții între stări. ” 1,
gestionare a acestor elemente fiind decisiv ă pentru succes ul rezolv ării.

1 Richardson, G. L. (2015). Project Management Theory and Practice. (L. Taylor & Francis Group,
Ed.), pag. 3

2 O dată cu avansul tehnico -științific, viața economică primește constant noi
valențe, problemele devin tot mai complexe, iar elaborarea de soluții fezabile și
viabile pune la încercare echipele de specialiști, teoreticieni și executanți.
În încercarea de a stabili un mod de lucru standardizat, care să garanteze
succesul rezolvării și utilizarea rațională a resurselor , au apărut noțiunea de
proiect , respectiv disciplina numită managementul proiectelor . O definiție
generală a proiectului este dată de PMI (Project Management Institute): “Un
efort temporar întreprins pentru a crea un produs, serviciu sau rezulta t unic.
(PMI, 2013, p. 553) ”1.

În Uniunea Europeană , întreprinderile mici și medii , microîntreprinderile ,
ce “constituie motorul economiei europene ”2, au nevoie de soluții simple, ușor
de implementat și utilizat, integrate într -un s istem de gestiune a res urselor
întreprinderii , totul la costuri pe măsura bugetului pe care îl pot aloca în acest
scop. Pe de altă parte, astfel de soluți i ar putea fi utile și companii lor mari,
precum și în afara UE .
Pornind de la această necesitate, l ucrarea de față își propun e să aborde ze
conceptual și aplicativ managementul proiectelor , bazat pe două idei principale :
– “Un management slab poate compromite ușor șansele de reușită ale
unei echipe de proiect redutabile profesional; un management bun
poate gestiona eventualele prob leme cauzate de nivelul profesional
necorespunzător al unora dintr e membrii echipei de proiect .”3
– Managementul proiectelor trebuie integrat în lanțul logistic al
întreprinderii în vederea trasabilității performanței pe întregul lanț de

1 Richardson, G. L. (2015). Project Management Theory and Practice. (L. Taylor & Francis Group,
Ed.), pag. 3
2 Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud -Vest Oltenia. (2016). Programul Operațional Regional
2014 -2020, Noua definiție a IMM -urilor, Ghidul utilizatorului și model de declarație [pdf] . Preluat de
pe <http://por2014 -2020.adroltenia.ro/wp -content/uploads/2016/01/10 -Ghid -privind -definirea –
IMMurilor -RO.pdf> [Accesat 5 iunie 2017], pag. 3 – Günter Verheugen, Membru al Comisiei
Europene, Responsabil pentru Întreprinderi și Industrie
3 Bocu, D. (200 2). Inițiere în ingineria sistemelor soft. Cluj-Napoca: Editura Albastră, pag. 43

3 valoare (contractare lucrări, achiziții, execuție lucrări, consumuri,
livrare) .
Prima parte a lucrării cuprinde elemente teoretice referitoare la
management ul proiectelor, planificare a resurselor întreprinderii, managementul
lanțului logistic, posibilități de integrare a mana gementului proiectelor în lanțul
logistic.
A doua parte a lucrării conține aplicații practice ale integrării
managementului proiectelor în lanțul logistic, cu exemplificare pe industria
construcțiilor și pe cea de cercetare și inovare .
Astfel , se demonstre ază că se po ate realiza un model conceptual unitar și
integrat utilizabil , cu mici variații, pentru orice proiect, indiferent de industrie
(tehnologia informației, construcții, fabricație, învățământ etc.).
De asemenea , deși realizarea obiectivelor proiect ului de către echipă (pe
cât posibil în termenii stabiliți inițial : timp, cost, calitate ) ocupă locul central în
ecuația proiectului , un astfel de model asigură derula rea concomitentă, în
condiții cel puțin normale , a celorlalte activități din întreprinder e: alte proiecte,
activități de producție repetitivă, achiziții, operațiuni independente .