ă reprezintă o componentă esențială a ev aluării activității studentului. Aceasta testează abilitățile de a concepe și a realiza o cercetare… [615530]

Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”

Cluj
–
Napoca

Facultatea de Medicină

REDACTARE
A LUCRĂ
RII DE
LICEN
ȚĂ

Ghid
pentru studenți

2013

2
Consider
a
ț
ii generale

Teza de licen
ț
ă reprezintă o componentă esențială a ev
aluării activității student: [anonimizat].

Aceasta testează abilitățile de a concepe și a realiza o cercetare independentă, precum și

de a
redacta

cercetarea conform regulilor comunității științifice.

Prezentul g
hid pentru redactarea lucrării de licență
a fost el
aborat având în vedere
u
rmătoarele obiective:

–

eficientizarea activităților de coordonare a lucrărilor de licen
ță;

–

facilitarea redactării corecte de

către student/absolvent a lucrării de licen
ț
ă;

–

creșterea nivelului calitativ al lucrărilor de licen
ț
ă;

–

eval
uarea unitară a absolvenților care

își

susțin lucrarea de licen
ț
ă.

L
ucrarea de licen
ț
ă va conține o declarație pe propria

răspundere

a absolvent: [anonimizat],
datată și semnată în original, din care

să rezulte

că lucrarea îi aparține,

nu a mai fost
niciodată

preze
ntată

ca lucrare de licență
și

nu este plagiată

(a se vedea regulile de evitare

a

plagiatului disponibile la adresa:

http://www.indiana.edu/%7Ewts/pamphlets/plagiarism.shtml

Condiț
ii de redactare



Luc
rarea de licență
(exclusiv bibliografia)
va cup
r
inde un număr de
40
–
6
0 de pagini

în
format
ISO
B5

(176 x 250 mm)
;



R
edactarea se va face cu caractere Arial de 11p la 1,5 rânduri
;



Se vor
utiliz
a

diacriticele specifice limbii în care este r
edactată

lucrarea

(ă,
î, â
,

ș, ț

pentru limba română)
;



T
extul din cadrul paragrafelor normale va

fi aliniat între marginile din stânga și

dreapta

(
justified
);



N
umerotarea paginilor se face începând

cu pagina

titlu,

până la ultima pagină a
lucrării,

dar nu
mărul paginii

apare

doar

începând

cu

”Cuprinsul”; n
umărul de pagină
se inserează în subs
ol
ul paginii

(
centrat sau în

d
reapta
);



Capitolele

mari (”Partea generală” și ”Partea specială”)
încep întotdeauna pe pagină

nouă
;



Imprimarea paginilor lucrării se va re
aliza doar pe o fa
ț
ă a fiecărei foi
;

3
Structura lucrării de licență

Lucrarea de licen
ț
ă este structurată pe capitole și include următoarele elemente

o
bligatorii
:

Copertă

(vezi modelul

de pe pagina următoare
)

Pagina titlu

(vezi modelul

de pe pagina următoa
re
)

Cuprins



L
ucrarea de licen
ț
ă va avea un cuprins care

să conțină cel puțin

titlurile tuturor
capi
t
olelor însoțite de numărul

paginii

la care începe fiecare

capitol;

Partea generală



este

un
referat general
narativ
despre tema studiată

care cuprind
e
:

–

impo
rtan
ț
a subiectului ales
;

–

stadiul cercetărilor
î
n domeniu

(
sintetizarea,
interpretarea
și evaluarea

critică
a
studiilor; NU trebuie descrise toate studiile
legate de subiect
ul

respectiv
existente

în literatură,

unele
fiind

fără valoare științifică
)
;

–

problemel
e rămase neelucidate

(contradicțiil
e cu privire la subiectul ales)

–

sintetizarea datelor prezentate

;



este important de a utiliza figuri și tabele pentru
explicarea și sistematizarea

datelor
;

Partea specială



Partea specială
a lucrării de licență
poate fi real
izată sub forma unui
studiu primar

(cercetare originală observațională, experimentală sau intervențională)
sau

a unui
studiu secundar

(sumarizarea studiilor primare sub forma unei
analize sistematice
).

Ponderea capitolelor în lucrare

Pagina titlu

Cuprins

Partea generală

(Referat general)

~ 50%

Partea specială (Cercetări personale)

~ 50%

Introducere

~ 5%

Material și metode

15
–

25
%

Rezultate

40
–

50
%

din partea specială

Discuții

20
–

30
%

Concluzii

~ 5%

Bibliog
rafie

4
(Model
copertă și
pagină titlu)

U
niversitatea de M
edicin
ă

și F
armacie “Iuliu Ha
ț
ieganu”

Cluj
–
Napoca

Facultatea de Medicină

LUCRARE DE
LICENȚĂ

Terapia cu adrenalină

în

bronș
iolita acută

la copil

Î
ndrumător:

Conf
.
Dr.
Ion POPESC
U

Absolvent:

Mihai MARIAN

2013

5
Elaborarea tezei de licen
ță sub forma unui studiu primar



are structura unui studiu original
, primar
, care poate fi

de tip observațional, experimental
sau intervențional

Introducere



Capitolul ”Introducere” tr
ebuie să cuprindă:

o

subiectul și importanța lui (
ce se cunoaște

despre subiect,
ce
NU

se
cunoaște
); aceste date se prezintă pe scurt
, cu câteva referințe
bibliografice
recente; ele au fost prezen
tate pe larg în partea generală
a lucrării
;

o

motivația studiului

(trebuie să convingem că studiul era necesar): de ce este
important să studiem
aspectul
respectiv
;

o

obiectivele studiului

(prezentate explicit): problema studiată sau ipoteza
testată
;



NU se prezintă rezultate din lucrarea de față
;



NU trebuie să se suprapu
nă pe capitolul “Discuții”
.

Material și metode



Scopul acestui capitol este să descrie cum s
–
au obținut rezultatele
;



A
cest capitol trebuie să ofere suficiente detalii pentru a permite repetarea

studiului de
către alți

autori
;



Î
n acestă secțiune se utilizează
puține referințe bibliografice
;



Trebuie să
cuprindă următoarele:

o

C
e tip de studiu

s
–
a efectuat pentru atingerea obiectivelor (design
–
ul studiului):
retrospectiv, prospectiv, tip cohortă, controlat, randomizat
,

etc.;

o

Locul de

desfășurare a studiului

o

Particip
anți

la studiu

–

modul
și locul
de selectare a
participanților la studiu

(pacienți sau animale
de laborator): criterii de includere în lot, criterii de excludere din studiu;
explicația criteriilor de includere și excludere
;

–

identificarea vârstei, sexului și

altor caracteristici importante ale

subiecților

–

cum s
–
au colectat datele (din foile de observație,…)
;

o

Metode

–

se menționează metodele folosite astfel încât și alț
i autori să poată
rep
eta

studiul
;

–

se menționează doar metodele pentru care se prezintă rezulta
te
;

6
–

metodele se ordonează logic, NU cronologic (uneori ordinea logică se
suprapune pe cea cronologică)
;

–

metodele arhicunoscute doar se menționează (cu referinț
e
bibliografice)
;

–

se descriu pe scurt metodele mai puțin cunoscute
;

–

se descriu pe larg metodele
originale (aparat de

tip nou, metodă de
laborator
complet nouă sau substanțial îmbunătățită)
;

–

se descrie aparatura folosită (numele aparatului, firma producătoare

și
adresa)
;

–

se identifică precis medicamentele și alte substanțe chimice folosite

în
studiu

(
denumire comună internațională, denumire
comercială,
firma
producătoare, adresă
);

–

descrierea clară a intervenție
i, factorului studiat (manoperă
terapeutică,…)
;

–

descrierea parametrilor urmăriți
;

o

Analiza statistică

–

cum s
–
a determinat numărul

necesar de cazur
i
;

–

se
indică testele statistice utilizate (Student, ANOVA,…) și cum s
–
a ales
fiecare test (
de ex.,
în funcție de distribuția datelor,…);

–

dacă s
–
a utilizat un program de calculator pentru calculul statistic se
menționează denumirea

și versiunea programului,

dar rămâne

necesară
menționarea testului statistic; deci formularea
“am analizat rezultatele
utilizând
programul
Easistat [Alrincham, UK]”

este insuficientă
;

–

se specifică pragul semnificației ales (de ex.,
“diferențele s
–
au

considerat
semnificative dacă p

<0,05”
; se poate alege și alt prag

pentru semnificația
statistică:
p <0,01);

Rezultate



se prezintă rezultatele obținute prin metodele descrise la capitolul “Material și
metode” care răspund la obiectivele studiului
:

o

datele bazale ale loturilor de studiu
și perioada de recrutare
;

o

rezultatele principale și secundare
;

o

reacțiile adverse la intervenția

studiată (chiar dacă nu a fost
obiectivul
studiului de față)
;

o

decese pe perioada studiului
;



rezultatele se prezintă în text
sau

sub formă de figură

s
au

sub formă de

tabel

(deci
NU se repetă în text datele prezentate sub formă de tabel sau figură)
; în text
se
subliniază rezultatele importante obținute (în tabele și figuri se găsesc detaliile)
;

7


în acest capitol NU se discută rezultatele, NU se interpretează,
NU se
formu
lează
opinii, impresii,
NU

se compară rezultatele proprii

cu cele din
literatură
;



referințele bibliografice nu
–
și găsesc locul în acest capitol
.

Ce trebuie să cuprindă o figură



numerotare în ordinea citării în text, titlu
, denumirea axelor “x” și “y”,
unită
țile de
măsură, valori
;



NU trebuie prezentate prea multe informații pe aceeași figură
;



trebuie marcate diferențe
le semnificative statistic (cu *
)
;



prescurtările folosite trebuie definite
(chiar dacă au fost folosite și
explicate și în text)
;



figura trebuie me
nționată în text (de ex.,
“Corelația di
ntre rezistența
respiratorie și
capacitatea vitală este prezentată în figura 1.”
)
.

Model de figură

Figura 1. Corelația dintre capacitatea vitală și rezistența respiratorie (Rocc).

Ce trebuie să c
uprindă un tabel



numerotare în ordinea citării în text, titlu, denumirile coloanelor, unități de măsură,
explicația prescurtărilor la subsol (NU în titlu), explicarea

exprimării rezultatelor (de
ex., medie ± deviație standard)
;



se evită liniile verticale (
doar linii orizontale)
;



comparațiile importante se fac de la stânga la dreapta (NU se sus în jos)
.

0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
1,4
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
5
Capacitatea vitală
(L)
Rocc
(kPa/L/s)

r =
–
0,83

8

Model de tabel

Tabel 1
.

Caracteristicile bazale ale loturilor studiate
a

Adrenalină

(n = 23)

Placebo

(n = 29)

p

Vârsta (luni)

5,1


3,7

6,1


5,4

0,673

Greutatea (kg)

6,8


1,9

7,2


2,4

0,759

Durata wheezing
–
ului (zile)

2,3


1,5

2,9


1,9

0,930

Frecvența respiratorie (/min)

48


9

50


13

0,302

Frecvența cardiacă (/min)

161


16

156


22

0,537

SaO
2

(

)

91,4


3,9

91,9


2,5

0,947

a

media


deviația

standard

Discuții



C
apitolul “Discuții” este un dialog cu cititorul interesat de studiu; se

răspunde la toate
întrebările pe care acesta le
–
ar putea pune
;



NU se repetă în detaliu datele prezentate în capitolele “Introducere” sau “Rezultate”
;



C
apitolului “D
iscuții” trebuie să cup
r
indă următoarele
și în această ordine:

o

rezultatul principal al studiului (se răspunde la obiectivul principal al studiului)
;

o

compararea rezultatelor proprii cu cele ale altor studii similare; explicarea
rezultatelor diferite față de

alte studii similare; susținerea rezultatelor proprii
față de cele ale altor studii (explicații de genul: “s
–
au utilizat metode
diferite”,…)
;

o

meritele studiului (
sublinierea aspectelor noi și importante ale studiului
)
;

o

limitel
e

studiului (limite ale desig
n
–
ului studiului, metodelor utilizate, analizei
statistice folosite; pacienții pierduți în timpul desfășurării

studiului,…) și
efectele acestor limite asupra rezultatelor
;

o

interpretarea rezultatelor;
evaluarea critică a rezultatelor; explicarea
rezultatelo
r (în special a celor neașteptate)
;

o

implicațiile practice (clinice) ale rezultatelor obținute
;

o

sugestii pentru studii viitoare

(direcții viitoare de cercetare)
;



NU

este strict necesară atingerea tuturor acestor puncte
;

Concluzii



redactate concis, pe punct
e

;

9


se prezintă
doar concluzii derivate din rezultatele proprii obținute în studiul de față
;



NU se formulează conc
luzii din literatura consultată;

10
Elaborarea tezei de licență sub forma unei analize sistematice

Definiție
–

analiză sistematică

Analiza sist
ematică

este o analiză a literaturii de specialitate axată pe o temă de
cercetare
care încearcă să identifice, evalueze, selecteze și rezume
toate

studiile relevante
pentru această temă de cercetare.

Spre deosebire de alte abordari ale analizei literaturii

de specialitate, analiza
sistematică utilizează o abordare bine definită și uniformă pentru a identifica toate studiile
relevante legate de tema de cercetare și a prezenta rezultatele studiilor selectate.

Definiție
–

meta
–
analiză

Meta
–
analiza
constă în
utilizarea de metode statistice pentru a rezuma rezultatele
unei analize sistematice.

N
u toate analizele

sistematice conțin meta
–
analize. Prin
combinarea informațiilor
provenite
din toate studiile relevante, meta
–
analizele pot furniza
estimări mai precise
ale efectului unei intervenții comparativ cu
estimările derivate din studii

izolate

incluse în meta
–
analiză.

Comentarii generale

Analiza sistematică NU este un referat general narativ.
Obiectivul unei analize
sistematice este de a furniza un sumar complet

al literaturii de specialitate relevante temei
de cercetare. Analizele sistematice ale studiilor randomizate controlate de calitate înaltă
științifică sunt cruciale pentru medicina bazată pe dovezi. Înțelegerea analizelor sistematice
și a modului de imple
mentare a lor în practica medicală a devenit obligatorie pentru medici.
Analizele sistematice sunt de ajutor și în identificarea golului în cunoștiințe și nevoia de
a
efectua
cercetări suplimentare. Analizele sistematice pot
evalua probleme
legate de
terap
ie
,
diagnostic
,
epidemiologie, etiologie etc
. O analiză sistematică de calitate, ca și orice alt
studiu, necesită un protocol
precis elaborat

înainte de începerea studiului.

Capitole și etape în pregătirea și elaborarea unei analize sistematice

INTRODUC
ERE

C
apitolul ”Introducere” trebuie să includă următoarele paragrafe:

–

Descrierea bolii
/problemei
;

–

Descrierea intervenției
;

11
o

Exemple de intervenții (exp
u
neri):
terapia cu

antibiotic
e

a adulți
lor

cu sinuzită,
profilaxia

cu acid folic la gravide,
administrarea

de fenobarbital la animale de
laborator
, screening
–
ul hipotiroidismului, diagnosticul precoce al fibrozei
chistice, dieta de tip mediteraneean;

–

Ce se cunoaște depre
boală
/intervenție
;

–

Cum ar putea să fie eficace intervenția
;

–

De ce este importantă elaborarea

acestei analize sistematice
.

Afirmații
le legate de epidemiologie
, morbiditate, prevalenț
ă, mecanisme

de acțiune
,
etc.

trebuie susținute de dovezi științifice

cu referin
țe bibliografice
.

OBIECTIVE

1. Definirea temei de cercetare

Formularea unei teme de cer
cetare precise este primul și unul dintre cei mai
importanți pași în elaborarea unei analize sistematice.
Fără o
temă

de cercetare precisă este
foarte dificil să se identifice sursele adecvate și se efectueze căutarea dovezilor
științifice
relevante. Liter
atur
a menționează că multe probleme clinice rămân fără răspuns datorită
dificultăților de formulare a
unei teme de cercetare

relevante și lipsei
de compe
te
n
ță în
căutarea dovezilor.

Adesea se utilizează o formulă specială, numită PICO, pentru formularea
temei

de
cercetare și facilitarea căutării în literatură. PICO provine de la problema
P
acientului,
I
ntervenție,
C
omparație și Efect (
O
utcome). Formula PICO poate fi extinsă la PICOTT,
adăugând informații despre
T
ipul
temei

de cercetare (terapie, diagnostic
, prognostic, reacții
adverse, etc.) și
T
ipul de studii (randomizat controlat, etc.). Utilizarea acestei formule
facilitează procesul de căutare prin identificarea conceptelor cheie pentru o strategie de
căutare eficientă, deoarece
temele

de cercet
are care

au cel puțin definită i
ntervenția și
efectul își găsesc mai frecvent un răspuns
,

decât problemele pentru care se definesc doar
un parametru sau niciunul.

Obiectivul
analizei sistematice
se formulează, când este posibil, într
–
o

singură frază
consisă. F
ormu
larea trebuie să urmeze modelul ”de a evalua efectele

[
intervenția

sau
comparația
] în [
boala
] la [
populația
]
”
.

Exemple de
teme

de cercetare:

”The aim of this study is to provide a systematic review of the current evidence for the
efficacy of antibiotics i
n the treatment of acute rhinosinusitis in children.”

12
”To evaluate the effectiveness of leukotriene receptor antagonist (LTRA) in treating children
with prolonged non
–
specific cough.”

METODE

2. Definirea criteriilor de includere și excludere a studiilor

Protocolul unei analize sistematice trebuie să precizeze
a priori

criteriile de includere
și excludere a studiilor.
Aceste criterii de includere/excludere trebuie să aibă o bază logică
și
de obicei se referă la:

–

populația evaluată

–

boala în cauză

–

int
ervenția care se studiază

–

comparația (lotul martor: placebo sau altă intervenție)

–

efectele interven
ției (parametrii urmăriți)

–

tipul de studii

–

altele (procentul maxim de pacienți pierduți în timpul studiului, perioada minimă de
urmărire, perioada de

publicare a studiilor)

3. Căutarea studiilor

Analizele sistematice se bazează pe o căutare
completă
ș
i impar
ț
ială a studiilor.
Căutarea trebuie să urmeze o strategie bine definită stabilită înainte ca rezultatele studiilor
individuale să fie cunoscute. P
rocesul de identificare

a studiilor pentru includerea în analiza
sistematică
ș
i sursele pentru identificarea unor astfel de articole trebuie să fie descrise în
mod explicit. În mod ideal, căutările nu ar trebui să se limiteze la Medline,
ci să se extindă
ș
i
alte baze de date electronice, cum ar fi Web of Science, AIDSLINE, Cancerlit,
ș
i EMBASE
,
precum
ș
i căutarea manuală în bibliografia unor articole relevante publicate.
Strategia de
căutare trebuie prezentată în detaliu (baze de date incluse, cuvinte cheie
, limite utilizate,
data ultimei căutări, etc.).

Example de căutare:

”We searched Medline, Embase and the Cochrane controlled trials register up to
October 2011 using the terms sinusitis, paranasal, rhinosinusitis, purulent, rhinorrhea, sinus
infection,
randomised, randomised control trial, double blind method, random allocation,
placebo, antibiotic, antimicrobial, animal, human, child, children and adolescent. No
restriction was made based on language.”

13
” The Cochrane Register of Controlled Trials (CENT
RAL), the Cochrane Airways
Group Specialised Register, MEDLINE and EMBASE databases were searched. The
following topic search strategy was used to identify the relevant randomised controlled trials
listed on the electronic databases: “cough” OR “bronchitis
”, all as (textword) or (MeSH ) AND
“leukotriene receptor” OR “leukotrienes” OR “montelukast” OR “LTRA” OR “zafirlukast”, OR
“pranlukast”; all as (textword) or (MeSH).”

LTRA
–

leukotriene receptor antagonist

4. Selectarea studiilor

Odată ce sunt st
abilite

criteriile de includere/
excludere, fiecare studiu
poten
ț
ial eligibil

trebuie analizat pentru
includerea în analiza sistematică
. Deci, fiecare articol identificat este
verificat pe baza unor criterii prestabilite de eligibilitate (criteriile de

includere).

Analiza
sistematică

trebuie să listeze studiile care au fost luate în considerare pentru includere
ș
i
motivul specific pentru excluderea unui anumit studiu.
De exemplu, în cazul în care sunt
identificate 25 de studii ar putea fi eligibile, aceste 25 de st
udii trebuie să fie citate și
, dacă
unele sunt excluse,

să

se precizeze motivul pentru fie
care excludere.

5. Colectarea datelor din studii

Datele trebuie extrase din fiecare studiu într
–
un mod uniform
ș
i impar
ț
ial. În general,
acest lucru se face prin uti
lizarea unui formular predefinit care include în general
următoarele elemente:

–

cr
i
teriile de eligibilitate

–

design
–
ul studiului

–

ce populație a fost inclusă în studiu

–

numărul de pacienți în fiecare lot

–

intervenția

–

efectul principal studiat

–

alte efecte studia
te

Formularul de sumarizare a datelor din studii trebuie să includă toate informațiile care
vor apărea ulterior în text, tabele sau figuri care descriu studiile incluse în analiza
sistematică, sau în tabelele sau figurile care prezintă rezultatele analizei

sistematice.
Acest
proces de sumarizare a datelor din studii trebuie să

fie descris în mod clar în teză
.

6. Analiza datelor

În planificarea unei analize sistematice este de dorit
să se specifice modul de
exprimare a efectului/efectelor urmărit/e. Modul d
e exprimare a rezultatelor poate să fie
diferit față de cel utilizat în studiul primar evaluat.

14
În cazul datelor

binare
, cel mai frecvent efectul se exprimă sub forma riscului relativ,
raportul șanselor (
odds ratio
) și diferența riscului.
În cazul datelor

continui, efectul se
exprimă sub forma diferenței mediilor.

Exemple:

‘‘Relative risk of mortality reduction was the primary measure of treatment effect.’’

‘‘The primary outcome measure was the mean difference of means”.

REZULTATE

7. Prezentarea rezult
atelor

Selectarea studiilor



Se va menționa numărul de studii
luate în considerare după efectuarea căutării în bazele
de date, numărul de studii evaluate pentru eligibilitate

și
numărul de studii
incluse în analiza
sistematică, cu motivele excluderii în
fiecare etapă
a procesului de selec
ție
(ideal
se prezintă
sub forma unei diagrame)
;

Studiile excluse



Se vor menționa studiile
cheie

excluse și motivul pentru excluderea lor
;



Tabelul

”Caracteristicile studiilor excluse” nu este lista exhaustivă a tuturor

studiilor
identificate, dar neincluse în analiză;
s
e menționează doar studiile pe care cititorul se
așteaptă să

le regăsească în analiza sistematică, dar

totuși au fost excluse
;

Caracteristicile studiilor incluse



Caracteristicile importante ale fiecăru
i studiu inclus in analiza sistematică sunt prezentate
în mod clar într
–
un tabel: "Caracteristicile studiilor incluse".
Tabelul

includ
e

de obicei:

–

Metode
: desi
g
n
–
ul studiului (randomizat controlat cu grupuri paralele, studiu caz
–
control, etc.) chiar dacă
analiza sistematică este limitată de la început la un singur
design de studiu
(de exemplu,

”Multicenter, randomized, placebo
–
controlled, double
–
blind, double
–
dummy parallel trial”)
;

–

Participanți
: caracteristicile populației studiate, numărul de pacienți
(de

exemplu
,
”63
children aged 2
–
5 years with asthma
–
like symptoms were included.”)
;

–

Intervenția
: intervenția și intervenția din lotul martor
(de exemplu,

”Fluticasone 100
µg twice daily via metered dose inhaler and a spacer, Montelukast 4 mg daily or
placebo
for 3 months.”)
;

15
–

Durata

urmăririi
;

–

Efectul
/
efectele

urmărite
(de exemplu,

”The primary outcome was the daily
symptom score as recorded by caregivers”
.

Efectele intervenției



rezultatele studiilor individuale (
estimările riscului
, intervalele de încredere s
au valori "p")
se prezintă în tabele sau figuri; toate estimările cu privire la mărimea efectului se asociază
cu o evaluare a incertitudinii statistice (de exemplu, interval de încredere, cu un anumit nivel
de încredere, cum ar fi de 95% ); dacă se raporte
ază valorile p, se vor furniza valorile exacte
pentru p (de exemplu, p = 0,08, mai degrabă decât p >
0,05)

DISCUȚII

C
apitol
ul ”Discu
ții”

include 5 paragrafe standard:



Sumarizarea rezultatelor principale
;



Aplicabilitatea dovezilor
;



Calitatea dovezilor
(limitele studiilor incluse)
;



Limitele procesului de căutare a studiilor (
lipsa căutării în unele baze date;
lipsa accesului
la unele studii furnizate de căutare, etc)
;



Concordanțele și discordanțele cu alte studii sau analize sistematice
.

CONCLUZII



Se

va prezenta o interpretare generală a rezultatelor
;



Se vor menționa implicațiile pentru practică
;



Se vor oferi sugestii pentru cercetări viitoare: ce studii ar

trebui efectuate în viitor (pacienți,
intervenție, comparație și tip de studiu)
.

Redactarea
bibliografiei



titlurile bibliografice vor fi numerotate și prezentate în ordinea primei menționări în text
;



lista bibliografică va cuprinde numai titlurile consultate în mod direct și utilizate în lucrare;
toate titlurile bibliografice trebuie să se re
găsească citate în textul lucrării



recoma
n
dările de redactare a referințelor bibliografice trebuie să respecte modelul
National
Library of Medicine’s Citing Medicine

(Citing Medicine, 2nd edition
.
The NLM Style Guide for
Authors, Editors, and Publishers
) disponibil la adresa
:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK7256/?amp=&depth=2

16


exemple
de redactare a referințelor bibliog
r
afice

se pot găsi
la adresa
:

http://www.nlm.nih.gov/bsd/uniform_requirements.html



până la 6 autori: se citează toți

autorii



peste 6 autori: se citează primii 6 urmați de mențiunea ”et al”.

EXEMPLE

1) Articol din revistă

Data apariției și

n
umărul revistei poate fi omis dacă revista are paginație continuă de
–
a
lungul unui volum (cum este cazul majorității revistelor)
.

Halpern SD, Ubel PA, Caplan AL. Solid
–
organ transplantation in HIV
–
infected patients. N
Engl J Med. 2002;347:284
–
7.

Titlur
ile revistelor trebuie abreviate după recomandările
Journals Indexed for MEDLINE
,
disponibile pe site
–
ul National Library of Medicine disponibil la adresa
:
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/nlmcatalo
g/journals

2) Carte

Eisen HN. Immunology: an introduction to molecular and cellular principles of the immune
response. 5th ed. New York: Harper and Row; 1974.

Norman IJ, Redfern SJ, editors. Mental health care for elderly people. New York: Churchill
Liv
ingstone; 1996.

3) Capitol din carte

17
Weinstein L, Schwartz MN. Pathogenic properties of invading micro
–
organism. In: Sodeman
WA Jr, Sodeman WA, editors. Pathologic physiology: mechanisms of disease. 2nd ed.
Philadelphia: WB Saunders; 1974. p. 454
–
72.

4)
Lucrare la congres

Du Pont B. Bone marrow transplantation. In: White HJ, editor. Proceedings of the 3rd annual
meeting of the International Society for Experimental Hematology; 1974 Sep 6
–
10; Houston,
USA. Amsterdam: Elsevier; 1974. p. 1561
–
5.

5) Teză

Cai
rns TG. Infrared spectroscopic studies of solid oxygen [dissertation]. St. Louis (MO):
Washington University; 1965.

6) Date de pe Internet

American Medical Association [Internet]. Chicago: The Association; c1995
–
2002 [updated
2001 Aug 23; cited 2002 Aug 1
2]. AMA Office of Group Practice Liaison; [about 2 screens].
Available from: http://www.ama
–
assn.org/ama/pub/category/1736.html

Model de utilizare în text a titlurilor bibliografice

Studiile ulterioare, utilizând atât adrenalina racemică cât și forma le
vogiră, administrată pe
cale inhalatorie, au confirmat superioritatea adrenalinei față de placebo
20

și față de
salbutamol.
21,22

sau

Studiile ulterioare, utilizând atât adrenalina racemică cât și forma levogiră, administrată pe
cale inhalatorie, au confi
rmat superioritatea adrenalinei față de placebo (20) și față de
salbutamol (21,22).