Importanța și metodologia cercetării [615514]

5
INTRODUCERE
Importanța și metodologia cercetării
Principalul motiv pentru care am ales acea stă temă ca și obiect al cercet ării este faptul că această
analiză economico -financiară are un grad ridicat de aplicabilitate la nivel practic. Specialiștii
domeniului economic și financiar, indiferent dacă ei dețin poziția de salariat, asociat, manager sau
simplii colaboratori cunosc foarte bine că, în orice moment cei care au influență asupra viitorului unei
companii trebuie să știe cel puțin l a modul general, în funcție de interesele lor, în ce tendințe se
încadrează entitatea economică respectivă, riscurile, posibilitățile, punctele sale forte și punctele slabe,
aspecte care pot fi folosite în beneficiul firmei și problemele de remediat. În ca zul de față fiind vorba
de un caz real putem concluziona că de fapt, în aceasta rezidă în primul rând atât motivația, cât și
importanța lucrării de față. Pentru realizarea unei asemenea analize de specialitate a unei companii,
cum este și Sc Specialconstru ct & Servicii Srl , cu sediul în Brașov, la un moment dat este nevoie de
cunoștințe pluridisciplinare, care acoperă disciplina contabilității, discipl ina finanțelor întreprinderii,
incluzând și elemente de bază din materia evaluării. Această pluridisciplina ritate constituie o provocare
care a contribuit de asemenea suplimentar la alegerea temei de cercetare.
Cercetarea temei s -a realizat pornind de la surse de date empirice procurate de la societatea
comercială pentru care s -au aplicat cu toate conceptele enunțate în partea teoretică a lucrării, surse de
date reprezentate de: situații financiare pentru perioada 2017-2019, balanțe de verificare ale lunii
decembrie pentru acee ași perioadă, grafice de rambursare a creditelor, actul constitutiv al societății
comerciale și alte dovezi ale modificărilor ulterioare la acest nivel. Pentru a se putea realiza o analiză
mai detaliată s -au sistematizat datele din balanțele de verificare în vederea întocmirii unor situații
financiare, tabele și grafice corespunzătoare. Datelor obținute în urma prelucrării li s -au aplicat metode
și procedee specifice științei în general: observarea directă, analiza comparată, sinteza, deducția,
inducția, fu rnizate de statistică – metoda indicilor, metoda corelației dezvoltate de știința
economică. Documentarea privind aspectele teoretice prezentate în lucrare s -a realizat prin studiul a
numeroase lucrări de profil publicate în țară sau străinătate.
Lucrarea de licență pe lângă Introducere, care conține Motivația, importanța și metodologia
cercetării, are 6 capitole principale , cu explicațiile teoretice și empirice de specialitate, Tabele și
Grafice realizate pentru perioada analizată. În continuare analiza e conomico -financiară mai cuprinde
Concluzii, Bibliografie și Anexe.

6
In contextul economic actual se impune luarea unor decizii de management rap ide referitoare
la activitatea întreprinderii, la urmarirea ș i atingerea obiectivelor sale fundamentale, acestea
determinând însăși existența pe piață a agentului economic. Confor m teoriei economice neoclasice ș i
teoriei financiare, obiectivul major al firmei este maximizarea profitului, respectiv maximizarea valorii
întreprinderii ș i, implicit, a averii proprietaril or. De -a lungul timpului s -au identificat urmatoare le
obiective generale: supraviețuirea, profitul ș i creșterea economică . Drept scopuri financiare au fost
identificate: echilibrul fina nciar, rentabilitatea financiară, creșterea economică , flexibilitatea. Criteriile
de mă surare a atingerii acestor scopuri și obiective sunt fie mă rimi absolute, precum fondul de rulment,
trezoreria netă , cifra de af aceri, capacitatea de autofinanțare, fie mărimi relative, precum rata îndatoră rii
(efect ul de le vier), rata rentabilităț ii etc. Activitatea desfașurată de o întreprindere î n decursul u nei
perioade de timp se reflectă în situația financiară a acesteia. Starea financiară a unei î ntreprinderi,
indiferent de sectorul de activitate, de dimensiune sau stru ctura capitalului, este o consecință a
gestionarii resurselor pâna la momentul efectuării analizei și o premisă esenț iala a dezvoltă rii ulterioare.
Analiza financiară este sursa principală de informații necesare fundamentării deciziilor tactice ș i
strategi ce la nivel microeconomic. Ea constă într -un ansamblu de instrumente ș i metod e care permite
aprecierea situaț iei financiare (gestiune, echilibru financiar, structură financiară, bonitate) și a
performanțelor unei î ntreprinderi.
In ultimul timp importanț a analizei financiare este amplificată de numeroasele solicitări, de un
grad mare de sinteză, generate î n special de:
▪ necesi tatea informaț iilor financiare prelucrate, pentru îmbunătățirea gestionării
întreprinderii și luă rii de ciziilor de participare pe piața financiară ;
▪ dezvoltarea și diversificarea pieț ei financiare;
▪ restructurarea întreprinderilor ș i privatizarea acestora;
▪ interesul pentru studiul celorlalți parteneri și în special al concurenț ilor;
▪ necesitatea informării actualilor și potențialilor acționari despre performanțele
întreprinderii.
Analiza economico -financiară este practic indispensabilă în conducerea ș i gestionarea unei
afaceri, motiv pentru care ea se const ituie intr -un instrument de bază la îndemana managementului
întreprinderilor. Una din principalele funcț ii ce revin analizei economico -financiare este aceea d e
instrument al managementului î ntreprinderii, deo arece a conduce competent înseamnă a cunoaș te

7
realitățile vieții economice în care întreprinderea activează, a cunoaște plusurile și minusurile entităț ii
pe care o conduci, or i acest lucru nu este posibil fără o analiză pertinentă . O a do ua funcț ie importa ntă
a analizei economico -financiare constă în diagnosticarea fenomenelor ș i proceselor economi ce,
respectiv diagnosticarea stării de performanță pe care o întreprindere o realizează la un moment dat, în
vederea luării unor decizii privind evoluț ia viitoare a acesteia.
Informaț iile necesare analizei financiare sunt preluate din contur ile anuale, care cuprind:
bilanțul, contul de profit ș i pierdere, anexa la bilant. Prezentarea informațiilor în bilanț ul contabil
referitoare la sursele financ iare ș i mijloacele economice răspunde unor cerințe de ordin fiscal, contabil
și juridic, fără a raspunde cu promptitudine ob iectivelor financiare, care urmă resc mai ales probleme
prezente și viitoare decât probleme trecute. În consecință, bilanț ul contabil este supus unor c orecții și
regrupări care să ordoneze elementele de activ și pasiv în funcț ie de gradul de lichiditate, respectiv
gradul de exigibilitate. Această tratare a bilan țului contabil contribuie la obținerea bilanț ului financiar.
Lucrarea de licență elaborată având titlul Studiu de caz privind performanțele economico –
financiare realizate l a SC. Specialconstruct & Servicii Srl, Brașov este un model de analiză de
specialitate care imbină teoria cu studiul de caz ilustrativ pentru modul de utilizare a instrumentelor
analizei complexe – menționate mai sus – în cunoașterea și interpretarea situației financiare a
întreprinderii.
Obiectivul prezentei lucrări este repr ezentat de diagnosticarea situației financiare a fi rmei luate
în studiu în perioada 31.12. 2017 – 31.12. 2019, considerâ nd anul 2017 drept an de referință.
Scopul urmărit:
Scopul lucrării de licență constă, în :
• aprecierea, pe scurt, a principalilor indicatori econo mico -financiari ;
• analiza structurii financiare a firmei;
• analiza gestiunii creantelor ș i datoriilor;
• aprecierea echilibrului financiar al agentului economic prezentat;
• analiza de specialitate a bonitaț ii financiare ( lichiditatea si solvabilitatea) SC.
Specialconstruct & servicii S rl, din brașov ;
• analiza rentabilității comerciale, economice ș i financiare a firmei respective.

8
CAPITOLUL 1.
PREZENTAREA SC. SPECIALCONSTRUCT & SERVICII SRL
1.1. Prezentarea generală a firmei.
1.1.1. Elemente de identificare
1. Denumirea: SC. SPECIALCONSTRUCT & SERVICII SRL, BRAȘOV
2. Sediul social: Brașov, Str.Vulcanului, nr. 163, județul Brașov
3. Telefon: 0268/233376
4. Fax: 0268/233377
5. Numar î nregistrare ORC: J20/2276/1995
6. Cod fiscal: R6165026
7. Persoana juridica: – SRL ( societate cu răspundere limitată )
– persoană juridică română
– capital integrat privat
8. Durata de funcț ionare: nelimitată
1.1.2. Scurt istoric
S.C. SPECIALCONSTRUCT & SERVICII SRL S.R.L a fost inființată in anul 1995, în urma
înregistră rii la Oficiul Registrului Comer tului, după obținerea codului fiscal și a avizelor necesare de
funcț ionare (a vizul sanitar, avizul de mediu și avizul de protecț ie a muncii). Obiectul principal de
activitate l -a constituit execut area de constructii noi, reparațiile la construcț iile existe nte, lucrările de
instalații la construcț ii.
In anul 1997, societatea a fost atestată pentru executarea de rețele stradal e, branșamente și
lucrăr i interioare de gaze naturale, ș i a început execuția acestui tip de lucrări. De asemenea, în anul
1998 unitatea a realizat din surse proprii un atelier de t âmplă rie pentru exec utarea confecțiilor din lemn
(uși, ferestre etc.) necesa re luc rărilor de construcții în execuția societății. Î n acest atelier s -a executat și
mobilier de birou cu materiale de import.

9
Produsele și serviciile oferite de întreprindere: î n timp, S.C. SPECIALCONSTRUCT &
SERVICII SRL S.R.L. , Brașov ș i-a diversificat gama de produse și servicii oferite, adaptându -și
domeniul de activitate cerințelor pieț ei.
Societatea are propriul man ual de calitate pentru construcții î n conformitate cu HG nr. 261/1994
și este atestată î n:
▪ execuț ia sistemelor de alimentare cu gaze naturale conform I6 -86;
▪ execuția lucrărilor de î nchidere de mine conform Legii Minelor;
▪ recuperarea și valorificarea deș eurilor metalice;
▪ agrement REFER – executare lucră ri pentru SNCFR.
1.1.3. Obiectul de activitate
In baz a statutului aprobat al societății, principalele activităț i economice desfășurate de S.C.
SPECIALCONSTRUCT & SERVICII SRL S.R.L. Brașov sunt:
lucrări de construcții noi, modernizări și reparații capitale la clădiri (sociale,
administrative) ș i cons trucții speciale industriale ș i agrozootehnice;
lucrări de instalaț ii interioare de gaze naturale, reț ele de med ie și redusă presiune din
conducte de oțel și polietilenă ;
lucrări de instalații termice și sanitare, centrale și reț ele termice, alimenta re cu apă,
stații pompare ș i de hidrofor;
lucrări de drumuri, că i ferate uzinale, terasament e, ziduri de sprijin, regularizări de
râuri și apără ri de maluri,
lucrări de hidroizolaț ii cu materiale din import – derbigum acreditare „Imperbel” –
Belgia;
lucrări de inst alații electrice interioare și branșamente, confecț ionat tablouri electrice;
lucrări de proiectare pentru categoriile de lucrări enumerate mai sus;
lucrări de închidere a exploatărilor miniere care își încetează activitatea;

10

lucră ri de construcții și confecț ii metalice la hale industriale, piloni pentru susț inerea
conductelor aeriene, piloni de telecomunicații, precum și prelucră ri mecanice pentru nevoi
proprii ș i terti;
lucrări în sistemul de telefonie – montare HDP pentru fibra optică;
lucrări de confecționare mobilier de birotică cu materiale din import, binale pentru
constructii;
module ecologice pentru organizări de ș antier – parteneri din Finlanda.
Activitatea de execuție a societății se desfașoara în principal î n județul Bra șov, realizând în
cadrul lucră rilor contractate cu beneficiarii și lucrările legate de asigurarea cerințelor de apă industrială
și potabilă, epurarea apelor evacuate î n emisari, provenite de la unitățile industriale și de la activități
sociale, respectiv g rupuri sociale, c antine, corpuri administrative și locuinț e.
1.2. Principalii indicatori economico -financiari
Principalii indicatori economico -financiari ai SC. SPECIALCONSTRUCT & SERVICII SRL,
BRAȘOV la sfarșitul celor trei exerciț ii financiar e luate î n considerare (201 7, 201 8, 201 9) sunt
urmă torii:
Cifra de afaceri reprezintă unul din tre obiectivele strategice ale î ntreprinderii, de oarece este
criteriul major după care se judecă performanțele între prinderii în mediul concurențial î n care ace asta
activează. Cifra de afaceri reflectă rezultatul global al unei perioade de gestiune, fiind principala formă
de venit a firmei. Cifra de afaceri are ca sursa de forma re activitatea de exploatare a întreprinde rii,
neincluzând veniturile financiare ș i excepționale.
Producția exerciț iului reprezintă totalitatea bunurilor și serviciilor produse de firmă pe o
perioadă de un an. Principalele elemente componente ale acestui indicator sunt: producția vândută (care
însumează bunurile și serviciile facturate la preț de vâ nzare), producția stocată (a cărei valoare pozitivă
indică creșterea stocului final), producția imobilizată (destinată nevoilor proprii firmei).
Valo area adaugată exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de
producț ie, indeosebi a f actorilor muncă ș i capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor și
serviciilor cumpă rate de la terti. Valoarea adaugată reprezintă sursa de acumulări bănești care asigură

11
remunerarea participanților direcți și indirecți la activitatea economică a întreprinderii: per sonalul,
statul, creditorii, acționarii, î ntreprinderea. Rezultatul din exploatare masoară, în mă rimi absolute,
rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducere a tuturor cheltuielilor exploatării (plătibile ș i
executabile) din ven iturile exploatării (încasabile ș i calculate). Rezultatul brut al exerciț iului este
determinat de rezultatele activităților de explo atare, financiare și excepționale, obținându -se prin
diferența între veniturile ș i cheltuielile totale. Acest indicator expr imă, în mă rimi absolute, rentabilitatea
brută sau pierderile aferente activităț ii firmei.
Rezultatul net al exerciț iului reprezin tă, în mărimi absolute, măsura rentabilităț ii financiare
a cap italului propriu subscris de acționari. Acesta urmează să se distribuie sub formă de dividende în
raport cu numarul acțiunilor sau părților sociale deț inute, sau să se reinvestească în firmă .
În tabelul de mai jos sunt prezentate cele mai importante rezultate obținute pe perioada analizată
Tabelul 1. Principalii indicatori economico -financiari între 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ
2017 2018 2019
1. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180
2. Producția exerciț iului mii lei 9754976 10601841 17333605
3. Valoarea adaugată mii lei 4242548 3694040 6822260
4. Rezultatul brut al exploată rii mii lei 2856536 1702578 2456843
5. Rezultatul brut al exerciț iului mii lei 2865367 1709526 2274964
6. Rezultatul net al exerciț iului mii lei 2865367 1281115 1926165
7. Număr mediu de salariaț i (cu
cu contract de muncă ) persoane 69 71 67
8. Nr mediu de colaboratori (cu
convenție civilă ) persoane 19 – –
Sursa: Redactare proprie în baza datelor firmei analizate
Urmărind performențele înregistrate în contabilitatea firmei analizate, ne putem da seama că
această afacere a avut o evoluție pozitivă, cifra de afaceri având o creștere semnificativă de la an la an.

12
Prezentarea grafică a valorilor Cifrei de afaceri (CA ), a valorii adăugate(VA) și a Rezultatului
brut (RBRUT) urmărite, care se pot observa pe figura nr 1 de mai jos, confirm a performanțele obținute
în perioada analizată.
Figura 1. – Principalii indicatori economico -financiari pe 2017 -2019

Sursa: Redactare proprie în baza datelor firmei
Din tabelul nr. 1 . prezentat mai sus se pot vede a următoarele date importante :
cifra de afaceri și producția exerciț iului au inr egistrat un trend crescă tor pe parcursul
perioadei analizate (Cifra de afaceri este un i ndicator important care reflectă de fapt nivelul
producției livrate și transformate în bani, fiind denumită și venit brut sau încasări totale. Î n
literatura de specialitate, noț iunea de ci fră de afaceri poate fi abordată din mai multe puncte de
vedere: cifra de afaceri critică (minimă ), cifra de afaceri marginală, totală , etc.) ;
valoarea adaugată a inregistrat o tendință oscilantă, nivelul indic atorului fiind în
creștere în anul 2019 fată de anul de baza 201 7 (Valoarea adaugată este măsura bogației efectiv
create de unităț ile economic e, indiferent de forma specifică a activității pe care o desfașoară .);
rezultatul brut al exploatării, rezultatul brut al exercițiului și rezultatul net al
exerciț iului au man ifestat, de asemenea, o tendință oscilantă, valorile obț inute fiind de data
aceasta în scădere î n anul 201 9 față de anul de referință 2017. 93 96171
2017 , 422018 , 362019 , 68
28
1722
020406080100120140160180
2017 2018 2019Privcipalii indicatori economico -financiari
2017 -2019
CA
V AD
RBRUT

13
CAPITOLUL 2
ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A SC. SPECIALCONSTRUCT & SERVICII SRL
Anal iza structurii patrimoniale urmăreș te reflectarea raporturilor dintre difer ite elemente patrimoniale,
mutăț iile ca litative în situația mijloacelor ș i surselor g enerate de schimbarile interne și de interacț iunea
cu mediul economico -social [1], precum și fundamentarea politicii ș i strategiei financiare . Prin structura
financiară a unei întreprinderi, în sens larg, se înțelege raportul existent între finanță rile pe termen scurt
și cele pe termen lung [2]. Structura financiară a întreprinderii se analizează :
– din punctul de vedere al sur selor de finantare (reflectate în pasivu l bilanț ului);
– din punctul de vedere al utilizării acestora (reflectate în activul bilanț ului).
Elementele de pasiv defi nesc structura financiară de capital, î n timp ce elementele de activ
(plasamente le) definesc structura economică de capital a î ntrepr inderii.
Ratele de structură ale bilanțului se stabilesc ca raport între un post sau o grupă de posturi din
activ sau pasiv și totalul bilanțului, precum și ca raport î ntre diferitel e componente de activ sau pasiv.
Sursele informaț ionale utilizate pentru e fectuarea calculelor sunt bilanțul financiar și contul de
profit ș i pierdere.
2.1. Analiza stabilității financiare
Rata st abilității financiare (Rsf) reflectă ponderea capitalurilor permanente în totalul surselor de
finanț are (pasive totale). Capitalurile permanente sunt formate din capitalul propriu și capitalul
împrumutat cu o durată mai mare de un an, motiv pentru care se mai numesc și surse stabile de finanț are.
Relaț ia de calcul este:
unde: CP = Capital pro priu + Datorii pe termen mediu ș i lung
Nivelul minim admis al ratei este de 50%, dar stabilitatea financiară a întreprinderii este cu atâ t mai
mare c u cât nivelul ra tei este mai aproape de 100. O î ntreprindere cu un gra d mare de stabilitate
financiară poate real iza strategii pe termen lung atât în ceea ce privește procesul investiț ional (activele

14
imobilizate), cât și în ceea ce priveș te procesul de exploatare (activele circulante), deoarece ponderea
mare a surselor stabile de finanțare aflate la dispoz iția sa permite acest lucru. În continuare se poate
observa evoluția stabilității financiare, identificată la societatea comercială analizată. Informațiile
relevante referitoare la eseste ascensiuni pozitive sunt cuprinse în tabelul nr 2.
Tabelul 2. Rata stabilitatii financiare a firmei între 2017 – 2019
Sursa: Redactare proprie, în baza datelor primite de la firmă
Aceste informații în legătură cu evoluția Capitalului permanent, al Pasivului total, Rata stabilității
financiare , Indicele de creștere al Cifrei de afaceri , Indicele de de creștere a Pasivului total și a Valorii
minim acceptabile sunt prezentate și pe următoarea diagram (Figura 2)
Figura 2. Evolutia stabilitatii financiare pe 2017 -2019

Sursa: Redactare proprie după datele și tabelul de mai sus
Pe intreaga perioadă de analiză firma dispune de un grad relativ scăzut de stabilitate financiară,
nivelul ratei situâ ndu-se sub nivelul m inim admisibil de 50%, cu excepț ia anului 2018, cand se constată 46%54%
49%50% 50% 50%
40%45%50%55%
2017 2018 2019Stabilitatea financiară pe
2017 -2019
Rata stab. Financiare
Min (50%)Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANAL IZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Capital permanent mii lei 2482749 2364103 5979067 CP=Cpr+DTML
2. Pasiv total mii lei 5390433 4372182 12050810 PT=CP+DTS
3. Rata stabilitaț ii financiare % 46,06 54,07 49,62 Rsf=CP/PT
4. Indicele de creș tere a CP % 100,00 95,22 240,82 ICP=CP n/CP 0
5. Indicele de creș tere a PT % 100,00 81,11 223,56 IPT=PT n/PT 0
6. Val. Minim acceptabilă % 50,00 50,00 50,00 Min

15
o ușoară î mbunătăț ire. Indi catorul a crescut de la 46,06% î n anul de baza 2017 la 49,62% î n anul 2019,
reflectâ nd din acest punct de vedere o a meliorare a stabilității financiare a î ntreprinderii.
Creșterea valorii indicatorului în perioada ultimului an analizat 2019 față de perioada de bază
arată creș terea ponderii resurselor stabile în totalul surselor de finanțare ale firmei. Cauza evoluției
înregistrate de rat a stabilității financiare este dată de faptul că ritmul de creș tere a capitalului permanent
(140,82%) a devansat ritmul de creș tere a pasivului total (123,56%), respectiv I CP
IPT.
2.2. Analiza autonomiei financiare
Rata autonomiei financiare (Raf) reflect ă ponderea capitalurilor proprii în totalul surselor de finanțare,
respectiv măsura în care sursele de finanțare aparțin întreprinderii. Î n practica analizelor de specialitate
și înregistrarea datelor identificate specialiștii care efectuează verificarea, urmărirea și analiza acestor
informații privind rata autonomiei financiare, utilizează doua tipuri existente de autonomie financiară,
și anume:
autonomie financiară globală, când sursele proprii se compară cu totalul surselor de finanț are;
autonomie fi nanciară la termen, când sursele proprii se compară doar cu sursele permanente
de finanț are.
2.2.1. Rata autonomiei financiare globale
Rata autonomiei fi nanciare globale (Rafg) reflectă ponderea surselor proprii în totalul surselor de
finanțare ș i se calc ulează ca raport între capitalul propriu ș i pasivul total . Indicatorul arată gradul de
independența financiară a societaț ii.
Formula de calcul este:

Valoarea indicatorului prezintă valori diferite de la o afacere la alta, de la o intreprindere la alta
și așamaideparte, funcție de situație, adică ce fel de entitate sau unitate economică este supusă verificării
raportat la politica financiară promovată . Tocmai de aceea este foarte dificil d e stabilit valoarea de
referintă a acestei rate de autonomie fin anciară globală . Cu ocazia efectuării calculelor de specialitate

16
de regulă s e consideră valoare satisfacatoare pentru echilibrul financ iar, o rată Rafg de 1/3 (respectiv
33%). În tabelul nr 2 au fost cuprinse și pot fi identificate datele înregistrate cu ajuto rul cărora se pot executa
operaț iile de stabilire a ratei de autonomie globală.
Tabelul 3. Rata autonomiei financiare globale pentru 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Capital propriu mii lei 2482749 2364103 5979067 Cpr
2. Pasiv total mii lei 5390433 4372182 12050810 PT
3. Rafg globale % 46,06 54,07 49,62 Rafg=Cpr/PT
4. Indicele de creș tere a Cpr % 100,00 95,22 240,82 ICpr=Cpr n/Cpr 0
5. Indicele de creș tere a PT % 100,00 81,11 223,56 IPT=PT n/PT 0
6. Valoarea minim admisibilă % 33,33 33,33 33,33 Min
Sursa: Redactare proprie, r ealizată în baza datelor primite de la firmă
Prezentarea grafică a ratei a utonomia financiară globală (Rafg) a firmei , la care s -a realizat
analiza economico -financiară, respectiv S.C. Specialconstruct & Servicii Srl , Brașov este disponibilă
pe diagrama de mai jos:
Figura 3. Rata autonomiei financiare globale pentru 2017 – 2019

Sursa: Redactare p roprie în baza datelor firmei analizate
Pe par cursul celor trei ani de analiză firma a in registrat o autonomie financiară globală ridicată ,
valorile calculate fiind peste nivelul minim admisibil. Autonomia financiară globală a crescut de la 2017 , 472018 , 55
2019 , 49
33 33 33
0204060
2017 2018 2019Rafg pe 2017 -2019
Rata aut. Fin. Globale
Min (33,33%)

17
46,06% î n anul de referinta 201 7 la 49,62% î n anul 201 9, reflectând creș terea ponderii surselor proprii
în pasivul total al firmei.
Cauzele acestei evoluț ii sunt ur mătoarele:
creșterea capitalurilor proprii cu 140,82% în 2019 fata de perioada de baza , 2017 ;
creșterea p asivului total cu doar 123,56% în 2019 fata de perioada de baza , 2017 .
2.2.2. Rata autonomiei financiare la termen
Formula de calcul a ratei autonomiei financiare arată în felul următor:

Unde: CPR= capital propriu , PB= pasiv bilanț ier (capital si rezerve, provizioane pentru
riscuri ș i cheltuie li, datorii, venituri î n avans). Acest indicator exprimă independența
financiară a societăț ii.

Creșterea ponderii capitalului propriu al societății în pasivul bilanț ier, are efecte benefice
asupra autonomiei financiare totale, astfel cu câ t capitalur ile proprii sunt mai mari cu atât
mai puțin societatea apelează la credite pentru finanțarea investiț iilor.
Rata autonomiei finan ciare la termen (Raft) se consideră că sursele de finanț are cu caracter
permane nt se mențin într -o anumită structură doar o perioadă limitată de timp. Ea se calculează ca
raport intre capitalul propriu și capitalul permanent și reflectă ponderea surselor proprii î n total ul
surselor permanente de finanț are. Formula de calcul este urmatoarea:

Nivelul ac estei rat e are o mare importanță pentr u deciziile viitoare de politică financiară pe care
managementul firmei intentionează să le ia. Se consideră că firma beneficiază de o structură financiară

18
sănătoasă, căreia î i este asociat un grad scăzut de risc, atunci când p onderea surselor proprii î n sursele
permanente este de cel puț in 50%, respectiv Raft ≥ 50%. Tabelul nr 4 conține toate specificațiile în
baza cărora experții financiar i pot executa operațiile de stabilire ale ratei autonomiei financiare la
termen.
Tabelul 4. Rata autonomiei financiare la termen , 2017 – 2019
Nr
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Capital propriu mii lei 2482749 2364103 5979067 Cpr
2. Capital permanent mii lei 2482749 2364103 5979067 CP=Cpr+ITML
3. Rata aut . financiare la termen % 100,00 100,00 100,00 Raft=Cpr/CP
4. Indicele de creș tere a Cpr % 100,00 95,22 240,82 ICpr=Cpr n/Cpr 0
5. Indicele de creș tere a CP % 100,00 95,22 240,82 ICP=CP n/CP 0
6. Valoarea minim ac ceptabilă % 50,00 50,00 50,00 Min
Sursa: Redactare proprie conform informațiilor preluate de la firmă
Evoluț ia autonomiei financiare la termen , în prezentare grafică arată în felul următor:
Figura nr 4. Rata autonomiei financiare la termen , 2017 – 2019

Sursa: Redactare proprie în baza tabelului de mai sus 2017 , 100 2018 , 100 2019 , 100
50 50 50
020406080100120
2017 2018 2019Raft 2017 -2019
Rata aut.
Financiare la
termen
Minim (50%)

19
Rata autonomi ei financiare la termen s -a menținut constantă (100%) pe parcursul întregii
perioade analizate ș i mult peste nivelul de referintă (minim admisibil). Aceasta înseamnă că resursele
permanente ale firmei sunt constituite în proporț ie de 100% din capitaluri proprii. Se consideră că firma
are o situație favorabilă, ca urmare a creș terii capitalului propriu (confirmându -se astfel desfașurarea
unei activități profitabile) ș i a politicii intreprinderii de neapel are la credite pe termen mediu ș i lung.
2.3. Analiza îndatorării
Ratele de îndatorare caracterizează dependența financiară a întreprinderii ș i gradul de risc al politicii
sale financiare.
Altfel spus, ele măsoara ponderea obligațiilor î n pat rimoniul întreprinderii, calculîndu -se în
urmă toarele variante:
rata de îndatorare globală ;
rata de indatorare la termen [3].
OBSERVATI E: Ca urmare a faptului ca SC. SPECIALCONSTRUCT & SERVICII SRL,
BRAȘOV are numai datorii pe termen scurt în toți cei trei ani analizați (fără să apeleze la împrumuturi
pe termen mediu ș i lung), se va calcula doar rata îndatoră rii globa le (rata îndatorării la termen fiind
nulă).
Rata îndatorării globale (Rig) mă soara ponderea datoriilor – indiferent de natura, durata ș i
originea lor – in totalul surselor de finanțare. Relaț ia de calcul este:

unde:
Dt = ITML + DTS
PT = Cpr + ITML + DTS = Cpr + Dt
Nivelul de î ndatorare maxim acceptat este de 66%. Cu cat nivelul ratei este mai mic decât acest
nivel, cu atât riscul imposibilităț ii de a onora aceste dat orii este mai mic, iar dependența față de creditori

20
este mai scazută. Dacă nivelul îndatorării scade, odată cu reducerea gradului de îndatorare are loc
creșterea gradului de autonomie financiară.
Tabelul nr 5 . Rata indatoră rii globale
Sursa: Redactare proprie in baza datelor firmei
Nota : In anul 201 9, DTS = Datorii din exploatare + ITS = 5529643 + 542100 = 6071743 mii lei.
Figura nr 5. Evoluția îndatoririi globale 2017 – 2019

Sursa: Redactare proprie
Gradul d e îndatorare al SC. SPECIALCON STRUCT & SERVICII SRL, BRAȘOV
înregistrează valori normale, cifrâ ndu-se sub nivel ul maxim admis de 66%. Rata de î ndatorare 54
46 512017 , 6600%
2018 , 66
2019 , 66
010203040506070
2017 2018 2019Evoluția îndatoririi globale
2017 2019
Rata îndatorării totale
Maxim (66%)Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Credit termen mediu, lung mii lei 0 0 0 ITML
2. Datorii pe termen scurt mii lei 2907684 2008079 6071743 DTS
3. Datorii totale mii lei 2907684 2008079 6071743 Dt=ITML+DTS
4. Pasiv total mii lei 5390433 4372182 12050810 PT
5. Indicele de creș tere a Dt % 100,00 69,06 208,82 IDt=Dt n/Dt 0
6. Indicele de creș tere a PT % 100,00 81,11 223,56 IPT=PT n/PT 0
7. Rata îndatoră rii globale % 53,94 45,93 50,38 Rig=Dt/PT
8. Valoarea max admisibilă % 66,00 66,00 66,00 Max

21
globală a scazut de la 53,94% in anul d e baza la 50,38% in anul 2019, semnificâ nd reducerea
gradul ui de îndatorare a firmei (și implicit creș terea autonomiei financiare), diminuându -se
totodată riscul incapacității de plată .
Evoluția ratei de î ndatorare globală a avut drept cauze:
creșterea datoriilor total e cu 108,82% in perioada 2019 față de perioada de bază ;
creșterea pasivului total cu 123,56% în perioada 2019 față de perioada de bază ;
sau, altfel spus, ritmul de creș tere a datoriilor totale a fost devansat de ritmul de
creștere a pasivului total cu 14,74% (123,56% – 108,82% = 14,74%).
2.4. Analiza ratei imobiliză rilor corporale .
Rata imobilizărilor corporale reflectă greutatea specifică a activelor imobilizate tangibile în
totalul patrimoniului și mă soara gra dul de investire a capitalului în unitate. Rata imobiliză rilor
corporale (Ric) arată ponderea imobilizărilor corporale î n total active imobilizate, respectiv î n total
activ.
Formulele de calcul sunt urmă toarele:
;

Nivelul minim admisibil este de 85% din activele imobilizate nete.
Mărimea acestui indicator depi nde, în primul rând, de natura activității, fiind mult mai ridicat
în cazul r amurilor din industria grea față de ramurile care solicită o slabă dotare tehnică .
Dacă se analizează întreprinderi din acelaș i sect or de activitate, rata imobiliză rilor corporal e
depinde de opț iunile strategice ale fiecareia, de p olitica de dezvoltare, de condițiile concrete în care
protagonițti sistemu lui economic, între care și societatea comercială analizată, își desfaș oara activitatea.

22
Pentru î ntreprinderile care au o valoare foarte mare a acestei rate este mai dificilă conversi a
activelor sale în lichidităț i, decât în cazul celorlalte entități, care au înregistrat valori mai mici.
Tabelul 6. Rata imobilizarilor corporale 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Imobiliză ri corporale mii lei 1740233 2564742 6076966 Ic
2. Active imobilizate nete mii lei 1908095 2565642 6077866 Ain
3. Activ total mii lei 5390433 4372182 12050810 AT
4. Indicele de creș tere a Ic % 100,00 147,38 349,20 I=Ic n/Icn-1
5. Indice le de creș tere a Ain % 100,00 134,46 318,53 I=Ain n/Ain n-1
6. Indicele de creș tere a AT % 100,00 81,11 223,56 I=AT n/AT n-1
7. Rata imob corporale I % 91,20 99,96 99,99 Ric=Ic/Ain
8. Rata imob corporale II % 32,28 58,66 50,43 Ric=Ic/AT
9. Val. minima accept (in Ain) % 85,00 85,00 85,00 Min
Sursa: Redactare proprie în baza documentelor din bilanțul firmei
Figura 6. Rata imobilizărilor corporale 2017 – 2019

Sursa: Redactare proprie în baza documentelor din bilanțul firmei
In anul curent 201 9 ponderea imob ilizărilor corporale î n total active imobilizate a fost de
99,99%, mai mare c u 8,79% fata de anul de referința. Cauzele acestei evoluții au fost: creș terea 9199 100
3259 50
020406080100120
2017 2018 2019Imobilizări corporale 2017 -2019
Rata imobilizărilor
corporale I %
Rata imobilizărilor II

23
imobiliză rilor tangibile cu 249,20% in 2019 față de 2017, comparativ cu creș terea activelor imobiliz ate
nete cu doar 218,53%. Situația po ate fi interpretată ca fiind pozitivă, dacă ținem cont de faptul că
valorile obținute pentru rata imobiliză rilor corporale au fost peste nivelul minim admisibil de 85%.
În același timp, ponderea imobiliză rilor corporale în activu l total a crescut de la 32, 28% î n anul
de baza 2017 la 50,43% în anul 2019, respectiv cu 18,15%. Evoluția înregistrată de indicatorul c alculat
a avut drept cauze: creșterea imobiliză rilor corporale cu 249,20% in 2019 fata de 2017, în compa rație
cu creș terea a ctivului total cu doar 123,56% în aceeasi perioadă .
2.5. Analiza ratei stocurilor
Rata stocurilor (Rst) arata care este ponderea activelor c irculante de natura stocurilor î n tota l
active circulante, respectiv în total activ. Relaț iile de calcul sunt urmă toarele:
;

Situația se poate considera normală cand stocurile nu depăș esc 50% din total active circulante.
Rata stocurilor este influentată de urmatorii factori:
sectorul de activitate unde își desfașoară activitatea î ntreprinderea; astfel, rat a
stocu rilor este mai ridicată la întreprinderile din sfera producției și distribuției și foarte scazută
la întreprinderile din sfera serviciilor;
durata ciclului de exploatar e: rata stocurilor este ridicată la î ntreprinderile cu dura ta
ciclului de exploata re lung și este redusă la î ntreprinderile cu ciclu de exploatare scurt;
factori conjuncturali și condiț iile pieței: specularea fluctuațiilor de preț de pe piață .
Creșterea stocurilor este justificată doar atunci câ nd es te determinată de sporirea volum ului de
activitate, respectiv când indicele de creș tere a cifr ei de afaceri este mai mare decât indicele de creș tere
a stocurilor (I CA > ISt), și este nejustificată atunci câ nd duce la formar ea de stocuri fără mișcare sau cu

24
mișcare lentă . În general firmele cu o echipă managerială cu gândire strategico -rațională nu acceptă ca
stocurile să înregistreze cantități mai mari, decît cantități care pot fi prelucrate în procesele de fabricație
Tabelul 7. Rata stocuri lor în 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Stocuri mii lei 128345 0 2860179 St
2. Active circulante mii lei 3482338 1806540 5972944 Ac
3. Activ total mii lei 5390433 4372182 12050810 AT
4. Indicele de creș tere a St % 100,00 – 2228,51 I=St n/Stn-1
5. Indicele de creș tere a Ac % 100,00 51,88 171,52 I=Ac n/Ac n-1
6. Indicele de creș tere a AT % 100,00 81,11 223,56 I=AT n/AT n-1
7. Rata stocurilor I % 3,69 0,00 47,89 Rst=St/Ac
8. Rata stocurilor II % 2,38 0,00 23,73 Rst=St/AT
9. Val.max.admisibilă (in Ac) % 50,00 50,00 50,00 Max
10. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180 CA
11. Indicele de creș tere a CA % 100,00 103,19 182,71 ICA=CA n/CA n-1
Sursa: Redactare proprie în baza documentelor din bilanțul firmei
Ponderea stocurilor în total active ci rculante a crescut de la 3,69% î n anul de baza 201 7 la
47,89% î n anul 201 9 (respectiv cu 44,20%), cauzele acestei evoluții fiind: creș terea stocurilor cu
2128,51% comparativ cu cresterea activelor circulante cu doar 71,52%.
Dacă ținem co nt de valoarea maximă admisibilă (50%), se poate aprecia ca situația este pozitivă .
De asemenea, ponderea stocurilor in total activ a crescut de la 2,38% in anul de referinta 2017 la 23,73%
in anul 2019 (respectiv cu 21,35%). În aceast ă perioadă de analiză trebuie menționat și faptul că în
2018 de exemplu, deși din punctul de vedere al realizării performanțelor financiare nu are nici un inpact
negativ asupra evoluției indicatorilor în următorii ani, totuși nivelul stocurilor gestionate a înregistrat o
creștere zero(0).
Evoluț ia arătată a stocurilor în cei doi ani comparați 2017 și 2019 a avut drept cauze: cresterea
stocurilor cu 2128,51% în ultimul an analizat și creș terea a ctivulu i total al firmei cu numai 123,56% .

25
Dacă facem corelaț ia cu cifra de afaceri (CA) rezultă o situaț ie nefavorab ilă pentru î ntrepri ndere,
deoarece indicele de creștere a stocurilor devansează cu mult indicele de creș tere a cifrei de afaceri
(ISt > ICA).
Figura 7. Evolutia ratei stocurilor

Sursa: Redactare proprie
2.6. Analiza ratei creanț elor
Rata creanț elor (Rc r) arată pondere a creanțelor pe care le are întreprinderea î n tota l active circulante,
respectiv în total activ. În general, o valoare ridicată a acestei rate poate contribui la dinamizare a cifrei
de afaceri, dar creează totodată dificultati de lichiditate.
Relaț iile de calcul sunt:
;

Rata creanțelor este influențată de domeniul de activitate (fiind foarte scazută sau nulă î n cazul
firmelor aflate in contact direct cu o clientelă numeroasă ce achită cumpărăturile în numerar – comerț
cu amanuntul, pres tări de servicii către populație -, și înregistrînd valori mai ridicate în cazul relaț iilor 2017 , 4
2018 , 02019 , 48
3
023
0102030405060
2017 2018 2019Evoluția ratei stocurilor
2017 -2019
Rata stocurilor I %
Rata stocurilor II

26
inter-întreprinderi), de natu ra relațiilor comerciale, precum și de termenele de plată practicate. Mărimea
valorii creanțelor existente la clienți și neurmărirea exigentă ale acestora în vederea încasării acestora
conform planificări, creează o serie de dificultăți economico -financiar e. De aceea se urmărește ca plata
facturilor elaborate să se încaseze într -un termen mai mic de o lună.
Tabelul 8 . Rata creanț elor 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Creanț e mii lei 2644492 565838 2006790 Cr
2. Active circulante mii lei 3482338 1806540 5972944 Ac
3. Activ total mii lei 5390433 4372182 12050810 AT
4. Indicele de creș tere a Cr % 100,00 21,40 75,89 ICr=Cr n/Cr 0
5. Indicele de creș tere a Ac % 100,00 51,88 171,52 IAc=Ac n/Ac 0
6. Indicele de creș tere a AT % 100,00 81,11 223,56 IAT=AT n/AT 0
7. Rata creanț elor I % 75,94 31,32 33,60 Rcr=Cr/Ac
8. Rata creanț elor II % 49,06 12,94 16,65 Rcr=Cr/AT
9. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180 CA
10. Indicele de creș tere a CA % 100,00 103,19 182,71 ICA=CA n/CA 0
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
Figura 8 . Graficul evoluției ratei creanțelor

Sursa: Redactare personală în baza datelor din tabelul de mai sus 020406080
2017 2018 2019Evoluțiai ratei creanțelor
2017 -2019
Rata creanțelor I %
Rata creanțelor II

27
In anul 2019 ponderea cre anțelor î n total active circu lante a fost de 33,60%, mai mică cu 42,34%
față de anul de referință, cauza fiind scăderea creanțelor cu 24,11% și creș terea activelor circulante cu
71,52% în perioada curentă față de perioada de bază (IAc > ICr).
Totodată , a scăzut și pondere a creanțelor în activul total, de la 49,06% în anul de baza la 16,65%
în anul 2019; această evoluție s -a datorat reducerii creanțelor cu 24,11% și creș terii activului total cu
123,56% (I AT > ICr).
Situația poate fi apreciată ca fiind favo rabilă, datorită faptului că cifra de afaceri a crescut cu
82,71%, iar creanțele s -au diminuat cu 24,11% î n anul 2019 față de anul de baza 2017 (ICA > I Cr),
aceasta semnificând reducerea duratei medii de încasare a creanț elor, cu efecte pozitive pentru fir mă.
2.7. Analiza ratei disponibilitatilor
Rata disponibilităților banești și plasamentelor (Rdb) reflectă ponderea disponibilităț ilor
bănești în patrimoniul întreprinderii, adică gradul de lichiditate imediată a activelor curente.
Relațiile de calcul sunt urmă toarele:
;

La nivelul unei î ntreprinderi economice , indiferent dacă aceasta este î ntreprindere mică și
mijlocie sau entitate economică cu forme de organizare juridică mai coplexe, cum sunt societățile pe
acțiuni ori firme m ixte cu capital privat și de stat(parteneriate public privat), firme de construcții cum
este și această afacere la care efectuăm cercetarea și analiza performanțelor economico -financiare, se
considera acceptabile urmatoarele nivele (de referinta) ale rate i disponibilitatilor:

nivelul minim acceptat al disponibilităților este de 3 -5% în total active circulante, iar nivelul
cel maxim de 25% î n total active circulante ale unității analizate ;

nivelul minim acceptat al disponibilităților este d e 1,5 -2% î n total activ, al societății
comerciale verificate , iar nivelul opti m conform calculelor de specialitat e este de 10% din total activ,
înregistrat în documentele de contabilitate, care este un reper de orientare elocvent, pentru evaluatori.

28
Un alt indicator financiar la fel de important, fără de care valorile identificate pe parcursul
analizelor economico -financiare făcute , nu pot fi suficient de cuprinzătoare și exacte , este Rata
disponibilităț ilor, 2017 -2019.
Tabelul 9 . Rata disponibilitatilor între 2017 – 2019
Nr.crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Disponibilităț i mii lei 709501 1240702 1105975 Db
2. Active circulante mii lei 3482338 1806540 5972944 Ac
3. Activ total mii lei 5390433 4372182 12050810 AT
4. Indicele de creș tere a Db % 100,00 174,87 155,88 IDb=Db n/Db 0
5. Indicele de creș tere a Ac % 100,00 51,88 171,52 IAc=Ac n/Ac 0
6. Indicele de creș tere a AT % 100,00 81,11 223,56 IAT=AT n/AT 0
7. Rata disponibilităț ilor I % 20,37 68,68 18,52 Rdb=Db/Ac
8. Valoare min. admisibilă % 5,00 5,00 5,00 Min (in Ac)
9. Valoare max. Admisibilă % 25,00 25,00 25,00 Max (in Ac)
10. Rata disponibilităț ilor II % 13,16 28,38 9,18 Rdb=Db/AT
11. Valoare min. Admisibilă % 2,00 2,00 2,00 Min (in AT)
12. Valoare op timă % 10,00 10,00 10,00 Opt (in AT)
Sursa: Redactare proprie în baza datelor analizei
Figura 9 . Evolutia ratei disponibilităț ilor

Sursa: Redactare proprie conform datelor din tabelul preluat din bilanțul firmei 1328
9
0102030
2017 2018 2019Rata disponibilităților 2017 -2019
Rata disponibilităților II %
Minim în AT 2%
Opt în AT 10%

29
Pe parcursul per ioadei analizate, disponibilitățile banești au avut o evoluție oscilantă. Se poate
observa că î n anul 2018 valoarea ratei disponibilităț ilor a fost mult peste nivelul maxim admis, respectiv
nivelul opt im, acest lucru fiind semnul deț inerii unor resurse ineficient utilizate. În ceilalț i doi ani ai
perioadei de analiză (anul de bază ș i anul 201 9), valorile indicatorului s -au încadrat între nivelul minim
și nivelul maxim admis, reflectând o utilizare eficientă a resurselor î ntreprinderii.
Ponderea disponibilităților băneș ti în activele circulante a scăzut de la 20,37% în anul de
referință la 18,52% iar în anul 2019, ca urmare a creș terii activelor circulante cu 71,5 2% față de
creșterea disponibiliăț tilor cu doar 55,88%.
De asemenea, ponderea disponibilităților bănești în activul total a scăzut de la 13,16% î n 2017
la 9,18% î n 2019, cauza acestei evoluții descrescă toare f iind devansarea ritmului de creș tere a
disponibil ităților (55,88%) de ritmul de creș tere a activului total (123,56%), respectiv I AT > I Db, cu
efecte pozitive asupra lichidităț ii firmei.
Important de reținut : Rata disponibilităților băneș ti și plasamentelor caract erizează
ponderea disponibilităților bănesti ș i valorii mobiliare de plasament î n totalul bilantului:

Pentru investigarea analitica se pot determina urmatoarele rate distincte:
;
Informațiile oferite de acest indicator necesită o int erpretare nuanțată de la un caz la altul.
Mărimea disponibilităților bănești poate înregistra valori de mai mari sau mai mici la intervale
foarte scurte de timp, ca urmare a unor intrări foarte importante de fonduri, respectiv ca urmare a unor
plăți foarte concentrate în timp. Dimensiunea dis ponibilităților poate ilustra, în acelaș i timp, o situație
negativă sau pozitivă. Astfel, o valoare ridicată a disponibilităților poate fi semnul deținerii unor resurse
ineficient utilizate, al unor resurse neprod uctive sau poate ilustra o situație favorabilă în termeni de
echilibru financiar. În asemenea situații este recomandat să se i ntervină pentru stabilizare. .

30
CAPITOLUL 3
ANALIZA GESTIU NII CREANȚELOR Ș I DATORIILOR SC. SPECIALCONSTRUCT &
SERVICII SRL, BRAȘOV
Exprimarea modului de gestionare a resurselor se rea lizeaza prin viteza lor de rotație, cu ajutorul căreia
se măsoară durata în timp necesară parcurgerii tuturor fazelor ciclului de e xploatare ș i comercializare.
Viteza de rotație a re surselor completează informațiile privind lichiditatea întreprinderii și, în același
timp, furnizează cele mai importante informații calitative asupra activității financiare, reflectând în
ultima instantă modul în care managementul se implică î n folosirea resurselor disponibile [4].
Activitatea de exploatare presupune parcurgerea unor procese financiare su ccesive de alocare
de fondur i bănești pentru desfășurarea producției și de achitare a obligațiilor bănești pe de o parte, și
de recuperare a lor din încasarea vânză rilor sau completarea cu surse imprumutate, pe de altă parte .
Aceste procese de mobilizare și alocare de fonduri, de înc asare a creanțelor și de plată a datoriilor
exprimă manifestarea dinamică a echilibrului financiar al î ntreprinderii.
Din acest motiv, cel mai sigur echilibru financ iar este cel realizat pe seama încasarilor din
vânzările proprii, adică pe seama cifrei de afaceri.
Drept urmare, fiecare element de activ circulant va fi reinnoit î ntr-un interval de timp specific
prin cifra de afaceri, iar fiecare datorie va fi achitată î ntr-un anumit timp prin componența valorică
corespunzatoare din cifra de afaceri. Pentru a putea executa aceste operațiuni la un nivel de competență
corespunzător de către specialiștii serviciului de managment al producției și în paralel cu aceștia
personalul specializat în gestionarea datelor în c ontabilitate din serviciul de management financiar
contabil, cu scopul înregistrării corecte ale acestor mișcări, trebuie să urmărească mereu evoluția lor.
Măsurarea vitezei de rotație se realizează cu ajutorul a doi indicatori, ș i anume:
Cifra de afaceri
nr =
Element de activ sau de pasiv

numarul de rotaț ii (n r) – exprimă numărul de rotații pe care îl efectuează elementele
de activ sau de pasiv [5] prin cifra de afa ceri intr -o perioada de gestiune urmărită(aici pe 3 ani)

31

durata in zile a unei rotaț ii (d z) – măsoară durata țn zile necesară elementului de activ
sau de pa siv analizat pentru a parcurge țntregul ciclu economic și a se reîntoarce în firmă sub
formă banească inițială .
Accelerarea sau încetinirea vitezei de rotaț ie are ca efect direct eliberarea (E) sau imob ilizarea
(I) absolută sa u relativă de resurse. Eliberarea (relaxarea) sau imobilizarea (pr esiunea) de resurse se
determină cu relaț ia:

Analiza vitezei de rotație presupune urmă rirea obiectivelor [6] menț ionate mai jos:
măsurarea vitezei de rotație ș i identificarea elementelor de calcul;
interpretarea și semnificația modificării vitezei de rotaț ie;
ident ificarea factorilor de influență și î nterpretarea lor;
efectele creșterii vitezei de rotaț ie.
Sursele informaționale utilizate în vederea efectuării calculelor sunt bilanțul financiar ș i contul
de profit si pierdere.
3.1. Analiza gestiunii crean țelor totale
Rata de gestiune a creanțelor exprimă durata medie în zile de încasare a contravalorii creanț elor
pe termen s curt (furnizori -debitori, clienți, alte creanț e). Valoarea minimă care asigură o stare
acceptabilă a gestiunii creanț elor este de 8 r otații, care c orespunde unei durate medii de încasare a
creanț elor de 45 de zile. Valoarea optimă ar fi de maxim 30 de zile [7].
Relațiil e de calcul sunt urmă toarele: ;

32
Pentru a putea urmării în continuare evoluția indicatorilor și implicit a rezultatelor înregistrate
în evidențele contabile ale societății în tabelul 10 apare Viteza de rotaț ie a creanț elor totale . Au fost
determinate de la Creanțele totale până la Valori le minime toate elementele componente .
Tabelul 10 . Viteza de rotație a creanț elor totale
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Creanț e totale mii lei 2644492 565838 2006790 Crt
2. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180 CA
3. Număr de rotaț ii rotatii 3,54 17,09 8,53 nr=CA/Crt
4. Durata in zile zile 102 21 42 dz=(Crt/CA)*360
5. Valoare minimă rotatii 8,00 8,00 8,00 Min
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilan ț
Prezentarea grafică a evoluției vitezei de rotație a creanțelor, care a fost determinată cu ajutorul
pozițiilor din specificația tabelului ante rior și a formulelor din coloana, Simbol , sunt trecute în Fig.10.
Figura 10. Evoluția vitezei de rotație a creanț elor totale pe 201 7 – 2019

Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
Din tabelul nr. 10. se deduce că î n anul de baza 201 7 numarul de rotaț ii a fost cu mult sub nivelu l
minim admis, durata medie de încasare a creanț elor pe termen scurt fiind foarte mare (102 zile ). Se
observă însă o reală îmbunătăț ire la nive lul ultimilor doi ani de analiză . 2017 , 42018 , 17
2019 , 9
8 8 8
05101520
2017 2018 2019Evoluția vitezei de rotație a creanțelor totale
2017 -2019
Număr rotații
Minim 8 rotații

33
In ultimul an de analiză creanț ele totale se roteau prin cifra de afaceri de 8,53 ori, recuperându –
se sub forma banească inițială î ntr-un termen mediu de 42 zile. Numă rul de r otații a crescut cu 4,99
rotații față de anul de bază, iar durata medie de încasare a creanțelor a scăzut cu 60 zile față de acelaș i
an. Accelerarea vitezei de rotație a creanțelor totale înseamnă un decalaj favorabil în încasarea
creanțelor din ultimul an de analiză 2019 față de perioada de referință , cu im pact favorabil asupra
lichidităț ilor firmei.
3.2. Analiza gestiunii creanțelor -clienți
Pentru real izarea echilibrului financiar, întreprinderea va trebui să acționeze atât asupra vitezei
de rotaț ie a stocurilor existente, cât ș i asupra creditului comer cial. Creditul comercial se regăseș te în
cadrul societății sub doua forme:
creditul client
creditul furnizor
Rata de gestiune a clienț ilor[8] reflectă relațiile stabilite de î ntreprind ere cu clienții și, indirect,
poziția deținută pe piață față de concurență. Aceasta rata exprimă creditul client acordat de firmă, adică
durata medie în zile de î ncasa re a contravalorii marfurilor vâ ndute d e la beneficiari. Practic indică
decalajul mediu în zile între data facturării și data încasării contravalorii mărfurilor vândute. Valoarea
minimă [9] care asigură o stare acceptab ilă a gestiunii creanțelor față de clienți este de cel putin 12
rotații, care c orespunde unei du rate medii de încasare a creanț elor de 30 de zile.
Rata de gestiune a clienților se exprimă prin:
numărul de rotaț ii:

durata în zile a unei rotaț ii:

34
O viteză de rotație mică înseamnă utilizarea de către clienți pe o perioadă mare de timp a
resurselor in treprinderii, stare nefavorabilă care e ste amplificată dacă tendința vitezei de rotație este
în scădere. În situația în care durata în zile a unei rotații depaseste 30 de zile, înseamnă că
întreprinderea se confruntă cu probleme în ceea ce privește î ncasarea facturilor. Neîncasarea
facturilor în conformitate cu programarea făcută pentru obținerea creanțelor de la clienți va avea
efecte ne gative asupra realizărilor.
Este de recomandat ca încasarea contravalorii factorilor întocmite și transmise beneficiarilor
să se realize ze în mai puțin timp decît o lună altfel entitatea economică sau agentul economic va
ajunge în situație financiară defa vorabilă.
Dacă durata de încasare a creanțelor nu depașeste 30 de zile, atunci întreprinderea se află
intr-o situație favorabilă în cazul î n care viteza de rot ație a creditului client este mai mică decât
viteza de rotaț ie a creditului furnizor.
Mărimea ratei de gestiune a clienților este influențată de:
pozitia î ntreprinderii furnizoare;
relațiile stabilite cu clienț ii (se va acorda un termen mai lung cl iențil or tradiț ionali,
marilor întrepr inderi al caror ciclu de producț ie este important , întreprinderilor
străine care permit întreprinderii să -și dezvolte exportul, întreprinderilor care prezintă garanț ii
serioase);
specificul producț iei;
conjunctura economică ;
politica de credit practicată pe piață (dacă crește rata dobanzii pe piață , durata
creditelor acordate v a scădea; iar dacă scade rata dobanzii pe piațș, efectul va fi creșterea duratei
creditului clienț i).
Politica de credit a firmei trebuie să urmarească , și în cazul acestei societăți comerciale chiar se
urmărește cu exigență sporită, creșterea vânză rilor datorită faptului că aceste vânză ri realizate în fiecare
perioadă analizată, contribuie în mare măsură la creș terea veniturilor din exploatare, a veniturilor

35
financiare precum și a venit urilor excepționale în ultimă istanță, ceea ce spriji nă maximizarea profitului
aface ri. Cu cât valoarea profitului i mpozabil va fi mai mare cu atât cresc și impozitele plătibile la stat.
Din acest punct de vedere are o importanță deosebită și viteza de rotație a creditului -client, tabelul 11.
Tabelul 11 . Viteza de rotaț ie a creditului -client
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Clienț i mii lei 907999 178962 1440484 Cl
2. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180 CA
3. Număr de rotaț ii rotatii 10,32 54,04 11,89 nr=CA/Cl
4. Durata unei rotaț ii zile 35 7 30 dz=(Cl/CA)*360
5. Valoare maximă zile 30 30 30 Max
6. Presiune(+), relaxare( -) mii lei +572767 -752265 -237836 Efect
7. Indicele de creș tere a Cl % 100,00 19,71 158,64 ICl=Cl n/Cl0
8. Indicele de creștere a CA % 100,00 103,19 182,71 ICA=CA n/CA 0
Sursa: Redactare proprie în baza datelor firmei analizate
Nota : In 1998, CA = 5527379 mii lei, Cl = 202385 mii lei ⇒ nr = 27,31 rotatii, d z =13 zile.
Figura 11. Evoluția vitezei de rotaț ie a creditului -client, durata de rotație

Sursa: Redactare proprie în baza datelor firmei analizate
Pe par cursul celor trei ani de analiză viteza de rotaț ie a creditu lui-client are o evoluție oscilantă .
In ultimul an, 201 9 de analiză, creanțele -clienț i se roteau prin cifra d e afaceri de 11,89 ori, recuperâ ndu-010203040
2017 2018 2019Durata de rotație credit -client 2017 -2019
Durata unei rotații
Maxim 30 de zile

36
se într-un termen mediu de 30 de zile. Față de anul de bază 2017 numărul de rotații a crescut cu 1,57
rotații, iar durata medie în zile a unei rotații a scazut cu 5 zi le, ceea ce înseamnă reducerea dura tei medii
de recuperare a creanț elor. Cuantificarea influenței fiecarui factor la evoluția vitezei de rotaț ie a
creditului -client este determinată prin urmă toarele modele factoriale de analiză :
a) Analiza factorială a numarului de rotaț ii a creditului -client
Abaterea absolută a numărului de rotaț ii este:
∆nr = n r1 – nr0 = 11,89 – 10,32 = +1,57 rotatii
Factorii de influenț a sunt:
cifra de afaceri
valoarea clientilor (la sfârș itul perioadei de gestiune)
a1) Influența modifică rii cifrei de afaceri:
rotatii
a2) Influența modificării valorii clienț ilor:
rotatii
Relaț ia de verificare este: ∆n r = ∆n r(CA) ± ∆n r(Cl)
b) Analiza factorială a duratei î n zile a creditului -client
Abaterea absolută a duratei î n zile este:
∆dz = d z1 – dz0 = 30 – 35 = -5 zile
Factorii de influență sunt:

37

cifra de afaceri
valoarea clienț ilor
b1) Influenta modificarii cifrei de afaceri:
zile
b2) Influența modificării valorii clienț ilor:
zile
Relaț ia de verificare este: ∆d z = ∆d z(CA) ± ∆d z(Cl)
În perioada analizată a avut loc o creștere a numărului de rotații a creditului -client cu 1,57 rotații,
respectiv o scădere a duratei de încasare a creanțelor de 5 zile. Creșterea numărului de rotații a clienților
a fost determinată de următoarele modifică ri:
creșterea cifrei de afaceri de la 9372553 mii lei î n anul 201 7 la 17124180 mii lei î n
anul 201 9, respectiv cu 82 ,71%, a determinat sporirea numărului de rotații cu 8,54 rotaț ii;
creșterea creanțelor față de clienți de la 907999 mii lei î n 201 7 la 1440484 mii lei î n
2019, respectiv cu 58,64%, a determinat reducerea numărului de rotații cu 6,97 rotaț ii.
Scăderea dura tei cu 5 zile a fost determinată de: creșterea cifrei de afaceri a determi nat
reducerea duratei medii de încasare a creanț elor cu 16 zile;

creșterea valorii creanț elor a determinat sporirea duratei în zile cu 11 zile.
Încasarea creanț elor cu 5 zile mai repede este un a spect pozitiv pentru gestiunea î ntreprinderii,
cu at ât mai mult cu câ t nu este depaș it nivelul maxim acceptabil (de 30 de zile). Gestionarea valorilor
materiale, cele financiare, dar mai ales a încasării valorii mărfurilor facturate, are întotdeauna un efect
pozitiv asupra performanțelor economico -financiare ale oricărei afaceri. Cu cât creanțele neîncasate
sunt mai mari, cu atât a utonomia puterii financiare este mai limitată, deci necesită exigență sporită.

38
3.3. Analiza gestiunii datoriilor totale
Rata de gesti une a datoriilor curente exprimă durata medie in zile de plată a contravalor ii datoriilor pe
termen scurt (î mprumuturi pe termen scurt, furnizori, clienț i-creditori, alte dato rii). Ea arată de câ te ori,
respectiv în câ te zile, s -ar putea restitui datoriile pe seama cifrei de afaceri.
Relaț iile de calcul sunt:
numărul de rotaț ii:

durata în zile a unei rotații:

Tabelul 12 Viteza de rotaț ie a datoriilor totale pe 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Datorii totale mii lei 2907684 2008079 6071743 Dt
2. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180 CA
3. Număr de rotaț ii rotatii 3,22 4,82 2,82 nr=CA/Dt
4. Durata une i rotaț ii zile 112 75 128 dz=(Dt/CA)*360
5. Valoarea minimă rotații 6,00 6,00 6,00 Min
Sursa: Redactare proprie realizată în baza datelor din bilanț
Valoarea minimă [10] care asigură o stare acceptabilă a gestiunii d atoriilor existente î n 201 9 este
de 6 rotaț ii, care cores punde unei durate medii de p lată a datoriilo r de 60 de zile. Valoarea optimă a
perioadei de decontare este de maxim 30 de zile. Peste această înlesnire de plată firma va suferi o
situație financiară defavorabilă. Există din păcate câteva cazuri și din acestea și în evidențele firmei

39
verificate, dar în general terme nele de plată sunt respectate către toți furnizorii și clienții societății.
Diagrama evoluției vitezei de rotație a datoriilor se poate urmării pe Figura 12.
Figura 12 . Evoluția vitezei de rotaț ie a datoriilor totale

Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
In ultimul an de analiză 2019, datoriile curente se roteau prin cifra de afaceri de 2,82 ori,
recuperându -se sub forma bă nească inițială î ntr-un termen mediu de 128 de zile.
Numărul de rotații a scăzut de la 3,22 rotații î n anul de baza 201 7 la 2,82 rotații î n anul curent
2019 (respectiv cu 0,4 rotaț ii), iar durata medie de recuperare a dator iilor a crescut de la 112 zile î n
2017 la 128 z ile în 201 9 (respectiv cu 16 zile).
Reducerea vitezei de rotație a datoriilor înseamnă creș terea duratei de creditare comercială și
financiară a societăț ii, fapt ce a generat efecte negative asupra firmei, în sensul diminuării eficienț ei
utilizării resurs elor împrumutate ș i atrase. Pentru ultimul an al perioadei analizate durata încasării
creanțelor curente este mult mai mică decât durata de plată a datoriilor curente, însemnâ nd – din acest
punct d e vedere – o relaxare financiară asupra trezoreriei nete.
Având în vedere măsurile luate în 201 9 privind micșorarea duratei încasăr ii creanțelor efectul
pozitiv s -a și constatat imediat, societatea comercială a înregistrat o importantă consolidare financiară. 2017 , 32018 , 5
2019 , 26 6 6
01234567
2017 2018 2019Evolutia vitezei de rotatie a datoriilor totale
2017 -2019
Număr de rotații
Minim (6 rotații)

40
3.4. Analiza gestiunii creditului -furnizor.
Rata de gestiune a furnizorilor [11] reflectă relațiile stabilite cu furnizorii și încrederea pe care
o prezintă î ntreprinderea pentru furnizori.
Aceasta deoar ece creditul furnizor reprezintă pentru întreprindere o sursă de finanț are pe terme n
scurt, care contribuie la creșterea solidității financiare a î ntreprinderii.
Viteza de rotație a furnizorilor exprimă creditu l-furnizor primit de fir mă, adică durata medie în
zile de plată a contravalorii mărfurilor achiziț ionate de la furnizori.
Practic indică decalajul mediu în zile între data facturării și data plății contravalorii mărfurilor
cumpărate. Valoarea minimă [12] care asigură o stare acceptabilă a gestiunii datoriilor față de furn izori
este de cel putin 12 rotaț ii, care cores punde unei durate me dii de plată a facturilor de 30 de zile.
Relaț iile de calcul sunt:
numărul de rotaț ii:

durata in zile a unei rotatii:

În mod practic, deși o viteza mică de rotație permite agentului economic să folosească resursele
furnizorului, această stare poate conduc e la înrautațirea relaț iilor dintre cei doi parteneri.
Creditele furniz or constituie o parte importantă a î ndatoriri lor pe termen scurt, ele finanțâ nd un
procentaj mai m are sau mai mic al stocurilor, în fu ncție de sectorul de activitate. Reducerea vitezei de
rotație a furnizorilor reflectă o stare nefavorabilă pentru întreprindere, cu influențe asupra capacității
de plată a acesteia.
Presiunea financiară asupra firmei scade însa dacă viteza de rotaț ie a c reditului furnizor este
mai mică decâ t viteza de rot ație a creditului client. În tabelul 13 au fost trecute acele valori înregistrate

41
în contabiliatea firmei analizate , care au de asemenea un impact puternic asupra performanțelor afacerii.
Este vorba de ca lcularea și descrierea informațiilor privind viteza de rotație a creditului -furnizor.
Tabelul 13. Viteza de rotatie a creditului -furnizor
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Furnizori mii lei 384851 1018357 3302908 Fz
2. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180 CA
3. Număr de rotaț ii rotații 24,35 9,50 5,18 nr=CA/Fz
4. Durata unei rotaț ii zile 15 38 69 dz=(Fz/CA)*360
5. Valoare maximă zile 30 30 30 Max
6. Presiune(+), relaxare( -) mii lei -104139 +617932 +2568627 Efect
7. Indicele de creș tere a Fz % 100,00 264,61 858,23 IFz=Fz n/Fz 0
8. Indicele de creș tere a CA % 100,00 103,19 182,71 ICA=CA n/CA 0
Sursa: Redactare proprie realizată în baza datelor din bilanț
Nota : In 2016, CA = 5527379 mii lei, Fz = 290668 mii lei
nr = 19,02 rotatii, d z =19 zile.
Figura 13. Evoluția vitezei de rotaț ie a creditului -furnizor

Sursa: Redactare proprie realizată în baza datelor din bilanț
În anul 201 9 datoriile față de furnizori se roteau prin cifr a de afaceri de 5,18 ori, achitându -se
într-un termen mediu de 69 de zile . Aceste termene de achitare a datoriilor puteau să fie și mai bune. 153869
050100
2017 2018 2019Vitezei de rotație a creditului -furnizor 2017 –
2019
Durata unei rotații
Max(30 de zile)

42
Numărul de rotaț ii a scăzut de la 24,35 rotații în anul de referință la 5,18 rotații î n anul 201 9,
iar durata medie în zile a unei rotații a crescut de la 15 zile î n 201 7 la 69 de zile î n 201 9, ceea ce
înseamnă creș terea duratei medii de achitare a d atoriilor comerciale.
Reducerea vitezei de rotaț ie a creditului -furnizor a generat efecte negative asupra trezoreriei,
respectiv o presiune financiară de 2568627 mii lei.
Din tabelul nr. 13 se poate observa că tendinț a duratei medii î n zile de achitare a c reditului
comercial este de creștere (situaâdu -se în ultimul an mult peste durata normala de decontar e de 30 de
zile), aceasta situație fiind un semnal că firma se confruntă cu greutăți de plată (lipsă de lichidităț i),
putând genera înrautățire a relaț iilor cu furnizorii.
De reținut este faptul că, în situația în care cumpărătorul se găsește în poziție dominantă față de
furnizor, el poate negocia credite furnizor avantajoase.
Situația comparativă a creanțelor clienți ș i a datoriilor comerciale prezentată în tabelul nr. 14
arată că durata credit ului-furnizor este mai mare decâ t durata creditului -client, reflectâ nd din acest
punct de vedere un exceden t de resurse financiare pentru î ntreprindere [13].
Situația comparativă a creditului -client ș i a creditului -furnizor
Tabelul 14 . Situația comparativă a creditului -client ș i a creditului -furnizor , 2017 – 2019
Tipul de credit
Indicator CREDITUL -CLIENT CREDITUL -FURNIZOR
nr 11,89 rotatii 5,18 rotatii
dz 30 zile 69 zile
Sursa: Redactare proprie realizată în baza datelor din bilanț
Pentru a putea măsura influența factorilor asupra modificării vitezei de rotaț ie a furnizorilor, se
folosesc următoarele două modele de analiză factorială:

43
a) Analiza factorială a numărului de rotaț ii a creditului -furnizor
Abaterea absolută a numărului de rotaț ii este:
Δnr = n r1 – nr0 = 5,18 – 24,35 = -19,17 rotatii
Factorii de influență sunt:
cifra de afaceri
valoarea furnizorilor (la sfârș itul perioadei de gestiune)
a1) Influența modifică rii cifrei de afaceri:
rotatii
a2) Influența modifică rii valorii furnizorilor:
rotatii
Relaț ia de verificare este: Δn r = Δn r (CA) ± Δn r(Fz)
b) Analiza factorială a duratei în zile a unei rotaț ii
Abaterea absolută a duratei î n zile este:
Δdz = d z1 – dz0 = 69 – 15 = +54 zile
Factorii de influență sunt:
cifra de afaceri
valoarea furnizorilor

44
b1) Influenț a modificarii cifrei de afaceri:
zile
b2) Influenta modifică rii valorii furnizorilor:
zile
Relaț ia de verificare este: Δd z = Δd z (CA) ± Δd z(Fz)
În perioada analizata ă a avut loc o reducere a numărului de rotaț ii a cr editului -furnizor cu 19,17
rotații, respectiv o creștere a duratei de plată a obligaț iilor comerciale cu 54 de zile.
Reducerea numă rului de rotaț ii a furnizorilor a avut urmă toarele cauze:
creșterea cifrei de afaceri de la 9372553 mii lei în anul de referință 2017 la 17124180 mii lei
în anul 201 9, respectiv cu 82 ,71%, a determinat sporirea numă rului d e rotații cu 20,14 rotaț ii;
creșterea obligațiilor față de furnizori de la 384851 mii lei î n 201 7 la 3302908 mii lei î n
2019, respectiv cu 758, 23%, a determinat reducerea numărului de rotații cu 39,31 rotaț ii.
Creșterea duratei în zile a unei rotaț ii a fost determinată de:
creșterea cifrei de afaceri a generat reducerea duratei medii de achitare a datoriilor
comerciale cu 7 zile;
creșterea valorii furnizorilor a determinat sporirea duratei medii de plata cu 61 de zile.
Durata de plată a furnizorilo r în perioada curentă (69 de zile) se menț ine la un nivel mult peste
durata normală de decontare (30 de zile). Această situație poate fi provocată de lipsa de disponibilități
pentru plata obligaț iilor curente, ceea ce poate genera întreruperea livră rilor d e către furnizori și
blocarea procesului de producție (cu excepția situației în care această întarziere este rezultatul unor
înțelegeri prealabile ale managementului î ntreprinderii cu furnizorii).

45
CAPITOLUL 4
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL SC. SPECIALCON STRUCT & SERVICII SRL
Realizarea consecventă a obiectivului major al î ntreprinderii, respectiv maximizarea valorii sale
patrimoniale, poate avea loc numai în condițiile unei activități profitabile și de menț inere a echilibrului
financiar.
Problema echilibrului financi ar, percepută ca o condiție necesară bunei derulă ri a proces ului
productiv, este considerată o problemă cheie a managementului.
Rezolvarea ei constă în modul în care se realizează corelaț ia din tre exigib ilitatea resurselor de
capital ș i lichiditatea activelor.
Echilibrul financiar al î ntreprinderii [14] rezultă tocmai d in confruntarea permanentă a duratei
plasamentelor de capital în active cu exigibilitatea datoriilor.
Aprecierea echilibrului financiar s e poate realiza cu ajutorul urmă torilor indicatori:
fondul de rulment – reflec ta echilibrul pe termen lung, când se compară capitalul permanent
cu activele imobilizate;
nevoia de fond de rulment – reflecta echilibrul curent, când se compară activele circulante
cu obligaț iile pe termen scurt;
trezor eria – reflectă echilibrul pe termen scurt, când se compară fondul de rulment cu nevoia
de fond de rulment.
Menț inerea echilibrului financiar este un obiectiv per manent al politicii financiare și poate fi
considerat atins când exercițiul financiar se î nche ie cu trezorerie pozitivă .
4.1. Fondul de rulment
Fondul de rulment are o importanță deosebită în derularea eficientă a activităților de producție și a
serviziilor efectuate. Fondul de rulment este partea di n capitalul permanent care depășeș te valoarea
imobilizărilor nete și este destinată finanță rii activelor circ ulante.

46
Fondul d e rulment mai poate fi definit ș i ca excedentul de active circulante peste valoarea
datoriilor pe termen scurt.
Altfel spus, fondul de rulment al agentului economic reprezintă excedentul de res urse financiare
care se degaja î n urma acoper irii activelor perma nente din resursele permanente ș i care poate fi folosit
pentru finanț area nevoilor curente. Aceste nevoi curente pot fi foarte variate funcție de cerințele
programelor strategice economico -financiare dar tot atât de important este și as igurarea necesităților
materiale în vederea satisfacerii nevoilor interne și ale consumatorilor.
Practic fondul de rulment este partea di n capitalul permanent care depășește valoarea
imobiliză rilor nete și este destinată finanță rii activelor circulante.
Din punctul de vedere al gestiunii financiare reprezintă :
marja de securitate privind finanț area activelor circulante;
cota de autonomie financiară .
Fondul de rulment este compus din:
fondul de rulment propriu , care reprezintă partea din capitalurile proprii care depășesc
valoarea imobilizărilor nete și care sunt destinate finanță rii activelor circulante);
fondul de rulment stră in, care pune în evidență participarea î mprumuturilor pe t ermen
mediu și lung la finanț area activelor circul ante.
Există două modalităț i de ca lcul pentru fondul de rulment, ș i anume:
a) porn ind de la partea de sus a bilanț ului, ca diferență între capitalul permanent ș i activele
imobilizate nete:
FR = CP – Ain
b) porn ind de la partea de jos a bilanț ului, ca diferență între activele circulante ș i datoriile totale
pe termen scurt (obligaț ii de exploatare + datorii financiare pe termen scurt):
FR = Ac – DTS

47
Posibilitățile de creștere a f ondul ui de rulment precum și calculele care arată o evoluție pozitivă la
entitatea economică analizată pe perioada 2017 – 2019 s unt cuprinse în tabelul nr. 15 , de mai jos.
Tabelul 15 . Fondul de rulment 2017 – 2019
Nr. crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Capital permanent mii lei 2482749 2364103 5979067 CP
2. Active imobilizate nete mii lei 1908095 2565642 6077866 Ain
3. Capital propriu mii lei 2482749 2364103 5979067 Cpr
4. Fond de rulment mii lei 574654 -201539 -98799 FR=CP -Ain
5. FR propriu mii lei 574654 -201539 -98799 FRp=Cpr -Ain
6. FR stră in mii lei 0 0 0 FRs=FR -FRp
7. Indicele de creș tere a CP % 100,00 95,22 240,82 ICP=CP n/CP 0
8. Indicele de creș tere a Ain % 100,00 134,46 318,53 IAin=Ain n/Ain 0
9. Indicele de creș tere a FR % 100,00 – – IFR=FR n/FR 0
10. Ponderea FR î n CP % 23,15 – – Pfr=FR/CP
11. Finanț area Ac din FR % 16,50 – – Rfac=FR/Ac
12. Valoarea optimă mii lei 3124184 3223992 5708060 Opt=1/3*CA
Sursa: Redactare proprie realizată în baza datelor din bilanț
În anul de baza 201 7, fondu l de rulment este pozitiv, cifrându -se la o valoare absolută de 574654
mii lei. Această situație este favorabilă deoarec e capitalurile permanente finanțează parțial activele
circulante, după finanțarea integral ă a imobiliză rilor nete, astfel:
pentru finanț area activelor imobilizate 1908095 mii lei (76,85%);
pentru finanț area activelor circulante 574654 mii lei.
În primul an, ca urmare a f ondului de rulment pozitiv, se înregistrează un excedent de lic hidități
potenț iale (active circulante) asupra exigibilităților potenț iale pe termen scurt (da torii pe termen scurt).
Totodată, sub aspectul solvabilității sale, întreprinderea dispune de o marjă de securitate care o poate

48
proteja – parțial sau integral – de efectele perturbării ciclului de încasări și plăț i. În ultimii doi ani ai
perioadei analizate se înregistrează valori negative, care reflectă utilizarea unei părț i din datoriile pe
termen scurt pentru acoperirea activelor imobilizate nete (contrar principiilor de finanț are[15]). Aceasta
situație î n care acti vele circulante transformabile în lichidităț i sunt insuficiente pentru acoperirea
datoriil or pe termen scurt este o situație de dezechilibru care reflectă o stare nefavorabilă sub aspectul
solvabilității. În acest caz se impun intervenț ii cor ectoare, respectiv accelerarea încasărilor, încetinirea
plăților, apelarea la împrumuturi pe termen scurt, creș terea capitalurilor proprii, reducerea activelor
imobilizate.
Figura 15. Evoluț ia fondului de rulment 2017 – 2019

Sursa: Redactare proprie realizată în baza datelor din bilanț
Comparând valorile obț inute cu o valoare considerată optimă [16] (1/3 d in cifra de afaceri) se
constată că nivelul înregistrat de întreprindere î n cei trei ani ai perioa dei de analiză / 201 7/2018/2019,
este mult sub nivelul optim, situația fiind negativă din acest punct de vedere.
4.2. Necesarul de fond de rulment
Necesar ul de fond de rulment reprezintă partea din activ ele circulante ce trebuie finanț ate din resurse
stabile. Reprezintă exced entul de nevoi ciclice de finanțare rămase după acoperirea activelor curen te
pe seama resurselor curente și care vor trebui să fie acoperite din resurse permanente. 2017 , 574
2018 , -201 2019 , -98
-300-200-1000100200300400500600700
2017 2018 2019Evoluția fondului de rulment
2017 -2019
Fond de rulment
Optim(mii lei)

49
Practic reprezintă partea din ac tivele ciclice ce trebuie finanț ate din resurse stabile. Mult mai precis,
necesarul de fond de rulment este definit ca diferența dintre necesitățile de finanț are a ciclului de
exploatar e și datoriile de exploatare.
Relaț ia de calcul a necesarului de fond de rulment este:
NFR = Active cic lice – Pasive ciclice
NFR = (Ac tive circulante – Disponibilități ș i plasamente) – [Obligaț ii pe termen scurt –
(Credite curente + Soldul creditor la banci)]
NFR = Stocuri + Creanț e – Datorii pe termen scurt
În tabelul de mai jos pot fi văzute informațiile referitoare la Necesarul de fond de rulment (NFR) .
Tabelul 16 . Necesarul de fond de rulment 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Stocuri mii lei 128345 0 2860179 St
2. Creanț e mii lei 2644492 565838 2006790 Cr
3. Datorii pe term.scurt mii lei 2907684 2008079 6071743 DTS
4. Neces fond rulment mii lei -134847 -1442241 -1204774 NFR=(St+Cr) -DTS
5. Ind de creș tere NFR % – – – INFR=NFR n/NFR 0
6. Valoarea optima mii lei 1405883 1450796 2568627 Opt=15%*CA
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
Pe parcursul î ntregii perioade de anali za nevoia de fond de rulment a î nregistrat valori negative,
reflectâ nd un surplus de surse temporare î n raport cu nevoile tempora re; acest lucru s -a datorat creșterii
într-un ritm ma i rapid a pasivelor ciclice față de activele ciclice. Situația este negativă, fiind reflectată
de creșterea insuficientă a vitezei de rotaț ie a c reanț elor, comparativ cu valoarea minimă admisibilă .
De asemenea, dacă se compară valorile obținute cu valoarea optimă [17] (10-15% din cifra de
afaceri) se observă că acestea sunt mult mai mici decât nivelul optim, situația fiind nefavorabilă ș i din
acest punct de vedere. Managementul societății comerciale va trebui ca în baza recomandărilor făcute

50
la concluzii și propuneri puse la dispoziția prop rietarilor -acționari, să acționeze cât mai urgent în
vederea schimbării situației existente, ce se regăsesc în funcționarea afacerii din punctul de vedere al
evoluției necesarului de fond de rulment.
Figura 16 . Eoluția necesară privind fondul de rulment

Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
4.3. Trezoreria net ă
Pentru orice societate comercială insuficiența lichidităților reprezintă o preocupare permanentă de care
depinde menținerea sa î n afaceri. De aceea, managementul performant al trezore riei poate accelera
fluxurile bănești din circuitul unei afaceri și poate asigura, pe aceasta bază, o reală profitabilitate a
firmei.
Fiind legată de activitatea de exp loatare (aprovizionare – producț ie – desfacere – realizare),
trezor eria reprezintă segmentul cel mai dinamic al gestiunii financiare pe termen scurt a firmei. D e
nivelul la care se organizează și se desfașoară managementul trezoreriei depinde echili brul financiar pe
termen scurt și deci eficiența întregii activităț i a age ntului economic [18].
Trezoreria ocazionează intersecția tuturor operațiunilor financiare care rezultă din desfăș urarea
întregii ac tivităț i economico -financiare a firmei. Aici se regăsesc toate încasarile și plăț ile unei anumite
perioade de gestiune, indiferent ca acestea se referă la investiț iile pe termen lung sau la activitatea
curenta de productie. Ele sunt urmărite de c ătre birourile de resort și ori de câte ori este necesar se fac
intervențiile inpuse de situația respectivă, cu scopul îmbunătățirii rezultatelor economico -financiare. 2017 , 1402018 , 1452019 , 256
-200-1000100200300
2017 2018 2019Eoluția necesară privind fondul de rulment
2017 -2019
NFR (mii lei)
optim

51
Trezoreria netă pune în evidență modul de realizare a tuturor ciclurilor financiare ale firmei,
semnificâ nd surplusul de lichidități ce se degaja la sfârș itul perioadei de gestiune, adică reala capacitate
a firmei de a investi. Trezoreria netă reprezintă disponibilitățile bănești rămase la dispoziț ia firmei
rezultate din activitatea desfaș urată pe parcursul un ui exerciț iu financiar.
Altfel spus, este diferența dintre fondul de rulment ș i necesarul de fond de rulment, re spectiv
excedentul de lichidități ramase după acoperirea e xcedentului de nevoi ciclice (rămase neacoperite) de
către excedentul de resurse perm anente.Trezoreria netă se poate determina în două modalități, ș i anume:
a) ca diferența intre fondul de rulment ș i necesarul de fond de rulment:
TN = FR – NFR
b) ca diferența între disponibilități bănești (și plasament e) și î mprumuturile pe termen scurt
(credite curente + soldul cred itor al conturilor curente la bă nci):
TN = Db – ITS
Tabelul 17 . Trezoreria neta 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Fond de rulment mii lei 574654 -201539 -98799 FR
2. NFR mii lei -134847 -1442241 -1204774 NFR
3. Trezoreria netă mii lei +439807 +1240702 +1105975 TN = FR – NFR
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
Pe parcursul întregii perioade analizate se înregistrează o trezorerie poz itivă și cu tendință
oscilantă (în creștere de la anul de bază la anul 2019), reflectâ nd un surplus de fond de rulment față de
nevoia de fond de rulment.
Trezoreria pozitivă semnificș faptul că excedentul de finantare se regăseș te sub forma
disponibilit ăților băneș ti proprii (din conturi bancare și din casă). Din acest punct de vedere
întreprinderea analizată, respectiv SC Specialconstruct & Servicii Srl, Brașov se găsește î ntr-o

52
situație favorab ilă, caracterizată prin autonomie financiară ș i echilibru financiar pe termen scurt.
Informațiile cuprinse în tabelul de mai sus sun t prezentate și în figura nr 17.
Figura 17 . Evoluț ia trezoreriei nete (TN)

Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
Formula de calcul pentru trezoreria netă, arată în felul următor: TN = FR – NFR
4.4. Ratele de finanț are
Ratele de finanțare pun în evidență modalitatile de finanțare a investițiilor î ntreprinderii, care po t fi
strategice, de exploatare ș i de echilibru.
a) Rata de finanț are a activelor imobilizate din surse permanente (Rf ai) exprimă
măsura î n care activele i mobilizate, la valoarea lor netă, sunt finanț ate din capitaluri permanente.
b) Rata de finanț are a activelor imobilizate din capitalul propriu (Rf aip) exprimă
gradul î n care capitalul propriu participă la finanț area activelor imobilizate.

c) Rata de finanț are a nevoii de fond de rulment

Acest indicator economico -financiar (Rf NFR) măsoara proporția î n care necesarul de fond de
rulment este acoperit pe seama surselor permanente (respectiv din fondul de rulment, fără de care
activitatea unităților sau secțiilor de producție și de servicii, aparținând agentului economic, nu ar putea 4391240 1105
050010001500
2017 2018 2019Trezoreria netă 2017 -2019
Trezoreria netă(mii lei)

53
funcționa eficient). În tabelul cu numărul 18, de mai jos, sunt înșirate și prezentate calculele efectuate
în timpul analizei realiz ate, pentru determinarea Ratelor de finanț are pe perioada analizată de trei ani.
Tabelul 18 . Ratele de finanțare pe 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Capital permanent mii lei 2482749 2364103 5979067 CP
2. Active imobilizate mii lei 1908095 2565642 6077866 Ain
3. Rata de finanț are a Ai din
surse permanente % 130,12 92,14 98,37 Rfai=CP/Ai
4. Capital propriu mii lei 2482749 2364103 5979067 Cpr
5. Active imobilizate mii lei 1908095 2565642 6077866 Ai
6. Rata de fin a Ai din Cpr % 130,12 92,14 98,37 Rfaip=Cpr/Ai
7. Fond de rulment mii lei 574654 -201539 -98799 FR
8. Necesar de FR mii lei -134847 -1442241 -1204774 NFR
9. Rata de finanț are a NFR % -426,15 13,97 8,20 RfNFR=FR/NFR
10. Indice de creș tere a CP % 100,00 95,22 240,82 ICP=CP n/CP 0
11. Indice de creș tere a Ai % 100,00 134,46 318,53 IAi=Ai n/Ai 0
12. Indice de creș tere a Cpr % 100,00 95,22 240,82 ICpr=Cpr n/Cpr 0
13. Indice de creș tere a Rf ai % 100,00 70,81 75,60 IRfai=Rf ain/Rf ai0
14. Indice de creș tere a Rf aip % 100,00 70,81 75,60 IRfaip=Rf aipn/Rf aip0
15. Indice de creș tere a Rf NFR % – – – IRfNFR =Rf NFRn/Rf NFR0
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
În timpul efectuării analizelor de specialitate cu scopul stabilirii diagnozei economico –
financiare au fost identificate mai multe puncte forte și de asemenea au ieșit la iveală tot atâtea aspecte
slabe î n ceea ce privește managementul contabil -financiar precum și managementul general al afcerii.
Referitor la rezultatele calculate și cuprinse în tabelul de mai sus, o primă observaț ie care se impune
este coincidenta ratei de finanț are a activelor imobilizat e din su rse permanente cu rata de finanț are a

54
activelor imobilizate din capitalul propriu, ca urmare a faptului ca sursele permanente sunt egale cu
sursele proprii ale firmei. În anul de baza fiind anul 2017, în acest an există următoarea situaț ie:
Rfai = 130,12% > 100%, ceea ce înseamnă că activele stabile sunt finanț ate integral din surse
stabile, existâ nd un surplus de surse permanente care constituie fondul de rulment global.
Rfai=CP/Ai
Rfaip = 130,12% > 100%, semnificând faptul că activele imobilizate sunt finanț ate integra l
din capitalul propriu (realizâ ndu-se cel mai mic cost al capitalului) și există fond de rulment
propriu.
Rfaip=Cpr/Ai
RfNFR = -426,15% < 100%, reflectâ nd faptul ca necesarul de fond de rulment este finanțat
parțial pe seama fondului de rulment și parț ial pe seama datoriilor pe termen scurt.
RfNFR=FR/NFR
In anii 201 8 si 201 9 situația ratelor de finanțare este urmă toarea:
Rfai < 100%, ceea ce înseamnă că activele stabile sunt finanțate parț ial din surse
ciclice, fondul de rulment fiind negativ.
Rfai=CP/Ai 92,14/2018, 98,37/2019
Rfaip < 100%, semnificând faptul că activele imobilizate sunt finanțate numai parț ial
pe sea ma capitalului propriu, diferența fiind finanțată pe seama surselor ciclice, fondul de
rulment fiind negativ.
Rfaip=Cpr/Ai 92,14/2018, 98,37/2019

RfNFR > 100%, reflectând faptul că necesarul de fond de rulment este asigura t prin
capitalul permanent, creându -se trezorerie netă pozitivă .
RfNFR=FR/NFR 13,97/2018, 8,20/2019

55
CAPITOLUL 5
ANALIZA BONITĂȚ II FINANCIARE A SC. SPECIALCONSTRUCT & SERVICII SRL
Analiza bonității financiare urmărește reflectarea capacității de plată a datoriilor firmei la diferite
termene. Bonitatea se analizează din trei puncte de vedere:
din punctul de vedere al lichidităț ii, care r eflectă capacitatea de plată a datoriilor pe termen
scurt;
din p unctul de vedere al solvabilității, care reflectă capacitatea de plată a dat oriilor totale pe
termen mediu ș i lung;
din punctul de vedere al ratelor de bonitate.
Instrumentul informaț ional utilizat în analiza bonității financiare este bil anțul financiar.
5.1. Analiza lichidităț ii firmei
Pentru a putea desfășura o activitate corespunzătoare și realizarea obiectivelor generale și
specifice ale firmei este nevoie mereu de bani lichizi. Capacitatea financiară a unei societati comerciale
sau entități economice de a -și plăti datoriile rezidă în totdeauna î n lichiditatea activelor sale aflate în
patrimoniul acesteia. Decalajul î ntre termenel e de lichiditate ale activelor ă i cele de exigibilitate ale
datoriilor este principala cauz ă a insolvabilităț ii.
Lichiditatea, în sens general, este definită ca fiind caracteristică elementelor pat rimoniale de a
fi transformate î n bani la un moment dat.
In termeni de echilibru financiar, prin lichiditate se întelege c apacitatea intreprinderii de a-și
acoperi obligaț iile pe termen scurt cu ajutorul activelor circulante.
Pentru a caracteriza lichiditatea întreprinderii se folosesc urmă toarele rate:
• rata lichidităț ii curente;
• rata lichidităț ii rapide;
• rata lichi dității imediate.

56
5.1.1. Analiza lichidit ății curente
Rata lichidității curente (Lc) reflectă capacitatea întreprinderii de a -și acoperi obligaț iile pe
termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoniale de natura activelor circulante î n
lichidităț i.
Cu alte cuvinte: “Lichiditatea curentă este una dintre cele mai importante rat e financiare ale
unei companii și măsoară capacitatea ace steia de a plă ti datoriile pe termen scurt utilizâ nd act ivele
pe termen scurt din bilanț. Se calculează ca rap ort între activele circulante și totalul datoriilor pe
termen scurt . Cu câ t valoarea sa este mai m are, cu atâ t compania are o capacitate mai mare de a -și
plăti datoriile curente fără să apeleze la res urse pe termen lung sau la noi î mprumuturi.
O valoare subunitară înseamnă că firma își finanțează o parte din imobiliză ri prin datorii pe
termen scurt, l ucru care îi creș te riscul de faliment. I n general, o lichiditate curentă mai mică decâ t
0.8 e un semnal negativ. Valoarea optimă pent ru acest indicator este în jur de 1, însă ea poate varia în
funcț ie de sector ul de activitate. Astfel, există sectoare und e lichiditatea optimă este de 2 sau chiar mai
mare, dar și sectoare care funcționează foarte bine cu 1.5 sau uș or sub 1.
Sectoarele u nde lichiditatea curentă poate fi ceva mai mică fără ca acest lucru să aibă un efect
negativ asupra activităț ii sunt cele care presupun o ponder e foarte mare a activelor fixe și o perioadă
mai îndelungată pentru valorificarea produselor, în a caror situați e datoriile curente sunt plătite î n
general din credite pentru acoperirea capitalului de lucru.” (www.tradeville.eu )
Această rată se exprimă ca raport î ntre acti vele circulante (stocuri, creanțe, disponibilități) și
pasivele circulante (obligaț iile pe termen scurt).

Pornind de la principiul ec hilibrului financiar potrivit că ruia activele circulant e (nevoile
temporare) trebuie să aibă permanent o valoare mai mare decat obligaț iile pe termen scurt (resurse
temporare), rata lichidității curente trebuie să fie o mărime supraunitară [19].
Mărimea optimă a lichidității curente este c uprinsă între 1,2 si 2, limita sa minimă (respectiv
nivelul sau asigurator) fiind 1. Este recomandat ca în toate cazurile de analiză să se țină cont de asta.

57
Studii emp irice realizate asupra unui numă r mare d e firme au arătat că , firmele care au avut un
nivel al ratei de lichiditate curentă mai mic de 2-3 pe durata mai multor exerciț ii financiare, au devenit
insolvabile. În tabelul 19 poate fi observată Lichiditatea age ntului economic analizat pe 2017 – 2019 .
Tabelul 19. Lichiditatea curentă 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Active circulante mii lei 3482338 1806540 5972944 Ac=St+Cr+Db
2. Datorii pe termen scurt mii lei 2907684 2008079 6071743 DTS=Datorii din expl.
pe TS+ITS
3. Lichiditatea curenta ă – 1,20 0,90 0,98 Lc=Ac/DTS
4. Val minim acceptabilă – 1,00 1,00 1,00 Min
5. Valoarea
maxim acceptabilă – 2,00 2,00 2,00 Max
6. Indicele de creș tere a Ac % 100,00 51,88 171,52 IAc=Ac n/Ac 0
7. Indicele de cre ștere a DTS % 100,00 69,06 208,82 IDTS=DTS n/DTS 0
8. Indicele de creș tere a Lc – 1,00 0,75 0,82 ILc=Lc n/Lc 0
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
De-a lungul celor trei ani de analiză , lichiditatea curentă a manifestat o tendință oscilantă . În
anul de baza 201 7 indicatorul a î nregistrat un n ivel asigurator (de 1,20), dar în ceilalți doi ani valorile
obținute au fost sub valoarea minimă; situația întreprinderii în ultimii doi ani este riscantă, ea
înregistrând plăți restante și influență asupr a fluxurilor bănești ș i financiare ale firmei.
Lichiditatea curentă a scăzut de la 1,20 în perioada de bază la 0,98 î n perioada 201 9, respectiv
cu 0,22 în mărimi absolute și cu 18% în mărimi relative. Evoluț ia indicatorului a avut drept cauze:
creșterea d atorii lor pe termen scurt cu 108,82% î n 2001 fata de 1999;
DTS=Datorii din expl. pe TS+ITS

58

creșterea activelor circulante cu d oar 171,52% î n 2001 fata de 1999
IAc=Ac n/Ac 0
Valoarea înregistrată î n ultimul an se traduce prin incapacitatea firmei de a-și onora obligaț iile
pe termen scurt din activele curente.
Figura 18. Evoluția lichidităț ii curente 2017 – 2019

Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
5.1.2. Analiza lichiditatii rapide
Rata lichidității rapide (Lr) reflectă capacitatea întreprinderii de a -și onora obligaț iile pe termen scurt
din acele active circulante care pot fi transformate rapid în lichidităț i. În acest fel, din calculul ratei se
elimina ă elementele de active circulante care au un grad de lichiditate redu s sau care presupun
efectuarea anumitor chelt uieli pentru transformarea lor în lichidităț i, respectiv stocurile.
“Conceptul cheie î n acest caz este testarea gradului de colectare a datori ilor curente î n cazul unei
crize majore, presupunând că stocurile de ținute de compania creditată nu au nici o valoare. C a indicii
drastice ale capacității de plată în faț a unei crize de prop ortii, atat lichiditatea curentă, cât și
lichiditatea redusă ”[ www.goldring.ro ]. Această rată se determină ca raport î ntre activele circulante
lichide si pasivele circulante ale afacerilor supuse procedurilor de analiză. 1.20.9 0.9
00.511.522.5
2017 2018 2019Evoluția lichidității curente
2017 –2019
Lich.curentă
Min
Max

59
Mărimea optima a lichidității rapide este cuprinsă î ntre 0,6 0 si 1,00, fiind influențată de corelaț ia
dintr e viteza de rotație a creanțelor și viteza de rotaț ie a furnizorilor. Formula de calcul a Lr este:

Tabelul 20. Lichiditatea rapidă , 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Creanț e mii lei 2644492 565838 2006790 Cr
2. Disponibilităț i mii lei 709501 1240702 1105975 Db
3. Active circ fără stocuri mii lei 3353993 1806540 3112765 A1c = Cr + Db
4. Datorii pe termen scurt mii lei 2907684 2008079 6071743 DTS
5. Lichiditatea rapidă – 1,15 0,90 0,51 Lr=A1c/DTS
6. Val. minim acceptabilă – 0,60 0,60 0,60 Min
7. Val. maxim acceptabilă – 1,00 1,00 1,00 Max
8. Indicele de creș tere a A1c % 100,00 53,86 92,81 IAc=A1cn/A1c0
9. Indicele de creș tere a DTS % 100,00 69,06 208,82 IDTS=DTS n/DTS 0
10. Indicele de creș tere a Lr – 1,00 0,78 0,44 ILr=Lr n/Lr0
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
Tendința manifestată de indicatorul calculat în perioada analizată este de scădere. Î n anii 201 7
și 201 9 valorile î nregistrate de lichiditatea rapidă se află peste nivelul maxim a cceptabil, acest lucru
semnificând incapacitatea firmei de a -și onora datoriile pe termen scurt din activele circulante lichide.

Lichiditatea rapidă a scăzut de la 1,15 în anul de bază la 0,51 în anul 2019, respectiv cu 0,64 în
mărimi absolute ș i cu 56% î n marim i relative. Cauzele au fost urmă toarele:
reducerea activ elor circulante de natura creanțelor și disponibilităților cu 7,19% în perioada
ultimului an de analiză, față de perioada de bază ;

60

creșterea datoriilor pe termen scurt cu 108,82% in anul 201 9 fata de 201 7.
Notă: Lichiditatea curentă și lichiditatea rapidă sunt numai indicatori primari ai lichidității,
deoarece nu iau î n considerare c aracterul rotativ al activelor și pasivelor curente (rotația creanțelor,
stocurilor și a furnizorilor – denumiți ș i indicatori secundari de lichiditate).
Analiza indic atorilor secundari ai lichidității permite aprecierea capacităț ii firmei de a co ntrola
activitatea sa comercială țn do uă feluri:
abilitatea de a controla și corela mărimea stocurilor cu nivelul vânză rilor
abilitatea de a corela politic a de credit comercial practicată în relația cu clienții cu decalajele
de plată a facturilor acceptate de furnizorii firmei.
5.1.3. Analiza lichiditatii immediate
Rata lichidității imediate (Li) reflectă capacitatea întreprinderii de a -și plăti obligaț iile pe termen
scurt din disponibilități, calculându -se ca raport între disponibili tăți și obligații pe termen scurt.
Valoarea acestui indicator trebuie să fie cuprinsă î ntre 0,20 si 0,30.
Tabelul 21 . Lichiditatea imediată, 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Disponibilităț i mii lei 709501 1240702 1105975 Db
2. Datorii pe termen scurt mii lei 2907684 2008079 6071743 DTS
3. Lichiditatea imediată – 0,24 0,62 0,18 Li = Db / DTS
4. Val. minim acceptabilă – 0,20 0,20 0,20 Min
5. Val. maxim acceptabilă – 0,30 0,30 0,30 Max
6. Indicele de creș tere a Db % 100,00 174,87 155,88 IDb=Db n/Db 0
7. Indicele de creș tere a DTS % 100,00 69,06 208,82 IDTS=DTS n/DTS 0
8. Indicele de creș tere a Li – 1,00 2,58 0,75 ILi=Li n/Li0
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț

61
Lichiditatea imediată a scăzut de la 0,24 în anul de baza la 0,18 în anul 2019, ceea ce înseamnă
o reducere cu 0,60 în marimi absolute și cu 25% în mă rimi relative. În continuare pe Figura cu numărul
19 se poate urmării diagrama Evolutia lichidităț ii imediate pentru anii verificați, adică 2017 – 2019.
Figura 19 . Evolutia lichiditatii imediate , 2017 – 2019

ăSursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
Lichiditatea efectiva a înregistrat o tendință oscilantă de-a lungul celor tr ei ani ai perioadei
analizate. În ultimii doi ani valorile obținute s -au situat în afara valorilor de referință (considerate
normale), firma f iind din acest punct de vedere într -o poziție nefavorabilă (existând pericolul apariției
incapacităț ii de pl ată).
Cauza a fost devansarea ritmului de creștere a disponibilităților bănești (55,88%) de ritmul de
creștere a dato riilor pe termen scurt (108,82%) cu 52,94% (108,82% – 55,88% = 52,94%).
5.2. Analiza solvabilităț ii
Solvabilitatea reflectă capacitatea î ntreprinderii de a -și onora obligațiile pe termen mediu și lung,
de a asigura sursele bănești capabile să susțină conti nuitatea exploată rii pe termen lung. În funcț ie
de nivelul la care se consideră obligațiile pe termen mediu ș i lung, se pot consti tui patru rate de
solvabilitate. Aceste rate de solvabilitate constituite sunt următoarele: 0.240.62
0.182017 , 0.2 2018 , 0.2
2019 , 0.20.3 0.3 0.3
00.10.20.30.40.50.60.7
2017 2018 2019Evoluția lichidității imediate
2017 -2019
Li
Min
Max

62
a) solvabilitatea patrimoniala (SP) exprimă gradul în care capitalul social asigură acoperirea
obligațiilor de plată pe termen lung (creditele pe termen lung + aportul acționarilor), determinându -se
cu relaț ia:

unde: CS – capital social, ITML – împrumuturi pe termen mediu și lung
Nivelul asiguratoriu pentru această rată este cuprins între 40 – 60%, limita minimă admisă fiind
considerată 30%. In acest studiu de caz, ca urmare a politicii firmei de neapel are la credite pe termen
mediu ș i lung, solvabilitatea patrimonială este de 100% în toț i cei trei ani ai perioadei analizate.
b) gradul de acoperire a serviciului datoriei (gSD) arată măsura în care întreprinderea acoperă
rata creditelor pe termen l ung – respectiv dobanda aferentă – din profit și amortizare, considerându -se
că menirea creditului este de creștere a eficienței, iar întreprinderea trebuie să dovedească posibilitatea
rambursă rii lui din veniturile viitoare.
Relaț ia de calcul este:
unde:
PN – profitul net
A – amortizarea
D – dividendele
RC – rata de rambursare a creditului pe termen mediu si lung
DC – dobanda scadenta aferenta creditului
Este de remarcat faptul că, deoarece p e parcursul perioadei de analiză SC. Specialconstruct
& Servicii Srl din Brașov, nu a contractat împrumuturi pe termen mediu ș i lung, calculul gradului de
acoperire a serviciului datoriei nu prezintă relevanță .

63
c) solvabilitatea generală (Sg) expri mă gradul de acoperire a datoriilor totale către terți
(indiferent de termen), î n cazul falimentului, d in activele totale. Se determină cu relaț ia:

unde:
AT – active totale
DTS – datorii pe termen scurt
ITML – împrumuturi pe termen m ediu ș i lung
Dob – dobanzi totale aferente creditelor
Dt – datorii totale
Mărimea as iguratorie a ratei este cuprinsă între 3 si 4, deoarece în caz de lichidare a
întreprinderii valoa rea de lichidare este inferioară valorii contabile , înregustrate în documente.
Mărimea minimă admisibilă este de 1,66.
În strânsă corelație cu acest indicator se află raportul de solvabilitate (Rs), care exprimă
ponderea activului net contabil în activul total, determinându -se cu ajutorul relaț iei:

unde: Anc – activul net contabil (este activul negrefat de datorii)
AT – activul total
Nivelul minim acceptabil al acestui indicator este de 35%.
Solvabilitatea generală . De-a lungul perioadei a nalizate solvabilitatea generală a înregistrat o
tendință oscilantă. Î ntrep rinderea se afla intr -o situație pozitivă, ca urmare a faptului că indicele de

64
solvabilitate generală s-a situat peste nivelul minim admisibil de 1,66, societatea comercială pe perioada
verificată cu ocazia cercetării, nefiind nici un mome nt in pericolul a pariției incapacitatii de plată .
Tabel 22 . Solvabilitatea generală pe perioada analizată, 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Activ total mii lei 5390433 4372182 12050810 AT
2. Datorii totale mii lei 2907684 2008079 6071743 Dt
3. Activ net contabil mii lei 2482749 2364103 5979067 Anc=AT -Dt
4. Solvabilitatea generala – 1,85 2,18 1,98 Sg=AT/Dt
5. Val. minim admisibilă – 1,66 1,66 1,66 Min
6. Indicele de creș tere a AT % 100,00 81,11 223,56 IAT=AT n/AT 0
7. Indicele de creș tere a Dt % 100,00 69,06 208,82 IDt=Dt n/Dt 0
8. Indicele de creș tere a Sg – 1,00 1,18 1,07 ISg=Sg n/Sg 0
9. Raportul de solvabilitate % 46,06 54,07 49,62 Rs=Anc/AT
10. Val. minim admisibilă % 35,00 35,00 35,00 Min
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
Diagrama datelor identificate privind solvabilitatea general ă este prezentată în Figura cu numărul 20.
Figura 20 . Evoluția solvabilităț ii generale , 2017 – 2019

Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț 2017 , 1.852018 , 2.18
2019 , 1.98
1.61.822.22.4
2017 2018 2019Solvabilitatea generală
2017 -2019
Solv.…

65
Solvabilitatea gen erală a crescut de la 1,85 î n anul de baza 201 7 la 1,98 în anul 2019, respectiv
cu 7%. Cauza a f ost devansarea ritmului de creș tere a dat oriilor totale de ritmul de creș tere a activului
total (IAT > IDt), astfel:
activul total a crescut cu 123,56 % în anul 2019 față de anul de bază ;
datoriile tot ale au crescut cu doar 108,82% în anul 2019 față de anul de bază .
Situația pozitivă a firmei, din p unctul de vedere al solvabilității, este reflectată ș i de raportul de
solvabilitate, care pe parcursu l celor trei ani de analiză a inregistrat valori peste nivelul minim
acceptabil și care a crescut de la 46,06% î n 201 7 la 49,62% in 201 9, respectiv cu 3,56% în mărimi
absolute și cu 7,73% î n marimi relative (I Rs = Rs n/Rs 0 * 100 = 107,73%). Astfel, in anul 201 9 activul
net contabil (negrefat de datorii) reprezen ta 49,62% din activul total, avâ nd efe cte pozitive asupra
solvabilității generale a î ntreprinderii.
d) capacitatea de rambursare a datoriilor la termen (Crd) arata măsura ăn care sursele
potenț iale de autofinanț are degajate din activitatea firmei poate acoperi datoriile totale.
Acest indicator priveș te solvabi litatea din perspectiva dinamică și se determină cu relația:

unde:
Caf – capacitatea de autofinanț are
Dt – datorii totale
Nivelul minim ac ceptabil este de 50% ( corespunzând achitării datoriilor î ntr-un termen de 2
ani ), sub acest nivel firma aflându -se în pericolul incapacității de plată , iar nivelul cel optim în cadrul
proceselor de analiză este considerat de 100%.
Capacitatea de autofinanț are (Caf) este un surplus monetar global , al societăților comerciale
verificate din punc de vedere financiar, rezultat din confrun tarea veniturilor care generează încasă ri cu
cheltuielile care generează plăț i din intreaga activitate a firmei, î n decursul unui exercitiu financiar.

66
Capacitatea de autofinanț are (Caf) reprezintă lichiditățile potenț iale generate de î ntreag a
activitate pe peri oada exercițiului, care rămân la dispoziț ia firmei analizate ș i care p ot fi folosite pentru
autofinanț are.
Altfel spus, capacitatea de autofinanțare este o sursă stabilă generată de activitatea fiecarui agent
economic, put ând fi utilizată la finanțarea investiț iilor, rambursarea î mprumuturilor sau remunerarea
acționarilor societăț ii prin plata dividendelor rep artizate acestora. Se calculează cu ajutorul relaț iei:
Caf = Profit net + Cheltuieli calculate – Venituri calculate =
Profit net + Amortizări ș i provizioane constituite – Provizioa ne reluate la venituri – Subvenții
de exploatare + Valoarea netă contabilă a activelor cedate – Venituri din cedarea activelor .
Tabel 23 . Capacitatea de autofinanț are pe 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Profit net mii lei 2865367 1281115 1926165 PN
2. Cheltuieli cu amortiză ri si
provizioane mii lei 416445 317793 574910 Chap
3. Venituri din provizioane mii lei 93443 202629 0 Vp
4. Subvenț ii de exploatare mii lei 0 0 0 Se
5. Cheltuieli cu cedarea activelor mii lei 0 0 0 Chca
6. Venituri din cedarea activelor mii lei 0 0 0 Vca
7. Capacitatea de autofinanț are mii lei 3188369 1396279 2501075 Caf= PN+Chap -Vp-
Se+Chca -Vca
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
Capacitatea de autofinanțare a firmei a scăzut de la 3188369 mii lei în perioada de referință
2017 la 2501075 mii lei î n perioada 201 9 (respectiv cu 21,56%), cauza principală fiind diminuarea
profitului net cu 32,78% , ceea ce a fost determinat cu ajutorul următoarei formule de calcul:
(IPN = PN n/PN 0 * 100 = 1926165 / 2865367 * 100 = 67,22%).

67
După cum se poate observa din rezultatul calculelor efectuate capacitatea de autofinanțare a Sc
Specialconstruct & Servicii Srl s-a redus până la 67,22%, ceea ce este de fapt un semnal negativ.
Tabel 24 . Capacitatea de rambursare a datoriilor , 2017 – 2019
Nr. crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Capacitatea
de autofinanț are mii lei 3188369 1396279 2501075 Caf
2. Datorii totale mii lei 2907684 2008079 6071743 Dt
3. Capacitatea de
rambursare a datoriilor % 109,65 69,53 41,19 Crd = Caf/Dt
4. Valoarea -minimă /
acceptabilă % 50,00 50,00 50,00 Min
5. Indicele de creș tere a Caf % 100,00 43,79 78,44 ICaf=Caf n/Caf 0
6. Indicele de creș tere a Dt % 100,00 69,06 208,82 IDt=Dt n/Dt 0
7. Indicele de creș tere a Crd – 100,00 63,41 37,56 ICrd=Crd n/Crd 0
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
Capacitatea de rambursare a datoriilor a înregistrat o tendință descrescă toare de -a lungul
perioadei analizate; ea a scăzut de la 109,65% în anul de baza la 41,19% î n anul 201 9, respectiv cu
62,44%, această evoluție avâ nd drept cauze:
diminuarea capacit ății de autofinanț are cu 21,56% în perioada 2019 față de perioada de bază
verificată ;
creșterea datoriilor totale cu 108,82% î n perioada 201 9 față de perioada de bază .
Este de menționat însă și faptul că d in punctul de vedere al capacitaț ii de rambursare a datoriilor
către creditori, entitatea economică, în concordanță cu informații le identificate din documentele
evidențelor contabile, rapoarte anuale, bilanț, balanțe de verificare , extrase bancare și anexele aferente
acestora, puse la dispoziț ia specialistulului cercetător , de către managerul firmei și biroul de
contabilitate în timpul executării analizei economico -financiare, se incadrează în limitele normale .

68
5.3. Analiza ratelor de bonitate
Pentru analiza bonității financiare a întreprinderii prezintă relevantă ratele de bonitate ale firmei care
sunt următoarele : rata creditelor de trezorerie și rata de prelevare a cheltuielilor financiare .
5.3.1. Rata creditelor de trezorerie
Rata creditelor de trezorerie arata masura in care creditele obținute de la creditorii societății pe
termen scurt , acoperă necesarul de fond de rulment.
Rata creditelor de trezorerie arată partea din necesarul de f ond de rulment care a trebuit să fie
acoperită din credite de trezorerie.
Relaț ia de calcul este:

Tabel 25 . Rata creditelor de trezorerie între 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Imprumuturi
pe termen scurt mii lei 0 0 542100 ITS
2. Necesar de fond
de rulment mii lei -134847 -1442241 -1204774 NFR
3. Rata creditelor
de trezorerie % 0,00 0,00 -45,00 Rct=ITS/NFR
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
Având în vedere faptul că SC SPECIALCONSTRUCT & SERVICII cu sediul central în
municipiul Brașov, î n primii doi ani ai perioadei analizate, adică în 201 7 și 201 8 nu a apelat la credite
pe termen scurt, ca efect pozitiv și benefic pentru întreaga activitat e de producție și servicii, rata

69
creditelor de trezorerie înregistrată în evidențe le contabile a putut să fie nulă. Î n anul 201 9 s-a obț inut
pentru acest indicator o valoare de – 45%, ca urmare a unui necesar de fond de rulment negativ.
5.3.2. Rata de pre levare a cheltuielilor financiare
Rata de prelevare a cheltuielilor financiare arată măsura î n care cheltuielile financiare consumă
numerar din acumulă rile brute din activitatea de exploatare (respectiv din excedentul brut de exploatare
[20]). Formula de calcul este:

Nivelul maxim este de 50%, peste aces t nivel firma aflându -se în pericol de numerar negativ.
Rata de prelevare a cheltuielilor financiare se poate urmării în tabelul cu numărul 26.
Tabel 26 . Rata de prelevare a cheltuielilor financiare , 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANA LIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Cheltuieli financiare mii lei 20669 24637 82891 Chf
2. Excedentul brut de
exploatare [21] mii lei 3254034 1812664 3031753 EBE
3. Rata de prelevare a
cheltuielilor financiare % 0,64 1,36 2,73 Rpchf=Chf/EBE
4. Indicele de creș tere
a Chf % 100,00 119,20 401,04 IChf=Chf n/Chf 0
5. Indicele de creș tere
a EBE % 100,00 55,71 93,17 IEBE=EBE n/EBE 0
6. Indicele de creș tere
a Rpchf % 100,00 212,50 426,56 IRpchf=Rpchf n/Rpchf 0
7. Valoarea maxim
acceptabilă % 50,00 50,00 50,00 Max
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț

70
Pe par cursul celor trei ani de analiză a performanțelor economico -financiare realizate de firma
SC SPECIALCONSTRUCT & SERVICII din Brașov, rata de prelevar e a cheltuielilor financiare a
înregistrat o tendință crescatoar e, valorile obținute fiind mult mai mici decâ t nivelul maxim acceptabil;
situația întreprinderii este favorabilă din acest punct de vedere, semnificî nd faptul ca excedentul brut
de exploatare este suficient pentru crearea trezoreriei de exploatare, adică cheltuielile financiare
consumă foarte puț in numerar din excedentul brut de exploatare (EBE), indicator care în această situație
are o semnificație deosebită. O definiție posibilă acceptată de către specialiști este următoarea:
“Acest indicator, excedentul brut de exploatare (EBE) măsoară eficacitatea capitalului
economic. Altfel spus, reprezintă valoarea adaugată de capitalul economic. Reprezintă resursa
rezultată din exploatare și folosită pentru menținerea și dezvolatrea potențialului productiv al
întrep rinderii ș i remun erarea capitalurilor utilizate ș i a statului. Acest indicator nu este influențat de
politica prudențială a firmei (amortizări ș i provizioane), de politica financiară și operațiile cu
caracter excepțional, fapt ce determină să fie consider at ca indicator esențial în analiza de gestiune și
efectuarea de comp arații între diferite î ntreprinderi. Excedentul brut de exploatare se determină după
următoarea relaț ie de calcul:
Valoarea adăugată brută
+ Subvenț ii din exploatare (cont 74)
– Cheltuiel i cu impozitele, taxele și vărsă mintele asimilate (cont 73)
– Cheltuieli de personal
= Excedent bru t de exploatare (sau insuficiența brută de exploatare)”
[ http://www.euroavocatura.ro ]
Indicatorul a crescut de la 0,64% în anul de baza la 2,73% î n anul 201 9, cauzele acestei evoluț ii
fiind tr ecute și ele printr -o analiză amănunțită, și s -a constatat că pe perioada anilor 2017 – 2019 au
avut loc o serie de schimbări esențiale cu privire la indicatorii de eficiență, a șa cum urmează:
creșterea chelt uielilor financiare cu 301,04% î n 201 9 față de 201 7;
scăderea excedentului brut de exploatare (EBE) cu 6,83% î n 201 9 față de 201 7.
La finele perioadei de analiză cheltuielile financiare consumau doar 2,73% din excedentul brut
de exploatare, acest nivel fiind foarte satisfacator pent ru bonitatea financiară a societății comerciale .

71
CAPITOLUL 6
ANALIZA RENTABILITĂȚ II SC SPECIALCONSTRUCT & SERVICII SRL

Abilitatea managementului de a conduce și orienta performanțele întreprinderii într -o direcție
dorită, conformă cu strategia generală a acesteia, reprezintă una din principalele chei ale succesului
unei afaceri . Rentabilitatea este componenta cea mai impor tantă ș i cu ce a mai mare valoare de
semnificație în ce privește starea de performanță a întreprinderii, deoarece reflectă nivelul de satisfacție
a deținătorilor de capital, confirmă sau infirmă nivelul de performanță al î ntreprinderii. Fructificarea
capita lului investit, a capitalului propriu sau a capital ului permanent se materializează în capacitatea
exploată rii lor de a degaja venit net. Starea de profitabilitate este confirmată de obț inerea unor venituri
superioa re cheltuielilor de exploatare ă i comerci alizare, res pectiv obț inerea de profit.
Aprecierea randamentului resurselor utilizate se face cu ajutorul indicatori lor de rentabilitate,
care oferă informații asupra situației trecute și prezente și dau posibilitatea estimă rii persp ectivei
afacerii. Cel care doreș te să investească într -o întreprindere urmăreș te nu numai recuperarea sumei
avansate, ci și obținerea unui profit. Cu cât o î ntreprindere a este mai rentabilă, cu atât valoarea și
implicit preț ul ce se va negocia va fi mai mare. Măsu rarea rentabilităț ii se real izează printr -un sistem
de rate de rentabilitate (raport între rezultate și capitaluri) și de rate de marja (raport între rezultate ș i
cifra de afaceri). Ratele de rentabilitate exprimă rezultatele obținute în raport cu activita tea
întreprinderii (rentabil itatea comercială ), cu resursele economice uti lizate (rentabilitatea economică) ș i
cu resursele finan ciare (rentabilitatea financiară ).
6.1. Analiza rentabilităț ii comerciale
Rentabilitatea comercială a firmei apreciază eficienț a politicii comerciale (respectiv a proces ului de
aprovizionare, stocare și vânzare) și mai ales a politicii de prețuri practicată de întreprindere,
determinându -se ca un raport î ntre un indicator de rezultate (rezultatul exploatarii, rezultatul
exercițiului etc.) ș i cifra de afaceri. Rata re ntabilităț ii comerciale care se notează cu (Rv) arată deci
rezultatul brut al exploată rii (REBE) aferent cifrei de afaceri (CA) . Calculat î n ace st mod, indicatorul
se mai numeș te rata marjei nete de exploatare și reflectă eficiența activităț ii de exploatar e, fiind
influențată de amortismente și provizioane. Se determină cu ajutorul relației :

unde: Re = rezultatul exploată rii și CA = cifra de afaceri

72
Valoarea minimă admisibilă pentru indicator ul rentabilității comerciale este 25%. Evoluția
indicatorului pe trei ani este prezentată în tabelul 27.

Tabel 27 . Rata rentabilitatii comerciale , 2017 – 2019
Nr. crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Rezultatul exploată rii mii lei 2856536 1702578 2456843 Re
2. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180 CA
3. Rata rentabilit ății
comerciale % 30,48 17,60 14,35 Rv = Re/CA
4. Indicele de creș tere
a Rv % 100,00 57,74 47,08 IRv = Rv n/Rv 0
5. Valoare min admisibil ă % 25,00 25,00 25,00 Min
6. Indicele de creș tere
a Re % 100,00 59,60 86,01 IRe = Re n/Re 0
7. Indicele de creș tere CA % 100,00 103,19 182,71 ICA = CA n/CA 0
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț
Informațiile sunt cuprinse și în Figura 21. Graficul evoluției comerciale arată în felul următor:
Figura 2 1. Evoluția rentabilităț ii comerciale , 2017 – 2019

Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț

În anul de bază 2017, rentabilitatea comercială înregistrată a fost de 30,48%, de ci peste nivelul
minim, reflectând o politică de prețuri și de vânzare eficientă practicată de către responsabilii firmei. 010203040
2017 2018 2019Evolutia rentabilitatii comerciale
2017 –2019
Rv(%)
Min(%)

73
În urmă torii doi ani , respectiv 2018 și 2019 se constată o înrăutățire a eficienț ei po liticii
comerciale, valorile obț inute la nivelul societății comerciale, situâ ndu-se sub nivelul minim acceptabil.

În anul financiar 2019 indicatorul a î nregistrat un nivel de 14 ,35%, ceea ce înseamnă că la 100
de lei cifra de afaceri revin 14,35 lei profit brut din exploatare. Față de anul de referință nivelul acestei
rate a scăzut cu 16,13% în mărime absolută (de la 30,48% î n 201 7 la 14,35% î n 201 9), respectiv cu
52,92% în mă rime relativă, ceea ce semnifică reducerea eficienței valorifică rii produselor firmei.

Aceasta evoluție a rentabilității comerciale reflectă o situație negativă ș i a av ut loc deoarece
indicele de creș tere identificat a cifrei de a faceri a devansat ritmul de creș tere a rezultatului din
exploatare (I CA> IRe).

Altfel s pus, cauzele trendului descrescă tor al ratei de rentabilitate comerciala au fost:
reducerea rezultatului exploatării cu 13,99% î n 201 9 față de 201 7;
creșterea cifrei de afaceri cu 82,71% î n 201 9 față de 201 7.

Modelul factorial utilizat este urmatorul:

Factorii de influență sunt:
Re/VA este ponderea rezultatului exploatării în valoarea adaugată, care
exprimă rezultatul exploată rii ce revine la 1 leu valoare adaugată ;
VA/CA reprezintă rata valorii adăugate

Abaterea r atei de rentabilitate comercială este:

74
a) Influența modifică rii ponderii rezultatului exploatării în valoarea adaugată

b) Influența modificării ratei valorii adă ugate

Relaț ia de verificare este:

In anul 201 9 nivelul r atei de rentabilitate comercială arăta că la 100 de lei cifra de afaceri au
revenit 14,35 lei profit din exploatare, nivel ce nu asigură pă strarea valorii î ntreprinder ii, fiind cu
10,65% mai mic decât valoarea de referință .
Față de anul de b aza valoarea indicator ului a scăzut cu 16,13% în mă rimi absolute, respectiv cu
52,92% în mărimi relative. Această modificare a avut urmă toarele cauze:
reducere a ponderii rezultatului exploatării în valoarea adaugată a determinat scăderea
rentabilităț ii comerciale cu 14,18% (e fect negativ asupra indicatorului);
reducerea ratei valorii adăugate a determinat scăderea rentabilităț ii comerciale cu
1,95% (efect negativ asupra indicatorului).
6.2. Analiza rentabilitatii economice
Rata rentabilității economice reflect eficiența activității desfaș urate, din perspectiva capitalului
permanent sau a elementelor materiale angajate în activitatea î ntreprinderii. Ea măsoară performanța
activului total, reflectâ nd rezultatele economice ale acestuia , independent de modul de fina nțare a
capitalului (capital propriu sau împrumutat) ș i de sistemul fiscal.

75
Rata rentabilităț ii economice (Re) arată câ t profit brut revine une i unități de activ total și se
determină cu ajutorul relaț iei:

unde:
Rb = rezultatul brut al exerciț iului
At = activul total
Pentru ca activitatea întreprinderii să fie viabilă este necesar ca rata rentabilității economice să
îndeplinească urmă toarele c ondiț ii:

să asigure menținerea substanței economice a întreprinderii, pă strarea valorii sale, ace st
lucru fiind garantat dacă rata de rentabilitate economică este mai mare decât rata inflaț iei;
să asigure reînnoirea ăi creșterea activelor î ntr-un termen câ t mai scurt.

În practică se consideră corespunzatoare o rată economică de cel putin 25%, ceea ce înseamnă
că, în maxim 4 ani, întreprinderea îș i poate reinnoi capitalurile angajate.

Tabel 28. Rata rentabilităț ii economice pe 2017 – 2019
Nr.
crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Rez. brut al exerciț iului mii lei 2865367 1709526 2274964 Rb
2. Activul total mii lei 5394133 4378382 12064874 At
3. Rata Re % 53,12 39,04 18,86 Re = Rb/At
4. Indicele d e creș tere a Re % 100,00 73,49 35,50 IRe= Re n/Re 0
5. Val. minim acceptabilă % 25,00 25,00 25,00 Min
6. Indicele de creș tere a Rb % 100,00 59,66 79,40 IRb= Rb n/Rb 0
7. Indicele de creș tere a At % 100,00 81,17 233,67 IAt = Atn/At 0
8. Rata inflaț iei % 45,80 40,70 30,20 Ri
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț

76
Datorită importanț ei acestei rate de re ntabilitate pentru activitatea î ntreprin derii se va proceda
la o analiză aprofundată (prin intermediul unui model factorial), prin descompunere a indicatorului î n
rate explicative.

Figura 2 2. Evoluția rentabilităț ii economice , 2017 – 2019

Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț

Modelul factorial utilizat este:

Factorii de influență sunt:

Rb/CA este rata de rentabilitate comercială , care exprimă profitul brut ce revine la 1 leu
cifra de afaceri;
CA/At exprimă viteza de rotaț ie a activului total prin cifra de afaceri.
Abaterea ratei de rentabilitate economică este:

2017 , 53.12
2018 , 39.04
2019 , 18.86 25 25 25
0102030405060
2017 2018 2019Evoluția rentabilității economice
2017 -2019
Re(%)
Min(%)

77
a) Influența modifică rii ratei de rentabilitate comercială

b) Influența modificării vitezei de rotaț ie a activului total

Relaț ia de verificare este:

Pe parcursul perioadei de analiză, rentabilitatea economică a societății a înregistrat o evoluție
descrescătoare, în ultimul an situația înră utățindu-se foarte mult, valoarea obținută fiind mai mică decât
valoarea minimă de referință. De asemenea, î n ultimii doi ani situația întreprinderii poate fi apreciată
ca fiind negativă , tîținând cont de faptul că rata rentabilității economice este mai mică decât rata inflației
(Re > Ri). Evoluția înregistrată de indic atorul calculat mai sus reflectă reducerea capacităț ii activului
total de a degaja profit brut și, în același timp, o remunerare diminuată a activului total pe seama
profitului brut al afac erii.

În anul 201 9 nivelul ratei de rentabilitate economică arata că la 100 de lei activ total au revenit
18,86 lei profit brut, nive l ce nu asigura remunerarea activului total și păstrarea valorii î ntreprinder ii,
fiind cu 11,34% mai mic decât rata inflaț iei în același an. Față de anul de bază valoarea indicatorului a
scăzut cu 34,26% în mă rimi absolute, respectiv cu 64,50% în mă rimi re lative. Această modificare a
avut urmă toarele cauze:
reducerea vitezei de rotaț ie a activului total a determinat scădere a rentabilităț ii
economice cu 4,22% (efect negativ asupra indicatorului);
reducerea ratei rentabilității comerciale a determinat scăderea rentabilităț ii economice
cu 30,04% (efect negativ asupra indicatorului).

78
6.3. Analiza rentabilităț ii financiare
Rata rentabilității financiare măsoară randamentul capitalurilor proprii, deci a pla samentului
financiar pe care acț ionarii l -au facut pe ntru cumpărarea acțiunilor î ntreprin derii. Rentabilitatea
financiară (Rf) reprezintă, de asemenea, capacitatea î ntrepri nderilor de a degaja profit net prin
capitalurile proprii angajate în activitatea de exploatare ă i comercializare.
Relaț ia de calcul este urmă toarea:

unde : Rn = rezultatul net al exerciț iului
Cpr = capitalul propriu
Rentabilitatea financiară es te influențată de modalitate a de procurare a capitalurilor și, de aceea,
este sensibilă la structura financiară, respectiv la situația î ndatorării î ntreprinderii.

Tabel 29 . Rata rentabilităț ii financiare 2017 – 2019
Nr. crt. SPECIFICAȚ IE UM PERIOADA DE ANALIZĂ SIMBOL
2017 2018 2019
1. Rezultatul net al
exerciț iului mii lei 2865367 1281115 1926165 Rn
2. Capitalul propriu mii lei 1989868 2044736 5341958 Cpr
3. Rata rentabilităț ii
financiare % 144,00 62,65 36,06 Rf = Rn/Cpr
4. Indicele de creș tere a Rf % 100,00 43,51 25,04 IRf= Rf n/Rf 0
5. Valoarea minim
acceptabilă % 25,00 25,00 25,00 Min
6. Rata medie a
dobâ nzii[23] % 61,20 46,20 42,60 Rd
Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț

Întrucât remunerează proprietarii î ntreprinderii prin ac ordarea de dividende, este de așteptat ca
rata rentabilității financiare să fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe piață, pentru a face atractive
acțiunile întreprinderii ș i pen tru a creș te cursul lor bursier [22]. Mai jos am prezentat datele și grafic.

79
Figura 2 3. Diagrama evoluției rentabilităț ii financiare 2017 – 2019

Sursa: Redactare proprie în baza datelor din bilanț

Modelul factorial utilizat pentru aprofundarea analizei efectuate se obtine prin d escompunerea
formulei de definiție a rentabilității financiare î n rate explicative, astfel:

Factorii de influență sunt:

Rn/CA reprezint ă rata rentabilității comerciale ăi exprimă profitul net realizat la 1
leu cifra de afaceri;
Ca/Cpr exprimă viteza de rotaț ie a capitalului propriu prin cifra de afaceri.
Abaterea ratei de rentabilitate financiara este:

2017 , 144
2018 , 62.65
2019 , 36.06
25 25 2561
46.2 42.6
020406080100120140160
2017 2018 2019Diagrama evoluției rentabilitatii financiare
2017 -2019
Rn (%)
Min (%)
Rd (%)

80
a) Influ ența modificării ratei rentabilităț ii comerciale

b) Influența modificării vitezei de rotaț ie a capitalului propriu

Relaț ia de verificare este:

Pe par cursul celor trei ani de analiză rata rentabilităț ii financiare a manifestat o tendință de
scădere, acest lucru echivalând cu o mai proastă remunerare prin profit net a resurselor proprii , respectiv
diminuarea capacităț ii capitalurilor pr oprii de a crea profit net. Dacă se compară valorile obținute î n cei
trei ani cu valoarea minimă admisibilă, se constată că situația întreprinderii este pozitivă (deoare ce
nivelul indicatorului a depașit cu mult nivelul minim î n fiecare an al perio adei de analiză). Dacă însă
se face comparația cu rata dobânzii, se poate observa că doar în primii doi a ni mă rimea r atei de
rentabilitate financiară asigură o bună refacere a capitalurilor proprii doar pe s eama profitului net (Rf
> Rd); î n anul curent rat a rentabilității financiare se situează sub nivelul ratei medii a dobânzii
(42,60%), aceasta din urmă ref lectând rata minimă de randament pe economie.
Nivelul ratei a scăzut de la 144,00% în anul de baza la 36,06% î n anul 201 9, respectiv cu
107,94% în mă rimi absolute și cu 63,94% în mărimi relative. Această modificare a avut urmă toarele
cauze identificate :
scăderea ratei rentabilităț ii comerciale a d eterminat reducerea rentabilităț ii financiare cu
91,02% (deci cu efect negativ asupra indicatorului);
scăderea vitez ei de rotaț ie a capitalului propriu a generat reducerea rentabilităț ii financiare
cu 16,92% (de asemenea cu efect negativ asupra indicatorului).

81
CONCLUZII

În urma efectuă rii analizei financiare asupra SC. Specialconstruct & Servicii Srl, Brașov s-a obținut
un cumul de informații care pot fi sintetizate în urmă toarele concluzii:

Performanț ele financiare. Performanț ele financ iare ale firmei analizate indică o tendință de
creștere a eficienței globale a activității, a capacităț ii de dezvoltare a f irmei. Aceasta se traduce printr –
o creștere a cifrei de afaceri și a valorii adăugate în perioada curentă (2019) față de perioada de bază
(2017). Pe de altă parte, se constată diminuă ri ale indicatorilor de natura rezultate lor (rezultatul brut al
exploatării, rezultatul brut al exercițiului, rezultatul net al exercițiului) î n anul 201 9 față de anul de
bază, aceste tendințe fiind însă corelate cu volumul de activitate al firmei.
Struct ura financiară . Din punctul d e vedere al ratelor de structură ale pasivului, care reflecă
modul de formare a re surselor financiare pe termene și surse de proveniență, se poate conchide că firma
are o structură satisfăcă toare, cu un grad ridicat de autonom ie financiară (globală și la termen) și un
grad norma l de î ndatorare. Stabilitatea financiară este foarte apropiată de pragul minim, cu o tendință
de apreciere a situaț iei. Din punctul d e vedere al ratelor de structură ale activului, care reflectă
utilizarea, termenele si gradul de lichiditate al elementelor patrimoniale de natura mijloacelor
econom ice, firma se afla intr -o situație favorabilă, caracterizată printr -un grad ridicat de lichiditate și
eficiență î n alocarea resurselor temporare.
Gestiu nea crean țelor ș i datoriilor. Ratele de gest iune a elementelor de activ după termenele
de alocare și gradul de lichiditate evidențiază sporirea eficienței utiliză rii activ elor circulante de natura
creanțelor (creanțe totale și, respectiv, creanțe -clienț i). Ratele de gestiune ale datoriilor totale și
creditelor -furnizor reflectă scăderea eficienței utiliză rii lor. Important este faptul că gestiunea corelată
a datoriilor și a creanțelor este excedentară, generâ nd efecte pozitive asupra trezoreriei.
Echilibru l financiar. Din perspectiva echilibrului financiar pe t ermen lung (fondul de rulment)
și a celui curent (necesarul de fond de rulment), firma se află intr -o situație precară, care se reflectă
într-o stare nefavorabilă sub aspectul solvabilității. Pe de a ltă parte , însa, din perspectiva echilibrului
financiar pe termen scurt (trezoreria netă), situația este favorabilă, existând o trezorerie pozitivă ,
respectiv un ex cedent de finantare care se regăsește sub forma disponibilităților băneș ti proprii, din

82
conturi banca re și din caserie. Singura problema ar putea fi, î n acest caz, utilizarea excedentului de
trezorerie.
Bonitatea financiară
Din punctul de vedere al lichidității, care urmărește capacitatea firmei de a -și achita obligaț iile cu rente
din active curente, situația î ntreprinderii este destul de precară, în condițiile î n care lichiditatea c urentă,
lichiditatea rapidă si lichiditatea ime diată nu se încadrează în limitele minime și maxime admise (însă
sunt foarte apropiate de acestea). Din p unctul de vedere al solvabilității, care urmărește capacitatea
firmei de a -și achita obligaț iile totale di n activele totale, firma se află intr -o situa ție bună.
În ceea ce priveș te indicatorii de bonitate, rata cred itelor de trezorerie a fost nulă în primii doi ani și
negativă î n anul 201 9, iar pentru rata de prelevare a c heltuielilor financiare s -au obț inut valori mult mai
mici decâ t nivelul maxim acceptabil, reflectând o situație favorabilă pentru î ntreprindere.
Rentabilitatea firmei
Din cele analizate se deduce că anul de bază 2017 a fost anul de vârf în ceea ce privește randamentul
financiar al î ntreprin derii, î n anii imediat urmatori inregistrâ ndu-se o diminuare atât a eficienței politicii
comerciale, cât și a eficienței economice ș i financiare. De remarcat că, î n anul 201 9, întreprinderea nu
reușește să asigure pă strarea valorii sale, rentabilitatea ec onomică fiind mai mică decât rata inflației ,
iar rata rentabilității financiare fiind mai mică decât rata medie a dobânzii pe piață .
Concluzie finală:
În condițiile accentuării concurenței în domeniul să u de activitate, Sc. Specialconstruct & Servicii
Srl, Brașov – deși înregistrează o scă dere a ratelor de rentabili tate – are o bonitate financiară bună,
fiind caracterizată printr -un nivel acceptabil de eficiență al gestiunii resurselor financiare.
De asemenea, d ispune de o autonomie financiară ridicată ș i un grad redus de î ndatorare, cu
impact favorabil asupra lichidității și solvabilităț ii firmei.
In ansamblu, situația financiară a SC. SPECIALCONSTRUCT & SERVICII SRL,
BRAȘOV poate fi apreciată ca relativ bună, întreprinderea având un potenț ial ridicat de dezvoltare în
perspectivă, în condițiile aplicării unor măsuri de îmbunătățire corespunză toare .

83
BIBLIOGRAFIE
[1] Bătrâncea, I., Stă neanu, Ghe. – Analiza fluxurilor de trezorerie , Editura Dacia, Cluj –
Napoca, 2007.
[2] Buglea, A., Eros -Stark, L. – Evaluarea întreprinderii. Teorie ș i studiu de caz , Editura
Marineasa, Timiș oara, 201 0, p. 81.
[3] Buglea, A., Eros -Stark, L. – op. cit., p. 77.
[4] Buglea, A., Eros -Stark, L. – op. cit., p. 84
[5] Buglea, A., Eros -Stark, L. – op. cit., p. 273
[6] Buglea, A., Eros -Stark, L. – op. cit., p. 274.
[7] Buglea, A., Eros -Stark, L. – op. cit., p. 274.
[8] Buglea, A., Eros -Stark, L. – op. cit., p. 274.
[9] Mărgulescu, D., Niculescu, Maria, Robu, V. – Diagnostic economico -financiar. Concepte,
metode ș i tehnici , Editura Romcart, Bucuresti, 2008, p. 210.
[10] Mihai, I.(co.) –Analiza economico -financiara , Ed. Mirton, Timișoara, 2009, p.110
[11] Mihai, I. (coordonator) – op. cit., p. 98.
[12] Mihai, I. (coordonator) – op. cit., p. 103.
[13] Stancu, I. – Finanțe. Teori a piețelor financiare, finanțele întreprinder ilor, analiza și
gestiunea financiară , Editura Economică, București, 2010 .
[14] www.bnr.ro ; www.tradeville.eu
[15] www.goldring.ro
[16] http://www.euroavocatura.ro

84
ANEXE .
Anexa 1
BILANTUL CONTABIL AL SC. SPECIALCONSTRUCT & SERVICII SRL, BRAȘOV
-mii lei –
ACTIV CONTABIL PERIOADA DE ANALIZA
2017 2018 2019
TOTAL IMOBILIZARI NECORPORALE 3700 7100 14964
Cheltuieli de constituire si cercetare -dezvoltare 0 0 0
Alte imobilizari necorporale 3700 6200 14064
Imobilizari necorporale in curs 0 900 900
TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE 1740233 2564742 6076966
Terenuri 11028 11028 11028
TOTAL MIJLOACE FIXE 1729205 1664589 5029133
Constructii 1090835 1050232 2852273
Echipamente tehnologice 198774 152166 659535
Mijloace de transport 288609 359293 1309319
Alte mijloace fixe 150987 102898 208006
Imobilizari corporale in curs 0 889125 1036805
TOTAL IMOBILIZARI FINANCIARE 279770 138292 334132
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 2023703 2710134 6426062
TOTAL STOCURI 128345 0 2860179
Materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar,
baracamente 128345 0 2860179
Stocuri aflate la terti 0 0 0
Productie in curs de executie 0 0 0
Semifabricate, produse finite, produse reziduale 0 0
Animale 0 0 0
Marfuri 0 0 0
Ambalaje 0 0 0

85
TOTAL CREANTE 2532584 427546 1672658
Furnizori -debitori 7552 226330 187536
Clienti si conturi asimilate 907999 178962 1440484
Alte creante 1617033 22254 44638
Decontari cu asociatii privind capitalul 0 0 0
TOTAL DISPONIBILITATI SI PLASAMENTE 709501 1240702 1105975
Titluri de plasament 0 6300 6300
Conturi la banci in lei 536549 1199894 809611
Conturi la banci in devize, in tara 0 0 0
Conturi la banci in devize, in strainatate 0 0 0
Casa in lei 15463 4625 19272
Casa in devize 0 0 0
Acreditive in lei 0 0 0
Acreditive in devize 0 0 0
Valori de incasat 0 0 0
Alte valori 157489 29883 270792
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 3370430 1668248 5638812
Cheltuieli inregistrate in avans 0 0 0
Decontari din operatii in curs de clarificare 0 0 0
ANEXA 1 – continuare
Diferenta de conversie activ 0 0 0
TOTAL CONTURI DE REGULARIZARE 0 0 0
PRIME/PRIVIND/RAMBURSAREA
OBLIGATIUNILOR 0 0 0
TOTAL ACTIV 5394133 4378382 12064874
PASIV CONTABIL PERIOADA DE ANALIZA
2015 2016 2017
TOTAL CAPITALURI PROPRII 1989868 2044736 5341958
Capital social 29600 29600 29600
– subscris varsat 29600 29600 29600

86
– patrimoniul regiei – – –
Contul intreprinzatorului individual 0 0 0
Prime legate de capital 0 0 0
Diferente de reevaluare (sold creditor) 123574 123574 2302016
Rezerve 5920 5920 5920
Rezultatul reportat 0 0 0
– profit nerepartizat – – –
– pierdere neacoperita – – –
Rezultatul exercitiului 2865367 1281115 1926165
– profit 2865367 1281115 1926165
– pierdere – – –
Repartizarea profitului 2865367 1281115 1926165
Fonduri 1830774 1885642 3004422
Subventii pentru investitii 0 0 0
Provizioane reglementate 0 0 0
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI
CHELTUIELI 298592 118554 276093
TOTAL DATORII 3105673 2215092 6446823
Imprumuturi si datorii asimilate 0 0 542100
Furnizori si conturi asimilate 384851 1018357 3302908
Clienti -creditori 197989 207013 375080
Alte datorii 2522832 989722 2226735
TOTAL CONTURI DE REGULARIZARE SI
ASIMILATE 0 0 0
Venituri inregistrate in avans 0 0 0
Decontari din operatii in curs de clarificare 0 0 0
Diferente de conversie -pasiv 0 0 0
TOTAL PASIV 5394133 4378382 12064874

87
Anexa 2
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE AL SC. SPECIALCONSTRUCT & SERVICII SRL,
BRAȘOV
-mii lei –
ELEMENTE PERIOADA DE ANALIZA
2017 2018 2019
Venituri din vanzarea marfurilor 160375 39743 9948
Productia vanduta 9212178 9632232 17114232
CIFRA DE AFACERI 9372553 9671975 17124180
Venituri din productia stocata 18492 0 0
– solduri creditoare – – –
– solduri debitoare 18492 – –
Venituri din productia imobilizata 561920 969609 219373
PRODUCTIA EXERCUTIULUI 9754976 10601841 17333605
Venituri din subventii de exploatare 0 0 0
Alte venituri din exploatare 10722 5078 0
Venituri din provizioane privind exploatarea 93443 202629 0
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 10019516 10849291 17343553
Cheltuieli privind marfurile 132185 35787 0
Cheltuieli cu materiile prime 3778908 4436401 6898297
Cheltuieli cu materiale consumabile 837018 1032570 1381940
Cheltuieli cu energia si apa 12175 20317 39255
Alte cheltuieli materiale 34393 82934 167239
TOTAL CHELTUIELI MATERIALE 4662494 5572222 8486731
Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti 878124 1339535 2034562
Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate 60760 161711 313962
Cheltuieli cu remuneratiile personalului 654220 1208690 2536831
Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 273534 510975 939714

88
TOTAL CHELTUIELI CU PERSONALUL 927754 1719665 3476545
Alte cheltuieli de exploatare 85218 0 0
Cheltuieli cu amortizari si provizioane 416445 317793 574910
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE 7162980 9146713 14886710
REZULTATUL DIN EXPLOATARE
– profit 2856536 1702578 2456843
– pierdere – – –
Venituri din participatii, alte imobilizari financiare si
creante imobilizate 0 0 0
Venituri din titluri de plasament 0 0 0
Venituri din diferente de curs valutar 0 0 0
Venituri din dobanzi 52901 77825 35037
Alte venituri financiare 8935 9264 8309
Venituri din provizioane 0 0 0
TOTAL VENITURI FINANCIARE 61836 87089 43346
Pierderi din creante legate de participatii 0 0 0
Cheltuieli din titluri de plasament cedate 0 0 0
Cheltuieli din diferente de curs valutar 70 0 0
ANEXA 2 – continuare
Cheltuieli privind dobanzile 20599 24637 82891
Alte cheltuieli financiare 0 0 0
Cheltuieli cu amortizari si provizioane 0 0 0
TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 20669 24637 82891
REZULTATUL FINANCIAR
– profit 41167 62452 –
– pierdere – – 39545
REZULTATUL CURENT
– profit 2897703 1765030 2417298
– pierdere – – –

89
TOTAL VENITURI EXCEPTIONALE 5247 0 0
TOTAL CHELTUIELI EXCEPTIONALE 37583 55504 142334
REZULTATUL EXCEPTIONAL
– profit – – –
– pierdere 32336 55504 142334
VENITURI TOTALE 10086599 10936380 17386899
CHELTUIELI TOTALE 7221232 9226854 15111935
REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI
– profit 2865367 1709526 2274964
– pierdere – – –
Impozit pe profit 0 428411 348799
REZULTATUL NET AL EXERCUTIULUI
– profit 2865367 1281115 1926165
– pierdere – – –

ANEXA 3
BILANTUL FINANCIAR AL SC. SPECIALCONSTRUCT & SERVICII SRL, BRAȘOV
-mii lei –
ACTIV FINANCIAR PERIOADA DE ANALIZA
2017 2018 2019
TOTAL IMOBILIZARI NECORPORALE 0 900 900
TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE 1740233 2564742 6076966
Terenuri 11028 11028 11028
Mijloace fixe 1729205 1664589 5029133
Imobilizari corporale in curs 0 889125 1036805
TOTAL IMOBILIZARI FINANCIARE 167862 0 0

90
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 1908095 2565642 6077866
TOTAL STOCURI 128345 0 2860179
Materii prime, materiale consumabile 128345 0 2860179
Productie in curs de executie 0 0 0
Produse finite 0 0 0
Marfuri 0 0 0
Alte stocuri 0 0 0
TOTAL CREANTE 2644492 565838 2006790
Creante din exploatare, din care: 2644492 565838 2006790
– clienti si conturi asimilate 907999 178962 1440484
Creante din afara exploatarii 0 0 0
TOTAL DISPONIBILITATI SI PLASAMENTE 709501 1240702 1105975
Titluri de plasament 0 6300 6300
Disponibilitati in casierie si conturi bancare 552012 1204519 828883
Alte valori lichide 157489 29883 270792
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 3482338 1806540 5972944
TOTAL ACTIV 5390433 4372182 12050810
ANEXA 3 – continuare
PASIVUL FINANCIAR PERIOADA DE ANALIZA
2017 2018 2019
TOTAL CAPITALURI PROPRII 2482749 2364103 5979067
Capital social 522481 348967 666709
Prime legate de capital 0 0 0
Diferente de reevaluare 123574 123574 2302016
Rezerve 5920 5920 5920
Rezultatul reportat 0 0 0
Rezultatul exercitiului 2865367 1281115 1926165
Repartizarea profitului 2865367 1281115 1926165

91
Fonduri 1830774 1885642 3004422
Subventii pentru investitii 0 0 0
Provizioane reglementate 0 0 0
DATORII PE TERMEN MEDIU SI LUNG 0 0 0
Credite bancare pe termen mediu si lung 0 0 0
Alte imprumuturi pe termen mediu si lung 0 0 0
TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT 2907684 2008079 6071743
Imprumuturi pe termen scurt 0 0 542100
Datorii din exploatare, din care: 2907684 2008079 5529643
– furnizori si conturi asimilate 384852 1018357 3302908
TOTAL DATORII 2907684 2008079 6071743
TOTAL PASIV 5390433 4372182 12050810

ANEXA 4
TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
-mii lei –
Nr. crt. SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA SIMBOL
2017 2018 2019
1. Marja comerciala mii lei 28190 3956 9948 Mc=Vvmf -Cmf
2. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180 CA=Vvmf+Pv
3. Productia exercitiului mii lei 9754976 10601841 17333605 Pex=Pv+Ps+Pi
4. Valoarea adaugata mii lei 4242548 3694040 6822260 VA=Mc+Pex -Cm-Cslt
5. Excedentul brut de
exploatare mii lei 3254034 1812664 3031753 EBE=VA+Se -Itva-Chp
6. Rezultatul exploatarii mii lei 2856536 1702578 2456843 Re=EBE+Ave+Vp –
Ace-Cpa
7. Rezultatul financiar mii lei 41167 62452 -39545 Rf=Vf -Cf

92
8. Rezultatul curent mii lei 2897703 1765030 2417298 Rc=Re+Rf
9. Rezultatul exceptional mii lei -32336 -55504 -142334 Rx=Vx -Cx
10. Rezultatul brut al
exercitiului mii lei 2865367 1709526 2274964 Rb=Rc+Rx
11. Rezultatul net al
exercitiului mii lei 2865367 1281115 1926165 Rn=Rb -Imp