Conferențiar Dr. : Vladimir -Codrin IONESCU [615484]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Administrație și Afaceri

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Conducător științific
Conferențiar Dr. : Vladimir -Codrin IONESCU

Absolvent: [anonimizat]
2018

1 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Administrație și Afaceri
Domeniul: Administraț ie Publică și Eficiența Sistemului
Administrativ
Programul de studii: Zi

RECUPERAREA CREANȚELOR LA
BUGETUL LOCAL PRIN EXECUTARE SILITĂ

Conducător științific:
Conferențiar Dr. : Vladimir -Codrin IONESCU

Absolvent: [anonimizat]
2018

2

Cuprins

Pagina
Introducere……………………………………………………………………. ………… ……….. . 3
Capitolul I. Crean țele fiscale și organele de executare a acestora ……………… . 5
1.1 Crean țele fiscale locale ………………………………………………………………….. . 5
1.2 Subiec tele raportului de e xecutare silit ă………………… …………………………. 8
1.3 Executorul fiscal versus exec utorul judec ătoresc ………………………………. 21
Capitolul II Modalități de recuperare a creanțelor fiscale locale prin executare
silită… ………………………………………………………………….. ………………………… … 25
2.1 Derularea procedurii de recuperare a creanțelor bugetului local
de către executorii fiscali………………………………….. ………………….. ……….. 25
2.2 Executarea silită prin poprire…………………………………………………. ….. 30
2.3 Executarea silită a bunurilor mobile ………………………………………. ….. 37
2.4 Executarea silită a bunurilor imobile………………………………………. ….. 41
2.5 Executarea silită a altor bunuri……………………………………. ………… ….. 43
Capitolul I II. Valorificarea bunurilor sechestrate și distribuirea sumelor
recup erate prin executarea silită………………………………………………………. …… 46
3.1 Valorificarea bunurilor sechestrate ………………………………………………….. 46
3.1.1 Valorificarea bunurilor sechestrate pot rivit înțelegerii părților ………….. 47
3.1.2 Valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare directă…………………… 47
3.1.3 Vânzarea bunurilor s echestrate la licitație ……………………………….. ……… 48
3.2 Cheltuieli de executare silită efectuată de organele fiscale locale ……….. 55
3.3 Eliberarea și distribuirea sumelor reali zate prin executare silită…. ………. 56
Concluzii ……………………………………………………… … 60
Bibliografie ………… …………………………………………… 61
Anexe …………………………………………………………… 63

3

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să prezinte pe scurt, procedura de executare silită,
utilizată de organele fiscale locale, în conformitate cu legislația în vigoare, în vederea
recuperării creanțelor fiscale de la contribuabili care înregistrează sume restante la
bugetul local.
Conținutul lucrării prezită pașii care sunt urmați în derularea procedurii de
executare silită, descrie modalitățile prin care se execută silit creanțele restante precum și
valorificarea bunurilor sechestrate și distribuirea sumelor realizate prin executare.
Încă de la început, statul, a instituit concepția potrivit căreia, persoanele fizice si
juridice care realizează, sau nu, un venit, sau deț ine în proprietate un bun din categoria
celor impozabile, datorează impozit sau taxă pentru veniturile sau bunurile respective.
Așadar este necesar ca obligațiile fiscale să fie stinse de bunăvoie, ori, în caz
contrar prin executare silită.
Regu la, in materia executarii obligat iilor bugetare este reprezentat ă de îndepli nirea
de bun ăvoie de c ătre debitor a obliga ției prin efectuarea pl ății.
Totu și, dac ă, debitorul nu execut ă obliga ția sa, în cuantumul și la ter menul stabilit,
creditorul, p entru a valorifica dreptul s ău subiectiv patrimo nial pe care îl are asupra
debitorului, poate recurge la mijloacele pe care legea i le pune la dispozi ție pentru a -l sili
la executare; în acest caz creditorul va cere executarea silit ă.
Trebuie r emarcat faptul ca executarea silit ă nu reprezint ă o form ă a răspunderii
juridice, o sanc țiune, ci o modalitate de executare a obliga țiilor bugetare.
Executarea silit ă garanteaz ă puterea juridic ă a obliga țiilor patrimoniale, in clusiv a
celor bugetar e. In conceptia tradi țional ă a dreptului financiar, execu tarea silit ă repre zenta
ultima etapa a procedurii fiscale, care cuprindea „per ceperea, urmarirea și lichi darea
drepturilor fiscale.”1

1 Titlul Părții a II -a din Codul de Pro cedură Fiscală din 1948, în D.D. Șaguna și colectiv, Procedura fiscală,
Ed. Oscar Print, București, 1966.

4 In situatia in care debitorii obligatiilor fiscale nu își execut ă obliga țiile la sca dență și
în cuantumul stabilit prin titlul de crean ță ia nastere dreptul titula rului buge tului public
(creditorul fiscal) de a trece la executarea silit ă a creantelor fiscale. Caracterul executoriu
al titlului de crean ță fiscală face ca proce dura de executare silit ă să poată fi declan șată
direct, de c ătre organele adminis trativ -financiare, nefiind necesara inter venția justitiei.
Sediul materiei îl reprezint ă Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedur ă fiscală .
La fel ca și plata, executarea silit ă în cazul obliga țiilor fiscale, al caror obiect este
plata unei sume de bani, se va face întotdeauna în natura și nu prin echivalent .
Executarea silită a creanțelor bugetare rezultate din raporturi juridice co ntractuale se
efectuează în baza hotărârii judecătorești sau a altui înscris care, potrivit legii, constituie
titlu executoriu.
Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care se împlinește scadența sau
termenul de plată prevăzut de lege.1

1 Art. 226, alin.(4), Legea 207/2015.

5 Capitolul I.

Crean țele fiscale și organele de executare a acestora

1.1 Crean țele fiscale locale

Administrarea creanțelor fiscale datorate bugetului local, inclusiv a impozitului pe
profit care se face venit la bugetul local, potrivit Codului fiscal, se realizează prin organul
fiscal local, cu excepția cazului când prin lege se prevede altfel.1
Administrarea creanțelor fiscale datorate bugetului local al unei
unități/subdiviziuni administrativ -teritorial e se realizează prin organul fiscal local al
respectivei unități/subdiviz iuni administrativ -teritoriale.
Consiliul Local in calitate de autoritate deliberativ ă aprob ă, prin hot ărâre, criteriile
în funcție de care se stabilesc contribuabilii mari s au, după caz, contribuabilii mijlocii,
precum și listele cu respectivii contribuabili pentru o buna administrare a obliga țiilor
fiscale datorate de ace știa.
Organul fiscal local notifică contribuabilul ori de câte ori intervin modificări cu
privir e la calitatea de contribuabil mare sau, după caz, contribuabil mijlociu.2
Impozitele și taxele locale, care se fac venit la bugetul local sunt următoarele:
 Impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri;
 Impozitul pe teren și taxa pe teren;
 Impozitul p e mijloacele de transport;
 Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor;
 Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate;
 Impozitul pe spectacole;
 Taxele speciale;
 Alte taxe locale.3
Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual
impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care, legislația în vigoare prevede scutiri

1 Art. 37, Legea 207/2015.
2 Art. 38, Legea 207/2015.
3 Art. 454, Legea 227/2015.

6 de impozit. Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților
administrativ -teritoriale, con cesionate, închiriate, date în administrare sau în folosință, se
stabilește taxa pe clădiri.
Impozitul pe clădiri, precum și taxa pe clădiri, se datorează către bugetul local al
comunei, al orașului sau al municipiului în care este amplasată clădirea.
Taxa pe clădiri se stabilește proporțional cu perioada pentru care este constituit
dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosință.
De asemenea, o persoană care are în proprietate teren situat în România datorează
pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care legislația prevede scutire
pentru acesta . Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților
administrativ -teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare sau în folosință, se
stabilește ta xa pe teren .
Impozitul pe teren, precum și taxa pe teren se datorează către bugetul local al
comunei, al orașului sau al municipiului în care este amplasat terenul . Taxa pe teren se
plătește proporțional cu perioada pentru care este constituit dreptul de c oncesionare,
închiriere, administrare sau folosință. Pe perioada în care pentru un teren se plătește taxa
pe teren, nu se datorează impozitul pe teren.1
Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie
înmatriculat în România dato rează un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu
excepția cazurilor în care legislația în vigoare prevede altfel.
Impozitul pe mijloacele de transport se datorează pe perioada cât mijlocul de
transport este înmatriculat sau înregistrat în Româ nia.
Impozitul pe mijloacele de transport se plătește la bugetul local al unității
administrativ -teritoriale unde persoana își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru,
după caz.2
Venituri ale bugetului local constituie si taxele pentru eliberarea certificatelor,
avizelor și autorizațiilor precum și taxa pentru serviciile de reclam ă și publicitate, de care
beneficiaz ă o persoan ă în baza unui contract sau a unui alt fel de înțelegere încheiată cu

1 Art. 463, alin.(3), Leg ea 227/2015 .
2 Art. 468, alin.(3), Legea 227/2015.

7 altă persoană , cu excepția serviciilor de reclamă și publicitate realizate prin mijloacele de
informare în masă scrise și audiovizuale.
De asemenea, p ersoanele care organizează o manifestare artistică, o competiție
sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligația de a plăti i mpozitul pe
spectacole, la bugetul local al unității administrativ -teritoriale în raza căreia are loc
manifestarea artistică, competiția sportivă sau altă activitate distractivă.
Impozitul pe spectacole se plătește lunar până la data de 10, inclusiv, a lun ii
următoare celei în care a avut loc spectacolul.1
Pentru funcționarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor
fizice și juridice, precum și pentru promovarea t uristică a localității, consiliul local, sau
județean , pot adopta taxe spe ciale.
Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care
beneficiază de serviciile oferite de instituția sau serviciul public de interes local, potrivit
regulamentului de organizare și funcționare al acestora, sau de la cele care sunt obligate,
potrivit legii, să efectueze prestații ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu.
Consili ul local, sau consiliu l județe an, după caz, pot institui alte taxe locale, care
constituie venituri proprii ale bugetului local, cum ar fi : taxe pentru utilizarea temporară
a locurilor publice și pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor
istorice de arhitectură și arheologice , pentru deținerea sau utilizarea echipamentelor și
utilajelor destinate obținerii de venituri car e folosesc infrastructura publică locală, pe raza
localității unde acestea sunt utilizate, precum și taxe pentru activitățile cu impact asupra
mediului înconjurător.2
Aceste t axe se calculează și se plătesc în conformitate cu procedurile aprobate de
autor itățile deliberative interesate.
Pe lângă impozitele și taxele locale , autoritățile administrației publice locale și
organele speciale ale acestora, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul și colectarea
amenzilor contraven ționale .
Stabilirea c reanțelor fiscale reprezintă activitatea de determinare a materiei
impozabile, de calculare a bazei de imp ozitare și a creanțelor fiscale, care se stabilesc

1 Art. 481, Legea 227/2015 .
2 Art. 486, alin.(1) și alin. (2), Legea 227/2015.

8 prin decizie de impunere. Decizia de impunere se emite de organul fiscal
competent.Organul fiscal e mite decizie de impunere ori de câte ori acesta stabilește sau
modifică baza de impozitare ca urmare a unei verificări documentare, a unei inspecții
fiscale ori a unei verificări a situației fiscale personale, efectuate în condițiile legii.1
Creanțele fiscale se sting prin plată, compensare, executare silită, scutire, anulare,
prescripție, dare în plată și prin alte modalități prevăzute de lege .2
Colectarea creanțelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanță fiscală sau al unui
titlu executo riu. În scopul exercitării activității de colectare a creanțelor fiscale, organul
fiscal organizează, pentru fiecare contribuabil, evidența creanțelor fiscale și modul de
stingere a acestora. Evidența se organizează pe baza titlurilor de creanță fiscală și a
actelor referitoare la stingerea creanțelor fiscale.

1.2 Subiectele raportului de executare silit ă
Subiectele raportului juridic de executare silit ă a obliga ției fiscale sunt acelea și, cu
cele ale raportului obliga țional:
– statul sau o colectivita te teritorial ă local ă, prin organele de executare, în calitate de
creditor;
– contribuabilul, persoan ă fizică sau juridic ă, în calitate de debitor.3
Creditorii fiscali care administreaz ă crean țele fiscale, prin organele proprii, cen trale
sau teritoria le, dup ă caz, ori cele ale administra ției publice lo cale, sunt abilita ți să aduc ă
la îndeplinire m ăsurile asiguratorii și să efectueze procedura de executare silit ă prevazut ă
de lege.
Organele de executare silit ă sunt acele organe fiscale abilitate s ă aducă la îndeplinire
măsurile asiguratorii și să efectueze procedura de executare silit ă.
Crean țele fiscal e care se încaseaz ă, se administreaz ă, se contabi lizează și se uti lizează
de institu țiile publice, provenite din venituri proprii, precum și cele rezultate din raporturi
juridice contractuale se execut ă prin or gane proprii, ca organe de exe cutare, acestea fiind

1 Art. 95, Legea 207/2015.
2 Art. 162, Legea 207/2015.
3 Art. 17, Legea 207/2015.

9 abilitate s ă aduc ă la îndeplinire m ăsurile asiguratorii și să efectueze procedura de
executare silit ă, potrivit prevederilor Codului d e procedur ă fiscal ă.
Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate sa aduca la îndeplinire proce –
dura execut ării silite poart ă numele de executori fiscali.
Executorul fiscal este împuternicit în fața debitorului și a ter ților prin legitima ția de
serviciu de executor fiscal și delega ția emis ă de organul de executare silit ă.
Totodat ă există instituite obliga ții speciale pentru func ționarii publici din cadrul,
organelor administra ției publice centrale sau locale și al organelor lor subordonate,
inclusiv persoanele care nu mai detin aceasta calitate. Aces tia sunt obliga ți să păstreze
secretul fiscal asupra informatiilor pe care le detin ca urmare a exercit ării atribu țtiilor de
serviciu.
Informa țiile referitoare la impozite, taxe și alte obliga ții bug etare ale pl ătitorilor pot fi
transmise numai:
a) altor organe, în scopul realiz ării unor obliga ții ce decurg din aplicarea unei legi;
b) unui organ din domeniul muncii și protec ției sociale, care face pl ăți de asigu rări
sociale sau alte pl ăți similare;
c) autorit ăților fiscale ale altor țări, în baza unei conven ții pentru evitarea dublei impu –
neri;
d) autorit ăților judiciare competente, potrivit legii.
Organul sau autoritatea care prime ște informa ții fiscale este, de aseme nea, obli gată să
păstreze sec retul asupra informa țiilor primite.
Informa ții referitoare la pl ătitori pot fi transmise și altor organe sau auto rități, care le
solicit ă, dar numai cu consim țământul scris al pl ătitorului.
Nerespectarea obliga ției de p ăstrare a secretului fiscal atrage r ăspunde rea, potrivit legii.
Cu toate acestea creditorii bugetari, în scopul descuraj ării neefectu ării pl ății obli ga-
țiilor bugetare, pot aduce la cuno ștința public ă calitatea de debitor a contribua bililor
pentru obliga țiile fiscal e pentru care nu mai po t fi exerci tate c ăile de atac prev ăzute de
lege.
Contribuabilul este practic „clientul” bugetului public, cel care „aduce” banii la buget
și în consecin ță este necesar ă protec ția acestuia prin institui rea secretului fiscal, ca

10 obliga ție profesional ă a funcționarilor publici care au acces la date confiden țiale privind
activitatea pl ătitorilor de venituri bugetare.
În cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate,
organul fiscal competent, pentru stingerea acestora, p rocedează la acțiuni de executare
silită, potrivit Codului de Procedură Fiscală, cu excepția cazului în care există o cerere de
restituire sau rambursare în curs de soluționare, iar cuantumul sumei solicitate este egal
cu, sau mai mare decât creanța fiscal ă datorată de debitor.
Organul fiscal care administrează creanțe fiscale este abilitat să ducă la
îndeplinire măsurile asigurătorii și să efectueze procedura de executare silită.1
În cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal local, pentru efe ctuarea
procedurii de executare silită este competent organul de executare silită în a cărui rază
teritorială se găsesc bunurile urmăribile, sau în cazul executării amenzilor
contravenționale, devenite titlu executoriu, organul de executare silită în a căr ui rază
teritorială domiciliază contribuabilul.
Atunci când se constată că există pericolul evident de înstrăinare, substituire sau
de sustragere de la executare silită a bunurilor și veniturilor urmăribile ale debitorului,
organul de executare silită în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al debitorului
poate proceda la indisponibilizarea și executarea silită a acestora, indiferent de locul în
care se găsesc bunurile.2
Dacă asupra acelorași bunuri ale debitorului au fost pornite executări si lite de
către un executor judecătoresc și un organ fiscal de executare silită, la cererea persoanei
interesate sau a oricăruia dintre executori, instanța judecătorească competentă dispune
conexarea executării silite, în condițiile Codului de Procedură Fisc ală.
Când se constată că domiciliul fiscal al debitorului se află în raza teritorială a altui
organ de executare silită, titlul executoriu împreună cu dosarul executării se transmit
acestuia, înștiințându -se, dacă este cazul, organul de la care s -a primit titlul executoriu.
Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să colaboreze și să
efectueze procedura de executare silită a creanțelor fiscale datorate bugetelor locale ale

1 Art. 220, alin.(2), Legea nr. 207/2015.
2 Art. 220, alin.(11), Legea nr. 207/2015.

11 unităților administrativ -teritoriale sau, după caz, subdiviziu nilor administrativ -teritoriale
ale municipiilor.1
În situația în care debitorul nu are bunuri urmăribile pe raza teritorială a
respectivei unități administrativ -teritoriale sau a subdiviziunii unității administrativ –
teritoriale a municipiului, compet ența pentru efectuarea procedurii de executare silită
revine organului fiscal local în a cărui rază teritorială se află bunurile urmăribile.
Organul fiscal local din cadrul autorității administrației publice locale care
administrează creanțele fiscale ale bugetului local al unei unități administrativ -teritoriale
sau, subdiviziune administrativ -teritorială a municipiului, solicită, în scris, organului
fiscal local din cadrul autorității administrației publice locale în a cărui rază teritorială se
află situat e bunurile mobile sau imobile, efectuarea procedurii de executare silită.
Cererea este însoțită obligatoriu de o copie a titlului executoriu și conține, în mod
obligatoriu, următoarele informații:2
Datele de identificare ale debitorului;
Valoarea c reanței de recuperat;
Valoarea creanțelor fiscale accesorii stabilite, potrivit legii, până la data solicitării;
Contul în care se virează sumele încasate;
Orice date necesare pentru identificarea bunurilor urmăribile, dacă este cazul.
Autoritatea solicitată confirmă, în scris, primirea cererii, în termen de 10 zile de la
data primirii.Autoritatea solicitată poate refuza efectuarea procedurii de executare silită în
cazul în care titlul executoriu nu este valabil sau cererea nu conține t oate informațiile
prevăzute de Codul de Procedură Fiscală, menționate anterior. Sumele realizate prin
executare silită se virează autorității solicitante.
La nivelul Unitatilor Administrativ Teritoriale, p entru punerea în aplicare a
activităților din co mpetența a cestora , primarul beneficiază de un aparat de specialitate pe
care îl conduce și care își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația în vigoare.
Aparatul de specialitate al primarului este organizat pe compartimente de specialitate, în
condițiile legii.3

1 Art.221, alin.(1) Legea nr. 207/2015.
2 Art.221, alin.(5), Legea nr. 207/2015
3 Art.1, alin.(2), Regulamentul de Organizare și Funcționare al Primăriei Roșiorii de Vede

12 Aparatul de specialitate al primarului cuprinde, în funcție de volumul,
complexitatea, importanța și specificul activității, următoarele tipuri de compartimente de
specialitate :
– Direcție;
– Serviciu;
– Birou;
– Compartiment.1
La nivelul Pri măriei Roșiorii de Vede, ca parte din aparatul de specialitate al
primarului, se regăsește Direcția Impozite și Taxe, avand calitatea de organ fiscal local,
cu următoarea structură și atribuții:
Serviciul Persoane Juridice, Contracte, Fond Locativ și Asoc iații de Proprietari ;
Birou Persoane Fizice;
Compartiment Recuperare Creanțe;
Compartiment Contabilizare Venituri Trezorerie.
Atribu țiile generale ale Direcției Impozite și Taxe sunt:
Serviciul Persoane Juridice, Contracte, Fond Locativ si Asocia ții de
Proprietari desf ășoară următoarele activit ăți specializate:2
în domeniul impozitelor și taxelor locale:
 impunerea obliga țiilor datorate bugetului local de c ătre persoanele juridice
 inspectia fiscal ă a persoanelor juridice
 colectarea crean țelor bugetare a ferente persoanelor juridice
 eliberarea certificatelor de atestare fiscal ă persoanelor juridice
 facilit ăți fiscale acordate persoanelor juridice
 executarea silit ă a crean țelor fiscale restante fa ță de bugetul local ale persoanelor
juridice
Pentru realizare a acestor activit ăți sunt exercitate urm ătoatele atribu ții:
 organizeaz ă și execută activitatea de constatare, impunere și calculare a tuturor
impozitelor și taxelor datorate bugetului local de către persoanele juridice,

1 Art.1, alin.(4), Regulamentul de Organiz are și Funcționare al Primăriei Roșiorii de Vede
2 Art.19, alin.(1), Regulamentul de Organizare și Funcționare al Primăriei Roșiorii de Vede.

13 conform prevederilor legale în vigoa re ;
 efectueaz ă înregistrarea fiscal ă în baza de date a Municipiului Rosiorii de Vede a
persoanelor juridice ce datoreaz ă impozite și taxe locale, actualizarea permanenta
a datelor existente în eviden ța fiscal ă pe baz ă de documente de identificare a
persoa nelor juridice (certificat de înregistrare, persoane de contact, date de contact
– telefon, e -mail ș.a);
 asigur ă gestionarea masei impozabile și controlul privind înregistrarea corect ă a
acesteia pentru stabilirea impozitelor datorate bugetului local;
 răspunde de verificarea declarațiilor de impunere privind materia impozabilă,
corectarea erorilor privind calculul impozitului și stabilirea din oficiu a
obligațiilor fiscale (în cazul nedepunerii declarațiilor fiscale), conform
documentelor existente în dosa rul fiscal al contribuabililor persoane juridice;
 colaborează cu celelalte compartimente ale prim ăriei și cu alte institu ții publice în
constatarea și stabilirea impozitelor și taxelor locale precum și în scopul
constatării și executării creanțelor fiscale ;
 organizează și execută activitatea de urmărire a veniturilor bugetului local și
aplică procedurile specifice de executare silită pentru crean țele fiscale restante, în
termenul de prescrip ție (emiterea și comunicarea soma țiilor și a titlurilor
executorii , întocmirea și transmiterea adreselor de înfiin țare a popririi asupra
veniturilor b ănești ale debitorilor, persoane juridice precum și înștiințarea acestora
asupra faptului c ă li s-a efectuat poprire asupra conturilor bancare, întocmirea
proceselor verbal e de sechestru asupra bunurilor mobile și imobile, organizarea și
asigurarea desf ășură rii licita ției la ora si data anun țată, în vederea valorific ării
bunurilor sechestrate, aplicarea de sanc țiuni contraven ționale persoanelor care nu
respect ă prevederile C odului de Procedura Fiscal ă privitor la executarea silit ă si
urmărirea încasării acestora, transmiterea dosarelor de executare silit ă către alte
organe fiscale care au competen ță de executare, conform prevederilor legale în
vigoare);
 efectueaz ă inventarier ea materiei impozabile, conform prevederilor legale;
 transmite dosarele fiscale ale contribuabililor care și-au schimbat sediul sau
domiciliul către alte organe fiscale și confirm ă debitele transmise de către alte

14 organe fiscale;
 efectueaz ă, pe baza planul ui anual aprobat, inspec ția fiscal ă la contribuabilii,
persoane juridice care de țin propriet ăți pe raza Municipiului Ro șiorii de Vede și
datoreaz ă impozite și taxe locale precum și accesoriile aferente acestora, realizand
verificarea de legalitate și confo rmitate a declara țiilor, verificarea corectitudinii și
exactit ății îndeplinirii obliga țiilor de c ătre contribuabili, verificarea respect ării
legisla ției fiscale, verificarea sau stabilirea, dup ă caz, a bazelor de impunere,
stabilirea diferen țelor obliga țiilor de plat ă ;
 efectueaz ă deplas ări în teren pentru identificarea bunurilor urm ăribile ;
 întocme ște dosarele de insolvabilitate și trecerea în eviden ță separat ă a
persoanelor declarate insolvabile, conform legii;
 sanctioneaz ă potrivit legii, faptele const atate și dispune m ăsuri pentru prevenirea
și combaterea abaterilor de la prevederile legisla ției fiscale;
 verific ă și coreleaz ă informa țiile cu privire la terenurile și cl ădirile
închiriate/concesionate persoanelor fizice și juridice cu cele privind stabil irea
taxei pe cl ădiri/terenuri conform prevederilor Codului Fiscal.
 realizeaz ă colectarea impozitelor și taxelor locale și a altor taxe locale, taxe
speciale, accesoriile aplicate crean țelor persoanelor juridice cuvenite bugetului
local;
 consiliaz ă cont ribuabilii cu privire la modul de calcul al impozitelor și taxelor
locale și a altor venituri la bugetul local;
 întocmește și prezintă periodic situații privind stadiul realizarii veniturilor din
impozite și taxe;
 efectueaz ă deplas ări în teren pentru colec tarea și recuperarea debitelor provenite
din impozite și taxe locale precum și alte crean țe ale bugetului local ;
 întocme ște și elibereaz ă certificate de atestare fiscal ă în urma analiz ării situa ției
fiscale a contribuabililor;
 propune și opereaz ă, în cond iții prevăzute de lege, înlesniri la plată, compens ări și
restituiri de impozite și taxe locale aferente persoanelor juridice.

15 Biroul Persoane Fizice desf ășoară următoarele activit ăți specializate:1
în domeniul impozitelor și taxelor locale:
 impunerea ob ligațiilor datorate bugetului local de c ătre persoanele fizice ;
 inspec ția fiscal ă a persoanelor fizice ;
 colectarea crean țelor bugetare aferente persoanelor fizice ;
 eliberarea certificatelor de atestare fiscal ă persoanelor fizice ;
 facilit ăți fiscale acordat e persoanelor fizice ;
 executarea silit ă a crean țelor fiscale restante fa ță de bugetul local ale persoanelor
fizice ;
Pentru realizarea acestor activit ăți sunt exercitate urm ătoatele atribu ții:
 organizeaz ă și execută activitatea de constatare, impunere și calculare a tuturor
impozitelor și taxelor datorate bugetului local de către persoanele fizice, conform
prevederilor legale în vigoare ;
 efectueaz ă înregistrarea fiscal ă, în baza de date a Municipiului Ro șiorii de Vede, a
persoanelor fizice ce datoreaz ă impozite și taxe locale, actualizarea permanent ă a
datelor existente în eviden ța fiscal ă pe baz ă de documente de identificare a
persoanelor fizice/fizice autorizate (C.I./Pa șaport/CNP/Cod de înregistrare fiscal ă);
 colaborează cu celelalte compartimente ale prim ăriei și cu alte institu ții publice în
constatarea și stabilirea impozitelor și taxelor locale precum și în scopul
constatării și executării creanțelor bugetare;
 asigur ă gestionarea masei impozabile și controlul privind înregistrarea corect ă a
acestei a pentru stabilirea impozitelor datorate bugetului local răspunz ând de
verificarea declarațiilor de impunere privind materia impozabilă, corectarea
erorilor privind calculul impozitului și stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale (în
cazul nedepunerii declarațiilor fiscale), conform documentelor existente în
dosarul fiscal al contribuabililor persoane fizice;
 organizează și execută activitatea de urmărire a veniturilor bugetului local și
aplică procedurile specifice de executare silită pentru crean țele fiscale restante, în
termenul de prescrip ție (emiterea și comunicarea soma țiilor și a titlurilor

1 Art.19, alin.(2), Regulamentul de Organizare și Funcționare al Primăriei Roșiorii de Vede.

16 executorii, întocmirea și transmiterea adreselor de înfiin țare a popririi asupra
veniturilor b ănești ale debitorilor, persoane fizice precum și înștiințarea acestora
asupra faptului c ă li s-a efectuat poprire asupra conturilor bancare, întocmirea
proceselor verbale de sechestru asupra bunurilor mobile și imobile, organizarea și
asigurarea desf ășurării licita ției la ora și data anun țată, în vederea valorific ării
bunurilor sechestrate, aplicarea de sanc țiuni contraven ționale persoanelor care nu
respect ă prevederile Codului de Procedur ă Fiscal ă privitor la executarea silit ă și
urmărirea încasării acestora, transmiterea dosarelor de executare silit ă către alte
organe fiscale care au competen ță de executare, conform prevederilor legale în
vigoare);
 efectueaz ă inventarierea materiei impozabile, conform prevederilor legale;
 transmite dosarele fiscale ale contribuabililor care și-au schimbat domiciliul către
alte organe fiscale și confirm ă debitele transmise de către alte organe fiscale;
 efectueaz ă, pe baza planului anual aprobat, inspec ția fiscal ă la contribuabilii,
persoane fizice care de țin propriet ăți pe raza Municipiului Ro șiorii de Vede și
datoreaz ă impozite și taxe locale precum și accesoriile aferente acestora, realiz ând
verificarea de legalitate și conformitate a declara țiilor, verificarea corectitudinii și
exactit ății îndeplinirii obliga țiilor de c ătre contribuabili, verificarea respect ării
legisla ției fiscale, verificarea sau stabilirea, dup ă caz, a bazelor de impunere,
stabilirea diferen țelor obliga țiilor de plat ă;
 efectueaz ă deplasari în teren pentru identificarea bunurilor urm ăribile;
 întocme ște dosarele de insolvabilitate și trecerea în eviden ță separat ă a
persoanelor declarate insolvabile, conform legii;
 sanctioneaz ă potrivit legii, faptele constatate și dispune m ăsuri pentru prevenirea
și combaterea abaterilor de la prevederile legisla ției fiscale;
 realizeaz ă colectarea impozitelor și taxelor locale și a al tor taxe locale, taxe
speciale, accesoriile aplicate crean țelor persoanelor fizice cuvenite bugetului local;
 consiliaz ă contribuabilii cu privire la modul de calcul al impozitelor și taxelor
locale și a altor venituri la bugetul local;
 întocmește și prezin tă periodic situații privind stadiul realizarii veniturilor din
impozite și taxe;

17  efectueaz ă deplasari în teren pentru colectarea și recuperarea debitelor provenite
din impozite și taxe locale precum și alte creante ale bugetului local;
 intocme ște și elibe rează certificate de atestare fiscal ă în urma analiz ării situa ției
fiscale a contribuabililor;
 propune și opereaz ă, în condiții prevăzute de lege, înlesniri la plată, compens ări și
restituiri de impozite și taxe locale aferente persoanelor fizice;
in domen iul chiriilor si redeven țelor:
 colectarea chiriilor si redeven țelor
Pentru realizarea acestor activit ăți sunt exercitate urm ătoatele atribu ții:
 încaseaz ă chiriile și redeven țele stabilite prin contractele de închiriere și
concesiune încheiate cu persoanel e fizice.
în domeniul crean țelor provenite din amenzi:
 înregistrarea în eviden ța Directiei Impozite și Taxe a amenzilor ;
 colectarea crean țelor provenite din amenzi ;
 executarea silit ă a crean țelor provenite din amenzi restante și neachitate ;
Pentru realiza rea acestor activit ăți sunt exercitate urm ătoatele atribu ții:
 înregistreaz ă și ține eviden ța tuturor proceselor verbale de amend ă, primite prin
registratur ă, apar ținând persoanelor fizice destinate institu ției în vederea urm ăririi
acestora;
 verific ă corectitudinea întocmirii proceselor verbale de amend ă primite de c ătre
institu ție, în conformitate cu legisla ția în vigoare;
 colecteaz ă amenzile ce constituie venituri la bugetul local și execut ă silit
debitele ne încasate;
 întocme ște borderourile cu procesele verbale de amend ă care nu îndeplinesc
condi țiile legale pentru a putea fi urm ărite, în vederea restituirii lor c ătre organele
emitente;
 aplic ă procedurile specifice de executare silită pentru crean țele bugetare restante,
provenite din amenz i, în termenul legal de prescrip ție

18 Compartimentul Recuperare Crean țe desf ășoară urmatoarele activit ăți specializate
în domeniul recuper ării crean țelor bugetului local:1
 reprezentarea Directiei Impozite și Taxe, în calitate de organ fiscal local, în fața
intan țelor judec ătorești, în litigiile în materie fiscal ă;
 consilierea juridic ă a compartimentelor/birourilor/serviciilor din cadrul Direc ției
Impozite ș i Taxe ;
 urmărirea modului de organizare a procedurilor de executare silit ă a debitelor
provenite din impozite, taxe locale și amenzi.
Pentru realizarea acestor activit ăți sunt exercitate urm ătoatele atribu ții:
 reprezint ă interesele Direc ției Impozite și Taxe, în calitate de organ fiscal local, în
materie fiscal ă, în fața instan țelor judec ătorești, par chetelor și a altor organe cu
activitate jurisdictional ă;
 asigur ă reprezentarea intereselor Municipiului Ro șiorii de Vede în ac țiunile
promovate în instan ță de contribuabilii nemul țumiți de modul de rezolvare a
contesta țiilor fiscale;
 sesizeaz ă instanțele judec ătorești, când este cazul, semn ând ac țiuni de chemare
în judecat ă, întâmpin ări, cereri reconven ționale, note scrise sau orice alte acte
privind crean țele bugetare locale;
 reprezint ă Direc ția Impozite și Taxe, în calitate de organ fiscal loca l, în dosarele
aflate la instan țele judec ătorești, în cazul în care este citat ă ca parte în proces;
 promoveaz ă și motiveaz ă acțiunile în căile ordinare și extraordinare de atac;
 asigur ă consilierea juridic ă a serviciilor/birourilor și compartimentelo r Direc ției
Impozite și Taxe, legat ă de problemele care fac obiectul de activitate al acesteia;
 solutioneaz ă contesta țiile la executarea silit ă;
 urmare ște modul în care este organizat ă procedura de executare silit ă atât a
persoanelor juridice c ât și fizice și ia m ăsurile legale pentru îndeplinirea corect ă a
acesteia;
 particip ă la realizarea procedurii de executare silit ă și urmare ște eviden ța
debitorilor insolvabili precum și afla ți în insolven ță.

1 Art.19, alin.(3), Regulamentul de Organizare și Funcționare al Primăriei Roșiorii de Vede.

19
Compartimentul Contabilizare Venituri Trezoreri e desf ășoară următoarele
activit ăți specializate:1
 eviden ța analitic ă și sintetic ă a veniturilor bugetului local;
 înregistrarea contabil ă a crean țelor bugetului local ;
 întocmirea situa țiilor financiare sintetice trimestriale și anuale privind veniturile
bugetului local ;
 exercitarea controlului financiar preventiv propriu la nivelul institu ției prim ăriei ;
 asigurarea rela ței cu Trezoreria Municipiului Ro șiorii de Vede în ce prive ște
depunerea încasărilor în numerar și ridicarea de numerar;
 informare contribu abili;
 înregistrarea și arhivarea documentelor Direc ției Impozite și Taxe ;
Pentru realizarea acestor activit ăți sunt exercitate urm ătoatele atribu ții:
 organizeaz ă și conduce eviden ța contabil ă a veniturilor bugetului local,
întocmind situa țiile fin anciare trimestriale și anuale;
 asigur ă, conform legislatiei în vigoare, eviden ța analitic ă și sintetic ă pentru toate
opera țiunile de încasări de impozite și taxe, conform clasifica ției bugetare;
 exercit ă controlul zilnic asupra opera țiunilor efectuate pri n casierie;
 urmărește zilnic eviden ța încasărilor în numerar, stabilind soldul zilnic al
casieriei, verific ă întocmirea corect ă pe conturi corespunz ătoare tipului de taxe și
impozite încasate pentru foile de v ărsământ cu încasările zilnice;
 colecteaz ă și depune zilnic în condi ții de integritate și securitate la Trezoreria
Municipiului Ro șiorii de Vede sumele încasate în numerar pe baza foilor de
vărsământ;
 asigur ă și răspunde de aplicarea m ăsurilor privind integritatea și securitatea
numerarului existent;
 organizeaz ă și exercit ă activitatea de control financiar preventiv propriu a
Prim ăriei;
 efectueaz ă, în condi ții prevăzute de lege, scutiri de impozite și taxe locale

1 Art. 19, alin.(4), Regulamentul de Organizare și Funcționare al Primăriei Roșiorii de Vede.

20 aferente persoanelor fizice;
 opereaz ă compens ări și restituiri de impozite și taxe locale, în conformitate cu
legisla ția în vigoare;
– oferă informații cu privire la modul in care își desfășoară activitatea
serviciile/birourile/compartimentele din cadrul Direcției Impozite si Taxe;
– oferă informații cu privire la documentele care trebui e depuse, pentru fiecare caz în
parte în funcție de solicitarea contribuabililor și compa rtimentul care eliberează acele
documente sau acte;
– acorda consiliere cu privire la modul de completare a cererilor si declara țiilor care
trebuie depuse de c ătre contribuabili, la registratur ă ;
– îndrum ă contribuabilii la compartimentele de specialitate care sunt competente s ă
soluționeze solicitarea contribuabilului;
– asigurar ă înregistrarea și distribu ția registraturii și a distribu ției coresponden ței direcției:
registratura interna, eviden ța actelor, inventariere;
– asigura în permanen ță o evidență corectă a circuitului documentelor în direcție;
– elibereaz ă, cu acordul directorului executiv, actele solicitate și înscrie în registrul de ie șire,
informațiile privind: data când a fost eliberat, conținutul actului eliberat, persoana și
compartimentul din care face parte și numele și actul de identitate a beneficiarului
acelui document ;
– prime ște de la compartimentele de speciali tate dosarele cu documentele arhivate ce
urmează a fi predate la arhiva;
Contribuabilul are calitatea de debitor în raportul juridic obliga țional de drept
financiar, put ând fi o persoan ă fizică sau una juridic ă.
Legea stabile ște o serie de m ăsuri de pr otecție a persoanei în procedura de execu tare
silită.
Codul de procedur ă civilă prin art. 406 -409 reglementeaz ă „bunurile mis cătoare care
nu se pot urm ări”.
În spiritul dreptului comun legiuitorul a reglementat categoriile de venituri și bunurile,
aparținând debito rului persoan ă fizică care nu pot fi urm ărite.
Astfel, sumele care reprezintă venituri b ănești ale debitorului, persoan ă fizică,
realizate ca anga jat, pensiile de orice fel, precum și ajutoarele sau indemniza țiile cu

21 destina ție special ă pot fi supuse urmaririi numai în conditiile prevazute in Codul de
procedur ă civilă.1
Obiectul execut ării silite il reprezintă toate bunurile și veniturile urm ăribile ale
debitorului, cu anumite excep ții ce vor fi prezentate în cuprinsul lucr ării .

1.3 Executorul fiscal versus executorul judec ătoresc

Executorul fiscal , ca instituție de drept, a fost introdusă prin vechiul Cod de
procedură fiscal ă aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, dar deși prevederile
art. 138 din Codul de procedură fisca lă conțineau dispoziții privind executorii fiscali, nu
defineau această noțiune, limitându -se la a menționa faptul că executarea silită se face de
organul de executare competent prin intermediul executorilor fiscali care sunt
împuterniciți în fața debitoru lui și a terților prin legitimația de serviciu și prin delegația
emisă de organul de executare pe care trebuie să le prezinte în exercitarea activității.2
O definiție a executorilor fiscali a fost dată mult mai târziu de art. 2 al Ordinului
președinte lui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.694/2014, potrivit căruia,
aceștia sunt persoane angajate în cadrul compartimentelor de specialitate de la nivelul
unităților fiscale teritoriale subordonate Ministerului Finanțelor Publice – Agenția
Națională de Administrare Fiscală, desemnate de conducătorul organului de executare să
ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii și să efectueze procedura de executare silită a
creanțelor fiscale.3
Noul Cod de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015, în v igoare la 1 ianuarie 2016) a
avut în vedere această carență și a definit noțiunea de executor fiscal , în cadrul Titlului I
“Dispoziții generale”, art. 1 “Definiții”, pct. 22, ca fiind persoana din cadrul organului
de executare cu atribuții de efectuare a executării silite .
Prin reglementarea specială dată executării silite a creanțelor fiscale de Codul de
procedură fiscală s -a avut în vedere de către legiuitor operativitatea, organulului de
executare lăsându -i-se astfel independența operativă.
Această procedură stabilește întâietatea executării silite fiscale față de executarea
silită declanșată potrivit procedurii de drept comun.

1 Art. 236, alin.(4), Legea 207/2015.
2 Art. 138, Ordonanța de Guvern 92/2003.
3 Art.2, Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.694/2014 .

22 La fel ca și în dreptul comun, executarea silită fiscală se demarează de către organul
de executare compet ent, numai în cazul neexecutării de bunăvoie a obligațiilor fiscale de
către debitor, principalul său scop fiind stingerea obligațiilor fiscale ale contribuabilului
prin constrângerea acestuia, în mod silit de către executorul fiscal.
Rolul executoru lui fiscal în cadrul procedurii de executare silită este unul destul de
important având în vedere faptul că executarea silită fiscală este pornită și se desfășoară
de către organelle administrative fiscale, respectiv executorii fiscali, fără încuviințarea
altor organe de stat,în temeiul faptului că titlul de creanță fiscală devine titlu executoriu la
data la care creanța fiscal ă este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de
lege sau stabilit de organul competent.
În ceea ce privește executorul judecătoresc , sediul materiei îl constituie art. 623 din
Codul de procedură civilă, potrivit căruia executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu
excepția celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau
bugetului Uniun ii Europene și bugetului Comunității Europene a Energiei Atomice, se
realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune
altfel.
Executorul judecătoresc a fost definit ca fiind organul de executare învestit cu
autoritatea de stat pentru punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile
executorii, iar actele îndeplinite de acesta sunt acte de autoritate publică și au forță
probantă prevăzută de lege.1
Prin reglementarea actuală, executorii judecătorești exercită o profesie autonomă
prestând un serviciu public, acționând la solicitarea părților, activitatea lor fiind
coordonată și controlată de Ministerul Justiției.
Rolul executorului judecătoresc în cadrul procedurii de executare si lită este dublat
de autoritatea acordată de stat în realizarea actelor de executare cu concursul organelor de
poliție, art. 659 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevăzând, în acest sens, că în
cazurile prevăzute de lege, precum și când executorul ju decătoresc consideră necesar,
organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, sunt obligați să
sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a tuturor actelor de executare silită, fără a

1 Art. 623, Legea 287/2009.

23 condiționa îndeplinirea acestei obligații d e plata unor sume de bani sau de efectuarea unei
alte contraprestații.1
De asemenea, la cererea executorului judecătoresc, instituțiile publice, instituțiile de
credit și orice alte persoane fizice sau juridice sunt obligate să -i comunice, de îndată , în
scris, datele și informațiile apreciate de executorul judecătoresc ca fiind necesare
realizării executării silite, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel. Tot astfel,
organele fiscale sunt obligate să comunice, în aceleași condiții, datele și informațiile pe
care le administrează potrivit legii.
Spre deosebire de executorul judecătoresc care este angajat de clienții săi, creditorii,
executorul fiscal este angajatul organului de executare, cu atribuții de efectuare a
executării silite, fiind împuternicit în fața debitorului și a terților prin legitimația de
executor fiscal și delegația semnată de către organul de executare silită, adică este un
salariat care trebuie să -și respecte atribuțiile din fișa postului, răspunzând de actele sale
profesionale în fața angajatorului său în cadrul unui raport de subordonare.
O altă deosebire este aceea că profesia de executor judecătoresc este o profesie
juridică liberală și independentă, pe când cea de executor fiscal nu este o profesie jurid ică
în sine, executorul fiscal nefiind decât o persoană angajată în cadrul organului de
executare cu atribuții de efectuare a executării silite, adică un funcționar cu studii
superioare economice sau juridice care activează în cadrul dministrației fiscale,
împuternicit de creditorul fiscal să efectueze actele de executare silită. Ca urmare, pentru
executorul fiscal, legiuitorul nu a prevăzut ca și condiție să aibă studii superioare juridice,
ca în cazul executorului judecătoresc.
Și în ceea ce priveșt e angajarea răspunderii juridice pentru actele și faptele acestora
săvârșite prin încălcarea obligațiilor profesionale stabilite de lege există deosebiri între
cele două categorii de executori. Răspunderea juridică a executorului judecătoresc
reglementată de art.45 și 47 din Legea nr. 188/ 1999 este civilă și disciplinară.2 În plus,
executorului judecătoresc i se poate atrage și răspunderea penală în cazul în care acesta
comite o faptă penală.

1 Art. 659 alin. (1) , Legea 287/2009.
2 Art.45 și art.47, Legea 188/1999.

24 Totodată, trebuie menționat și controlul judecătoresc asupr a actelor executorilor
judecătorești realizat de către instanțele judecătorești competente și cel profesional
exercitat de Ministerul Justiției, prin inspectori generali de specialitate, și de Uniunea
Națională a Executorilor Judecătorești, prin consiliul său de conducere.
Executorului fiscal, fiind funcționar public, i se aplică aceleași sancțiuni disciplinare
și răspundere ca și în cazul celorlalți funcționari publici, prevăzute la Capitolul VIII din
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilo r publici.
Potrivit prevederilor acestui act normativ, încălcarea de către funcționarii publici, cu
vinovăție, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară, contravențională,
civilă sau penală, după caz.
Noul Cod de procedură fis cală a crescut atribuțiile executorilor fiscali, reglementând
la art. 223 alin. (3) lit. d) și e) faptul că în scopul efectuării executării silite, executorii
fiscali pot să aplice sigilii asupra bunurilor, întocmind în acest sens proces -verbal și să
const ate contravenții și să aplice sancțiuni potrivit legii.1
Ca și executorul judecătoresc, executorul fiscal poate apela la sprijinul agenților de
ordine publică pentru a -și exercita atribuțiile conferite de lege, în sensul că, în absența
debitorului sa u dacă acesta refuză accesul în oricare dintre încăperile prevăzute în Cod,
executorul fiscal poate să pătrundă în acestea în prezența unui reprezentant al poliției ori
al jandarmeriei sau a altui agent al forței publice și a doi martori majori.
Însă, o deosebire importantă între executorul judecătoresc și executorul fiscal este
aceea că spre deosebire de primul, care, în vederea executării unei hotărâri judecătorești
sau a altui titlu executoriu, poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul, re ședința sau
sediul unei persoane, precum și în orice alte locuri ale debitorului, cu ajutorul forței
publice, executorul fiscal poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reședința
unei persoane fizice, doar cu consimțământul acesteia, iar în c az că i se refuză accesul,
poate intra în încăperile debitorului persoană fizică în prezența unui reprezentant al
poliției ori al jandarmeriei sau a altui agent al forței publice, între orele 6,00 -20,00, în
orice zi lucrătoare, în baza autorizației instanț ei judecătorești competente potrivit
dispozițiilor Codului de procedură civilă, republicat.

1 Art.223, alin.(3), lit.d) și e), Legea 207/2015.

25

CAPITOLUL II

MODALITĂȚI DE RECUPERARE A CREANȚELOR FISCA LE LOCALE
PRIN EXECUTARE SILITĂ

2.1. Derularea procedurii de recuperare a creanțelor bugetului local de către
executorii fiscali.

Executarea silită se face de organul de executare silită competent prin intermediul
executorilor fiscali. Aceștia trebuie să dețină o legitimație de serviciu pe care trebuie să o
prezinte în exercitarea activității.1
Executorul fiscal este împuternicit în fața debitorului și a terților prin legitimația de
executor fiscal și delegație emisă de organul de executare silită.
În exercitarea atributiilor ce le revin, pentru aplicarea procedurilor de executare silit ă,
executorii fiscali pot:
 Să intre în orice incintă de afaceri a debitorului, persoană juridică, sau în alte
incinte unde acesta își păstrează bunurile, în scopul identificării bunurilor sau
valorilor care pot fi executate silit, precum și să analizeze evidența contab ilă a
debitorului în scopul identificării terților care datorează sau dețin în păstrare
venituri ori bunuri ale debitorului;
 Să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului,
persoană fizică, precum și să cerceteze toate loc urile în care acesta își păstrează
bunurile;
 Să solicite și să cerceteze orice document sau element material care poate
constitui o probă în determinarea bunurilor proprietate a debitorului;
 Să aplice sigilii asupra bunurilor, întocmind în acest sens proce s-verbal;
 Să constate contravenții și să aplice sancțiuni potrivit legii.2
Executorul fiscal poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reședința unei
persoane fizice, cu consimțământul acesteia, iar în caz de refuz, organul de executare

1 Art.223, alin.(1), L egea 207/2015.
2 Art.223, alin.(3), lit. a) – e), Legea 207/2015.

26 silită cere autorizarea instanței judecătorești competente potrivit dispozițiilor Codului de
procedură civilă, republicat.
Accesul executorului fiscal în locuință, în incinta de afaceri sau în orice altă
încăpere a debitorului, persoană fizică sau juridică , se poate efectua între orele 6,00 -20,00,
în orice zi lucrătoare. Executarea începută poate continua în aceeași zi sau în zilele
următoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în
încăperile debitorului poate avea loc și la alte ore decât cele menționate, precum și în
zilele nelucrătoare, în baza autorizației emisă de instanța judecătorească .
În absența debitorului sau dacă acesta refuză accesul în oricare dintre încăperile în
care se găsesc bunuri sau valori a le acestuia , executorul fiscal poate să pătrundă în
acestea în prezența unui reprezentant al poliției ori al jandarmeriei sau a altui agent al
forței publice și a doi martori majori .1
Inceperea procedurii de executare silita
În cazul în care debitorul nu își achit ă obliga ția fiscal ă de bun ăvoie, dup ă expirarea
termenului de plat ă, ca act premergator execut ării silite, orga nul de executare trebuie s ă
transmit ă debitorului, la domiciliul sau la sediul acestuia, o înștiințare de plat ă, prin care i
se no tifică suma datorat ă. (Anexa 1).2
Comunicarea înștiințării de plat ă se face, de regul ă, prin po ștă, cu scri soare reco man-
dată cu confirmare de primire sau se poate face prin agen ți fiscali și asimila ții acestora ori
prin afi șare, potrivit normelor legale .
Dacă obliga țiile fiscale nu au fost stinse prin plat ă sau prin alte moda lități prev ăzute de
lege, în termen de 15 zile de la comunicarea înștiințării de plat ă, se va începe procedura
de executare silit ă prin comunicarea soma ției.
Soma ția reprezint ă primul act de executare silit ă și este obligatorie, indife rent de
modalitatea de executare silit ă care va fi aplicat ă. (Anexa 2).
Prin soma ție i se notific ă debitorului c ă are obliga ția să efectueze plata sumelor
datorate, iar dac ă în termen de 15 zile de la comunicare nu face dovada stingerii obliga ției
bugetare, se vor continua modalit ățile de executare silit ă prevăzute de lege. Soma ția este
însotit ă de un exemplar al titlului executoriu.

1 Art.223, alin.(6), Legea 207/2015.
2 Art.47, alin.(2) și alin.(5), Legea 207/2015.

27 Soma ția cuprinde: organul de executare emitent; datele de identifica re ale debito rului;
data emiterii; num ărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea
silită; termenul în care cel somat urmeaz ă să plăteasc ă obliga ția prevazut ă în titlul
executoriu, precum și indicarea consecin telor nerespect ării ac esteia; semn ătura și
ștampila organului de executare.1
Soma ția este obligatorie și i se comunic ă debitorului dup ă cum urmeaz ă:
a) prin po ștă, la domiciliul sau la sediul debitorului, dup ă caz, cu scrisoare reco man-
dată cu confirmare de primire;
b) prin executorii bugetari, potrivit dispozi țtiilor Codului de procedur ă civilă privind
comunicarea cita țiilor și a altor acte de procedur ă, care se aplic ă în mod cores punz ător;
c) prin prezentarea celui somat și primirea soma ției de c ătre acesta sub semn ătură, ca
urmare a înștiințării prin alte mijloace, cum sunt fax, telefon, e -mail, dac ă se asigur ă
transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.
În cazul în care debitorii refuz ă primirea soma ției sau se constat ă lipsa oric ărei
persoane la domiciliul sau la sediul social declarat al acestora, comu nicarea soma ției se
face prin publicarea unui anun ț în cotidiene locale ori centrale sau în Monitorul Oficial al
Rom âniei, Partea a IV -a, în care se men ționeaz ă că a fost emis ă soma ția pe numele
debitorului și că acesta este invitat s ă plăteasc ă în termen de 15 zile suma datorat ă. Dup ă
publicarea anun țului toate actele întocmite în cadrul procedurii de executare silit ă sunt
opozabile debitorului.
Dovada comunic ării soma ției urmeaz ă a se înscrie d e îndată în eviden țele orga nului de
executare și va fi p ăstrată la dosarul de executare .
Suspendarea, întreruperea sau încetarea execut ării silite
Procedura de executare silit ă se efectueaz ă din oficiu și, o dat ă început ă, se poate
suspenda, întrerup e sau poate înceta numai în cazurile și sub forma prevazute de Legea
nr. 207/2015.
Astfel, executarea silita se suspend ă:2
a) când suspendarea a fost dispus ă de instan ța sau de creditorul bugetar;
b) de la data comunic ării aprob ării înlesnirii la plata;

1 Art.46 și art. 230, alin(2), Legea 207/2015.
2 Art.233, Legea 207/2015.

28 c) în alte cazuri prev ăzute de lege.
Astfel, în cazul în care popririle înfiintate de organul de executare genereaz ă impo –
sibilitatea debitorului de a -și continua activitatea economic ă, cu consecin țe sociale
deosebite, creditorul fiscal poate dispune, la ce rerea debitorului și ținând seama de
motivele invocate de acesta, fie suspendarea temporar ă totală, fie suspen darea temporar ă
parțială a execut ării silite prin poprirea conturilor bancare.
Odată cu cererea de suspendare debitorul va indica bunurile libere de orice sarcini,
oferite în vederea sechestr ării, sau alte garan ții prev ăzute de lege.
Executarea silit ă se întrerupe :
a) la data declar ării stării de insolvabilitate a debitorului;
b) în alte cazuri prev ăzute de lege.
Executarea silit ă înceteaz ă dacă:1
a) s-au stins integral crean țele bugetare prev ăzute în titlul executoriu, inclusiv obli –
gațiile de plat ă accesorii, cheltuielile de executare, precum și orice alte sume stab ilite în
sarcina debitorului, potrivit legii;
b) a fost desfiin țat titlul exe cutoriu;
c) în alte cazuri prev ăzute de lege.
De la data comunic ării aprob ării, pentru obliga țiile fiscale pentru care s -au apro bat
înlesniri la plat ă, executarea silit ă nu se porne ște sau nu se con tinuă, dup ă caz.
Contestația la executarea silită
Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare
efectuat cu încălcarea prevederilor Codului de Procedură Fiscală de către organele de
executare silită, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de
executare în condițiile legii.2
Dispozițiile privind suspendarea provizorie a executării silite prevăzute de Codul
de procedură civilă, republicat, nu sunt aplicabile.
Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fos t
pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță

1 Art.234, alin. (1), Legea 20 7/2015.
2 Art.260, alin.(1), Legea 207/2015

29 judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o
altă procedură prevăzută de lege.
Contestația se introduce la instanța j udecătorească competentă și se judecă în
procedură de urgență.
Contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la
data când :1
– contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le
conte stă, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu
ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;
– contestatorul a luat cunoștință, de refuzul organului de executare silită de a îndeplini
un act de executa re;
– cel interesat a luat cunoștință, de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le
contestă.
Contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau
un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15
zile după efectuarea executării.2
Neintro ducerea contestației în termen, nu îl împiedică pe cel deal treilea să își
realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun.
La judecarea contestației i nstanța citează și organul de executare silită în a cărui
rază teritorială se găsesc bunurile urmărite ori, în cazul executării prin poprire, își are
sediul sau domiciliul terțul poprit.
La cererea părții interesate instanța poate decide, în ca drul contestației la
executare, asupra împărțirii bunurilor pe care debitorul le deține în proprietate comună cu
alte persoane.3
Dacă admite contestația la executare, instanța, după caz, poate dispune anularea
actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării
înseși, anularea sau lămurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a
cărui îndeplinire a fost refuzată.

1 Art.261, alin.(1), Legea 207/2015
2 Art.261, alin.(2), Legea 207/2015
3 Art.262, alin.(2), Legea 207/2015

30 În cazul anulării actului de executare contestat sau al încetării exec utării înseși și
al anulării titlului executoriu, instanța poate dispune prin aceeași hotărâre să i se restituie
celui îndreptățit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor ori din reținerile prin
poprire.1
În cazul respingerii contestați ei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului
de executare silită, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar
când contestația a fost exercitată cu rea -credință, el poate fi obligat și la plata unei amenzi
potrivit ar t. 720 alin. (3) din Codul de procedură civilă, republicat.

2.2 . Executarea silită prin poprire

Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu
emis potrivit prevederilor Codului de Procedură Fiscală, repu blicat de către organu l de
executare silită competent.
În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare silită, se înscriu
creanțele fiscale, principale și accesorii, neachitate la scadență, stabilite și individualizate
în titluri de cre anță fiscală întocmite și comunicate în condițiile legii, precum și creanțele
bugetare individualizate în alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii.
Niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță fiscal ă emis și
comunicat în condițiile legii sau a unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu
executoriu.
Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care se împlinește scadența
sau termenul de plată prevăzut de lege.2
Modificarea titlu lui de creanță atrage modificarea titlului executoriu în mod
corespunzător.
Titlul executoriu emis de organul de executare silită competent conține, pe lângă :
Data la care a fost emis și data de la care își produce efectele;
o Datele de identificare a contribuabilului/plătitorului și, dacă este cazul, datele de
identificare a persoanei împuternicite de contribuabil/plătitor;
o Obiectul actului administrativ fiscal;

1 Art.262, alin.4, Legea 207/2015
2 Art.226, alin.4, Legea 207/2015.

31 o Motivele de fapt;
o Temeiul de drept;
o Numele și calitatea persoanelor împuternicite ale or ganului fiscal, potrivit legii;
o Semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, precum și
ștampila organului fiscal emitent;
o Posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestației și organul fisca l
la care se depune contestația, următoarele: cuantumul și natura sumelor datorate și
neachitate, descrierea titlului de creanță sau a înscrisului care constituie titlu
executoriu, precum și temeiul legal al puterii executorii a titlului. (Anexa 3).1
Netransmiterea proce selor -verbale de constatare și sancționare a contravențiilor în
termen de 90 de zile de la comunicarea acestora către contravenient atrage, potrivit legii,
răspunderea persoanelor care se fac vinovate de aceasta. Transmiterea cu întârziere a
proceselor -verbale nu împiedică executarea silită a acestora în condițiile în care nu a
intervenit prescripția executării.
Atunci cand, titlurile executorii emise de alte organe , nu cuprind unul dintre
următoarele elemente:
o numele și prenumele sau denumirea debit orului,
o codul numeric personal,
o codul unic de înregistrare,
o domiciliul sau sediul,
o cuantumul sumei datorate,
o temeiul legal,
o semnătura organului care l -a emis și dovada comunicării acestora,
organul de executare silită restituie de îndată titlurile ex ecutorii organelor emitente.
În cazul în care titlul executoriu i -a fost transmis spre executare de către un alt
organ, organul de executare silită confirmă primirea, în termen de 30 de zile.2
Instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, c are nu au organe de
executare silită proprii, pot transmite titlurile executorii privind venituri proprii organului

1 Art.46, art. 226, alin.(6), Legea 207/2015.
2 Art. 226, alin.(9), Legea 207/2015.

32 fiscal central sau, după caz, organului fiscal local. Sumele astfel realizate se fac venit la
bugetul de stat sau la bugetul local, după caz .
Instituțiile publice finanțate total sau parțial de la bugetul local, care nu au organe
de executare silită proprii, transmit titlurile executorii privind venituri ale bugetului local,
spre executare silită, organului fiscal local. Sumele astfel re alizate se fac venit la bugetul
local.1
Instituțiile pu blice din subordinea unităților administrativ -teritoriale finanțate
integral din venituri proprii, care nu au organe de executare silită proprii, pot transmite
titlurile executorii privind venitur i proprii organului fiscal local. Sumele astfel realizate se
fac venit la bugetul local.
În cadrul procedurii de executare silită se pot folosi succesiv sau concomitent
modalitățile de executare silită prevăzute de Codul de Procedură Fiscală, republi cat.
Executarea silită a creanțelor fiscale nu se perimă. Executarea silită se desfășoară
până la stingerea creanțelor fiscale înscrise în titlul executoriu, inclusiv a creanțelor
fiscale accesorii, ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit le gii prin acesta, precum
și a cheltuielilor de executare.
În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, creanțe fiscale
accesorii sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele se calculează de
către organul de executare silită și se consemnează într -un proces -verbal care constituie
titlu executoriu, care se comunică debitorului.
Față de terți, inclusiv față de stat, o garanție reală și celelalte sarcini reale asupra
bunurilor au un grad de prioritate care se stabilește d e la momentul în care acestea au fost
făcute publice prin oricare dintre metodele prevăzute de lege.
În toate actele de executare silită trebuie să se indice titlul executoriu și să se arate
natura și cuantumul debitului ce face obiectul executării.
Execu tarea silită începe prin comunicarea somației. 2Dacă în termen de 15 zile
de la comunicarea somației nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită.
Somația este însoțită de un exemplar al titlului executoriu emis de organul de executare
silită.

1 Art. 226, alin.(10), Legea 207/2015.
2 Art.230, alin.(1), Legea 207/2015.

33 Somația cuprinde următoarele:
 numărul dosarului de executare;
 suma pentru care se începe executarea silită;
 termenul în care cel somat urmează să plătească ,
 suma prevăzută în titlul executoriu,
 indicarea consecințelor nerespectării acesteia.
Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând
venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, titluri de valoare sau alte bunuri
mobile necorporale, deținute și/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terțe
persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi
juridice existente.1
Sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții
sau organizații internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte nu sunt supuse
executării silite prin poprire, în cazul în care împotriva beneficiarului acestora a fost
pornită procedura executării silite.
În cazul sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități în valută,
băncile sunt autoriza te să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără
consimțământul titularului de cont, la cursul de schimb afișat de acestea pentru ziua
respectivă.
Sumele ce reprezintă venituri bănești ale debitorului persoană fizică, realizate
ca angajat, pensiile de orice fel, precum și ajutoarele sau indemnizațiile cu destinație
specială sunt supuse urmăririi numai în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă,
republicat.2
Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane
juridice se înființează de către organul de executare silită, printr -o adresă care se
comunică terțului poprit și cu înștiințarea debitorului despre înființarea popririi .
Adresa de infiintare a popririi cuprinde: (Anexa 4).
 denumirea și sediul organului de exe cutare;
 numarul și data emiterii;

1 Art.236, alin. (1), Legea 207/2015.
2 Art.236, alin. (4), Legea 207/2015.

34  denumirea și sediul sau numele, prenumele și domiciliul ter țului poprit;
 temeiul legal al execut ării silite prin poprire;
 datele de identificare a debitorului;
 numarul și data titlului executoriu, precum și organul emitent ;
 natura crean ței fiscale;
 cuantumul crean ței fiscale pentru care s -a înființat poprirea, atunci c ând acesta
este mai mic dec ât cel eviden țiat în titlul executoriu, ca urmare a stingerii
parțiale a debitului;
 contul în care urmeaz ă a se vira suma re ținută;
 semn ătura și ștampila organului de executare.
Poprirea nu este supusă validării.1
Poprirea înființată anterior, ca măsură asigurătorie, devine executorie prin
comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, făcută terțului poprit, și înștiințare a
despre aceasta a debitorului.
Poprirea se consideră înființată din momentul primirii adresei de înființare de
către terțul poprit. În acest sens, terțul poprit este obligat să înregistreze atât ziua, cât și
ora primirii adresei de înființare a popri rii.2
După înființarea popririi, terțul poprit este obligat:
 Să plătească, de îndată sau după data la care creanța devine exigibilă, organului
fiscal suma reținută și cuvenită, în contul indicat de organul de executare silită;
 Să indisponibilizeze bun urile mobile necorporale poprite, înștiințând despre
aceasta organul de executare silită;
 În cazul înființării popririi asigurătorii, cu excepția popririi asigurătorii asupra
sumelor din conturile bancare, să vireze, de îndată sau după data la care creanța
devine exigibilă, organului fiscal suma indicată, în contul de garanții menționat de
organul de executare silită.
În situația în care, la data comunicării adresei de înființare a popririi, terțul poprit
nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit sau nu va datora în viitor asemenea

1 Art.236, alin. (6), Legea 207/2015.

2 Art.236, alin. (8), Legea 207/2015.

35 sume în temeiul unor raporturi juridice existente, înștiințează despre acest fapt organul de
executare silită în termen de 5 zile de la primirea adresei de înființare a popririi.1
Pentru stingerea creanțelor fiscale , debitorii titulari de conturi bancare pot fi
urmăriți prin poprire asupr a sumelor din conturile bancare . În acest caz, poprirea nu poate
fi înființată înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile de la data comunicării
somației.
În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării
băncii, sumele existente, precum și cele viitoare provenite din încasările zilnice în
conturile în lei și în valută sunt indisponibilizate în limita sumei necesare pentru
realizarea obligației ce se execută silit, astfel cum aceasta rezultă din adresa de înființare
a popririi. Băncile au obligația să plătească sumele indisponibilizate în contul indicat de
organul de executare silită în termen de 3 zile de la indisponibilizare.
Din momentul ind isponibilizării, respectiv de la data și ora primirii adresei de
înființare a popririi asupra disponibilităților bănești, băncile nu procedează la decontarea
documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, și nu acceptă
alte p lăți din conturile acestora până la achitarea integrală a obligațiilor fiscale înscrise în
adresa de înființare a popririi, cu excepția:2
 Sumelor necesare plății drepturilor salariale, inclusiv a impozitelor și
contribuțiilor aferente acestora, reținute la sursă, dacă, potrivit declarației pe
propria răspundere a debitorului sau reprezentantului său legal, rezultă că
debitorul nu deține alte disponibilități bănești;
 Sumelor necesare plății accizelor de către antrepozitarii autorizați. În acest caz,
debitoru l prezintă instituției de credit odată cu dispoziția de plată și copia
certificată, conform cu originalul, a autorizației de antrepozitar;
 Sumelor necesare plății accizelor, în numele antrepozitarilor autorizați, de către
cumpărătorii de produse energetice ;
 Sumelor necesare plății obligațiilor fiscale de care depinde menținerea valabilității
înlesnirii. În acest caz, debitorul va prezenta instituției de credit odată cu

1 Art.236, alin. (10), Legea 207/2015.
2 Art.236, alin. (14), lit.a) – d), Legea 207/2015.

36 dispoziția de plată și copia certificată, conform cu originalul, a documentului prin
care s-a aprobat înlesnirea la plată.
Pe perioada popririi asigurătorii, băncile acceptă plăți din conturile debitorilor
dispuse pentru stingerea sumelor , precum și pentru stingerea obligațiilor fiscale aferente
bugetelor administrate de organul fiscal care a înființat poprirea.
În cazul în care executarea silită este suspendată ori încetează, potrivit legii,
organul de executare silită înștiințează de îndată, în scris, instituțiile de credit ori, după
caz, terțul poprit pentru sistarea, temporară, totală sau p arțială a indisponibilizării
conturilor și reținerilor.
În situația în care titlurile executorii nu pot fi onorate în aceeași zi, instituțiile
de credit urmăresc executarea acestora din încasările zilnice realizate în contul
debitorului.1
Dacă terțul poprit înștiințează organul de executare silită că nu datorează vreo
sumă de bani debitorului urmărit, dar din informațiile și documentele deținute organul
fiscal are indicii că terțul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum și în cazul
în care se invocă alte neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în
a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de
executare silită ori a altei părți interesate, pe baza probelor administ rate, dispune cu
privire la menținerea sau desființarea popririi.
Judecata se face de urgență și cu precădere.
Pe baza hotărârii de menținere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul
de executare silită poate începe executarea silită a terțului poprit, în condițiile Codului de
Procedură Fiscală, republicat.
În cazul în care popririle înființate de organul de executare silită generează
imposibilitatea debitorului de a -și continua activitatea economică, cu consecințe sociale
deosebite, organul fiscal poate dispune, la cererea debitorului și ținând seama de motivele
invocate de acesta, fie suspendarea totală, fie suspendarea parțială a executării silite prin
poprire. Suspendarea se poate dispune, o singură dată, pe parcursul a 2 a ni calendaristici

1 Art.236, alin. (18), Legea 207/2015.

37 pentru o perioadă de cel mult 6 luni consecutive de la data comunicării către bancă sau alt
terț poprit a actului de suspendare a popririi.1
Odată cu cererea de suspendare, debitorul trebuie să indice bunurile libere de
orice sarcini , oferite în vederea sechestrării, sau alte garanții prevăzute de lege, la nivelul
sumei pentru care s -a început executarea silită.2

2.3. Executarea silit ă a bunurilor mobile
Reprezint ă o modalitate de executare indirect ă a crean ței buge tare, cre ditorul indes –
tulându-se din suma de bani obtinut ă prin valorifica rea bunurilor mobile apar ținând
debitorului.
Executarea silit ă a bunurilor mobile ale debitorului se face prin seches trarea si valo –
rificarea acestora, în temeiul unui titlu executor iu, chiar daca acestea se afl ă la un ter ț.
Terțul nu se poate opune sechestr ării unui bun al debitorului invoc ând un drept de gaj
ori un privilegiu pe care îl are asupra bunurilor.
Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu următoarele
excepții :
În cazul debitorului persoană fizică nu pot fi supuse executării silite, fiind
necesare vieții și muncii debitorului, precum și familiei sale:
 Bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor și la formarea
profesion ală, precum și cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupații
cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfășurării activității agricole, cum
sunt uneltele, semințele, îngrășămintele, furajele și animalele de producție și de
lucru;
 Bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului și familiei sale,
precum și obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de același fel;
 Alimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de două luni, iar dacă
debitorul se ocu pă exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare până la noua
recoltă;

1 Art. 234, alin.7, Legea nr. 207/2015.
2 Art. 234, alin.8, Legea nr. 207/2015.

38  Combustibilul necesar debitorului și familiei sale pentru încălzit și pentru
prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarnă;
 Obiectele necesare persoanelor cu handicap sau dest inate îngrijirii persoanelor
bolnave;
 Bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziții legale.1
Bunurile debitorului persoană fizică necesare desfășurării activității în calitate de
profesionist nu sunt exceptate de la executare silită.
Procedural, dup ă comunicarea soma ției, activitatea de executare silit ă continuă
prin identificarea și indisponibilizarea acestora în măsura în care nu a fost instituit
anterior sechestrul asigurator.
Executarea silită a bunurilor mobile se face p rin sechestrarea și valorificarea
acestora, chiar dacă acestea se află la un terț. Sechestrul se instituie printr -un proces –
verbal.2
Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca măsură asiguratorie nu este
necesară o nouă sechestrare.
Executoru l fiscal, la începerea executării silite, este obligat să verifice dacă
bunurile se găsesc la locul aplicării sechestrului și dacă nu au fost substituite sau
degradate, precum și să sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele găsite
la verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creanței.
Bunurile nu se sechestrează dacă prin valorificarea acestora nu s -ar putea acoperi
decât cheltuielile executării silite.3
Prin sechestrul înființat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobândește un
drept de gaj care conferă acestuia în raport cu alți creditori aceleași drepturi ca și dreptul
de gaj în sensul prevederilor dreptului comun.
De la data întocmirii procesului -verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt
indisponibiliz ate. Cât timp durează ex ecutarea silită debitorul nu poate dispune de aceste
bunuri decât cu aprobarea dată, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea
acestei interdicții atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă.

1 Art.238, alin. (1) , alin.(2), lit. a) – f), Legea nr. 207/2015.
2 Art.238, alin. (4), Legea nr. 207/2015.
3 Art.238, alin. (7), Legea nr. 207/2015.

39 În cazurile în care n u au fost luate măsuri asigurătorii pentru realizarea integrală a
creanței fiscale și la începerea executării silite se constată că există pericolul evident de
înstrăinare, substituire sau sustragere de la urmărire a bunurilor urmăribile ale debitorului,
sechestrarea lor va fi aplicată odată cu comunicarea somației.1
Procesul -verbal de sechestru cuprinde:2
Denumirea organului de executare silită, indicarea locului, a datei și a orei când s -a
făcut sechestrul;
Numele și prenumele executorului fis cal care aplică sechestrul, numărul legitimației
și al delegației;
Numărul dosarului de executare, data și numărul de înregistrare a somației, precum și
titlul executoriu în baza căruia se face executarea silită;
Temeiul legal în baza căruia se face executarea silită;
Sumele datorate pentru a căror executare silită se aplică sechestrul, inclusiv cele
reprezentând obligații fiscale accesorii, precum și actul normativ în baza căruia a fost
stabilită obligația fiscală de plată;
Numele, prenumele și domiciliul debitorului persoană fizică ori, în lipsa acestuia, ale
persoanei majore care locuiește împreună cu debitorul sau denumirea și sediul debitorului,
numele, prenumele și domiciliul altor persoane majore care au fost de față la aplicar ea
sechestrului, precum și alte elemente de identificare a acestor persoane;
Descrierea bunurilor mobile sechestrate și indicarea valorii estimative a fiecăruia,
după aprecierea executorului fiscal, pentru identificarea și individualizarea acestora,
menționându -se starea de uzură și eventualele semne particulare ale fiecărui bun, precum
și dacă s -au luat măsuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori
ridicarea de la locul unde se află, sau de administrare ori conservare a acestora, după caz;
Mențiunea că evaluarea urmează a se face înaintea începerii procedurii de valorificare,
în cazul în care executorul fiscal nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesită
cunoștințe de specialitate;

1 Art.238, alin. (11), Legea nr. 207/2015.
2 Art. 239, alin.(1), lit. a) – m), Legea nr. 207/2015.

40 Mențiunea făcută de debitor privi nd existența sau inexistența unui drept de gaj,
ipotecă ori privilegiu, după caz, constituit în favoarea unei alte persoane pentru bunurile
sechestrate;
Numele, prenumele și adresa persoanei căreia i s -au lăsat bunurile, precum și locul de
depozitare a acestora, după caz;
Eventualele obiecții făcute de persoanele de față la aplicarea sechestrului;
Mențiunea că, în cazul în care în termen de 15 zile de la data încheierii procesului –
verbal de sechestru debitorul nu plătește obligațiile fisca le, se procedează la valorificarea
bunurilor sechestrate;
Semnătura executorului fiscal care a aplicat sechestrul și a tuturor persoanelor care au
fost de față la sechestrare. Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea să
semneze, execut orul fiscal menționează această împrejurare.
Câte un exemplar al procesului -verbal de sechestru se predă debitorului sub semnătură
sau i se comunică la domiciliul ori sediul acestuia, precum și, atunci când este cazul,
custodelui, acesta din urmă semn ând cu mențiunea de primire a bunurilor în păstrare.1
În vederea valorificării, organul de executare silită este obligat să verifice dacă
bunurile sechestrate se găsesc la locul menționat în procesul -verbal de sechestru, precum
și dacă nu au fost subs tituite sau degradate.
Când bunurile sechestrate găsite cu ocazia verificării nu sunt suficiente pentru
realizarea creanței fiscale, organul de executare silită efectuează investigațiile necesare
pentru identificarea și urmărirea altor bunuri ale debi torului.2
Dacă se constată că bunurile nu se găsesc la locul menționat în procesul -verbal de
sechestru sau dacă au fost substituite ori degradate, executorul fiscal încheie proces –
verbal de constatare. Pentru bunurile găsite cu prilejul investigațiilo r efectuate , se încheie
procesul -verbal de sechestru.
Dacă se sechestrează și bunuri gajate pentru garantarea creanțelor altor creditori,
organul de executare silită trimite și acestora câte un exemplar din procesul -verbal de
sechestru.3

1 Art. 239, alin. (2), Leg ea 207/2015.
2 Art. 239, alin. (4), Legea 207/2015.
3 Art. 239, alin. (6), Legea 207/2015.

41 Executo rul fiscal care constată că bunurile fac obiectul unui sechestru anterior
consemnează aceasta în procesul -verbal, la care anexează o copie de pe procesele -verbale
de sechestru respective. Prin același proces -verbal executorul fiscal declară sechestrate,
când este necesar, și alte bunuri pe care le identifică.
Bunurile înscrise în procesele -verbale de sechestru încheiate anterior se consideră
sechestrate și în cadrul noii executări silite. În acest sens se întocmește un proces -verbal
adițional la proces ele-verbale de sechestru încheiate anterior, cu indicarea titlurilor
executorii și cuantumul obligațiilor fiscale născute ulterior procesului -verbal de sechestru
inițial. Procesul -verbal adițional se comunică debitorului, cât și celorlalte părți interesate
care au drepturi reale sau sarcini asupra bunului sechestrat, după caz, Biroului de carte
funciară ori Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare. Prin procesul -verbal
creditorul fiscal își menține dreptul de gaj sau ipotecă pe care îl conferă proces ul-verbal
de sechestru în raport cu alți creditori.
În cazul în care executorul fiscal constată că în legătură cu bunurile sechestrate s –
au săvârșit fapte care pot constitui infracțiuni consemnează aceasta în procesul -verbal de
sechestru și are oblig ația de a sesiza de îndată organele judiciare competente.1

2.4. Executarea silită a bunurilor imobile

Executarea silit ă a bunurilor imobile reprezint ă o modalitate de executare indi rectă
a crean țelor bugetare, pe baza valorificarii bunurilor imobile a parținând debitorului..
Debitorul, persoan ă fizică sau juridic ă este obligat s ă prezinte organului de
executare toate bunurile imobile pe care le are în proprietate exclusiv ă, în proprietate
comun ă sau indiviza, s ă îi dea informa ții complete asupra tuturor acestor bunuri, asupra
bunurilor imobile pe care le de ține dar sunt proprie tatea altor persoane, preci zând locul
unde se afl ă fiecare, precum și să prezinte orice documente și eviden țe refe ritoare la
bunurile mentionate.
Sunt supuse executării silite bunurile imobile proprietate a debitorului. 2

1 Art. 239, alin. (9), Legea 207/2015.
2 Art. 242, alin. (1), Legea 207/2015.

42 Atunci c ând debitorul deține bunuri în proprietate comună cu alte persoane,
executarea silită se întinde numai asupra bunurilor atribuite debitorului în urma partajului
judiciar, respe ctiv asupra sultei.
Executarea silită imobiliară se întinde de plin drept și asupra bunurilor accesorii
bunului imobil, prevăzute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmărite decât
odată cu imobilul.
În cazul debitorului persoană fizică nu p oate fi supus executării silite spațiul
minim locuit de debitor și familia sa, stabilit în conformitate cu normele legale în vigoare,
exceptând cazul în care executarea silită se face pentru stingerea creanțelor fiscale
rezultate din săvârșirea de infracți uni.
Executorul fiscal care aplică sechestrul închei e un proces -verbal de sechestru .
Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile de către executorul fiscal,
constituie ipotecă legală.1
Dreptul de ipotecă conferă creditorului fiscal în r aport cu alți creditori aceleași
drepturi ca și dreptul de ipotecă, în sensul prevederilor dreptului comun.
Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare silită care a instituit
sechestrul va solicita de îndată biroului de carte funciară e fectuarea inscripției ipotecare,
anexând un exemplar al procesului -verbal de sechestru.
Biroul de carte funciară comunică organului de executare silită, la cererea
acestuia, în termen de 10 zile, celelalte drepturi reale și sarcini care grevează imob ilul
urmărit, precum și titularii acestora, care trebuie înștiințați de către organul de executare
silită și chemați la termenele fixate pentru vânzarea bunului imobil și distribuirea prețului.
Creditorii debitorului, alții decât titularii sunt oblig ați ca, în termen de 30 de zile
de la înscrierea procesului -verbal de sechestru al bunului imobil în evidențele de
publicitate imobiliară, să comunice în scris organului de executare silită titlurile pe care le
au pentru bunul imobil respectiv.2
La instit uirea sechestrului și în tot cursul executării silite, organul de executare
silită poate numi un administrator -sechestru, dacă această măsură este necesară pentru

1 Art. 242, alin. (6), Legea 207/2015.
2 Art. 242, alin. (10), Legea 207/2015.

43 administrarea imobilului urmărit, a chiriilor, a arendei și a altor venituri obținute din
administrarea acestuia, inclusiv pentru apărarea în litigii privind imobilul respectiv.
Administrator -sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori altă persoană
fizică sau juridică.1
Administratorul -sechestru consemnează veniturile înca sate la unitățile abilitate și
depune recipisa la organul de executare silită.
Când administrator -sechestru este numită o altă persoană decât creditorul sau
debitorul, organul de executare silită îi fixează o remunerație ținând seama de activitatea
depusă.
Ori de câte ori este necesar, administratorul -sechestru este obligat să prezinte
organului de executare silită situația veniturilor și a cheltuielilor făcute cu administrarea
bunului imobil sechestrat.
După primirea procesului -verbal de sechest ru, debitorul poate solicita organului
de executare silită, în termen de 15 zile de la comunicare, să îi aprobe ca plata integrală a
creanțelor fiscale să se facă din veniturile bunului imobil urmărit sau din alte venituri ale
sale pe timp de cel mult 6 lu ni.
De la data aprobării cererii debitorului, executarea silită începută asupra bunului
imobil se suspendă.
Pentru motive temeinice, organul de executare silită poate relua executarea silită
imobiliară înainte de expirarea termenului de 6 luni.
Dacă debitorul persoan ă juridic ă căruia i s -a aprobat suspendarea se sus trage
ulterior de la executare silit ă sau își provoac ă insolvabilitatea, va putea fi atras ă raspun –
derea sa juridic ă pentru sustragerea de la executarea silit ă.

2. 5. Executar ea silită a altor bunuri.

Potrivit dreptului comun, prin fructe se înțelege tot ceea ce un lucru produce în
mod periodic, f ără ca substan ța sa s ă scada. Au aceast ă calitate, de exemplu: recol tele,
chiriile, dobanzile, prasila animalelor etc.2

1 Art. 2 43, alin. (2), Legea 207/2015.
2 M.Costin, M. Mureșan, V. Ursa, Dicționar de drept civil, Ed, Științifică și Enciclopedică, București, 1980.

44 Fructele pot fi clasificate in doua grupe distincte și anume: fructe naturale și
fructe civile .1
Fructele naturale sunt produsele periodice ale pamantului, precum și produsele
animalelor. Au acest caracter recoltele de orice fel obtinute prin cul tivarea cerealel or, a
legumelor, a plantelor industriale, a vi ței de vie, roa dele livezilor etc., precum și lâna,
laptele, ou ăle, prasila animalelor.
Fructele civile sunt veniturile în bani obtinute prin exploatarea bunurilor, adic ă prin
cedarea folosin ței lor unei alte persoane, în schimbul unor sume de bani pl ătite perio dic
de către aceasta. Au acest caracter: chiriile, dob ânzile crean țelor, aren dele.
Categoria juridica a fructelor este indisolubil legat ă de cea a bunurilor. În general, sunt
supuse execut ării silite t oate bunurile, mobile sau imobile, apar ținând debito rului, cu
excep țiile prev ăzute de lege.
În categoria bunurilor imobile prin natura lor se includ și „fructele neculese si recoltele
prinse de radacini”.
Potrivit art. 465 din Codul civil: „Recoltele car e inca se tin de radacini si fructele de pe
arbori, neculese inca, sunt … imobile.
Îndată ce recoltele se vor t ăia și fructele se vor culege, sunt mobile”.
Codul de procedur ă fiscal ă prevede c ă executarea silit ă a fructelor necu lese și a
recoltelor prinse de radacini care sunt ale debitorului se efec tueaz ă potrivit procedurii
prevazute pentru bunurile imobile.
În cazul recoltelor și al fructelor culese, executarea silit ă urmeaz ă a se face dup ă
procedura aplicabil ă bunurilor mobile.
Codul de procedur ă fiscală lasă la aprecierea organului de executare valorificarea
fructelor neculese sau a recoltelor a șa cum sunt prinse de radacini sau dup ă ce vor fi
culese.
Executarea silit ă a unui ansamblu de bunuri
Codul de procedur ă fiscal ă urmare ște să creeze condi țiile necesare creditorilor bu getari
pentru ca ace știa să își acopere c ât mai rapid crean țele bugetare.

1 Art. 552, Legea nr. 287/2009, privind Codul civil.

45 În acest sens, se reglementeaz ă posibilitatea de apre ciere a organului de executare asu –
pra valorificarii bunurilor proprietate a debi torului – mobile și/sau imobile – în ansamblu
sau ut singuli .
Astfel, atunci cand organul de executare apreciaz ă că valorificarea bunu rilor pro prie-
tate a debitorului se poate face mai rapid ori in conditii mai avan tajoase, prin v ânzarea
acestora în bloc pe un pre ț forfe tar (global), el este îndrituit sa proce deze ca atare ,
organul de executare silită își poate schimba opțiunea în orice fază a executării, cu
reluarea procedurii.1
Și în aceast ă situa ție sunt aplicabile dispozi țiile Codului de procedur ă fiscal ă privind
sechestrarea bunurilor supuse execut ării, precum și a celorlalte norme juri dice privind
executarea silit ă asupra bunurilor mobile și imobile, precum și cele privind v ânzarea
bunurilor imobile cu plata in rate.

1 Art. 246, Legea 207/2015.

46
CAPITOL UL II I
VALORIFICAREA BUNURILOR SECHESTRATE ȘI DISTRIBUIREA
SUMELOR REALIZATE PRIN EXECUTARE SILITĂ

3.1 Valo rificarea bunurilor sechestrate

În cazul în care creanța fiscală nu este stinsă în termen de 15 zile de la data încheierii
procesului -verbal de sechestru, se procedează, fără efectuarea altei formalități, la
valorificarea bunurilor sechestrate, cu excepția situațiilor în care, potrivit legii, s -a dispus
desființarea sechestrului sau suspendarea executării silite.1
Pentru a realiza executa rea silită cu rezultate cât mai avantajoase, ținând seama
atât de interesul legitim și imediat al creditorului, cât și de drepturile și obligațiile
debitorului urmărit, organul de executare silită procedează la valorificarea bunurilor
sechestrate în una di ntre modalitățile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare și care,
față de datele concrete ale cauzei, se dovedesc a fi mai eficiente.2
Organul de executare silită competent procedează la valorificarea bunurilor
sechestrate prin:
– înțeleger ea părților;
– vânzare în regim de consignație a bunurilor mobile;
– vânzare directă;
– vânzare la licitație;
– alte modalități admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitații,
agenții imobil iare sau societăți de brokeraj.3
Dacă au fost sechestrate bunuri perisabile sau supuse degradării, acestea pot fi
vândute în regim de urgență. Evaluarea și valorificarea acestor bunuri se efectuează de
către organele fiscale, la prețul pieței.
Procedura de evaluare și valorificare se aprobă prin ordin comun al ministrului
dezvoltării regionale și administrației publice și al ministrului finanțelor publice, în cazul
creanțelor administrate de organul fiscal local.

1 Art. 247, alin.(1), Legea 207/20 15.
2 Art. 247, alin.(2), Legea 207/2015.
3 Art. 247, alin.(3),lit.a) – e), Legea 207/2015.

47 Dacă din cauza unei contestații sau a unei învoi eli între părți data, locul ori ora
vânzării directe sau la licitație a fost schimbată de organul de executare silită, se
efectuează alte publicații și anunțuri.1
Vânzarea bunurilor sechestrate se face numai către persoane fizice sau juridice
care nu au obligații fiscale restante.

3.1.1. Valorificarea bunurilor sechestrate potrivit înțelegerii părților

Valorificarea bunurilor potrivit înțelegerii părților se realizează de debitorul
însuși, cu acordul organului de executare silită, astfel încât să se asigure o recuperare
corespunzătoare a creanței fiscale. Debitorul este obligat să prezinte în scris organului de
executare silită propunerile ce i s -au făcut și nivelul de acoperire a creanțelor fiscale,
indicând numele și adresa potenț ialului cumpărător, precum și termenul în care acesta din
urmă va achita prețul propus.2
Prețul propus de cumpărător și acceptat de organul de executare silită nu poate fi
mai mic decât prețul de evaluare.
Organul de executare silită, după anali za propunerilor, comunică aprobarea
indicând termenul și contul bugetar în care prețul bunului trebuie plătit de cumpărător.3

3.1.2. Valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare directă

Valorificarea bunurilor pri n vânzare directă se poate realiza în următoarele cazuri:
– pentru bunurile perisabile sau supuse degradării ;
– înaintea începerii procedurii de valorificare prin licitație, dacă se recuperează
integral creanța fiscală;
– după finalizarea unei licitații, dacă b unul/bunurile sechestrat/e nu a/au fost vândute și
se oferă cel puțin prețul de evaluare.4
Vânzarea directă se realizează prin încheierea unui proces -verbal care constituie titlu
de proprietate.

1 Art. 247, alin.(6), Legea 207/2015.
2 Art. 248, alin. (1), Legea 207/2015.
3 Art. 248, alin. (3), Legea 207/2015.
4 Art. 249, alin. (1), lit.a) –c), Legea 207/2 015.

48 În cazul în care organul de executare silită înre gistrează în mai multe cereri, vinde
bunul persoanei care oferă cel mai mare preț față de prețul de evaluare.
Vânzarea directă a bunurilor se face chiar dacă se prezintă un singur cumpărător.1

3.1.3. Vânzarea bunur ilor sechestrate la licitație

Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare la licitație organul de
executare silită este obligat să efectueze publicitatea vânzării cu cel puțin 10 zile înainte
de data fixată pentru desfășurarea licitației.2
Publicitatea vânzării se realizează prin afișarea anunțului privind vânzarea la
sediul organului de executare silită, al primăriei în a cărei rază teritorială se află bunurile
sechestrate, la sediul și domiciliul debitorului, la locul vânzării, dac ă acesta este altul
decât cel unde se află bunurile sechestrate, pe imobilul scos la vânzare, în cazul vânzării
bunurilor imobile, și prin anunțuri într -un cotidian național de largă circulație, într -un
cotidian local, în pagina de internet sau, după caz, în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV -a, precum și prin alte modalități prevăzute de lege.
Despre data, ora și locul licitației trebuie înștiințați și debitorul, custodele,
administratorul -sechestru, precum și titularii drepturilor reale și a i sarcinilor care
grevează bunul urmărit.3
Anunțul privind vânzarea cuprinde următoarele elemente:4
– denumirea organului fiscal emitent;
– data la care a fost emis;
– numele și semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, și
ștampila organului fiscal emitent;
– numărul dosarului de executare silită;
– bunurile care se oferă spre vânzare și descrierea lor sumară;
– prețul de evaluare ori prețul de pornire a licitației, în cazul vânzării la licitație, pentru
fiecare bun oferit spre vânzare;
– indicarea, dacă este cazul, a drepturilor reale și a privilegiilor care grevează bunurile;

1 Art. 249, alin. (4), Legea 207/2015.
2 Art. 250, alin. (1), Legea 207/2015.
3 Art. 250, alin. (3), Legea 207/2015.
4 Art. 250, alin. (4), lit.a) – o), Legea 207/2015.

49 – data, ora și locul vânzării;
– invitația, pentru toți cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, să înștiințeze
despre aceasta organul de executare sili tă înainte de data stabilită pentru vânzare;
– invitația către toți cei interesați în cumpărarea bunurilor să se prezinte la termenul de
vânzare la locul fixat în acest scop și până la acel termen să prezinte oferte de
cumpărare;
– mențiunea că ofertanții sunt obligați să depună în cazul vânzării la licitație, până la
termenul de cel puțin o zi înainte , o taxă de participare ori o scrisoare de garanție,
reprezentând 10% din prețul de pornire a licitației;
– mențiunea că toți cei interesați în cumpărarea bunurilor trebuie să prezinte dovada
emisă de organele fiscale că nu au obligații fiscale restante;
– data afișării publicației de vânzare;
– obligații ce revin cumpărătorului potrivit prevederilor legale speciale, cum ar fi
obligațiile de mediu, obligațiile de conser vare a patrimoniului național sau altele
asemenea;
– alte informații de interes pentru cumpărător, dacă sunt cunoscute de organul fiscal.
Licitația se ține la locul unde se află bunurile sechestrate sau la locul stabilit de
organul de executare silită, după caz.1
Debitorul este obligat să permită ținerea licitației în spațiile pe care le deține,
dacă sunt adecvate acestui scop.
Pentru participarea la licitație ofertanții depun, cu cel puțin o zi înainte de data
licitației, următoarele docume nte:2
 oferta de cumpărare;
 dovada plății taxei de participare sau a constituirii garanției sub forma scrisorii de
garanție;
 împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant;
 pentru persoanele juridice române, copie de pe certificatul unic de înregis trare
eliberat de oficiul registrului comerțului;
 pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română;

1 Art. 250, alin. (5), Legea 207/2015.
2 Art. 250, alin. (7), lit.a) – g), Legea 2 07/2015.

50  pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate;
 pentru persoanele fizice străine, copie de pe actul de id entitate/pașaport.
Ofertele de cumpărare pot fi depuse direct sau transmise prin poștă. Nu se admit
oferte telefonice, telegrafice, transmise prin telex sau telefax.1
Persoanele înscrise la licitație se pot prezenta și prin mandatari care trebu ie să își
justifice calitatea prin procură specială autentică. Debitorul nu poate licita nici personal,
nici prin persoană interpusă.
În cazul plății taxei de participare la licitație prin decontare bancară sau prin
mandat poștal, executorul fiscal v erifică, la data ținerii licitației, creditarea contului
curent general al Trezoreriei Statului indicat de organul de executare silită pentru virarea
acesteia.2
Prețul de pornire a licitației este prețul de evaluare pentru prima licitație,
diminuat c u 25% pentru a doua licitație și cu 50% pentru următoarele licitații.
Licitația începe de la cel mai mare preț din ofertele de cumpărare scrise, dacă
acesta este superior celui susmenționat , iar în caz contrar începe de la acest din urmă preț.
Adjudecarea se face în favoarea participantului care a oferit cel mai mare preț, dar
nu mai puțin decât prețul de pornire. În cazul prezentării unui singur ofertant la licitație,
comisia poate să îl declare adjudecatar dacă acesta oferă cel puțin prețul de pornire a
licitației.3
În situația în care nici la a treia licitație nu se vinde bunul se organizează o nouă
licitație. În acest caz bunul poate fi vândut la cel mai mare preț oferit, chiar dacă acesta
este inferior prețului de pornire a licitației.
Taxa de participare reprezintă 10% din prețul de pornire a licitației și se plătește
în lei la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului. În termen de 5 zile de la data întocmirii
procesului -verbal de licitație, organul fiscal restituie taxa de par ticipare participanților
care au depus oferte de cumpărare și care nu au fost declarați adjudecatari, iar în cazul
adjudecării, taxa se reține în contul prețului.4 Taxa de participare nu se restituie
ofertanților care nu s -au prezentat la licitație, celui care a refuzat încheierea procesului –

1 Art. 250, alin. (8), Legea 207/2015.
2 Art. 250, alin. (10), Legea 207/2015.
3 Art. 250, alin. (13), Legea 207/2015.
4 Art. 250, alin. (15), Legea 207/2015.

51 verbal de adjudecare, precum și adjudecatarului care nu a plătit prețul. Taxa de
participare care nu se restituie se face venit la bugetul de stat, cu excepția cazului în care
executarea silită este organizată de organu l fiscal local, caz în care taxa de participare se
face venit la bugetul local.
Pentru participarea la licitație, ofertanții pot constitui și garanții, în condițiile legii,
sub forma scrisorii de garanție.1
Comisia de licitație
Vânzarea la lici tație a bunurilor sechestrate este organizată de o comisie condusă
de un președinte.
Comisia de licitație este constituită din 3 persoane desemnate de conducătorul
organului fiscal.2
Comisia de licitație verifică și analizează documentele de pa rticipare și afișează
la locul licitației, cu cel puțin o oră înaintea începerii acesteia, lista cuprinzând ofertanții
care au depus documentația completă de participare.
Ofertanții se identifică după numărul de ordine de pe lista de participare, dup ă
care președintele comisiei anunță obiectul licitației, precum și modul de desfășurare a
acesteia.3
La termenele fixate pentru ținerea licitației executorul fiscal dă citire mai întâi
anunțului de vânzare și apoi ofertelor scrise primite .
Dacă la prima licitație nu s-au prezentat ofertanți sau nu s -a obținut cel puțin
prețul de pornire a licitației, organul de executare silită fixează un termen în cel mult 30
de zile, în vederea ținerii celei de -a doua licitații.4
În cazul în care nu s -a obținut prețul de pornire nici la a doua licitație ori nu s -au
prezentat ofertanți, organul de executare silită fixează un termen în cel mult 30 de zile, în
vederea ținerii celei de -a treia licitații.5
La a treia licitație creditorii urmăritori sau in tervenienți nu pot să adjudece
bunurile oferite spre vânzare la un preț mai mic de 50% din prețul de evaluare.
Pentru fiecare termen de licitație se efectueaz ă o nouă publicitate a vânzării .

1 Art. 250, alin. (16), Legea 207/2015.
2 Art. 251, alin. (2), Legea 207/2015.
3 Art. 25 1, alin. (4), Legea 207/2015.
4 Art. 251, alin. (6), Legea 207/2015.
5 Art. 251, alin. (7), Legea 207/2015.

52 După licitarea fiecărui bun se întocmește un proces -verbal privind desfășurarea și
rezultatul licitației.1
În procesul -verbal se menționează și următoarele:
– datele de identificare ale cumpărătorului;
– numărul dosarului de executare silită;
– indicarea bunurilor adjudecate,
– prețul la care bunul a fost adjudecat și tax a pe valoarea adăugată, dacă este cazul;
– numele si prenumele celor care au participat la licitație ;
– sumele oferite de fiecare participant,
– menționarea situațiilor în care vânzarea nu s -a realizat.2
După adjudecarea bunului adjudecataru l este obligat să plătească prețul, diminuat
cu contravaloarea taxei de participare, în lei, în numerar la o unitate a Trezoreriei Statului
sau prin decontare bancară, în cel mult 5 zile de la data adjudecării.
Dacă adjudecatarul nu plătește prețul, licitația se reia în termen de 10 zile de la
data adjudecării. În acest caz, adjudecatarul este obligat să plătească cheltuielile prilejuite
de noua licitație și, în cazul în care prețul obținut la noua licitație este mai mic, diferența
de preț. Adjudecata rul poate să achite prețul oferit inițial și să facă dovada achitării
acestuia până la termenul prevăzut de lege, caz în care este obligat numai la plata
cheltuielilor cauzate de noua licitație.3
Cu sumele încasate d in eventuala diferență de preț , se sting creanțele fiscale
înscrise în titlul executoriu în baza căruia s -a început executarea silită.
Dacă la următoarea licitație bunul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat
să plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea acestuia .4
În cazul vânzării la licitație a bunurilor imobile, cumpărătorii pot solicita plata
prețului în rate, în cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din prețul de
adjudecare a bunului imobil și cu plata unei dobânzi sau majorări de întârziere, d upă caz,

1 Art. 251, alin. (10), Legea 207/2015.
2 Art. 46, art. 251, alin. (11), Legea 207/2015.
3 Art. 252, alin. (2), Legea 207/2015.
4 Art. 252, alin. (4 ), Legea 207/2015.

53 stabilite conform prezentului cod. Organul de executare silită stabilește condițiile și
termenele de plată a prețului în rate.1
Cumpărătorul nu poate înstrăina bunul imobil decât după plata prețului în
întregime și a dobânzii sau majorării d e întârziere stabilite.
Suma reprezentând dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, nu stinge
creanțele fiscale pentru care s -a început executarea silită și constituie venit al bugetului
de stat ori local, după caz.2
În cazul plății în rat e, adjudecatarul este debitor pentru diferența de preț.
Procedura de valorificare a bunurilor cu plata în rate se aprobă prin ordin comun
al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice și al ministrului finanțelor
publice, în cazul c reanțelor fiscale administrate de organele fiscale locale.3
În cazul vânzării bunurilor imobile , organul de executare silită încheie
procesul -verbal de adjudecare, în termen de cel mult 5 zile de la plata în întregime a
prețului sau a avansului , dacă bunul a fost vândut cu plata în rate. 4
Procesul -verbal de adjudecare constituie titlu de proprietate, transferul dreptului
de proprietate operând la data încheierii acestuia.
Un exemplar al procesului -verbal de adjudecare a bunului imobil se transmite, în
cazul vânzării cu plata în rate, biroului de carte funciară pentru a înscrie interdicția de
înstrăinare și grevare a bunului până la plata integrală a prețului și a dobânzii sau
majorării de întârziere, după caz, stabilite pentru imobilul transmis, pe baza că ruia se face
înscrierea în cartea funciară.
Procesul -verbal de adjudecare întocmit , cuprinde și următoarele mențiuni:5
– numărul dosarului de executare silită;
– numărul și data procesului -verbal de desfășurare a licitației;
– datele de id entificare ale cumpărătorului;
– datele de identificare ale debitorului;
– prețul la care s -a adjudecat bunul și taxa pe valoarea adăugată, dacă este cazul;

1 Art. 253, alin. (1), Legea 207/2015.
2 Art. 253, alin. (4), Legea 207/2015.
3 Art. 253, alin. (6), Legea 207/2015.
4 Art. 254, alin. (1), Legea 207/2015.
5 Art. 254, alin. (2),lit, a) – j), Legea 207/2015.

54 – modalitatea de plată a diferenței de preț în cazul în care vânzarea s -a făcut cu plat a în
rate;
– datele de identificare a bunului;
– mențiunea că acest document constituie titlu de proprietate și că poate fi înscris în
cartea funciară;
– mențiunea că pentru creditor procesul -verbal de adjudecare constituie documentul pe
baza c ăruia se emite titlu executoriu împotriva cumpărătorului care nu plătește diferența
de preț, în cazul în care vânzarea s -a făcut cu plata prețului în rate;
– semnătura cumpărătorului sau a reprezentantului său legal, după caz.
În cazul în care cu mpărătorul căruia i s -a încuviințat plata prețului în rate nu
plătește restul de preț în condițiile și la termenele stabilite, el poate fi executat silit pentru
plata sumei datorate în temeiul titlului executoriu emis de organul de executare silită
compete nt pe baza procesului -verbal de adjudecare.1
În cazul vânzării bunurilor mobile, după plata prețului, executorul fiscal
întocmește în termen de 5 zile un proces -verbal de adjudecare care constituie titlu de
proprietate.
Procesul -verbal de adjud ecare întocmit , cuprinde și mențiunea că acest document
constituie titlu de proprietate. Câte un exemplar al procesului -verbal de adjudecare se
transmite organului de executare silită coordonator și cumpărătorului.2
În cazul valorificării bunurilor p rin vânzare directă sau licitație, predarea bunului
către cumpărător se face de către organul de executare silită pe bază de proces -verbal de
predare -primire.
Dacă bunurile supuse executării silite nu au putut fi valorificate prin
modalitățile menționate a nterior, se procedează astfel:3
– în cazul bunurilor imobile organul de executare silită menține măsura de
indisponibilizare, până la împlinirea termenului de prescripție; în cadrul acestui termen
organul de executare silită poate relua oricând procedu ra de valorificare și poate, după
caz, să ia măsura numirii, menținerii ori schimbării administratorului -sechestru;

1 Art. 254, alin. (3), Legea 207/2015.
2 Art. 254, alin. (5), Legea 207/2015.
3 Art. 247, art. 255, alin. (1), lit. a), b), Legea 207/2015.

55 – în cazul bunurilor mobile , se consideră că acestea nu au valoare de piață și se
restituie debitorului; odată cu restituirea bunului m obil organ ul fiscal ridică și sechestrul.
În cazul bunurilor imobile , cu ocazia reluării procedurii în cadrul termenului de
prescripție, dacă organul de executare silită consideră că nu se impune o nouă evaluare,
prețul de pornire a licitației nu poate fi mai mic decât 50% din prețul de evaluare a
bunurilor.1
În cazul în care debitorii cărora urmează să li se restituie bunurile nu se mai află la
domiciliul fiscal declarat și, în urma demersurilor întreprinse, nu au putut fi identificați,
organul fiscal proc edează la înștiințarea acestora, că bunul în cauză este păstrat la
dispoziția proprietarului până la împlinirea termenului de prescripție, după care urmează
a fi valorificat potrivit dispozițiilor legale privind valorificarea bunurilor intrate în
proprieta tea privată a statului, dacă legea nu prevede altfel. Acestea se consemnează într –
un proces -verbal întocmit de organul fiscal.2
În cazul bunurilor imobile, în baza procesului -verbal în condițiile legii urmează a
fi sesizată instanța judecătorească co mpetentă cu acțiune în constatarea dreptului de
proprietate privată a statului asupra bunului respectiv.

3.2 Cheltuieli de executare silită efectu ată de organele fiscale locale

Cheltuielile de orice fel ocazionate de efectuarea procedurii de executare silit ă sunt
în sarcina debitorului urm ărit. Conform dovezilor și documentelor privind cheltuielile
făcute, suma ce urmeaz ă să fie pl ătită de către debitor se stabile ște de organul de
executare prin proces -verbal, care constituie titlu executoriu.
Cheltuielile de executare silit ă a crean țelor bugetare se avanseaz ă de creditorii fiscali
care au început procedura de executare silit ă, din bugetul acestora, fiind efec tuate pe baz ă
de documente care s ă ateste c ă au fost efectuate în scopul execut ării silite, astfel nu pot fi
stabilite în sarcina debitorului.3

1 Art. 255, alin. (2), Legea 207/2015.
2 Art. 255, alin. (3), alin. (4), Legea 207/2015.
3 Art. 256, alin. (1) – alin. (3), Legea 207/2015.

56 Creditorii fiscal i sunt scutiti de taxe, tarife, comisioane sau cau țiuni pentru cere rile,
acțiunile și orice alte m ăsuri pe care le îndeplinesc în ve derea realiz ării crean țelor
bugetare.
Sumele recuperate în contul cheltuielilor de executare silit ă se fac venit la bugetul din
care au fost avansate, cu excep ția sumelor reprezent ând cheltuieli de executare silit ă a
crean țelor fiscale administrate de Ministerul Finan țelor Publice, care se fac v enit la
bugetul de stat, dac ă legea nu prevede altfel.
Cheltuielile de executare silit ă reprezint ă plăți ale unor servicii, cum ar fi:
– comunicarea soma ției și a celorlalte acte procedurale;
– cheltuieli de evaluare a bunurilor supuse executarii;
– cheltu ieli pentru sechestrarea, ridicarea, manipularea, transportul, depozitarea, con –
servarea, precum și culegerea fructelor etc., dup ă caz;
– cheltuieli pentru administrarea bunurilor imobile;
– remunera ția custodelui sau a administratorului -sechestru;
– chelt uieli efectuate cu organizarea licita ției;
– alte cheltuieli necesare îndeplinirii procedurii de executare silit ă a crean țelor fiscale.1

3.3 Eliberarea și distribuirea sumelor realizate prin executare silită

Suma realizată în cursul proceduri i de executare silită reprezintă totalitatea
sumelor încasate după comunicarea somației prin orice modalitate prevăzută de Codul de
Procedură Fiscală, republicat.2
Sumele realizate din executare silită , sting creanțele fiscale în ordinea vechimii
titlurilor executorii.
În cadrul titlului executoriu se sting mai întâi creanțele fiscale principale, în
ordinea vechimii, și apoi creanțele fiscale accesorii, în ordinea vechimii. 3
Prin excepție de la cele menționate anterior, în cazul s umelor realizate prin plată
sau compensare, stingerea se face prin intermediul băncilor, trezoreriilor și al altor
instituții autorizate să deruleze operațiuni de plată.

1 Art. 256, alin. (4) – alin.(6), Legea 207/2015.
2 Art. 257, alin. (1), Legea 207/2015.
3 Art. 257, alin. (2), Legea 207/2015.

57 Dacă suma ce reprezintă atât creanța fiscală, cât și cheltuielile de executare este
mai mică decât suma realizată prin executare silită, cu diferența se procedează la
compensare, sau se restituie, la cerere, debitorului, după caz.1
Despre sumele de restituit debitorul trebuie înștiințat de îndată.
În cazul în care executarea silită a fost pornită de mai mulți creditori sau când
până la eliberarea ori distribuirea sumei rezultate din executare au depus și alți creditori
titlurile lor, organele de executare silită procedează la distribuirea sumei potrivit
următoarei ordini de preferință , dacă legea nu prevede altfel:2
– creanțele reprezentând cheltuielile de orice fel, făcute cu urmărirea și conservarea
bunurilor al căror preț se distribuie, inclusiv cheltuielile făcute în interesul comun al
creditorilor;
– cheltuielile de înm ormântare a debitorului, în raport cu condiția și starea acestuia;
– creanțele reprezentând salarii și alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele
cuvenite șomerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru întreținerea și îngrijirea copiilor,
pentru m aternitate, pentru incapacitate temporară de muncă, pentru prevenirea
îmbolnăvirilor, refacerea sau întărirea sănătății, ajutoarele de deces, acordate în cadrul
asigurărilor sociale de stat, precum și creanțele reprezentând obligația de reparare a
pagubelo r cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale ori a sănătății;
– creanțele rezultând din obligații de întreținere, alocații pentru copii sau de plată a
altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existență;
– creanțele fisc ale provenite din impozite, taxe, contribuții sociale și din alte sume
stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului Trezoreriei Statului, bugetului
asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale și bugetelor fondurilor speciale, inclusiv
amenzile cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
– creanțele rezultând din împrumuturi acordate de stat;
– creanțele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietății
publice prin fapte ilicite;

1 Art. 257, alin. (4), Legea 207/2015.
2 Art. 258, alin. (1), Legea 207/2015.

58 – creanțel e rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de
servicii sau executări de lucrări, precum și din chirii, redevențe ori arenzi;1
– alte creanțe.
Pentru plata creanțelor care au aceeași ordine de preferință, dacă legea nu
prevede altfel, suma realizată din executare se repartizează între creditori proporțional cu
creanța fiecăruia.2
Creditorii fiscali care au un privilegiu prin efectul legii și care îndeplinesc
condiția de publicitate sau posesie a bunului mobil a u prioritate, la distribuirea sumei
rezultate din vânzare față de alți creditori care au garanții reale asupra bunului respectiv.
Accesoriile creanței principale prevăzute în titlul executoriu urmează ordinea de
preferință a creanței principale.
Dacă există creditori care, asupra bunului vândut, au drepturi de gaj, ipotecă sau
alte drepturi reale, despre care organul de executare silită a luat cunoștință la distribuirea
sumei rezultate din vânzarea bunului, creanțele lor sunt plătite înaintea ch eltuielilor de
înmormântare a debitorului, în raport cu condiția și starea acestuia. În acest caz, organul
de executare silită este obligat să îi înștiințeze din oficiu pe creditorii în favoarea cărora
au fost conservate aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea prețului.3
Creditorii care nu au participat la executarea silită pot depune titlurile lor în
vederea participării la distribuirea sumelor realizate prin executare silită, numai până la
data întocmirii de către organele de executare si lită a procesului -verbal privind eliberarea
sau distribuirea acestor sume.
Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită se efectuează
numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, când organul de
executare silită procedează, după caz, la eliberarea ori distribuirea sumei, cu înștiințarea
părților și a creditorilor care și -au depus titlurile.4
Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită se consemnează
de executorul fiscal de îndat ă într -un proces -verbal, care se semnează de toți cei
îndreptățiți.

1 Art. 258, alin. (1), lit. a) – i),Legea 207/201 5.
2 Art. 258, alin. (2), Legea 207/2015.
3 Art. 259, alin. (3), Legea 207/2015.
4 Art. 259, alin. (5), Legea 207/2015.

59 Cel nemulțumit de modul în care se face eliberarea sau distribuirea sumei
rezultate din executarea silită poate cere executorului fiscal să consemneze în procesul –
verbal obiecțiile s ale.1
După întocmirea procesului -verbal , niciun creditor nu mai este în drept să ceară
să participe la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită.2

1 Art. 259, alin. (7), Legea 207/2015.
2 Art. 259, alin. (8), Legea 207/2015.

60

CONCLUZII

Executarea silită reprezintă faza final ă a procesului civil și totodată, una din
formele de manifestare a acțiunii civile.
Executarea silită poate fi defini ta, ca fiind procedura prin intermediul căreia
debitorul, este constrâns de către organele competente, printr -un titlu executor iu, în cazul
în care acesta nu își achită de bunăvoie obligațiile.
Procedura de executare silită este consacrată de legislație ca parte a procesului
civil.
Realizarea dreptului pe calea constrângerii are , atât dreptul subiectiv, cât și
dreptul obiectiv, ordinea de drept care a fost nesocotită odată cu atingerea adusă dreptului
subiectiv al titularului.
Organul fiscal care administrează creanțe fiscale este abilitat să ducă la
îndeplinire măsurile asigurătorii și deci, să efectueze procedura de executare silită.
În ceea ce privește executarea silită a creanțelor fiscale de către organele fiscale
prin intermediul executorilor fiscali, în virtutea dreptului administrației publice fiscale, în
calitatea sa de autoritate a statului, de a recupera crea nțele fiscale fără intervenția justiției,
prin noul Cod de procedură fiscală s-a simplificat procedura pentru anumite aspecte care ,
sub imperiul vechiului cod ridicaseră probleme, urmărindu -se astfel creșterea eficienței
colectării prin excutare silită. De asemenea, rolul executorului fiscal a fost mărit prin
atribuirea de competențe legale în ceea ce privește executarea silită cazuri speciale.
S-8/Având în vedere rolul important al excutorului fiscal în procedura de executare silită,
în calitate de împuter nicit al statului în fața debitorului și a terților, ceea ce implică
exercițiul autorității de stat, consideram ca se poate conferi prin lege , un statut special al
executorului fiscal în raport cu ceilalți funcționari ai organului fiscal de executare.

61

BIBLIOGRAFIE

1. Codul de Procedură Civilă, cu modificările aduse prin Odonanța de Urgență a
Guvernului nr. 138/2000, Ed. All Beck, București, 2000.
2. Florea Măgureanu, Drept procesual civil, ed. a VII – a, Ed. All Beck,
București,2004.
3. Paul Petrescu, Con testația la executarea silită imobiliară, Ed. Oscar Print,
București, 2002.
4. I. Deleanu, Tratat de procedură civilă,Ed. Servo -Sat, vol.III, 2000.
5. Savelly Zilberstein, Viorel Mihai Ciobanu, Opn Băcanu, Drept procesual civil.
Executarea silită, Ed. Lumina Lex , București, 1996.
6. Ioan Condor, Procedura fiscală, Ed. Tribuna Economică, București, 2000.
7. E. Heroveanu, Teoria executării silite, Ed. Cioflec, București, 1942.
8. Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și
completările ulterioa re.
9. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
10. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insilvenței și de insolvență,
cu modificările și completările ulterioare.
11. Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare.
12. Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările și
completările ulterioare.
13. George -Alexandru Lazăr, Titlurile executorii, Ed. Universul Juridic, București,
2018.
14. Vasile Bozesan, Condițiile e sențiale ale executării silite. Conformitatea,
efectivitatea, integralitatea și promptitudinea, Ed. Universul Juridic, București,
2018.
15. GDPR. Protecția datelor cu caracter personal.Aplicabil de la 25 mai 2018.
16. Nicolae -Horia Tit, Executarea silită. Partea generală, Ed. Hamangiu, București,
2016.

62 17. Ion Rebeca, Poprirea în noul Cod de procedură civilă, Ed. Hamangiu, București,
2013.
18. Ruxandra Sîrghi, Executarea silită a creanțelor fiscale. Practică judiciară și
reglementarea din noul Cod de procedură fiscală, Ed . Hamangiu, București, 2016.
19. Cristina Titirișcă, Contencios administrativ. Suspendarea actului administrativ, Ed.
Hamangiu, București, 2016.
20. Dan Drosu Șaguna, Daniela Iuliana Radu, Drept Fiscal. Fiscalitate. Obligații
fiscale. Declarații Fiscale. Ediția a 3-a, Ed. C.H. Beck, București, 2018.
21. Dragoș Pătroi, Mihaela Bența, Adrian Bența, Culegere de spețe fiscale, Ed. C.H.
Beck, București, 2017.
22. Nicolae -Horia Tit, Încuvviințarea executării silite, Ed. Universul Juridic,
București, 2018.
23. D.D. Șaguna și colecti v, Procedura fiscală, Ed. Oscar Print, București, 1966.
24. Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și
completările ulterioare.

63

Similar Posts