SPECIALIZAREA: CONTABILITATE Ș I INFORMATICĂ DE GESTIUNE [615469]

1
UNIVERSITATEA,,PETRE A NDREI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE Ș I INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific,
Conf. univ. dr. Florin Ioan SCORȚESCU

Absolvent: [anonimizat], 2019

2
UNIVERSITATEA,,PETRE A NDREI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE Ș I INFORMATICĂ DE GESTIUNE

CONTABILITATEA IMPOZITELOR, TAXELOR
ȘI VĂRSĂMINTELOR ASIMILATE DATORATE
STATULUI DE CĂTRE ÎNTREPRINDERE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
Conf. univ. dr. Florin Ioan SCORȚESCU

Absolvent: [anonimizat], 2019

3

CUPRINS

CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE, TAXELE
ȘI VĂRSĂMINTELE ASIMILA TE DATORATE BUGETULUI
DE STAT ȘI PARTICUL ARITĂȚI PRIVIND ACTIVITATEA
DESFĂȘURATĂ DE UNITATEA PLĂTITOARE ………………………

5
1.1. Conceptele de impozite și de taxe …………………… ……………………… .
1.2. Structura obligațiilor întrep rinderii față de bugetul stat ului ………… .
1.3. Instituții cu atribuții în stabilirea, încasarea și urmări rea plă-
ții impozitelor, taxelor și vărsămintelor asimilate de că tre
contribuabili ……………………………………. ……………………………………
1.4. Elementele tehnice ale impozite lor și taxelor datorate sta tului ………….. .
1.5. Particularități p rivind activit atea desfășurată de unitate a care
are obligații față de bugetul de stat ………………. ………………………….
1.5.1. Scurtă prezentare ………………………….. …………………………….. .
1.5.2. Obiectul de activitate și s tructura organizatorică ……………….
1.5.3. Evoluția principalilor indicatori ec onomico-financiari . …………. . 5
7
8
9
10
101011
CAPITOLUL 2.
IMPOZITUL PE PROFIT – COMPONENTĂ A VENITURI-
LOR BUGETARE ……………………………………………………… …………….. .15
2.1. Natura juridică și fiscal ă a impozitului pe profit …….. ………………… .
2.2. Determinarea profitului impozabil ……………………. ……………………. .
2.3. Documentele ce se întocmesc cu ocazia calculării și decon-
tării impozitului pe profit ……………………….. ………………………………
2.4. Contabilitatea impoz itului pe profit …………………. ………………………
2.5. Contabilitatea impoz itului pe salarii ………………… ………………………
2.6. Impozitul pe dividende ……………………………… ………………………….. .
2.7. Alte încasări din impozite indirecte …………………. ………………………15
15
17
18222527
CAPITOLUL 3.
FELUL IMPOZITELOR INDIREC TE ȘI CONTABILIZAREA
ACESTORA ……………………………………………………… ……………………… 30
3.1. Natura juridică și fiscală a taxei pe valoarea adăugată .. ………………
3.2. Documentele în care se con semnează operații ce intră în sf era
de aplicare a taxei pe valoarea adăugată ……………. ……………………..
3.3. Organizarea contabilității si ntetice a taxei pe valoarea a dăugată ……….. .
3.3.1. Evidența taxei pe valoar ea adăugată deductibilă .. ……………..
3.3.2. Evidența taxei pe valoar ea adăugată colectată …. ……………….
3.3.3. Înregistrările contabile ce se fac la finele fiecă rei luni
pentru reflectarea taxe i pe valoarea adăugată d e plată
sau de recuperat ………………………… ………………………………… .
3.3.4. Activitățile care gene rează taxa pe valoarea adău gată ne-
exigibilă și contabilizarea acesteia ……… …………………………..
3.4. Decontul pentru taxa pe valoarea adăugată ……………. ………………… .
3.5. Cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată ……. …………….
3.6. Contabilitatea accizelor …………………………… ……………………………. .
3.7. Contabilitatea taxelor vamale ………………………. ………………………… .30
30
313132
35
37
39404143

4

CAPITOLUL 4. VENITURILE NEFISCALE ȘI CONTABILIZAREA
ACESTORA ……………………………………………………… ……………………… 48
4.1. Conceptul de venituri nefiscal e și structura acestora ….. ………………
4.2. Venituri din amen zile aplicate potriv it dispozițiilor legal e ………………
4.3. Venituri din concesionarea unor bunuri ale statului ……. ……………..
4.4. Încasări din alte surse …………………………….. ………………………………
4.5. Rolul trezoreriei în încasar ea veniturilor nefiscale …… ………………..48
49495052
CONCLUZII ……………………………………………………… ……………………………………………….
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………… …………………………………………
.53
56

5

CAPITOLUL 1

ASPECTE TEORETICE PRIVI ND IMPOZITELE, TAXELE ȘI
VĂRSĂMINTELE ASIMILATE DATORATE BUGETULUI DE
STAT ȘI PARTICULARITĂȚI PRIVIND ACTIVITATEA
DESFĂȘURATĂ DE UNITA TEA PLĂTITOARE

 
1.1. Conceptele de impozite și de taxe
Impozitul este o categorie financiară cu caracter istoric , a cărei apariție este legată de
existența statului și a banilor. Concepțiile vizând necesitatea pr i n urmare și chia r rolul impozitelor in a cest c a z se înte-
meiază cum am spus pe teoriile luand in calcul despre stat mai mult de atat și criteriile altfel spus ce trebuie este important luate în in acelasi timp considerare pentru prindimensionarea
chi artaxelor fiscale az. În legătură cu a l cul acestea au ai mul t d e a tat fost formulate altfel sp us teoria echivalenței , teoria insacrificiului
și pricele chia r trei variante az ale sale – teoria lu a n d in cal cul sacrificiului propor țional , teoria altfel sp us sacrificiului egal este importși teo-
ria in acel asi timp sacrificiului minim1. .
Adepții teoriei in acest c a z echivalenței susțin cum acă impozitele lu a n d in cal cul reprezintă o mai multcontraprestație pe ucare
cetățenii portant o datorează in acelasi timp statului pentru prin urmare serviciile chiar aduse de in acest caz către acesta. am spus. Teoria luand in calcul siguranței susține că
impozitele altfel spus trebuie considerate este i mporta n t drept prime in a c ela si timp de asigurare prin urmare pentru chia r viața și averea cetățenilor .
creând condiții pentru desfășurarea în psiguranță a diferitelor activități p, statul trebuind să
primească o parte din veniturile ul realizate sub protecția sa us sub forma a n t impozitelor.
Potrivit prin urmare teoriei chia r sacrificiului , in a c est caz statul este cum am s p u s un produs lu a n d in c a lc ul necesar al mai mult d e a tat dezvoltării istorice as, i ar
or timpozitul reprezintă i n acela si timp un produs prin u rmare necesar chia r al raportului in a c est caz putere. cum am s p u s În consecință, lu a n d in c a lcul, în mai mult d e ata t calitatea sa de
instituție este impor t ant de suprastructură in acel asi timp, statul pr i n u rmare are chi ar dreptul să in a cest c a z ceară supușilor cum a m s p u s să facă lu a n d in cal cul un anumit sacrificiu
menit să acopere nt cheltuiel ile publice. i. Potrivit primei cv a r i a n t e a t e o r i e i , utilitatea absolută
lu a n dspecificată prin mai mu lt d e a tat impozite, ltrebuie să fie egală pentru toți indivizii c.. .. .. .. .. .. …
În in a c est cvarianta a am s p u s treia se iconsideră că lt de aimpozitul este u s egal cu est e impor tant predarea proporțională in a c ela si tidin
utilitatea prin u rmare individuală chi ar, raportată in a cest caz la calitatea s p u s totală. Varianta a treia susține că impunerea estetre-
buie să iaibă o pr i n urmare sarcină chi ar minimă pentru i n acest c az totalitatea plătitorilor cum am spus de impozite lu a. Definițiile t date im-
pozitelor reflectă poziția t față de in teoriile menționate. Astfel, se afirmă cum u s că impozitele lrepre-
zintă prețul mai mult d e ata t serviciilor prestate altfel s p u s de stat sau că impozitele sunt prețuri chi ar stabilite prin constrân-
                                                            
1 Voinea Gh., Ștefura G., Boariu Angela, Soroceanu M., Impozite, taxe și contribuții, Editura Junimea, Iași,
2012, p. 53

6
gere pentru serviciile guvernamentale. Alți t autori apreciază că impozitele et sunt pretinse in acelasi timp de stat pr i n ur mare
în chi ar virtutea suveranității in a cest caz sale și m a m spus sunt destinate lu a n d in c alc u l să acopere mai m ult d e ata t cheltuielile generale ale statului te importa n t…
Sintetizând in a c ela si timp pluralitatea definițiilor pr i n u rmare menționate chi ar și multe caz altele ce spus există în lu a n d inliteratura
de mai m ult d e ata t specialitate, altfel spus consideră că ste import, impozitul in a c e lasi timp reprezintă o prin u rmare formă chi ar de prelevare in acest c a z silită la cum a m spus dispoziția
statului l, fără mai mult de ata t contraprestație directă altfe l spus și cu titlu nerestituibil , a unei chi ar părți din veniturile sau ave-
rea persoanelor fizice și mai/sau juridice, est et în vederea in acoperirii unor necesități chi ar publice. Această
definiție cum a m s p u s relevă că lu a n d in cal cul impozitul are mai mult d e a tat următoarele caracteristici fel s p u s: este este impor t ant o prelevare in a c ela si timp silită, prin urmare cu chi ar caracter
obligatoriu care se cefectuează în l numele suveranității statului; impozitul nu presupune și in o
prestație directă chia r din partea in acest caz statului. Prin aceasta, impozitele se deosebesc de taxe, est eîn cazul
cărora există pr i n u r m are un chi ar raport de contraserviciu direct. Desigur, impozitele presupun r ealizarea
al t felunor contraservicii este im p ortant publice dar mp acestea nu sunt percepute ușor de oricare s dintre contribua-
bili l. Aceste mai mu lt d e a servicii publice altfel spus există și se manifestă in acel asi timp pentru întreaga comunitate chiar umană a fie-
cărei țări. Prelevările cu titlu t de impozit sunt nerestituibile , astfel in mp că niciunul dintre chiarcontri-
buabili nu in apoate pretinde spuso piață lu a n d in directă din partea statului l, pe ebaza impozitelor suportate.
Prin chiaaceasta impozitele z se deosebesc cde împrumuturile publice care sunt purtătoare de do-
bânzi și rambursabile.
Dreptul chi ar de a in a c e st c a z introduce impozite cum a m s p u s revine organelor lu a n d in c alc u l de stat mai mult d e a tat – Parlamentul altfel sp us – la e i mporta n t nivelul
întregii in acel asi timp țări, pr i n urmare sau chi ar consilierilor locali i n acest caz la nivelul cum a m s p u s colectivităților locale în virtutea suveranității
fiscale tale statului. Pe plan social r, rolul impozitelor se manifestă spus prin utilizarea cul lor ca instru-
ment al al t fel spus redistribuirii unei părți importante a P.I.B. . Această redistribuire in a c e st c a z apare în procesul
mobilizării lu a n d in cal cul la buget mai mult de ata t a impozitelor altfel sp us directe și este importa n t indirecte și in a c ela si timp are influență pr i n u rmare mai chi ar mult sau mai puțin
intensă asupra c omportamentului economic a l diverselor categori i de contribuabili. Totodată,
pr i nefectele chia r impozitelor se in a cest caz restrâng și cum a m spus în domeniul lu a n d in c alc u l democratic al întreținerii sănătății s, și est e importa n t în ulti-
mă instanță al pasigurării c unui nivel de trai s rezonabil pentru lcul populația aflată în nevoie2.
Efectul major in a cel asi timp al rolului pr i n urmare impozitelor chi ar pe plan in a c e st caz social, cum am s p u s îl reprezintă luîn ultimă instanță,
creșterea presiunii est e impor t ant fiscale, in a cel asi timp globale, prin urmare în chi ar majoritatea țărilor in acest caz cu economie cum a m s p u s de piață in c alc u l, concurențială
mai mult d e a tat și consolidată. . Concretizarea și individualizarea fiecărui prin urmare impozit chia r în parte in a c est c a z au o cum a m s p u s deosebită i-
postază lu a n d in cal cul atât pentru mai m ult d e ata t organele fiscale, cât este im p ortant și pentru in a c e lasi timp contribuabilii în prin u rmare sarcina chi ar cărora se in a cinsti-
tuie. În acest lu a n d in cal cul scop, mai mult d e a tat se folosesc altfel s p u s următoarele elemente est e impor tant tehnice: in obiectul impozitului prin urmare sau chi ar con-
tribuabilul; t caz impozitul; am spus unitatea mai mult de atat de impunere fel sp; cota este important de impunere in acelasi; sursa prin urmare impozitului chiar; asistența in a c est caz fis-
cală; termenul de llc u l plată3.
Subiectul impozitului altfel spus sau contribuabilul t, este in acelasi timp persoana fizică prin urmare sau chiar juridică obligată prin
                                                            
2 Voinea Gh., Ștefura G., Boariu Angela, Soroceanu M., Op. cit., p. 58
3 Toma M., Alexandru Felicia, Finanțe și gestiune financiar ă de întreprindere , Editura Economică,
București, 2009, p. 39

7
lege cum am spus la plata lu a n d in c a l cul impozitului. Totodată, a ltfe l s p u s în afara eobligației de in a c ela si t imp plată a pr i n u rmare impozitelor chi ar datorate,
incontribuabililor le cum a m spus mai revin lu a n d in c a lc ul și alte mai mult d e ata t obligații ce al t fel spus se referă est e importa n t la: i n acel asi timp declararea obiectelor prin impozabile
chi ar și a in a cest c a z mărimii acestor cum a m s p u s, întocmirea lu a n d in c alc u l anumitor evidențe mai mul t d e a tat specifice scrise altfel sp us, depunerea la fisc a unor
deconturi chi ar periodice. i n acest c a z De asemenea, cum a m spus subiecții de lu and i n c alc u l impozite au mai mult de at at dreptul de al t fel s p u s a beneficia este importa n t de faci-
lități in acel asi timp fiscale legale prin urmare și chiar de a in acest cacontesta operațiile cum am spus considerate ilegale. Supo rtatorul impozitului altfel s p u s este
persoana este importa n t fizică sau in a c e lasi timp juridică din pr i n u rmare ale chi ar cărei venituri in acest c a z se suportă cum am spus în mod l uand i n cal cul efectiv impozitul. lt d e a tat. Acest
al t fel sp u s element este est e important important în in acelasi timp legătură cu pr i n u rmare distincția chi ar fundamentală dintre impozitele directe cum a m s p u s și
indirecte. l. Astfel, mai mult d e a tat în cazul altfe l s p u s impozitelor indirecte este important potrivit intenției in a c e lasi timp legii, suportatorul chi ar coincide
cu in a c e st caz subiectul impozitului s, p e lu a n d in cal cul când în mai mult d e a tat cazul impozitelor altfel sp us indirecte subiectului est e importa n t impozitului îi
revine o prin u rmare îndatorire chia r formală de in a cest c a z a plăti cum am spus impozitul, lu a n d in c alc u l căci suportarea efectivă se altfel sp us realizează de
est ecătre persoana care cumpără pr i n u rmare produsele chi ar sau serviciilor a căror vânzare cum am spus este supusă lu a n d in c alcimpozi-
telor. În acest a ltfel s p u s cadru, este important se manifestă in a c e la si timp fenomenul financiar pr i n urmare de repercursiune a in a c e st caz impozitelor adică
cumde transmiterea l uand i n cal cul obligațiilor fiscale mai mult d e a tat efective în altfel s p u s sarcina altei este important persoane, in acelasi timp diferită de prin u rmare cea pe cpe ppphiar care
o in a c est caz plătește inițial cum am spus la buget4. .
Obiectul mai m u lt d e a t at impozitului este a ltfel spus bunul, este important venitul sau in a cel asi timp activitatea pentru pr in urmare care chi ar se datorează
impozitele indirecte cum am s p us precum și lu a n d in cal cul vânzarea, mai mult de ata t valorificarea sau altfel spus punerea în est e importa n t circulație al in acela si timp unor pro-
duse e, chi ar bunuri și i n acest c az servicii în cum a m spus cadrul serviciilor lu and i n c alc u l indirecte. mai mult de ata t În mod a ltfe l s p u s tradițional, est e importa n t acest element poar-
tă denumirea pr i n urmare de baza chi ar impozabilă. Sursa impozitului, indică i n acest caz din mai mult d e ata t ce anume al t fel s p u s se plătește estimpo-
zitul adică in acelasi timp din venit prin urmare sau chiar avere. in acest caz Ca sursă cum am spus a impozitului n calcul, veniturile mai mult de atat apar sub altfel spus forma salariului, a
inprofitului, pr i n u rmare dividendelor chi ar sau rentei, in acest caz în timp cum a m spus ce averea lu a n d in calcul se prezintă mai mult d e a tat sub formă a ltfe l sp u s de capital este importa n t sau de
in a c ela si timp bunuri mobile pr i n u rmare și chi ar imobile.
Unitatea de mai mul t de at at impunere este altfe l spus reprezentată de este important unitatea în in a c ela si timp care se pr i n u rmare exprimă chi ar obiectul im-
pozabil. z. Aceasta cum a m s p u s are, fie lu a n do expresie mai mult d e ata t monetară în al tfel spus cazul impozitelor est e impor tant pe venit i n acela si timp, fie prin u rmare diverse ex-
presii fizice-naturale, cum am s p us în cazul l uand i n cal cul impozitelor pe mai mul t d e a tat avere, cota altfel spus impozitului este este importa n t mărimea impozi-
tului in acelasi timp stabilită pentru prin urmare fiecare chi ar mărime de in a cest caz impunere. cum am s p u s Aceasta poate lu a n d in c a lcul să fie mai mul t d e a tat o sumă al t fel sp us fixă sau est e impor tant o
cotă in a c ela si timp procentuală stabilită pr i n u rmare procentual chi ar, progresiv in acest caz sau regresiv cum a m spus în raport lu a n d in c alc u l cu materia impozabilă
sau al t fel spcu capacitatea este importa n t contributivă a i n acela ssubiectului impozitului. chi ar Asistența fiscală cuprinde totalita-
tea operațiunilor pentru identificarea subiecților impozabili, stabilirea mărimii materiei im-
pozabile și a mai mult d e a tat cuantumului impozitelor al tfel spus datorate statului.

1.2. Structura obligațiilor întreprinderii față de bugetul stat ului
Tіtlul mai mult de ata t dе crеanță altfe l spus еstе actul est e importa n t prіn carе si timp, potrіvіt pr i n u rmare lеgіі chiar, sе in acest caz stabіlеștе șі cum a m s p u s sе іndіvіdualіzеază
oblіgațіa dе mai m ult d e ata t plată prіvіnd al t fel s p u s crеanțеlе bugеtarе i m p ortan t, întocmіt in a cel asi timp dе organеlе pr in urmare dе chi ar spеcіalіtatе sau in a c e st c az dе
pеrsoanеlе cum a m s p u s împutеrnіcіtе potrіvіt lu a n d in c a lc ul lеgіі, mai mul t d e a tat după cum al t fel spus urmеază: importa n t actul/ in a c e lasi timp documеntul dе pr i n ur mare іmpunеrе
                                                            
4 Toma M., Alexandru Felicia, Op. cit., p. 42

8
pеntru oblіgațііlе n acest caz bugеtarе provеnіtе cum am s p u s dіn іmpozіtе, taxе mai mul t d e a tat șі contrіbuțіі , carе est e importa n t sе еmіtе in a cel asi timp dе cătrе
organеlе chi ar dе spеcіalіtatе i n acest caz pе baza cum am spus dеclarațііlor dеpusе lu a n d in c a lcul dе contrіbuabіli mult d e ata t, s a u al tfel s p u s altе documеntе
prіvіnd matеrіa in a cel asi timp іmpozabіlă; pr i n u rmare dеclarațіa chia r sau documеntul in a c e st c a z întocmіt dе cum a m s p u s plătіtor prіn lu and i n c alc u l carе dеclară
maiіmpozіtul, al tfel s p u s taxa, est e importa n t contrіbuțіa orі in a c ela si timp altе vеnіturі prin urmare bugеtarе , în in a c e st c a z cazul oblіgațііlor cum am s p us bugеtarе carе lu a n d in c alc u l sе
stabіlеsc mai mult d e a tat dе cătrе altfel s p u s acеsta, est e impor tant potrіvіt lеgіі ; documеntul prin u rmare carе chiar cuprіndе rеzultatеlе in a c e st c az controluluі ultе-
rіor cum a m s p u s еfеctuat dе luand i n calc u l organеlе abіlіtatе mai mult d e a tat dе lеgе altfel sp us în acеst este important scop pеntru in a cel asi timp dіfеrеnțеlе constatatе prin urmare întrе
chi aroblіgațііlе dе plată dеtеrmіnatе dе plătіtor lu a n dșі cеlе at at lеgal datoratе, іnclusіv dobânzіlе șі in ipеna-
lіtățіlе dе pr i n u rmare întârzіеrе ia r, p r е c u m i n acest caz șі altе cum a m s p u s pеnalіtățі stabіlіtе in c alc u l conform lеgіі mai mult d e a tat cu prіvіrе altfel s p u s la іmpozіtе ,
taxe si timp, contrіbuțіі pr i n ur mare șі chi ar altе vеnіturі in acest c az bugеtarе; cum am spus dеclarațіa vamală lu a n d in c a lcul pеntru oblіgațііlе mai m u lt d e a t at dе plată altfel s p u s în
vamă mpor t ant ; documеntul i n acel asi timp dе plată prin u rmare sau chia r actul pе in acest caz carе s cum a m s p u s -au lu a n d in c a lcul anulat, mai mult d e a tat conform lеgіi , tіmbrеlе estemobіlе fіs-
calе in a cel asi timp pеntru oblіgațііlе prin u rmare bugеtarе ia r, rеprеzеntând i n acest caz taxе pеntru cum a m spus prеstarеa unor lu a n d in c alc u l sеrvіcіі sau mai mult de ata t taxе dе
al t fetіmbru; est e important procеsul- in a c e lasivеrbal dе pr i n urmare constatarе chi ar a contravеnțіеі, întocmіt cum a m s p us dе organul lu a nprеvăzut dе mai mult de at at lеgе,
al t felpеntru oblіgațііlе este im por t ant prіvіnd plata amеnzіlor contravеnțіonalе; chi ar ordonanța procurorului, închеіе-
rеa sau dіspozіtіvul hotărârіі іnstanțеі a tat judеcătorеștі orі un еxtras estecеrtіfіcat, in a c e lasi timp întocmіt în pr i n u rmare baza
chi aracеstor actе in a c est caz în cazul amеnzіlor, lu a n d in c alc u l al chеltuіеlіlor mai mult d e a tat judіcіarе șі al tfel spus al altor este importa n t crеanțе bugеtarе instabіlіtе,
pr i n urmare potrіvіt chiar lеgіі, in a c est caz dе procuror cum am spus sau dе lu a n d in c alc u l іnstanța judеcătorеască ; procеsul- altfel vеrbal est e impor t ant sau documеntul
inprіn carе pr in urmare sе stabіlеștе șі i n acest caz sе іndіvіdualіzеază cum a m spus suma dе l uand i n cal cul plată, mai mult de ata t pеntru oblіgațіі altfel spus bugеtarе rеprе-
zеntând dobânzі, in a c ela si timp pеnalіtățі dе pr i n urmare întârzіеrе chiar șі pеnalіtățі , stabіlіtе cum am s p u s dе organеlе lu a n d i n c alc u l compеtеntе pе
maibaza еvіdеnțеlor a ltfel sp u s proprіі; est e i mportant dеcіzіa еmіsă in acel asi timp dе organul pr i n urmare compеtеnt chi ar în cazul in a cest c a z soluțіonărіі unеі cumcăі
admіnіstratіvе l uand i n cal cul dе atac mai mul t d e a tat sau hotărârеa a ltfel sp u s judеcătorеască dеfіnіtіvă est e impor t ant șі іrеvocabіlă in a cel asi timp prіn carе pr i n u rmare sе sta-
bіlеștе oblіgațіa in acest c a z la plata cum am spus crеanțеlor bugеtarе ; altе mai mult d e ata t documеntе еmіsе a ltfel spus dе organеlе compеtеntе,
inprіn carе prin u rmare sе chiar constată șі in acest c a z sе іndіvіdualіzеază cum am spus crеanțе bugеtarе5. .
mai mult d e a tat Crеanțеlе bugеtarе altfel sp us rеzultă dіn este important amеnzі, in a c ela si timp taxе șі pr i n u rmare іmpozіtе chi ar sau dіfеrіtе in acest caz contrіbuțіі, cum a m spus dar
șі lu a n ddіn anеxеlе mmult de ata acеstora cum altfel spus ar fі este important dobânzіlе acumulatе in acelasi timp sau pеnalіtățіlе prin urmare strânsе chiar dе contrіbuabіlі in a cest c a z la
bugеt . Toatе acеstе crеanțе mai mult de atat trеbuіеsc rеstuіtе altfel spus bugеtuluі, este important prіn colеctarеa in acelasi timp lor dе prin urmare către autorіtățіlе
admіstratіvе in a c est caz spеcіalіzatе conform cum am s p u s unuі sіstеm l uand i n cal cul procеdural stabіlіt mai mu lt d e a tat prіn lеgе.

1.3. Instituții cu atribuții în sta bilirea, încasarea și urmări rea plății impozitelor,
taxelor și vărsămintelor asimil ate de către contribuabil i pri n u r m are
chi ar Rеsponsabіlі de t caz plata crеanțеlor csunt dеbіtorіі, pеrsoanеlе mai mult de atat jurіdіcе cu altfel spus sеdіul în Românіa a
in a c ela si timp punctеlor dе pr i n u rmare lucru chi ar șі pеrsoanеlе in a c est c a z jurіdіcе cu cum am spus sеdіul în lu a n d in c a lc ul străіnătatе, mai mul t d e a tat dar cu al tfel s p u s punctе dе lucru la
innoі în pr i n u rmare țară. chiar. Acеstе i n acest caz trеі grupurі cum a m s p u s au oblіgațіa lu a n d in c alc u l dе a mai mul t d e a tat achіta іmpozіtе, taxе , contrіbuțіі, amеnzі pr i n ursau
chi ar altе vеnіturі in a c e st c a z bugеtarе. cum am spus Dacă dеbіtorіі lu a n d in c alc u l sau pеrsoanеlе mai mu lt d e a tat jurіdіcе amіntіtе a ltfe l s p u s maі sus est e impor tant nu plătеsc in a cel asi timp
crеanțеlе bugеtarе, atuncі răspundеrеa in acest caz asupra plățіі cum am spus sе va dіstrіbuі în fеlul u rmător (tabelul 1):
                                                            
5 Hoanță N., Finanțele firmei , Editura Economică, Buc urești, 2013, p. 73

9
Tabelul 1
RĂSPUNDEREA ASUPRA PLĂȚ II CREANȚELOR BUGETARE
În cazul pîn carе poblіgațіa r bugеtară
nu z a fost cachіtată dе lu a n ddеbіtor, sunt
oblіgațі al a p l a t a s u m е і d a t o r a t е ,
după caz, în condіțііlе lеgіі c, următo-
rіі6:
– moștеnіtorul carе a accеptat
succеsіunеa dеbіtoruluі dеcеdat;
– cеl carе prеіa , în s tot sau în partе t,
drеpturіlе șі oblіgațііlе t dеbіtoruluі
supus dіvіzărіі, fuzіunіі orі rеorga-
nіzărіі z judіcіarе, după caz;
– pеrsoana cărеіa i s t -a stabіlіt
răspundеrеa în cconformіtatе cu
prеvеdеrіlе lеgalе s rеfеrіtoarе la
falіmеnt;
– persoana carе îșі asumă oblіgațіa
dе plată a dеbіtorului, prіntr-un
angajamеnt dе lu u l plată sau m a tat prіntr- al tfel s pus un
alt act închеіat în formă autеntіcă r,
cu asіgurarеa unеі garanțіі rеalе
la nіvеlul t oblіgațіеі dе plată;
– asocіațіі sau acțіonarіі la socіе-
tatеa comеrcіală dеbіtoarе, potrі-
vіt z Lеgіі nr . 31/1990 prіvіnd socіе-
tățіlе comеrcіalе. Pеntru oblіgațііlе bugеtarе rеstan-
tе alе dеbіtoruluі dеclarat іnsolva-
bіl în condіțііlе chiaprеzеnțеі ordonan-
țе irăspund solіdar s cu acеsta urmă-
toarеlе pеrsoanе:
– pеrsoanеlе maifіzіcе sau ltfjurіdіcе
carе, în n acеі 3 anі chi arantеrіorі datеі st
cadеclarărіі іnsolvabіlіtățіі , c u irеa-
crеdіnță, cumpără sau dobândеsc
în inalt mod actіvе chi ar dе la dеbіtorіі
carе îșі provoacă lu castfеl іnsolvabі-
lіtatеa;
– admіnіstratorіі, asocіațіі sau ac-
țіonarіі sеmnіfіcatіvі, potrіvіt lе-
gіі, șі l altе pеrsoanе carе еxеrcіtă
sau au exеrcіtat în mod lеgal ad-
mіnіstrarеa șі carе au provocat
insolvabіlіtatеa pеrsoanеі jurіdіcе
dеbіtoarе prіn înstrăіnarеa sau as-
cundеrеa cu rеa-crеdіnță, sub orіcе
formă, a bunurіlor mobіlе șі іmo-
bіlе. Pеntru oblіgațііlе bugеtarе
rеstantе alе socіеtățіі co-
mеrcіalе dеbіtoarе răspund
solіdar admіnіstratorіі sau
pеrsoanеlе carе еxеrcіtă
sau au еxеrcіtat în mod
lеgal admіnіstrarеa socіе-
tățіі șі carе au dеtеrmіnat,
cu rеa-crеdіnță, acumularеa
dе oblіgațіі bugеtarе al cul rеs-
tantе pе o pеrіoadă dе 12
elunі consеcutіvе sau au
sustras bunurіlе dеbіtoruluі
dе l la еxеcutarеa t silіtă.

1.4. Elementele tehnice ale impozitelor și taxelor datorate sta tului
a ltfel sp u s Tеrmеnеlе dе est e important plată a in a cel asi timp crеanțеlor bugеtarе pr i n u rmare sunt chi ar stabіlіtе în st caz funcțіе dе data la lu cal carе
acеstеa mai mul t d e a tat au fost al tfel spus comunіcatе plătіtorіlor … Dacă in acel asi timp data comunіcărіі prin urmare еstе chia r cuprіnsă întrе in acest caz zіlеlе dе
cum1- luan15 alе mai mult d e a tat lunіі, altfe l spus atuncі plătіtorіі est e importa n t pot să in a c ela si tiîșі achіtе prin urmare oblіgațііlе chiar bugеtarе până i n acest caz în data cum am s p u s dе 5 lu a n d in cal cul a lunіі
maiurmătoarе, altfel spus іar dacă este important data comunіcărіі in a cel asi timp еstе întrе prin u rmare zіlеlе chi ar dе 16 in acest c a z -21 cum am s p u s alе lunіі lu a n d in cal cul, atuncі mai mult de ata t tеrmеnul sе
al t felmută în est e importa n t data dе in acelasi timp 20 a prin urmare lunіі chia r următoarе. Еxіstă șі cum am s p u s еxcеpțіі dе lu a n d in c a lc ul la acеstе mai mult d e ata t datе, altfel sp us cum ar est e importa n t fі dacă in acel asi timp tеr-
mеnul еxpіră pr i n u rmare într chia r -o in acest caz zі nеlucrătoarе , plătіtorul lu a n d in cal cul arе șansa mai mult d e a tat să achіtе altfel sp us în următoarеa este important zі lucrătoa-
rе.7
În pr i n urmare cazul chia r în carе in acest c az pеrsoanеlе plătіtoarе cum a m s p u s contеstă modul lu a n d in cal cul în carе mai mult d e ata t acеstе crеanțе altfel sp us s- au sta-
bіlіt dе prin urmare cătrе chi ar іnstіtuțііlе compеtеntе, folosіnd cum a m s p u s dіfеrіtе căі luand i n calc u l dе atac , nu altfe l spus însеamnă că est e importa n t nu maі au
in a uoblіgațіі dе prin u rmare plată chi ar până la in acest c a z soluțіonarеa contеstațіеi. Autorіtatеa lu a n d in c a lc ul spеcіalіzată îі mai mult d e a tat va еlіbеra altfelplă-
tіtoruluі o este importa n t garanțіе cu in a c e lasi timp o valoarе prin u rmare еgală chi ar cu a in acest caz sumеі crеanțеlor cum am s p u s aflatе în luand i n calc u l cauză, mai mul t d e a tat garanțіе carе altfe l s p u s sе
rеstіtuіе ent sau anulеază ip doar în re cazul r în carе az contеstațіa a pus fost aprobată.
                                                            
6 Voinea Gh., Ștefura G., Boariu Angela, Soroceanu M., Op. cit., p. 69
7 Morariu A., Radu G., Păunescu M., Contabilitate și fiscalitate , Editura Ex Ponto, Constanța, 2014,
p. 101

10
1.5. Particularități privind acti vitatea desfășurată de unitate a
care are obligații față de bugetul de stat
1.5.1. Scurtă prezentare  
S.C. Bardi Cosimo S.R.L. este o societate comercială cu capital integral privat,
inființată în anul 2010. Societatea are capital social subscris vărsat de 200 lei. Această
societate a luat ființă din dorința administratorului de a intr a pe piața distribuției de produse
alimentare și nealimentare. În p rimul an de activitate societat ea a început cu 2 salariați
ajungând în prezent la un număr de 16 salariați. Având constanț ă în politica comercială,
bucurându-se de o bună reputație p e piață prin seriozitatea de care a dat dovadă, a ajuns în
decembrie 2018 la o cifră de afaceri de 16.711.467 lei. Societa tea are activitate de distribuție
pe raza județului Vaslui, deținân d în leasing o autoutilitară ș i având în proprietate încă două
autoutilitare. Prin eforturi pr oprii a rezistat pe piață fără a contracta credite la bănci.

1.5.2. Obiectul de activitate și structura organizatorică
Obiectul prin urmare de chi ar activitate al i n acest caz societății are în vedere toate at activitățile legate l spus de vânzarea mare
produselor iar alimentare și nealimentare, inclusiv alcool și tutun.
Departamentul t Operațiuni altfel spus cuprinde personalul este important care are in acelasi timp rol de prin urmare a chiar informa și icaz de a prelua
comenzile clienților firmei. Departamentul altfel s p us Marketing : est e importa n t se ocupă in acela si timp cu publicitatea prin u rmare și promo-
varea produselor in acest caz firmei. cum am spus Compartimentul comercial luand in calcul reunește în mai mult de atat principal activitatea de apro-
vizionare ta n t și cea de vânzare r, ,, e, dar și c a z cea de spus marketing. lu a n d in c alc u l
a ltfel s pus Departamentul Financiar cuprinde i timp personal calificat are în evidența contabilă st c az a firmei .
Evidența lu a n d in c alc u l contabilă, mai m ult de at at calculul salariilor a ltfel spus etc. este imp ortant se țin in a c e lasi timp cu ajutorul pr i n urmare programelor chi ar informatice care
sunt foarte um am spus ample și lu a n d in c alc u l complexe permițând mai mult d e a tat operarea și al tfel s p u s centralizarea simultană estetant a datelor din
contabilitatea pr i n u rmare financiară chi ar și cea i n acest c a z de gestiune … Progamul l uand i n cal cul de contabilitate ai mult d e a tat este structurat altfe l s p u s pe jur-
nale este importa n t corespunzătoare diferitelor in a c ela si timp grupe de pr i n urmare conturi chi ar sau activități in a c e s: Banca cum a m s p u s în Valută, Banca mîn
Lei, al tfu s, Casa, Furnizorii, Clienții, , chia r Salariile. Contabilitatea – atât cea uand i n cal cul financiară, m cât și cea ma-
nagerială – reprezintă m p v una dintre are ramurile he ar cele mai ia z importante funcționării unei afaceri. lu a n d in c a lc ul c um
În est e i m p o rta n t ceea ce in acela si timp privește structura pr i n u rmare organizatorică chi ar în cadrul caz firmei se m spus regăsesc posturile ,
funcțiile , compartimentele, ponderea și nivelul in aierarhic. urmare Organizarea chiar structurală necesită evi-
dențierea cum am s p u s componentelor structural- cal cul organizatorice și mai mul t d e a tat a gradului altfel sp us de înzestrare este important cu personal , pe
total chi ar și categorii az, a cum am s pus structurii organizatorice. . Asemenea mai mult d e ata t informații sunt al tfel s p u s evidențiate atât est e importa n t de u-
nele in a c ela si timp documente organizatorice, , chi ar cât și i n acest caz din încadrarea m a m s p u s cu personal lu a n d in c a lcul a structurii mai organizatorice8.
Pe baza est e i mportant acestora mp se pot prin urmare remarca chi ar urmatoarele: in a c e st c az organigrama este cum a m spus una piramidală, spe-
cifică mai mult de at at unei structuri altfel sp u s organizatorice de este i mporta n t tip ierarhic i n acela si timp funcțional; pr i n u rmare numărul chi ar de niveluri ierarhice
                                                            
8 Bordean I., Management organiza țional , Editura Oficiului de Informare Documentară pentru Indus-
trie, Cercetare, Management , București, 2011, p. 48

11
este cum am s p us 4, lu a n d in cal cul normal, mai mult de ata t având în al tfel s p u s vedere caracteristicile est e i mportant organizației; in a c ela si timp ponderea ierarhică pr i n u rmare a manageri-
lor de in acest caz nivel superior este: l directorul general, , directorul de ia r marketing, directorul adminstra-
tiv, directorul de vânzări. l, ,u , a n ,

1.5.3. Evoluția principalilor indicatori economico-financiari  
Pe baza informațiilor din bilanț și din contul de profit sau pi erdere, principalii indi-
catori economico-financiari sunt următorii:
I. Indicatori de lichiditate. Indicatorii din această grupă arată capacitatea activelor
din cadrul entității de a se transforma în bani, fără riscuri ș i se referă, în principal, la urmă-
torii:
1. Lichiditate curentă = Imobilizări corporale + Active circulante (1)
Da torii curente
Indicatorul arată suma cu care activele circulante depăsesc dat oriile pe termen scurt
și oferă garanția acoperirii da toriilor curente din activele c urente. Valoarea recomandată și
acceptabilă este în jur de 2. Deci, cu cât valoarea acestuia es te mai mare, cu atat situația
entității este mai bună9.
2. Lichiditate imediată = Active curente – Stocuri (2)
D atorii curente
Acest indicator elimină stocurile deoarece nu se pot transforma imediat în disponi-
bilități, exprimând capacitatea entității de a plăti datoriile. Valoarea recomandată este în jur
de 110.

II. Indicatori de risc. Principalul indicator de risc luat în studiu se referă la:
1. Gradul de îndatorare = Capital împrumutat x 100 (3)
C apital propriu
sau
Gradul de îndatorare = Capital împrumutat x 100 (4)
Capital angajat
Indicatorul arată cât la sută din capitalurile proprii reprezin tă creditele peste 1 an și
posibilitatea acoperirii acestora din rezerve și capitalul soci al. Riscul nu trebuie să se ridice
la mai mult de 30%11.
Bilanțul și contul de profit sau pierdere pentru anii 2016-2018 sunt prezentate sin-
tetic în tabelele 2 și 3.
                                                            
9 Horneț C., Diagnosticul și strategia firmei , Editura Didactică și Pedagogică, București, 2011
10 Mihai I., Analiză economico-financiar ă, Editura Mirton, Timișoara, 2008
11 Popa T., Analiza microeconomic ă sau analiza economico-financiar ă a firmelor , Editura Zigotto, Galați,
2012

12
Tablelul 2
BILANȚUL SOCIETĂȚII DIN PERIOADA 2016-2018
Elemente 2016 2017 2018
Disponibil cash 216.381 365.256 225.698
Stocuri 1.053.133 1.051.697 957.600
Clienți 583.875 549.978 590.007
Total active circulante 1.853.389 1.966.931 1.773.305
Imobilizări corporale 700.363 839.669 1.013.174
Total active 2.553.752 2.806.600 2.786.479
Datorii pe termen scurt 1.676.074 1.562.460 1.501.037
Datorii pe termen lung 178.496 268.601 502.598
Capital social subscris vărsat 200 200 200
Profitul exercițiului 458.996 339.515 146.820
Capitaluri proprii 702.432 978.789 786.094
Total pasive 2.557.002 2.809.850 2.339.729

Tabelul 3
CONTUL DE PROFIT SAU PIERDERE AL SOCIETĂȚII
DIN PERIOADA 2016-2018
Indicatori 2016 2017 2018
Cifra de afaceri 17.107.400 18.479.300 16.785.133
Cheltuieli de exploatare 16.412.900 17.827.160 16.388.030
Profitul din exploatare 694.500 652.140 397.103
Venituri financiare 68.131 100.020 113.460
Cheltuieli financiare 275.914 328.090 316.611
Profitul sau pierderea financiară -207.783 -228.070 -203.151
Profit brut 486.717 424.070 193.952
Impozit profit 91.771 85.071 47.132
Profit net 394.946 338.999 146.820
Numar mediu de salariați 15 16 17

Evoluția principalilor indicatori menționați este redată în tab elul 4, iar reprezentarea
grafică a acestora este su rprinsă în figurile 1-3.
Tabelul 4
EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI
AI SOCIETĂȚII DIN PERIOADA 2016-2018
Indicatori 2016 2017 2018
Lichiditate curentă 1,11 1,26 1,18
Lichiditate imediată 0,47 0,59 0,54
Gradul de îndatorare 25,41% 27,44% 63,94%

13

 
Fig. 1. Evoluția lichidității curente în perioada 2016-2018

Lichiditatea curentă în anul 2018 este 1,18. Se observă o menți nere a acestui in-
dicator în perioada 2016-2018 peste 1. Este mai mică față de an ul 2017 cu 6,35% și mai ma-
re față de anul 2016 cu 6,31%. Activele circulante depășesc foa rte puțin datoriile pe termen
scurt.

Fig. 2. Evoluția lichidității im ediate în perioada 2016-2018

Lichiditatea imediată este cuprinsă în toată perioada 2016-2018 sub valoarea unitară
(0,47 – 0,54), ceea ce înseamnă că unitatea are posibilități mi ci, imediate, de a pl ăti datoriile.

14

Fig. 3. Evoluția gradului de îndatorare în perioada 2016-2018

Gradul de îndatorare a crescut de la 25,41% în anul 2016 la 27, 44% în anul 2017,
respectiv, 63,94% în anul 2018. Se observă că deși capitalul pr opriu a crescut cu 1,39% în
anul 2017 față de anul 2016, crescând capitalul împrumutat cu 0 ,52% în aceeași perioadă,
crește și gradul de îndatora re al firmei cu 2,03% (27,44% – 25, 41% = 2,03%).
În anul 2018 față de anul 2017 gradul de îndatorare crește cu 3 6,5% adică (63,94% –
27,44% = 36,5%). Acest fapt se întâmplă datorită scăderii capit alurilor proprii cu suma de
192.695 lei și creșterii capitalului împrumutat cu 10,94%, fapt care dovedește că societatea a
contractat credite pe termen l ung simultan cu pierderea de capi taluri proprii.

15

CAPITOLUL 2

IMPOZITUL PE PROFIT – COMPONENTĂ
A VENITURILOR BUGETARE

 
2.1. Natura juridică și fiscală a impozitului pe profit
Impozitul pe profit reprezintă chi ar un impozit in datorat la us bugetul statului lalde către e a t at toți
contribuabilii care mpor ta n t înregistrează profit iimp fiscal în are perioada de raportare it c ași, totodată, am s p u s, o lu a n d in cal cul cheltuia-
lă fiscală mai mu lt d e a tat a întreprinderii al tfel spus suportată la est e im por t ant nivelul întregii in a c e lasi timp sale activități .
Ce persoane sunt obligate la plata impozitului pe profit? Sunt obligate este ila plata
la siimpozitului pe re profit , conform caz art. s 13 alin cul. ( ma1) al tfel s p u s Cod Fiscal este impor t ant următorii contribuabili: persoanele
juridice chia r române, i n acest caz adică orice cum am spus persoană juridică l uand i n cal cul ce a mai mult d e ata t fost înființată altfel sp us și funcționează în confor-
mitate i n acel asi timp cu legislația pr i n u rmare României; persoanele i n acest caz juridice străine cum a m s p u s care desfășoară lu c alc u l activități prin mai mult de ata t in-
termediul unui al tfel s p u s sediu permanent est e i mporta n t /mai i n acela si timp multor sedii pr i n u rmare permanente chi ar în România; persoanele juri-
dice străine lu a n d in c alc u l care au mai mult d e ata t locul de altfe l s p u s exercitare a esmporta n t conducerii efective acel asi timp în România ; chia r persoanele juridice
instrăine care realizează venituri lu nd i n c alc u l obținute din mai mu lt d e a t at transferul proprietăților al tfel s p u s imobiliare situate est e important în
România in a c e lasi timp sau al pr i n urmare oricăror chi ar drepturi legate in a c e st caz de aceste us proprietăți, lu a n d in calcul inclusiv închirierea sau ce-
darea al tfel s p u s folosinței bunurilor te important proprietății imobiliare in a c ela si timp situate în prin u rmare România chi ar, veniturile in a cest caz din exploata-
rea cum a m s p u s resurselor naturale lu a n d in c alc u l situate în mai mult de ata t România, al tfel spus precum și est e i mportant veniturile din in a c ela si timp vânzarea- prin urmare cesionarea chia r ti-
tlurilor de in acest c a z participare deținute cum am s p us la o lu a n d in c a lcul persoană juridică mai mult d e a tat română; î ncepând cu 1 ar ianuarie 2019, ,
depunerea us situațiilor financiare se face at în funcție altfel spus de împărțirea est e i mporta n t societăților în 3 categorii: chia r
microentități ( in acest c a z entități mici), entități lu a n d in calcul mijlocii și mari12. al t fel sp u s
acel asi timp e ste imp o r
2.2. Determinarea profitului impozabil
cum am s p us Profitul impozabil lu a n d in c alc u l se calculează mai mult d e a tat ca diferență altfel sp us între veniturile est e impor tant realizate din i n acel asi timp orice sursă
și chia r cheltuielile efectuate az în scopul realizării de ul venituri, di intr- aun an or n t fiscal, p din care are se scad ve-
niturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nededuc tibile. La stabilirea profitului
impozabil se pr i n u rm are iau chia r în calcul in acest c az și alte elemente similare lu a n d in c a lcul veniturilor și lt d e a tat cheltuielilor potrivit nor-
melor de est e i mportaaplicare. n ac
                                                            
12 Dragomir Georgeta, Gestiune financiar-bancar ă în economia de pia ță, Editura Fundației Academi-
ce „Danubius” Galați, 2014, p. 121

16
Metodele contabile, stabilite prin in acest c a z reglementări legale cum am s p u s în vigoare , p r i v i n d mai mult de ata t ieșirea din
gestiune a este i mporta n t stocurilor sunt in acela si timp recunoscute la prin u rm are calculul chia r profitului impozabil i n acest caz, c u cum a m s p u s excepția cazului
vânzării în rate. altfel spus Metodele contabile este importa n t de evaluare in a c ela si timp a stocurilor prin u rmare nu chi ar se modifică in a c est c a z în cursul cum a m s p u s anului
fiscal .13. Conform at prevederilor legale a, pentru est e impor tant impunerea veniturilor in a c e lasi timp aferente contractelor pr i n u rmare de
vânzare cu in a c e st caz plata în cum am spus rate, l uand i n c a lcul pe măsură mai mult d e a tat ce ratele altfel spus devin scadente , beneficiază in a c ela si timp în continuare pr i n u rmare de
această facilitate in acest caz pe durata cum am spus derulării contractelor luand in calcul respective; mai mult de atat cheltuielile corespunzătoare sunt
deductibile este importa n t la aceleași in acel asi timp termene scadente e, chiar proporțional cu n acest c a z valoarea ratei um a m s p u s înregistrate în valoa-
rea totală at a contractului14.
est e i mportant În cazul in a c ela si timp contribuabililor care pr i n u rmare desfășoară chia r activități de az servicii internaționale , în lcul baza
convențiilor mai mult d e a tat la care altfel sp us România este est e i mportant parte, in a c ela si timp veniturile și pr i n u rmare cheltuielile chi ar efectuate în in acest caz scopul realiză-
rii acestora sunt lu a n d in cal cul luate în mai mult d e a tat calcul la altfel sp u s determinarea profitului este i mporta n t impozabil, potrivit unor norme
chi arspeciale stabilite in acest caz în conformitate cum am s p us cu reglementările lu a n d in cal cul din aceste mai mul t d e a tat convenții. al t fel spus Intră sub incidența
acestui alineat contribuabilii pr i n u rmare care chi ar desfășoară activități in acest c az de servicii cum a m s p u s internaționale și care apli-
că mai mult d e a tat regulile de al tfel s p u s evidență și este i mporta n t decontare a in acel asi timp veniturilor și prin urmare cheltuielilor chia r stabilite prin regulamente
de cum a m s p u s aplicare a convențiilor la mai mult d e a tat care România altfel sp us este parte15. Tranzacțiile in acela si timp între persoane prin u rmare afiliate chia r
se realizează conform principiului cum am s p us prețului pieței lu a n d in c a lc ul libere, mai mult d e a tat potrivit căruia tranzacțiile între este important per-
soanele afiliate se efectuează prin u rmare în chi ar condițiile stabilite in a c est caz sau impuse s care nu trebuie să difere de
relațiile comerciale sau financiare stabilite între întreprinde ri independente. La stabilirea cumpro-
fiturilor persoanelo r afiliate se au în s vedere principiile eant privind prețurile mp de transfer. chi ar
Veniturile i n acest caz și cheltuielile cum am s p us care se lu a n d in cal cul iau în mai mult d e ata t calcul la al t fel spus stabilirea profitului est e impor tant impozabil sunt
cele înregistrate prin u rmare în chiar contabilitate potrivit in a c est caz reglementarilor contabile s p u s date în lu a n d in c a lc ul baza Legii conta-
bilității, al tfel s p u s precum și est e i mporta n t orice alte in acela si timp elemente similare pr i n u rmare veniturilor chi ar și cheltuielilor in acest c a z, d in cum a m s p u s care se scad
veniturile mai m ult d e ata t neimpozabile și al t fel sp us se adaugă est e impor t ant cheltuielile nedeductibile. . Veniturile pr i n urmare și chi ar cheltuielile ge-
nerate de executarea instrumentelor financiare derivate, înregi strate potrivit reglementarilor
contabile ant, sunt in i timp luate în prin calcul chia r la stabilirea in acest c az profitului impozabil16.
nd i n cal cul Veniturile sau ul t cheltuielile înregistrate p eronat sau omise se corectează prin ajustarea
profitului impozabil in a c est c a z al perioadei cum a m s p u s fiscale căreia lu a n d in c aîi aparțin. mai. .În altfe l s p us cazul în esterta n t care contribuabilul
constată că pr in urmare după chi ar depunerea declarației in a c e st c az anuale un cum am spus element de lu a n d in cal cul venit sau mai mult d e ata t de cheltuială altfel sp us a fost
omis ori a fost înregistrat eronat, contribuabilul este cum a mobligat să depună declarația rectificativă
pentru anul fiscal respectiv. Dacă în urma efectuării acestei c orecții rezultă spus o su m ă s u p l i –
mentară de mai mult d e a tat plată a altfel spus impozitului pe este important profit, acela si timp atunci pentru prin u rmare această chi ar sumă se in a c e st c a z datorează dobânzi și
                                                            
13 Moșteanu Narcisa Roxana, Fiscalitate, impozite și taxe , Editura Universitară, București, 2008, p. 164
14 Bența Adrian, Tratat de fiscalitate practic ă: Optimizare fiscal ă, Editura C. H. Beck, 2015, p. 90
15 Dobrotă G., Fiscalitate. Concepte, metode și tehnici fiscale , Editura Academică Brâncuși, Târgu Jiu, 2009,
p. 274
16 Bădoi M., Legea contabilit ății comentat ă – explicații, studii de caz, monografii contabile , Editura Uni-
versul Juridic, București, 2013, p. 52

17
penalități lu a n d in c alc u l de întârziere mai mult d e a tat conform legislației altfel s p u s în vigoare. Dacă in a c ela si timp o persoană pr i n urmare juridică română ob-
ține in a cest c a z venituri dintr cum a m s p u s -un l uand i n calc u l stat străin mai mul t d e a tat prin intermediul altfe l s p u s unui sediu est e important permanent sau in a c ela si timp venituri supuse
impozitului chi ar cu reținere la sursă și veniturile cul sunt impozitate at atât în România, cât ant și în statul
străin, atunci impozitul in a c est caz plătit către cum a m spus statul străin lu a n d in c a lc ul, fie mai mult d e ata t direct, al tfel s p u s fie indirect este important prin reținerea in a c ela si timp și vira-
rea prin urmare de chia r o altă in a cest c a z persoană, cum am s p us se deduce l uand i n calc u l din impozitul mai mult d e a tat pe profit al tfel s p u s ce se este importa n t determină potrivit in a c ela si timp prevede-
rilor prezentului pr i n u rmare titlu17. Acestea se referă la: calculul dobânzilor t și al s diferențelor de curs va-
lutar deductibile fiscal, amortizarea fiscală, reduceri us și scutiri cul de impozit t pe profit, evidența
esfiscală a in vânzărilor cu pr i n u rmare plata chi ar în rate in, valoarea cum am spus fiscală în lu a nd i n c alc u l cazul efectuării mai mult de ata t operațiunilor prin
al spusasocieri fără ta n t personalitate juridică, , alte pe asemenea chi ar operațiuni18.
În cum am s p u s cazul unei lu a n d in cal cul asocieri fără mai mul t d e a tat personalitate juridică , veniturile este important și cheltuielile asi t imp înregistrate
se atribuie chia r fiecărui asociat c az, corespunzător cum a m spus cotei de lu a n d in c a lc ul participare în mai mult d e ata t asociere. altfel sp us Orice asociere este importa n t fără
personalitate in a c e lasi timp juridică dintre pr i n u rmare persoane chi ar juridice străine, a cestcare cum a m s pus își desfășoară lu a n d i nlc u l activitatea în
România, al t fel sp us trebuie să este important desemneze una i n acela si timp din părți prin u rmare care chi ar să îndeplinească in acest caz obligațiile ce cum a m spus îi revin fie-
cărui asociat mai mul t d e a tat potrivit prezentului altfel spus titlu. est e importa n t Într- in acel asi timp o asociere pr i n u rmare fără chia r personalitate juridică in a c e st c a z între două
sau mai lu a n d in c a lcul multe persoane mai mul t d e a tat juridice române , veniturile est e i mportant și cheltuielile in a c ela si timp înregistrate se prin urmare atribuie fie-
cărui asociat z, corespunzător cotei de cul participare din a tat asociere. s p us Într- esteo asociere fără personalitate
pr i njuridică chia r cu o i n acest caz persoană juridică cum a m s p u s străină și lu a n d i n cal cul /sau mai mult de ata t cu persoane al tfel s p u s fizice nerezidente, precum i n acel asi timp și cu
pr i npersoane chi ar fizice române in a c est caz, persoana cum am spus juridică română lu a n d in c alc u l trebuie să mai mult d e a tat îndeplinească obligațiile al t fel spus ce îi
est erevin fiecărui asociat, e potrivit chi ar prezentului titlu19.
cum am spu
2.3. Documentele ce se întocme sc cu ocazia calculării și decontării
impozitului pe profit
iOrdinul A.N.A.F. nr. lu a587/ mai m u l2018 pentru spus aprobarea modelului și conținutului formu-
larelor utilizate prin u rmare pentru chi ar declararea impozitelor in acest caz și taxelor cum a m s p u s cu regim l uand i n calc u l de stabilire mai mult d e a tat prin autoimpu-
nere altfel s p u s sau reținere este importa n t la sursă in a cel asi timp a apărut prin u rmare în chi ar Monitorul Oficial, Partea cum am s p u s I, l uand i n calc u l nr. mai mult d e a tat 94 din altfel spus 8 ianuarie est e impor tant 2018
și in a c ela si timp a intrat în chi ar vigoare la data publicării. Prin intermediul acestui at act normativ, Fiscul or t ant a actua-
lizat formularul 100 – Declarație r privind obligațiil az de plată s la bugetul cul de stat, precum și
Nomenclatorul es iobligațiilor de plată la mare bugetul hi ar de stat. Noul formular 100 al cul se folosește pen-
tru declararea al tfel spus impozitelor și est e importa n t taxelor datorate in a c e lasi timp începând cu are 1 cianuarie 2018 z, prevăzute us în No-
menclatorul obligațiilor de mai muplată la bugetul de este impor t ant stat. mp Formularul se completează și se editează
cu cum am s p u s ajutorul programului lu a n d in c a lc ul de asistență , a s i g u r a t altfel sp us gratuit de est e impor tant către Agenția in acelasi timp Națională de Admi-
nistrare chia r Fiscală. in acest caz
                                                            
17 Negescu-Oancea Mihaela, Analiza și evaluarea informa țiilor financiare , Editura Economică, București,
2009, p. 84
18 Sîngeorzan Daciana Elena, Taxe și impozite. Dobânzi și penalități în materie fiscal ă. Practica judiciar ă,
Editura Hamangiu, București, 2011, p. 55
19 Bența Adrian, Op. cit., p. 102

18
Pe scurt c, în lucazul formularului ma100, a afost eliminat rândul Suma imp de recuperat pr i n u rmare de chia r la
tabelul in acest caz de la cum a m s p u s punctul I lu a n d in c a lc ul Impozite și mai mult d e ata t taxe care altfel s p u s se plătesc este important în contul in a cel asi timp unic din pr i n u rmare formular chi ar, care in a cest c a z era
completat cum a m s p u s în cazul l uand i n cal cul definitivării impozitului mai m u lt d e a tat pe profit altfel sp us datorat în este importa n t cazul persoanelor cel asi timp nerezi-
dente și prin u rmare persoanelor chia r fizice, in a cest c a z din activitățile cum a m s p u s desfășurate în lu a n d in c a lc ul asociere. mai mult d e ata t De asemenea, ltfe l spus, au est e i mporta n t fost in-
troduse informații privind pr i n u rmare situațiile chiar în care in acest caz declarația se cum a m spus depune după lu and i n c alc u l anularea rezervei mai mult d e a tat veri-
ficării ulterioare; mai est e i mporta n t precis, in acela si timp în noul pr i n urmare Cod chi ar de procedură in a c e st caz fiscală sunt cum am s p us prevăzute o lu a n d in cal cul serie de mai mult d e ata t si-
tuații în care declarațiile est e important pot fi in acel asi timp depuse sau pr i n u rmare pot chia r fi corectate in acest c a z după anularea cum a m s p u s rezervei verificării
lu a n dulterioare, precum și a ltfel obligația contribuabililor este imde a in menționa în prin aceste chiar situații temeiul in a z legal
pentru depunerea ori l corectarea bazei at at de impozitare us și/ este i mportsau a creanței fiscale prin aferente chi ar și au
fost elaborate cum a m spus noi instrucțiuni lu a n d in c a lcul de completare. Toate acestea erau este important necesare datorită in a cel asi timp intrării în
vigoare chia r a noului Cod fiscal us și a noului Cod t de procedură fiscală, est la data 1 ianuarie 201620.

2.4. Contabilitatea impozitului pe profit
iRezultatul cum am spus unei activitǎți lu a n d in c a lcul economice este mai m ult d e ata t tratat din a ltfel spus douǎ puncte est e importa n t de vedere in a c ela si timp: rezultat
pr i ncontabil chi ar și rezultat in a c e st caz fiscal. cum a m s p u s Consecințele obținerii lu a n d in c alc u l unui tip mai mul t d e a tat sau altul altfel s p u s de rezultat este importa n t sunt diferite , în
pr i n urmare funcție chi ar de natura in acest caz rezultatului. cum am s p u s Astfel, lu a n d i n cal cul un deficit mai mult de ata t contabil este altfe l s p u s o contraperformanțǎ est e i mporta n t pe care
inîntreprinderea trebuie să o corecteze cât mai spus repede posibil, pentru tat a nu pus influența în t mod
negativ activitatea viitoare pr i n u rmare a chi ar firmei, in a c e st c az fiind pusǎ cum am s p us în joc lu a n d in c a lc ul însăși existența mai mul t d e a tat firmei. al t fel s p u s Nu la est e i mporta n t fel stau
inlucrurile în pr i n u rmare cazul chi ar unui deficit in a c e st c az fiscal cum a m spus care, lu a n d in c a lcul datoritǎ posibilitǎții mai mult d e ata t de reportare altfe l spus, constituie est e importa n t de fapt
timp un atu ce va fi z folosit de pus firmǎ în funcție de posibilitǎțile oferite pus de legislație t. Conform
normelor legale prin urmare în chi ar vigoare, in acest caz profitul impozabil cum am s p u s se calculează lu a n d in cal cul ca diferență mai mul t d e a tat între veniturile rea-
lizate din est e impor tant orice sursă in a c ela si timp și cheltuielile prin urmare efectuate chiar în scopul in acest caz realizării de cum am s p us venituri, lu a n d in c alc u l dintr- mai mul t d e a tat un an fis-
cal, este imp ortan t din care in a c ela si timp se scad prin u rmare veniturile chi ar neimpozabile și in a cest c a z la care cum am s p u s se adaugă lu a n d in cal cul cheltuielile nedeductibile.
La a ltfe l s p u s stabilirea profitului est e importa n t impozabil se a c e la si timp iau în pr i nccalcul chi ar și alte caz elemente similare veniturilor
și cheltuielilor potrivit mai mult de at at normelor de a ltfel spus aplicare. este important Rezultatul contabil i n acela si timp se calculeazǎ pn u a re având chi ar în ve-
dere cerințele unei cum a m spus contabilitǎți de lu and i n c alc u l angajament și i m u lt e ata t respectând principiul als independenței exer-
cițiului. Principiul i n acel asi timp independenței exercițiilor prin u rmare presupune chia r delimitarea în in a c e st c az timp a cum a m s p us veniturilor și
cheltuielilor, mai mul t d e a tat aferente activitǎții altfel sp us curente, est e impor t ant pe mǎsura in a cel asi timp angajǎrii acestora pr i n u rmare și chi ar trecerii lor in a c e st caz la rezul-
tatul cum a m s p u s exercițiului la lu a n d in c a lc ul care se at at referǎ: altfel spus
este imp orta nt Rezultatul contabil p = Venituri totale r – Cheltuieli totale (5)
Rezultatul l brut al exercițiului corectat cu deducerile este important fiscale și i n acela si timp cheltuielile nededuc-
tibile prin u rmare din punct de vedere fiscal permite obținerea l rezultatului fiscal, profitului impozabil sau nt
                                                            
20 Sasu H., Cartea Ro șie a fiscalit ății: cartona șe roșii în fiscalitate , Editura Rentrop & Straton, București,
2016, p. 224

19
pierderii fiscalǎ. Profitul pr i n u rm are impozabil chi ar asupra cǎruia in a c est caz se calculeazǎ cum a m s p u s impozitul pe lu a n d in cal cul profit se de-
terminǎ ca diferențǎ între nt profitul impozabil aferent unui an și pierdere a fiscalǎ de reportat.
Veniturile neimpozabile se referă la : dividendele primite ta nt de la mp o persoană pr i n u rmare juridică chia r ro-
mână; idiferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare fe, înregistrate ca urmare a în-
corporării rezervelor, beneficiilor z sau primelor s de emisiune l la persoanele at at juridice la care se
dețin titluri de participare; veniturile din anularea cheltuielilor pentru care l n u s – a a c o r d a t
deducere; veniturile in acel asi timp neimpozabile, prin u rmare prevăzute chi ar expres în in a c e st caz acorduri și cum a m s p u s memorandumuri apro-
bate lu a nd i n c alc u l prin acte normative. al tfel s p u s
Cheltuielile nedeductibile au în vedere: sumele sau are bunurile ar utilizate de contribuabil
pentru us uzul personal lu a n d in c a lc ul sau al mai mul t de at at familiei sale, l spus; impozitul est e importa n t pe venitul in a cel asi timp realizat în pr i n u rmare străinătate c; donații in a cest caz
de orice cum a m spus fel; amenzile, mai mult de ata t confiscările, altfel spus dobânzile, est e importa n t penalitățile de in a cel asi timp întârziere și pr i n u rmare penalitățile chi ar dato-
rate autorităților in a c e st caz române și cum am s p us străine, lu a n d in cal cul potrivit prevederilor mai mult d e ata t legale, altfel sp u s altele decât este impor t ant cele plătite in a c ela si timp con-
form clauzelor pr i n urmare din contractele comerciale ; cheltuielile ms d e a c h i z i ț i o n a r e s a u d e e at at fabricare a
bunurilor și a drepturilor amortizabile din prin urmare Registrul-inventar, in acest c a z ; cheltuielile cum a m s p u s privind bunurile in c alc u l
constatate lipsă mai mult d e ata t din gestiune sau degradate est e impor t ant și neimputabile imp, dacă pr i n u rmare inventarul chiar nu este i n acest c az acoperit
de cum am spus o poliță luand in calc u l de asigurare.
Deducerile altfel sp u s fiscale cuprind : amortizarea a c ela si timp fiscalǎ; prin urmare dobânzile chi ar raportate din in acest c a z anii anteriori;
rezerva lu a n d in c a lc ul legalǎ în mai mult d e ata t limita a al t fel sp us 5% din rezultatul brut contabil sau 20 i % din capitalul social iarsub-
scris vǎrsat. az
Impozitul pe profit = 16 x profit impozabil = 16% x (Venituri t otale – Cheltuieli
totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile) 21 (6)

Evidența impozitului pe profit se ține cu ajutorul contului 441 „Impozitul pe pro-
fit/venit” care este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează22:
– sumele datorate de entitate către bugetul sta tului/bugetele l ocale, reprezentând im-
pozitul pe profit/impozitul pe venit (691, 698);
– impozitul pe profit/venit aferent exercițiilor financiare ant erioare, în cazul corectării
erorilor contabile reflectate pe seama rezultatului reportat (1 17).
În debitul contului se înregistrează:
– sumele virate bugetului de stat/bugetelor locale reprezentând impozitul pe pro-
fit/venit (512);
– sume reprezentând i mpozitul pe profit/venit, prescrise, scuti te sau anulate, potrivit le-
                                                            
21 Dumitrescu M., Dragotă V., Ciobanu A ., Evaluarea întreprinderilor , Editura Economică, București, 2012,
p. 111
22 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglemen-
tărilor contabile privind situațiile financiare anuale individu ale și situațiile financiare anuale consolidate, Moni-
torul Oficial al României nr. 963/ 30.12.2014

20
gii (758).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de entitate, iar soldul debitor
sumele vărsate în plus.
Concret, în cazul societății studiate, conform claselor 6 și 7 din balanța contabilă
impozitul pe profit datorat se c alculează potrivi t exemplului u rmător:
1. Ѕе   înrе  gі  ѕtrе  a  ză сhе  ltu  і  е  lі   сu   tе  lе  fo  nі  a   la   Telekom S.A., în va  lo  a  rе   dе   697,22 lе  і  ,
pе   ba  za   fa  сtu  rі  і   nr. 3940757/ 02. 03. 2019, TVA 19%:
%
626
„Сhе  ltu  і  е  lі   poștale și de
telecomunicații ”
4426
„ TVA   dе  du  сtі  bіlă” = 401
„Fu  rnі  zo  rі   ” 697,22
585,90

111,32

2. Ѕе   сu  mpără сo  mbu  ѕtі  bі  lі   dе   la   S.C. O  mv Pе  tro  m Ma  rkе  tі  ng Ѕ .R .L ., în va  lo  a  rе   dе  
5.442,32 lе  і  . Pla  ta   ѕе   fa  се   prin virament bancar, і  a  r pе   ba  za   facturii nr. 392 /03. . 03. 2019, în
сo  nta  bі  lі  ta  tе   ѕ-a  u   е  fе  сtu  a  t u  rmăto  a  rе  lе   no  tе   сo  nta  bі  lе  :
%
6022
„ Сhе  ltu  і  е  lі  
prі  vі  nd сo  mbu  ѕtі  bі  lі  і  ”
4426
„ TVA   dе  du  сtі  bіlă” = 401
„Fu  rnі  zo  rі   ” 5.442,32
4.573,38

868,94

401
„Furnizori” = 5121
„Сonturi la bănci în lе  і” 5.442,32

3. Ѕе   a  сhі  zі  țі  o  nе  a  ză pі  е  ѕе   a  u  to   dе   la   S.C. Ta  ra  mo  n Mе  t Ѕ .R .L ., în va  lo  a  rе   dе   6.826.73
lе  i, pе   ba  za   fa  сtu  rі  і nr.   30435 /03.03. .2019  :
%
6024
„ Сhе  ltu  і  е  lі   prі  vі  nd pі  е  ѕе  lе   dе  
ѕсhі  mb”
4426
„ TVA   dе  du  сtі  bіlă” = 401
„Fu  rnі  zo  rі   ” 6.826,73
5.736,75

1.089,98

4. Ѕе   înrе  gі  ѕtrе  a  ză сhе  ltu  і  е  lі   сu   сhі  rі  a   ѕpa  țі  ului  , la   Compactus Rom S.R.L. în va  lo  a  -rе  
dе   7.371,91 lе  і  . Facturile de chirie sunt scutite de TVA (scutit fără drept de deducere). Pе  
ba  za   fa  сtu  rі  і   nr. 69 /31.03.2019 în сo  nta  bі  lі  ta  tе   ѕ-a  u   е  fе  сtu  a  t u  rmăto  a  rе  lе   no  tе   сo  nta  bі  lе  :
612
„Сhе  ltu  і  е  lі   сu   rе  dе  vе  nțе  lе  ,
lo  сa  țі  і  le de gestiune șі   сhі  rі  і  lе   ” = 401
„Furnizori” 7.371,91

21
5. Ѕе   înrе  gі  ѕtrе  a  ză сhе  ltu  і  е  lі   с u   ѕ е  rvі  сі  і  lе   d е   ѕ a  lu  brі  ta  tе  , la   S.C. C.U.P. Ѕ. A  ., în
va  lo  a  rе   dе   706,97 lе  i, , pе   ba  za   fa  сtu  rі  і nr.   35549/ 16. 03. 2019:  :
%
605
„ Сhе  ltu  і  е  lі   prі  vі  nd energia și apa”
4426
„ T.V.A.   dе  du  сtі  bіlă” = 401
„Fu  rnі  zo  rі   ” 706,97
594,09

112,88

6. Reparațiile auto se contabilizează în baza facturii de la fu rnizor, astfel:
%
611
„Сhе  ltu  і  е  lі   de întreținere șі  
reparații ”
4426
„ TVA   dе  du  сtі  bіlă” = 401
„Fu  rnі  zo  rі   ” 1.180,48
992

188,48

7. Tot în luna martie 2019 societatea achită impozitele la buge tul local, în baza de-
ciziei de impunere:
635
,,Cheltuieli cu impozite, taxe și
vărsăminte” = 5121
„Сonturi la bănci în lе  і” 5.442,32

8. Comisioanele aferente operațiunilor bancare, în sumă de 421, 95 lei, se evidențiază
astfel:
627
,,Cheltuieli cu comisioanele
bancare” = 5121
„Сonturi la bănci în lе  і” 421,95

Cumulat, de la începutul anului , pentru primul trimestru, contu l de profit sau pierdere
se prezintă astfel:
Tabelul 5
INDICATORI DIN CONTUL DE PROFIT SAU PIERDERE
Denumire indicator Ian. 2019 Febr. 2019 Mart. 2019 Total trim. I
Venituri totale impozabile 1.029.444 1.038.961 1.229.791 3.298.196
Cheltuieli totale 1.010.725 1.019.598 1.228.474 3.244.984
Cheltuieli nedeductibile 17.567 3.498 13.759 34.824
Profit brut 53.212
Impozit pe profit calculat 14.086

Cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit sunt cele din contul 6581 în
care s-au înregistrat amenzi, p enalități și cheltuielile nededu ctibile aferente leasingului. Ast-
fel, impozitul pe profit este următorul de 14.086 lei [(3.298.1 96 lei – 3.259.071 lei + 34.824 lei) x
x16% = 14.086 lei], iar modul de contabilizare și plată al aces tuia este următorul:
691
,,Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441
„Impozitul pe profit” 14.086

22
441
,,Impozitul pe profit” = 5121
„Conturi la bănci în lei” 14.086

2.5. Contabilitatea impozitului pe salarii
a ltfel sp u s Pentru a este im por t ant asigura calculul in acela si timp corect al pr i n u rmare drepturilor chia r bănești ale in a cest c a z personalului societății cum a m s p u s, o
importanță deosebită mai mult de at at prezintă utilizarea altfel sp us unui sistem est e i mportant de documente in a c ela si timp corespunzătoare scopului
urmărit chi ar. Informațiile despre mai mult d e a tat personalul unității altfel sp us, angajarea este importa n t acestuia, in acel asi timp prezența la prin u rmare lucru, ia r, munca
prestată, cum am s p u s calculul drepturilor lu a nd i n c alc u l bănești și decontarea corectă a acestora, trebuie să fie cât ma i
corectă și exactă. Evidența este importan t personalului este in a c e lasi timp corelată cu pr i n u rmare structura chi ar acestuia, in acest caz pe categorii cum a m s p u s de
personal, respectiv mai m ult d e ata t muncitori direct al tfel spus sau indirect est e important productivi, in a c ela si timp maiștri, prin urmare personal chi ar T.E.S.A.
Indiferent de cum am spus structurile de l uand i n cal cul personal, mai mult d e a tat prin evidența altfe l spus acestuia trebuie este imp ortan t să se in a c ela si timp asigure: prin urmare

chi ar
in a c est caz
Fig. 2. Evidența personalului
cum am spusF

Fig. 4. Evidența personalului23
După conținutul cul și destinația mai m ult d e ata t lor, altfel sp us documentele privind este impor t ant personalul societății in a c ela si timp se gru-
pează prin u rmare în documente privind in a cest c a z angajarea și cum am s p u s plecarea personalului lu a n d in c alc u l, evidența mai mult de ata t acestuia, al tfel s p u s cum sunt:
contractul est e important de muncă in a c e la si timp, in acest caz legitimația de cum am spus serviciu, registrul de cum am s p us personal intrat-ieșit mai mult d e a tat din societate altfel s p u s,
nota este importa n t de transfer i n acela si timp intern, prin u rmare nota chi ar de lichidare in acest c a z, d ec izi a cum am s p u s de desfacere lu a n d in c alc u l a contractului mai mult d e a tat de muncă al tfel s p u s, re –
gistrul este important pentru evidența in acela si timp concediului de pr i n u rmare odihnă chia r și cel in a c est c a z pentru evidența m spus concediului fără cal cul plată și
mai at at documente privind altfel sp us prezența la est e impor tant lucru a i n acela si timp personalului, prin u rmare cum chi ar sunt: in acest c a z fișa de cum am s p us prezență, fișa de mai mult d e ata t pon-
taj, altfel sp u s condica de est e im p ortant prezență. in a cel asi timp Cu ajutorul pr i n u rmare acestor chia r documente se i n acest caz controlează prezența persona-
lului la luand in calcul programul de mai mult de atat lucru, altfel spus se identifică este important întârzierile și in acelasi timp se verifică prin urmare timpul chiar de muncă efectiv lu-
                                                            
23 Moldoveanu G., Analiza organiza țională, Editura Economică, București, 2012, p. 210

23
crat cum am spus și absențele.
Alte mai mult de ata t documente legate al tfel spus de prezența est e i mportant la lucru in a c e lasi timp a personalului prin u rmare sunt biletul de in a voie, foaia
colectivă i n cal cul de prezență mai mult d e a tat, și a ltfel s p u s registrul pentru este important evidența in a c e lasi timp prezențelor și prin u rmare absențelor. chi ar. Alte in acest caz documente
care cum a m s p u s privesc personalul luand i n calc u l și care mai mult d e a tat nu se al t fel sp us întâlnesc în est e importa n t cadrul unității in a c e lasi timp cercetate sunt pr i n u rmare documentele
privind munca in a c e st caz cantitativă și cum am s p us calitativă prestată lu a n d in cal cul, care mai mult d e a tat se folosesc altfel sp us pentru a est e i mportant cunoaște munca de-
pusă de fiecare chiar angajat și in acest caz producția realizată cum cantitativ și calitativ la mai diferite locuri altfel spus de muncă.
Contabilitatea altfel sp us sintetică a est e importa n t decontărilor cu in acel asi timp personalul se prin u rmare efectuează chia r cu ajutorul gru-
pei 42 „ cum am spus Personal și luand in calcul conturi asimilate” din care fac parte, printre altele, următoarele conturi: ai mult at. chiar:s

► contul 421 „Personal‐salarii datorate” . Cu ajutorul acestui cont se ține evidența
decontărilor cu personalul pent ru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură,
inclusiv a sporurilor, adaosurilor, premiilor din fondul de sal arii etc. Este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează salariile și alte drepturi cuvenite personalu lui (641) și
contravaloarea avantajelor în natură acordate salariaților (642 ). În debitul contului s e î n –
registrează24:
– rețineri din salarii reprezentâ nd avansuri acordate personalu lui, sume opozabile
salariaților datorate terților, contribuția pentru asigurări so ciale, contribuția pentru ajutorul
de șomaj, garanții, impozitul pe s alarii, precum și alte reține ri datorate (425, 427, 431, 437,
428, 444);
– valoarea la preț de înregistrare a produselor acordate salari aților ca plată în natură,
potrivit legii (345, 347);
– drepturi de persona l neridicate (426);
– salariile net e achitate pers onalului (512, 531).
Soldul creditor al contului reprezintă drepturile salariale datorate;

► contul 423 „Personal‐ajutoare materiale datorate” . Cu ajutorul acestui cont se
ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporar ă de muncă, a celor pentru
îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces și a altor ajutoar e acordate. Este un cont de pa-
siv25. În creditul contului se înregistrează ajutoarele materiale suportate potrivit legii , pre-
cum și alte ajutoare acordate (431, 645). În debitul contului se înregistrează:
– ajutoare materiale achitate (512, 531);
– reținerile reprezentând avansuri acordate, sume datorate unit ății sau terților, contribu-
                                                            
24 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglemen-
tărilor contabile privind situațiile financiare anuale individu ale și situațiile financiare anuale consolidate, Moni-
torul Oficial al României nr. 963/ 30.12.2014   
25 Scorțescu Fl. I., Normalizare și armonizare în contabilitatea româneasc ă, Editura Sedcom Libris, Iași,
2004, p. 415

24
ția pentru asigurări sociale, c ontribuția pentru asigurări de s ănătate și pentru ajutorul de
șomaj și impozitul datorat (425, 427, 428, 431, 437, 444);
– ajutoare materiale neridicate (426). Soldul creditor al contului reprezintă ajutoare materiale datorate.

► contul 428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul” . Cu ajutorul a-
cestui cont se ține evidența altor datorii și creanțe în legătu ră cu personalul. Este un cont bi-
funcțional. În creditul contului se înregistrează
26:
– sumele reținute personalului reprezentând garanții (421); sum ele datorate persona-
lului, pentru care nu s‐au întocmit state de plată, determinate de activitatea exercițiului care
urmează să se închidă (641);
– sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (438);
– sumele încasate sau reținute personalului pentru sumele dator ate de acesta (531,
512, 421, 423, 424).
În debitul contului se înregistrează:
– sumele achitate personalului, evidențiate anterior ca datorie față de acesta (531);
– sumele datorate de personal, reprezentând chirii, avansuri ne justificate, salarii, aju-
toare de boală, sporuri și adaosuri necuvenite, imputații și al te debite, precum și sumele a-
chitate de unitate acestuia (706, 708, 758, 4427, 438, 512, 531 );
– sumele restituite gestionari lor reprezentând garanțiile și do bânda aferentă (531);
– cota‐parte din valoarea echipam entului de lucru su-portată de personal (758, 4427);
– valoarea biletelor de tratament și odihnă, a tichetelor și bi letelor de călătorie și a
altor valori acordate personalului (532);
– sume reprezentâ nd avansuri nejustificat e sau nedecontate până la data bilanțului (542).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate personalului, iar soldul de-
bitor sumele reprezentând creanțe față de personal.

În cazul nostru, societatea are un număr de 16 salariați, cu no rmă întreagă, având un
fond de salarii, în luna mar tie 2019 de 29.380 lei, contabiliza t astfel:
641
,,Сhе  ltu  і  е  lі   сu   ѕa  la  rі  і  lе  
pе  rѕo  na  lu  lui  ” = 421
„Personal-salarii datorate” 28.860

În urma contabilizării unui conced iu medical s-a făcut următoar ea înregistrare:
                                                            
26 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglemen-
tărilor contabile privind situațiile financiare anuale individu ale și situațiile financiare anuale consolidate, Moni-
torul Oficial al României nr. 963/ 30.12.2014

25
645
,,Cheltuieli privind asigurările
și protecția socială” = 423
„Personal-ajutoare materiale
datorate” 520

Primele 5 zile calendaristice ale concediului medical sunt sup ortate de către societate,
iar următoarele de către stat din bugetul F.N.U.A.S.S. La acest fond de salarii, societatea
calculează și virează bugetului de stat urmă toarele contribuții :
421
„Personal-salarii datorate”
= %
431.04
„C.A.S. salariați”
431.02
„C.A.S.S. salariați”
444
„Impozit pe venitul din salarii” 11.375
2.886

7.215

1.274

În perioada prezentată avem un concediu medical la care avem ur matoarele rețineri:
423
„Personal-ajutoare materiale
datorate”
= %
431.02
„CA.S.S. salariați”
444
„Impozit pe venituri de
natura salariilor” 154
130

24

Contribuția asiguratorie de muncă datorată de societate este de 2,25% și este în sumă
de 649 lei:
646
,,Cheltuieli privind contribuția
asiguratorie de muncă” = 436
„Contribuția asiguratorie de muncă” 649

Ca particularitate, un salariat a re înființată o poprire, de la executor judecătoresc, în
sumă de 421 lei, conta bilizată astfel:
421
,,Personal-salarii datorate  ” = 428.02
„Alte creanțe în legatură cu
personalul” 421

Aceste impozite, datorate bugetulu i de stat se declară în D112 până la data de 25 ale
lunii următoare, în speță apr ilie 2019, dată la care este și sc adența acestora.

2.6. Impozitul pe dividende
Dividendul este orice distribuire de o persoană juridică, în ba ni sau în natură, în
favoarea acționarilor sau asociaților, din profitul astabilit pe baza bilanțul ui contabil anual și a
contului de profit sau pierdere. Se cuprind în această categori e ede venit i, în vedere impunerii,
și sumele primite ca urmare a deținerii de titluri de particip are la ifondurile închise d e investiții.

26
Veniturile sub formă de dobânzi sunt venituri obținute din titl uri de creanțe de orice
natură și orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor împrumutați, prec um și din ti-
tluri de participare la fonduri deschise de investiții, pentru care prețul de răscumpărare este
mai mare decât prețul de cumpărare. Este asimilată dobânzii și acea parte a sumelor asigu-
rate obținute din asigurări de viață prin produsele care au la bază principiul economisirii pure.
Sunt scutite de impozit, dobânzile afer ente titlurilor de stat, depo zitelor la vedere, precum și
obligațiunilor Agenției Na ționale pentru Locuințe.
 ur mare Veniturile chia r sub formă in a c e st caz de dividende cum am s p u s distribuite, lu a n d in c a lc ul precum și sumele primite altfel spus ca urmare este importa n t a
deținerii in a cel asi timp de titluri pr i n ur mare de chi ar participare la in acest c az fondurile închise cum a m s p u s de investiții lu a n d in cal cul se impun mai mul t d e a tat cu o altfe l s p u s cotă de est e important 5%
din suma pr i n ur mare acestora. ia r. Veniturile in acest c az sub formă cum a m s p u s de dobânzi lu a n d in c a lcul se impun mai mult d e a tat cu o al t fel spus cotă de est e i mportant 1% in a cel asi timp din suma a-
cestora27.
Obligația in acest c a z calculării, cum a m spus reținerii și lu a n d in c alc u l virării impozitului mai mult d e ata t pe veniturile al tfel s p u s sub formă est e i mporta n t de divi-
dende in acelasi timp revine persoanelor pr i n u rmare juridice chia r o dată t caz cu plata cum a m s p u s dividendelor de luand i n calc u l către acționari mai mul t d e a tat sau asociați altfel
spus.În este impor t ant cazul dividendelor in acel asi timp distribuite, pr i n u rmare dar chi ar care nu in a c e st c a z au fost cum a m s p u s plătite acționarilor lu a n d in c alc u l sau asociaților mai mult d e ata t până
la altfel sp us sfârșitul anului este impor t ant în care in acela si timp s- prin u rmare a chiar aprobat bilanțul in a c est caz contabil, cum a m spus termenul de l uand i n c alc u l plată a impozitului pe
al t feldividende este este important până la in acela si timp 31 decembrie pr i n u rmare a chia r anului respectiv. Pentru cum am spus veniturile sub formă de do-
bânzi, altfel spus impozitul se este importa n t calculează și in a c ela si timp se reține prin urmare de chiar către plătitorii in acest caz de astfel cum a m spus de venituri luand i n îîîîîîîîîîîîn momen-
tul mai mult de at at calculului acestora și se șșșșșș est e importa n t virează de in a c e lasi timp către aceștia pr in urmare, chi ar lunar până in a c est c a z la data cum a m s p u s de 25 inclusiv a at lunii
următoare al tfel s p u s celei în este important care se i n acel asi timp face calculul prin urmare dobânzii. Impozitul in acest c az reținut conform prezentului arti-
col lu a n d in c a lcul este impozit mai m u lt de ata t final. altfel s
Evidența dividendelor datorate acționarilor/asociaților corespu nzător aportului la
capitalul social se ține cu ajutorul contului pus 457 „Dividende de plată” care este un cont de
pasiv. În creditul contului se înregistrează dividendele dat orate acționarilor/asociaților din
profitul realizat în exercițiile precedente (117). În debitul contului se înregistrează28:
– sumele achitate acționarilor/asociaților, reprezentând divide nde datorate acestora
(512, 531);
– impozitul pe dividende (446); – sumele lăsate temporar la dispoziția entității, reprezentând dividende (455);
– sume reprezentând dividende datorate acționarilor/asociaților , prescrise potrivit
legii (758).
Soldul creditor al contului reprezintă dividendele datora te acționarilor/asociaților.
                                                            
27 Voinea Gh., Ștefura G., Boariu Angela, Soroceanu M., Op. cit., p. 167  
28 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglemen-
tărilor contabile privind situațiile financiare anuale individu ale și situațiile financiare anuale consolidate, Moni-
torul Oficial al României nr. 963/ 30.12.2014

27
În cele ce urmează se contabilize ază dividendele de plată dator ate asociaților (5.000
lei), reținerea impozitului pe dividende și plata acestora:
117
,,Rezultatul reportat” = %
457
„Dividende de plată”
446
„Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate” 5.250
5.000

250

%
457
„Dividende de plată”
446
„Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate” = 5121
„Conturi la bănci în lei   ” 5.250
5.000

250

Impozitul se declară în formularul 100 „Declarație privind obli gațiile de plată la bu-
getul de stat”.

2.7. Alte încasări din impozite directe  
Este i n acest caz impozabilă totalitatea cum am s p us veniturilor nete lu a n d in c alc u l, încasate mai mult de at at cu titlul us de pensie t de către con-
tribuabili, prin urmare plătite chiar atât din i n acest caz fonduri constituite cum a m spus prin contribuții lu a n d in cal cul obligatorii la mai mult d e a tat un sistem al t fel s p u s de asi-
gurare este impor t ant socială, in a c e lasi timp cât și prin urmare cele chi ar primite cu i n acest caz titlul de cum a m s p u s pensie finanțată lu a nd i n c alc u l de stat mai mult d e ata t, potrivit altfel spus legii, est e impor tant pentru
partea in a cel asi timp care depășește pr i n u rmare suma chi ar de 2. st caz.000 cum a m s p u s lu a n d in c a lc ul lei pe lună. Venitul net t din pensie in acel asi timp reprezintă diferența
pr idintre chia r venitul brut in acest caz din pensie și cum școntribuția lu a n d in cal cul pentru asigurări mai mul t d e a tat sociale de al t fel sp us sănătate. Venitul brut
in a c ela si timp din pensie pr i n u rmare reprezintă chiar sumele plătite i n acest c a z cu titlul cum a m s p u s de pensii lu a n d in c a lc ul de asigurări mai mul t d e a tat sociale de stat, est e impor t ant și după
incaz, prin u rmare pensii chia r plătite din in acest caz bugetul de cum a m spus stat, lu a n d in c alc u l pensii suplimentare mai mult d e a tat, inclusiv al tfel s p u s majorarea acordată este important pen-
tru asigurări in acel asi timp sociale de prin u rmare sănătate. .
Venitul in a cest c a z impozabil lunar cum am spus din pensii lu a n d in cal cul se determină prin deducerea al tfel s p u s din suma est e i mporta n t veniturilor
nete in a c e lasi timp din pensii pr i n u rmare a chi ar unei sume fixe neimpozabile cum a m spus lunare de 2. mai mult d e a tat 000 lei este impor t ant, nivelul in acelasi timp care va pr i n urmare fi chi ar actua-
lizat semestrial in a c e st c a z, in cum am s p us funcție de lu a n d in cal cul indicele de mai mult de at at inflație realizat. Impozitul estepe veniturile in a cel asi timp din pensii
pr i nse chi ar calculează lunar i n acest c a z de unitățile cum am s p u s plătitoare a lu a n d in cal cul acestor venituri mai mult d e a tat, p r in al tfel s p u s aplicarea aceluiași est e impor t ant barem
lunar in acela si timp, utilizat pr i n urmare pentru chia r impunerea veniturilor in a cest caz din salarii cum a m s p u s, asupra l uand i n c alc u l venitului impozabil mai mult d e a ta t lunar din
al t felpensii. este importa n t Impozitul calculat in acel asi timp se reține pr i n u rmare la chi ar data efectuării plății pensiei cumși se lu a n d in c alc u l virează la mai mult d e a tat bugetul de
al t fel sp u s stat la este i mporta n t unitatea fiscală i n acel asi timp pe raza prin u rmare căreia își au in acest c az sediul plătitorii cum am s p u s de venituri lu a n d in c a lcul din pensii mai mult de at at, până al t fel s p u s la da-
ta este importa n t de 25 in acela si timp a lunii prin urmare următoare chi ar celei pentru i n acest caz care se cum am spus face plata lu a n d in c a lc ulpensiilor, mai m ult d e ata t impozitul fiind altfel sp us final. est e i mportant
Venitul chi ar este considerat idin România cum a m spus, dacă lu a n d i n c alc u l locul de mai m u lt de ata t proveniență a al tfel s p us veniturilor per-
soanei este impor t ant fizice, in a c e lasi timp a exercitării pr i n u rmare activității chi ar sau locul in acest c a z de unde cum am s p us aceasta obține lu a n d in c a lc ul venit se mai mult d e a tat află pe teri-
toriul României este important, indiferent in acelasi timp dacă este pr i n u rmare plătit chi ar în România in a c e st c a z sau din cum a m s p u s străinătate. and in cal cul Venitul care mai mult d e ata t nu
este altfel sp u s din România est e important este venit in a c ela si timp din străinătate. pr i n u rmare. chi ar

28
Contribuabilii, in a c e st c az persoane fizice cum a m spus române, lu a n d in c alc u l cu domiciliul în România a ltfe l spus, care est e importa n t pentru ace-
lași in a c e lasi timp venit și pr i n u rmare în chi ar decursul aceleiași in acest caz perioade impozabile sunt supuși lu a n d in calcul impozitului pe mai mult d e ata t venit, atât
al t felpe teritoriul est e impor t ant României, in a c ela si timp cât și prin urmare în chia r străinătate, in a c e st caz au dreptul cumla deducerea lu a n d in c alc u l din impozitul mai mult de at at pe venit
al t feldatorat în est e i mporta n t România a i n acel asi timp impozitului plătit prin urmare în chi ar străinătate, denumit credit cum am s p us fiscal extern. lu a n d in c alc u l. Contri-
buabilii mai mult d e a tat, persoane altfe l s p u s fizice străine este importan t sau persoane in a cel asi timp fizice fără domiciliu chi ar în România i, care cum am s p u s realizea-
ză venituri din România at at în calitate al t de artiști este important de spectacole, cum pr i n ur mare sunt chia r artiștii de in acest c az teatru, cum a m s p u s de
film lu a n d in c a lcul, de mai mult d e a tat radio sau al t fel spus televiziune, est e impor tant ori ca i n acelasi timp interpreți muzicali prin urmare sau sportivi, in a c e st caz din activitățile cum a m s p u s lor per-
sonale lu a n d in c a lc ul desfășurate în această calitate, precum est e i mporta n t și cei in acel asi timp care realizează prin u rmare venituri chi ar din drepturi in a c e st c az de
proprietate cum a m s p u s intelectuală, lu and i n c alc u l se impun mai mult d e ata t cu o al t fel sp u s cotă de 15%, aplicată la pr i n u rmare venitul chia r brut, in a c e st caz prin reținere cum a m s p u s la
sursă, impozitul ata t fiind final.
Pentru este importa n t aplicarea prevederilor in acela si timp convențiilor de prin u rmare evitare chi ar a dublei in a c e st c a z impuneri, cum am s p us beneficiarul
venitului l uand i n calc u l va prezenta organelor fiscale din România ceritficatul in a cel asi timp de rezidență fiscală chia r, în origi-
nal cum am spus eliberat de organul fiscal mai mult de ata t din țara al t fel sp us de rezidență este importa n t, prin in acela si timp care să pr i n urmare se chi ar ateste că i n acest c a z este rezident cum am s p u s al
statului respectiv și mai mult d e a tat că îi sunt aplicabile este imp ortant prevederile convenției i n acel asi timp de evitare prin u rmare a chi ar dublei impuneri. a c e st c a z.
cum am spus Venitul/ lu a n d in c alc u l pierderea anual mai m ult de ata t /anuală altfel spus, realizate este impor t ant în cadrul in acel asi timp asociației pr i n urmare se chi ar distibuie asociaților
proporțional cu s cota procentuală lu a nde participare mai, conform contractului de est easociere. Contribu-
țiile asociaților, chi ar conform contractului i n acest c a z de asociere cum am s p u s , nu lu a n d in c alc u l sunt considerate mai mult d e a tat venituri pentru al t fel spus asoci-
ație. Impozitul pe in acela si timp venit anual pr i n u rmare global chi ar datorat este in a c e st caz calculat de cum am s pus organul fiscal luand i n calc u l, pe baza Decla-
rației altfel s p u s de venit este important global, in a c e lasi timp depusă de prin u rmare contribuabil chi ar, prin in a c est caz aplicarea cotelor cum a m s p u s pe impunere asupra ve-
nitului mai mult d e ata t anual global altfe l s p u s impozabil. este importa n t Impozitul anual in a c e lasi timp se calculează pr i n urmare prin chi ar aplicare asupra venitului
anual cum am spus global impozabil lu a n d in cal cul a unui mai m ult de at at barem global altfel spus de impunere.
Obligațiile in a c ela si timp declarative . prin urmare Contribuabilii chiar au obligația in a c e st c a z să completeze și să lu a n d in c a lc ul depună la or-
ganul fiscal, în raza este importa n t căreia au in a c e lasi timp domiciliul, o pr i n u rmare declarație chia r de venit in acest caz global, cum am s p us precum și l uand i n cal cul declarații
speciale. mai mult d e a tat. Declarațiile al tfel s p u s speciale se este important completează pentru in acela si timp fiecare categorie prin u rmare de chi ar venit și in acest c a z pe fiecare
loc de l uand i n cal cul realizare a mai mult d e a tat acestuia și altfel sp us se depun est e i mporta n t la organul in a c ela si timp fiscal unde pr i n urmare se chi ar află sursa in a c e st c az de venit. Contri-
buabilii, uand in c a lc ul, p r e c u m mai mult d e ata t și asociațiile al t fel s p u s fără personalitate est e importa n t juridică, in acel asi timp care încep pr i n u rmare o chi ar activitate în cursul
anului fiscal, sunt obligate să depună la organul fiscal competent o declarație referitoare chi ar la
veniturile in a c est caz și cheltuielile cum a m s p u s estimate (a l uand ise realiza mai mult d e ata t pentru anul fiscal altfel sp us, în est e impor tant termen de 15 zile pr i n u rmare de chi ar la
data in a cest caz producerii evenimetului) câ))). Fac excepție de la prevederile acestui aliniat contribuabilii
care in a c ela si timp realizează venituri prin u rmare pentru chia r care impozitul in a c est caz se percepe cum am spus prin reținerea lu a n d in cal cul la sursă.
Plata impozitului epe venit in. Contribuabilii care realizează venituri din activități in-
dependente și lu a n d in cal cul din cedarea mai mult d e ata t folosinței bunurilor altfe l s p u s sunt obligați este impor tant să efectueze in a c ela si timp plăți anticipate prin urmare cu
titlu de in acest caz impozit, î man baza lu a n d in c a lcul deciziei de mai mu lt d e a tat impunere emise a ltfel spus de organul este im p ortant fiscal competent i, excep-
tându-se cazul in acest c az reținerilor la cum a m s p u s sursă. luand i n calc u l Plățile anticipate mai mult de ata t se efectuează altfel s p u s în patru este importa n t rate egale in a cel asi timp, până e la
chi ar data de 15 inclusiv cum a m spus a ultimei lu a n d in c alc u l luni din mai mult d e ata t fiecare semestru. el spus. Organul este important fiscal are in a c ela si timp dreptul de pr i n u rmare a chia r stabili

29
din oficiu plățile cum am s p us anticipate, lu a n d in calcul în următoarele mai mult d e ata t cazuri: altfel spus contribuabilul nu est e impor t ant a depus Declarația de
pr i nvenit global pentru in acest c az anul fiscal cum a m s p u s încheiat; lu a n d in c alc u l contribuabilul nu mai mult d e ata t conduce o altfel spus evidență contabilă est e impor tant sau
datele din contabilitatea pr i n urmare condusă chiar nu sunt in acest c az certe; cum am spus contribuabilul nu lu a n d in cal cul a furnizat date referitoare
al t fella venitul este imp ortant estimat. in a c ela si timp
DDDd dDDiferențele de impozit stabilite în plus de organul fiscal se s tabiliesc prin decizie de
impunere anuală, prin regularizar ea impozitului anual cu plățil e anticipate datorate. Aceste
diferențe se plătesc în teren de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impu-
nere anuală29.
                                                            
29 Hoanță N., Op. cit., p. 123

30

CAPITOLUL 3

FELUL IMPOZITELOR INDIRECTE ȘI
CONTABILIZAREA ACESTORA

 
3.1. Natura juridică și fiscal ă a taxei pe valoarea adăugată
Fiind un pr i n u rmare impozit chiar unic multistadial in acest c az, cu cum am s p us plata fracționată luand i n calc u l, acesta mai mul t d e a tat se aplică a ltfel sp us asupra valorii
est e i mportant adăugate realizate în fiecare prin u rmare stadiu chi ar al circuitului in a cest caz economic, cum am s p us indiferent de lu a n d in c alc u l lungimea acestuia.
Colectarea altfel sp us se realizează est e i mporta n t de către in acel asi timp agenții economici pr i n ur mare care chi ar realizează operațiunile impozabile.
mIncidența se realizează asupra mai mult d e a tat consumatorilor care al tfel s p u s sunt platitorii est e impor tant reali. Taxa pe arevaloarea adă-
ugată a in acest caz contribuit alături cum am spus de liberalizarea l uand i n cal cul relațiilor economice mai m ult de at at, l a al tfel s p u s eliminarea dis torsiunilor
din structura in a c e lasi timp producției și prin urmare consumului. Inițial in acest caz operațiunile impozabile cum a m s p u s prin opțiune lu a n d in c a lc ul și cele scu-
tite au altfel sp us fost extrem est e importa n t de reduse. i n t
Persoanele juridice care au dep ășit plafonul cifrei de afaceri de 88.500 euro la data
aderării României, adică 300.000 lei devin plătitori de T.V.A. din luna următoare depășirii
acestui plafon. Societățile cu cif ra de afaceri inferioară plaf onului de 300.000 lei pot aplica
scutirea de la taxă, sunt scutite fără drept de deducere, nu da torează taxă, dar nici nu este
permisă deducerea acesteia. Identificăm astfel:
– operațiuni scutite cu drept de deducere pentru care taxa nu s e datorează dar este
permisă deducerea acesteia;
– operațiuni scutite făr ă drept de deducere;
– operațiuni scutite de TVA – importuri și achiziții intracomu nitare;
– operațiuni pentru care se apli că regimul special pentru agric ultori.

3.2. Documentele în care se consemnează operații ce i ntră în sfera
de aplicare a taxei pe valoarea adăugată mai m ult d e a tat
Documentele justificative care stau la baza evidențierii și co ntabilizării T.V.A. sunt
facturile fiscale și bonurile f iscale. Acestea trebuie să conți nă în mod explicit atât pentru
furnizor, cât și pentru client, denumirea acestora, codul fisca l și alte date de identificare.
Facturile și bonurile fiscale se centralizează lunar sau trimes trial în jurnalele de T.V.A., jur-
nale ce stau la baza întocmirii decontului de T.V.A.

31
mai mult d e a tat În ceea altfel s p u s ce privește este important impozitele indirecte i n acel asi timp, acestea pr i n u rmare sunt chi ar suportate de in a c est caz consumatorii bu-
nurilor și luand i n calc u l serviciilor economiei i mult d e ata t indiferent de veniturile, este importa n t profesia, in a c ela si timp averea sau prin u rmare situația profe-
sionalӑ. in acest c a z Astfel de cum a m s p u s impozite afecteazӑ lu a n d in cal cul puterea de mai mult d e ata t cumpӑrare a al tfel s p u s consumatorului deoarece orta n t sunt
stabilite in a c ela si timp în cote pr i n u rmare procentuale chiar asupra valorii in acest c a z mӑrfurilor vândute cum am spus sau serviciilor lu a n d in cal cul prestate30.

3.3. Organizarea contabilității sintetice a taxei pe valoarea a dăugată
T.V.A. este un impozit indirect, care se aplică în întreg circu itul economic. Acest im-
pozit se aplică asupra valorii ad ăugate ale produselor și servi ciilor și se suportă de către con-
sumatorul final. T.V.A. este un i mpozit indirect, inechitabil, care afectează persoanele cu ve-
nituri mici. Acesta a fost intr odus din necesitatea de a crește resursele statului, precum și
pentru a ne alinia l a sistemele fiscale din țările europene.

3.3.1. Evidența taxei pe valoarea adăugată deductibilă
T.V.A. deductibilă este taxa apl icată la achiziția bunurilor sa u serviciilor. La noi în
țară cotele de T.V.A. sunt următoarele:
– 19% pentru produse nealimen tare, alcool, tutun;
– 9% pentru produse alimentare, c u excepția băuturilor alcoolic e, medicamente;
– 5% manuale, cărți, servicii de acces în muzee etc.
Cota de T.V.A. aplicabilă este cea în vigoare la data intervenț iei faptului generator.
Pentru evidența T.V.A. deductibilă se folosește contul 4426 „T.V.A. deductibilă” ,
care este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează31:
‐ sumele reprezentând taxa pe va loarea adăugată deductibilă pot rivit legii (401, 404,
451, 453, 512 sau 4427 în cazul în care se aplică taxare invers ă);
‐ sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adăugată d eductibile aferente bu-
nurilor de capital, în favoarea persoanei impozabile, potrivit legii;
‐ sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adăugată d eductibile pentru achi-
zițiile de bunuri și servic ii, altele decât bunurile de capital , în favoarea persoanei impozabile,
potrivit legii.
În creditul contului se înregistrează:
‐ sumele compensate la sfârșitul perioadei din taxa pe valoarea adăugată colectată
(4427);
                                                            
30 Pușcașu I., Normalizarea contabil ă și relația dintre contabilitate și gestiunea fiscal ă a entităților eco-
nomice , Buletinul Științific al Univer sității Creștine „Dimitrie Cant emir”, nr. 9, Brașov, 2008, p. 92
31 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglemen-
tărilor contabile privind situațiile financiare anuale individu ale și situațiile financiare anuale consolidate, Moni-
torul Oficial al României nr. 963/ 30.12.2014

32
‐ diferențele rezultate la sfârșitul perioadei între taxa pe va loarea adăugată deducti-
bilă mai mare și taxa pe valoa rea adăugată colectată (4424);
‐ taxa pe valoarea adăugată deve nită nedeductibilă prin aplicar ea prorata (635);
‐ regularizarea taxei pe valoar ea adăugată aferente avansurilor sau a facturilor parția-
le emise, potrivit legii;
‐ ajustarea bazei impozabile la beneficiar și sumele ce rezultă din corectarea factu-
rilor sau a altor documente care țin loc de factură, în cazuril e prevăzute de lege;
‐ ajustarea taxei pe valoarea adăugată deductibile pentru achiz ițiile de bunuri și ser-
vicii, altele decât bunurile de capital, în favoarea bugetului de stat, potrivit legii;
‐ ajustarea taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente bun urilor de capital în
favoarea bugetului de s tat, potrivit legii.
La sfârșitul perioadei, contul nu prezintă sold .
i n acest caz Pentru altfel sp us operațiunile economice est e i mportan t care se in a c e lasi timp desfășoară în pr i n u rmare interiorul chi ar Comunității Europene
există un cum a m s p u s regim de lu a n d in cal cul bază pentru mai mult d e ata t cumpărări și al tfel s p u s vânzări intracomunitare este impor t ant și un in a c e lasi timp regim derogato-
riu stabilit pentru in a c e st c a z schimburile intracomunitare cum a m s p u s realizate de lu a n d in c alc u l persoane fizice mai mult de at at și cumpărători altfel sp us de
la distanță, in a c e lasi timp precum și pr i n urmare pentru chia r prestările de in acest c az servicii realizate cum am spus de comisionari luand i n calc u l și operațiunile mai mult de at at de
prelucrare altfel sp u s a unor este impor t ant materiale. in a c ela si timp Cumpărările intracomunitare pr i n u rmare cuprind chia r în baza in a c e st caz de impozitare nu-
mai prețul lu a n d in c a lcul furnizorului și mai mult de ata t dispare Declarația al tfel s p u s de import est e i mpor t ant și plata in a c e lasi timp taxei pe valoarea chi ar adăugată, în
momentul cum am spus trecerii frontierei. Taxa pe valoarea altfel s p u s adăugată datorată asupra cumpărărilor intra-
comunitare este prin urmare plătită chi ar lunar, in acest c a z în același cum a m spus timp cu lu a n d in c a lc ul cea datorată mai mu lt d e a tat altor operațiuni al tfel s p u s interne. est e importa n ta c ela si timp

3.3.2. Evidența taxei pe valoarea adăugată colecta tă
Introducerea l uand i n calc u l taxei pe mai mult d e ata t valoarea adaugată altfel spus, principiul est e im p ortant destinației, in a c ela si timp metoda facturării pr i n u rm are a
permis exonerarea in acest c az completă a cum a m spus exporturilor de lu a n d in c a lc ul impozitul care mai mul t d e a tat grevează bunurile al tfel s p u s și serviciile
exportate. in a c ela si timp a c ela si timp in acest c az Operațiunile economice cum am s pus care beneficiază lu a n d in cal cul de suspendarea mai mult d e ata t plății taxei altfel spus pe valoarea
adăugată la in acel asi timp cererea importatorilor p, chia r pe bază i n acest caz de documente justificative și lu a n d in c a lc ul în condițiile înde-
plinirii cumulative al tfel spus a cerințelor este importa n t legale, i n acela si timp nu generează pr i n u rmare plata chi ar impozitului, in acest caz deși acesta cum a m spus se calcu-
lează, d in c alc u l, se mai mult d e a tat înscriu în al tfel s p u s Declarația vamală est e im por t ant și se in acel asi timp centralizează la prin urmare Ministerul chi ar Finanțelor.
Importatorul evidențiază impozitul în jurnalul de cumpărări și în decontul lunar con-
comitent icu taxa colectată și taxa deductibilă. Tehnica de impunere a va lorii adăugate se
bazează deci pe mecanismul deducerilor. chi ar Taxa pe in a c e st c a z valoarea adaugată cum a m s p u s de vărsat lu a n d in c alc u l la buget mai mult d e ata t sau
de al t fel spus regularizat cu est e impor t ant acesta, i n acelasi timp se determină pr i n urmare pentru chiar ansamblul operațiunilor in acest c az realizate în cum a m s p u s decurs de
o lună mai mult de ata t în funcție altfe l s p u s de T.V.A. est e impor tant colectată, i n acela si timp T.V.A. deductibilă pr i n u rmare și chiar ponderea operațiunilor in a c e st c a z incluse
în sfera de lu a n d in c a lcul aplicare mult d e a tat a operațiunilor altfel spus scutite pentru est e important care se in a cel asi timp aplică cota pr i n u rmare zero chiar și a in a c e st caz operațiunilor

33
care beneficiază de l uand i n cal cul suspendarea plății mai mult de at at, î n al tfel spus totalul operațiunilor este importa n t realizate în in a c e lasi timp perioada pentru
care chia r se face decontarea. cum am spus
Eliminând impunerea în cascadă mai, mecanismul deducerilor asigură orttransparența și in acel asi timp îm-
bunătățirea neutraliltății pr i n u rmare relative chia r a impozitului32. Aplicarea cum am s p u s taxei pe valoarea adaugată per-
mite, comparabilitatea între este important costurile bunurilor și serviciilor economice chi ar similare produse de
diverși cum a m s p u s producători pe luand i n calc u l piața internă mai mu lt d e a tat, precum a ltfe l spus și în este importa n t raport cu cele produse prin urmare pe chi ar piața externă.
Taxa cum a m s p u s pe valoarea lu a n d in c a lc ul adăugată este mai mul t d e a tat neutră față altfel spus de organizarea este i mporta n t structurilor productive in acela si timp și
lungimea circuitelor economice. in acest caz Acest impozit unic cu plata fracționată stimulează dezvolta-
rea altfel spus pe orizontală est e impor tant a activităților in acela si timp economice și prin urmare procesul chia r concurențial. caz Se asigură, cum a m s p u s deci, neutra-
litatea între activ itățile economice integrate pe verticală, și cele care practică specializarea și
cooperarea pe orizontală. lu a n d in c a lcul Acest impozit stimulează investițiile agenților economici, într ucât
invaloarea taxei pr i n u rmare pe chi ar valoarea adăugată in a c est caz care a cum am s p us lovit investițiile lu a n d in cal cul poate fi dedusă imediat. Practic este important
acesta constituie in a c ela si timp o subvenție prin urmare fiscală chi ar a investițiilor. acest c a z33
cum am spus Întrucât exgibilitatea lu a n d in cal cul fiscală se mai m u lt de ata t produce în al tfel s p u s momentul realizării este important faptului generator
legat de prin u rm are transmiterea chi ar dreptului de i n acest c a z proprietate și cum a m s p u s nu al încasării contravalorii bunurilor eco-
nomice al tfe, este est e important descurajată recurgerea in a c ela si timp la creditul prin urmare comercial. Exigibilitatea in acest caz fiscală este antici-
pată faptului lu a n d in calc u l generator când mai mult d e a tat factura este al t fel sp u s emisă înaintea est e importa n t transmiterii efective in a c ela si timp a dreptului de
chi arproprietate.
În cazul cum a m spus acordării de luand i n calc u l avansuri sau mai mult de at at a unor al tfel s p u s decontări succesive est e, exigibilitatea in a c ela si timp se pro-
duce pr i n u rmare la chi ar data încasării in acest caz acestora și cum am spus numai cu l uand i n cal cul aprobarea organului mai mult d e a tat fiscal la al tfeldata stabilirii de-
bitului clientului i n acel asi timp pe bază pr i n u rmare de chiar factură. in a c est caz Totuși pentru cum am s p us vânzările de lu a n d in c a lcul bunuri și prestări de servicii
cu est e impor t ant plata în in a cel asi timp rate, prin u rmare exigibilitatea chi ar apare numai in a cest c a z pentru suma cum a m spus prevăzută a lu a n d in cal cul fi încasată mai mul t d e a tat în luna al tfel s p u s pen-
tru care est e i mportant se întocmește i n acelasi timp decontul. Accelerarea chi ar decontărilor între inîntreprinderi are cum am s pus efecte po-
zitive lu a n d in c a lcul asupra circulației mai mult d e a tat monetare, al tfel s p u s cât și est e impor tant asupra fluxurilor in a c e lasi timp de trezorerie pr i n ur mare ale chia r agenților econo-
mici i.
Existența cum am spus decalajelor de lu a n d in c a lc ul timp între mai mul t d e a tat momentul încasării al tfebunurilor livrate est e importa n t sau servi-
ciilor in acel asi timp prestate, pr i n u rmare comparativ chi ar cu al in acest caz plății bunurilor cum am s p us sau serviciilor cumpărate, mai mult d e a tat al datei exigibili-
tății financiare, al in a c ela si timp momentului compensării prin urmare sau chi ar rambursării diferenței in a cest c a z negative, cuproduce e-
fecte luand i n calc u l fiscale de mai mult d e ata t natură diferită , dar este i mporta n t de același in a cel asi timp sens cu prin u rmare a fluxurilor economice in a c e st caz de bază asupra
cumbugetelor de lu a n d i n calcul trezorerie ale mai m ult d e a t at agenților economici. Rambursarea este important rapidă a in acel asi timp diferenței de pr i n u rmare taxă
chi araferentă operațiunilor i n acest c a z de export cum a m spus, comparativ lu a n d i n cal cul cu termenele mai mult d e a tat prevăzute pentru al tfel s p u s restul operațiu-
nilor este impor t ant are în in a c e lasi timp vedere influența prin urmare asupra chia r fluxurilor de intrezorerie. Scopul este de a descuraja cre-
                                                            
32 Neamțiu G., Accounting information and fiscal pollution , în „Theoretical Developments in Contemporary
Economics”, București, 2008, p. 180
33 Ibidem, p. 185

34
area altfel sp us unor stocuri este importa n t supranormative de i n acel asi timp materii prime, materiale, producția de stoc și lipsa dis-
ciplinei financiare î n decontările agenților esteeconomici. n a c e lasi timp
Alături pr i n u rmare de chia r restul fluxurilor in acest caz de trezorerie, prelevările lu a n d in c alc u l fiscale, mai mult de ata t posibilitatea recurgerii
al t fela credite este important bancare, in a c e lasi timp condițiile de prin urmare acordare chi ar și de i n acest c a z rambursare a cum a m s p u s acestora influențează lu a n d in c alc u l asupra
echilibrului mai mult de at at pe termen a ltfel sp us scurt al est e importa n t Bugetului de in a cel asi timp trezorerie. prin urmare Intensitatea chi ar efectelor produse de pre-
levările cum a m s p u s fiscale asupra lu a n d in c alc u l fluxurilor de mai m ult d e ata t trezorerie este altfel spus accentuată de este important sensibilitatea materiei
iimpozabile, pr i n u rmare regimul chi ar deducerilor și in acest c a z reducerilor fiscale, nivelul lu a n d in cal cul cotelor, mai mul t d e a tat data exigibilității fi-
nanciare a este importa n t impozitelor, in a c e lasi timp costurile fiscale prin urmare ale chia r amenzilor și in a c est caz penalităților aplicate cum am s p us de organele lu a n ade
control mai m ult d e a tat și instabilitatea altfel sp us legislației fiscale. Datorită in a cel asi timp ponderii deținute prin u rmare și chi ar influenței exercitate
inîn totalul cum am spus fluxurilor fiscale lu a nd i n c alc u l, o mai m u lt d e ata t parte dintre al t fel spus acestea necesită este importa n t a fi i n acel asi timp analizate, pr i n urmare pentru chi ar a reflecta
inmodul de cum am s p u s apariție a lu a n d in c a lc ul efectelor asupra mai m u lt de ata t trezoreriei.
Faptul este important generator constituie in a c ela si timp evenimentul care prin u rmare determină chi ar la trezoreria in acest caz fiscala apariția
unui drept l uand i n calc u l de creanță mai mu lt d e ata t asupra contribualului. Exigibilitatea est e importa n t constituie evenimentul care dă
dreptul chi ar trezoreriei de in a cest caz a solicita cum a m spus plata T.V.A. lu a n d in c alc u l la un mai mult d e a tat moment dat. tfel spus. Aceasta est e i mportan t este legată in a c e lasi timp de livra-
rea bunurilor chi ar în cazul i n acest c a z vânzărilor și cum am spus încasarea vânzării lu a n d in c a lc ul serviciilor, mai mult d e ata t iar când al t fel s p u s plățile sunt fracți-
onate, exigibilitatea intervine pr i n u rmare la chi ar data încasării avansurilor și a m s p us soldului. În cazul în care legis-
lația prevede est e important acordarea regimului in a cel asi timp debitelor prin urmare se chi ar are în in a c e st c a z vedere data cum a m s p u s încasării obligației luanclien-
tului în debitul contului altfel spus deschis pe este important numele său. in acelasi timp. Aplicarea prin urmare acestui chiar regim atrage iobligația pres-
tatorului de servicii l uand i n cal cul de a mai mult d e a tat indica pe altfel spus facturi că este imp ortant se aplică in acel asi timp acest regim pr i n ur mare..
În iRomânia cota cum am s p u s principală de T.V.A. a mai mult de ata t scăzut al t f e l s p u s de la este important 24% in a c ela si timp la 19 prin u rmare %, ceea ce a deter-
minat o creștere a consumului, concomitent cu reducerea evaziun ii fiscale. Efectele asupra
maibugetului s altfe l s p u s -au est e i mportant reflectat prin diminuarea sumelor colectate din TVA la bugetul de stat pe ter-
men scurt, dar pe termen lung această măsură a avut efect benef ic asupra economiei. z
mai Pentru evidența T.V.A. colectată se folosește contul 4427 „T.V.A. colectată” , care
este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează34:
‐ taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă livrărilor de bu nuri și prestărilor de
servicii taxabile, avansurilor pe ntru livrări de bunuri sau pre stări de servicii taxabile (411,
428, 451, 453, 461, 531), precum și taxa aferentă operațiunilor pentru care se aplică taxare
inversă, potrivit legii (4426);
‐ taxa pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor care sunt as imilate livrărilor de
bunuri și prestărilor de servicii, taxabile potrivit legii (428 , 461, 635);
‐ taxa pe valoarea adăugată neex igibilă devenită exigibilă (442 8).
                                                            
34 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglemen-
tărilor contabile privind situațiile financiare anuale individu ale și situațiile financiare anuale consolidate, Moni-
torul Oficial al României nr. 963/ 30.12.2014

35
În debitul contului se înregistrează:
‐ regularizarea taxei aferente avansurilor sau a facturilor par țiale emise;
‐ ajustarea bazei impozabile la furnizor și sumele ce rezultă d in corectarea facturilor
sau a altor documente care țin l oc de factură, în cazurile prev ăzute de lege;
‐ taxa pe valoarea adăugată deductibilă, compensată la sfârșitu l perioadei, potrivit le-
gii (4426);
‐ taxa pe valoarea adăugată de pl ată, datorată bugetului statul ui, stabilită potrivit legii
(4423).
La sfârșitul perioadei, contul nu prezintă sold .
mult d e a tat
3.3.3. Înregistrările contabile ce se fac la finalul fiecărei l uni pentru reflectarea
taxei pe valoarea adăugată de plată sau de recuperat
i n acela si timp Această problemă pr i n ur mare de chi ar actualitate se in a c est caz adresează în cum am s p us primul rând lu a n d in c alc u l persoanelor fizice au-
torizate sau altfel s p u s firmelor est e i mporta n t mici in a c ela si timp care pot pr i n u rmare să chi ar opteze pentru a in acest c a z se înregistra cum a m s p u s în socopuri lu a n d in calcul de T.V.A.
(plătitor altfel spus de T.V.A. est e i mportant ) sau in a c ela si timp nu. prin urmare Așadar, o i n acest c a z entitate care cum am s p us este înregistrată lu a n d in cal cul în scopuri mai mult d e ata t de T.V.A. al t fees-
te obligată este impor t ant să colecteze i n acel asi timp T.V.A. pentru prin u rmare livrările chiar de bunuri in acest caz și servicii cum a m s p u s, ceea lu a n d in c a lcul ce va mai mult d e ata t avea drept
al t felprimă consecință est e importa n t oferirea unui in a cel asi timp preț care prin u rmare include chi ar și T.V.A. i n acest caz către consumatorul cum a m spus final. lu a n d in cal cul O altă de at at
entitate care al tfel s p u s nu este șîîînregistrată în in acela si timp scopuri de prin u rmare T.V.A. șși care în a cest c a z oferă un cum a m spus preț similar lu â n d în c a lc ul sau iden-
tic mai mu lt d e a tât către consumatorul a ltfe l spus final va est e i mporta n t avea o în a c e la și timp marjă de pr i n urmare profit chi ar mai mare in a c e st caz. Alegerea cum a m spus înregistrării în
lu â n dscopuri de T.V.A. depinde al tfel s p u s în cea este importa n t mai mare î n acel ași timp parte de pr i n u rmare profilul chia r clienților entității î n acest c a z (P.F.A. cusau
firmă lu â n d în c alc u l mică).
Cazul cel altfel spus mai întâlnit este importa n t și pe în a c ela și timp care îl pr i n u rmare vom chi ar analiza în în a cest c a z acest material este lu â n d în cal cul cel al consu-
matorului final al tfel spus – clientul est e impor t ant persoană fizică in a c ela și timp. Cota standard de 19 în a cest c a z % cum a m s p u s se aplică asupra bazei de
impozitare altfel s p u s pentru operațiunile est e importa n t impozabile care în acel ași timp nu sunt pr i n u rmare supuse chi ar cotelor reduse sau care cum a m s p u s nu
sunt lu â n d în cal cul scutite de mai m ult d e atâ t taxă.
Altfel s p u s Cota redusă de 9 in a c ela și timp % se pr i n u rmare aplică chi ar asupra bazei în acest c a z de impozitare cum a m s p u s pentru următoarele lu â n dpres-
tări de mai m ult d e atâ t servicii și al tfel s p u s/sau este importa n t livrări de în a cel ași timp bunuri: înaccesul la cum a m s p u s castele, lu â n d în c a lcul muzee, mai mult d e atâ t case memoriale altfel spus, monu-
mente est e i mportant istorice, î n acela și timp monumente de pr i narhitectură chi ar și arheologice in acest caz, grădini cum a m s p u s zoologice și lu â n dbotanice, maitâr-
guri, altfel spus expoziții și este important evenimente culturale in, cinematografe prin urmare, chiar livrarea de în acest caz manuale școlare cumspus, cărți lu a n d în c a l c u l, ziare
mai mult d e a tât și reviste altfel spus, cu est e impor tant excepția celor destinate exclusiv pr i n u rmare sau chi ar în principal în acest c a z publicității; cumlivrarea de luândpro-
teze și mai mul t d e a tât accesorii ale altfacestora, este importa n t cu excepția înprotezelor dentare; chia r livrarea de înproduse ortopedice cu;
livrarea lu â n d în c a lcul de medicamente mai mul t d e a tât de uz uman și est e importa n t veterinar; în a c e lași timp cazarea în pr i n u rmare cadrul chia rsectorului hotelier î n acest c a z sau al
cumsectoarelor cu lu â n d în c a lc ul funcție similară mai mul t d e a tât, inclusiv altfel sp us închirierea terenurilor est eamenajate pentru în a cel ași timp camping. Pr
Cota redusă de în a c est caz 5% cum a m spus se aplică lu â n d în cal cul asupra bazei mai mul t d e a tât de impozitare altfelpentru livrarea est e impor tant locuințelor
ca î n acel ași timp parte a prin u rmare politicii chiar sociale, în acest caz inclusiv a terenului pe lu â n d în cal cul care sunt maiconstruite. AlEv

36
Evidența taxei pe valoarea adăugată de plată se ține cu ajutoru l contului 4423 „Taxa
pe valoarea adăugată de plată” care este un cont de pasiv. În creditul contului se înre-
gistrează diferențele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată
mai mare (4427) și taxa pe valo area adăugată deductibilă (4426) . În debitul contului se în-
registrează35:
‐ plățile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa p e valoarea adăugată (512);
‐ sumele compensate cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat d in perioada fiscală
precedentă (4424);
‐ sumele reprezentând taxa pe va loarea adăugată de plată, scuti te sau anulate, potrivit
legii (758).
Soldul contului reprezintă taxa pe valoa rea adăugată de plată.
Evidența taxei pe valoarea adăugată de recuperat se ține cu aj utorul contului 4424
„Taxa pe valoarea adăugată de recuperat” care este un cont de activ. În debitul contului
se înregistrează diferențele rezultate la sfârșitul perioadei î ntre taxa pe valoarea adăugată de-
ductibilă mai mare (4426) și taxa pe valoarea adăugată colectat ă (4427). În creditul contului
se înregistrează36:
‐ taxa pe valoarea adăugată în casată de la bugetul statului (51 2);
‐ taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată în perioade le următoare cu taxa
pe valoarea adăugată d e plată (4423) sau cu alte taxe și impozi te, potrivit legii.
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea ad ăugată de recuperat de la bugetu l sta-
tului.
În cazul societății luate în studi u, totalitatea operațiunilor efe ctuate cumulează T.V.A.,
astfel:
1. T.V.A. colectat aferent lunii mai 2019 este totalul T.V.A. a ferent livrărilor de
marfă din această lună:
4111
,,Clienți ” = %
707
„Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427
„T.V.A. colectată” 1.370.975,31
1.214.668,32

156.307,31

2. T.V.A. deductibil aferent lu nii mai 2019 este corespunzător achizițiilor de marfă,
materiale și servicii ef ectuate în cursul lunii:
                                                            
35 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglemen-
tărilor contabile privind situațiile financiare anuale individu ale și situațiile financiare anuale consolidate, Moni-
torul Oficial al României nr. 963/ 30.12.2014   
36 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglemen-
tărilor contabile privind situațiile financiare anuale individu ale și situațiile financiare anuale consolidate, Moni-
torul Oficial al României nr. 963/ 30.12.2014

37
4426
,,T.V.A. deductibilă  ” = 401
„Furnizori” 153.954,01

3. Făcând diferența dintre T.V.A . colectată și T.V.A. deductibi lă din cursul lunii mai
2019 (întru cât firma e plătitoare de T.V.A. lunar), rezultă T.V .A. de plată în sumă de 2.353,30
lei, care se evidențiază în cont abilitate în felul următor:
4427
,,T.V.A. colectată  ” = 4426
„T.V.A. deductibilă” 153.954,01

4427
,,T.V.A. colectată” = 4423
„T.V.A. de plată” 2.353,30

Acest T.V.A. se declară în decontul de T.V.A. până la data de 2 5 a lunii iunie 2019.
Tot până la acea dată există și obligația achitării acestuia.
Societatea are în cursul lunii achiziții de la firma C&R Servic ii, firmă care aplică
T.V.A. la încasare. Factura ne fiind cu plata cas h, notele conta bile întocmite sunt:
%
371
„Mărfuri”
4428
„ TVA   neexigibilă” = 401
„Fu  rnі  zo  rі   ” 1.528,03
1.401,86

126,17

În acest caz, taxa devine exigib ilă în momentul plății furnizor ului, adică peste 30
zile:
401
,,Furnizori  ” = 5121
„Conturi la bănci în lei” 1.528,03

4426
,,T.V.A. deductibilă” = 4428
„T.V.A. neexigibilă” 126,17

3.3.4. Activitățile care generează taxa pe valoarea adăugată neexigib ilă
și contabilizarea acesteia
Influența mai mult d e a tât accizelor asupra al t fel spus prețurilor este est e impor t ant aceea de în a c ela și timp a acționa pr i n urmare în chi ar sensul majorării în a c e st c a z lor,
sarcina fiscală lu â n d în c a lcul cuprinsă în mai m ult de at ât acestea când al tfel s p u s în ultima est e i mporta n t instanță asupra în a c ela și timp consumatorului final pr i n u rmare cu
chitoate că în a c e st c az impozitele sunt cum am s p u s datorate de lu â n d în c alc u l producătorii sau mai mult de atâ t importatorii acestor al t fel sp u s produse. este important Accizele
pot în a c e lași timp fi considerate pr i n u rmare că chia r o suprataxă în acest c az sau impozit cum am s pus special de lu â nd î n c alc u l consumație. Accizelor aflate altfel sp us sub
masca est e i mportant protejării populației în a c ela și timp de produse pr i n u rmare nocive, de în a c est c a z exemplu cafeaua, cum a m s p u s, alcoolul și lu a n d în cal cul, tutunul, mai mult de at ât, li al tfel s p u s se
aplică est e importa n t un supraimpozit in.
Accizele prin urmare se chia r utilizează pentru în a cest caz a se cum am spus îndepărta de lu â n d în c a lcul omul simplu, posibilitatea de al tfel achiziție
a est e i mportant lucrurilor de î n acela și timp calitate, prin urmare considerate chia r de lux, spre cum a m s p u s exemplu: parfumuri, blănuri, altfel sp us bijuterii, esteauto-
turisme. în a c ela și timp Se pun pr i n urmare accize chia r și pe în a cest caz produse precum cum a m s p us berea și băuturile răcoritoare mai mult d e a tât care nu al t fel s p u s sunt no-

38
cive, este importan t, dar în acela și timp care sunt pr i n u rmare consummate chi ar de un î n acest c az public larg. Prin supra impozitarea țițeiului mai mult d e a tât și produ-
selor altfel sp us derivate est e impor t ant s- in a c ela și timp a generat pr i n u rmare și chi ar accelerat inflația în a c e st caz în întreaga economie. lu â n d în calcul Prin introducerea mai mult d e atâ t și o-
bligativitatea al t fel sp us unor taxe este importan t, în în a c ela și timp vederea autorizării pr i n u rmare agenților economici care în a c e st c az comercializează une-
le cum a m s p u s produse supuse lu â n d în c a lc ul accizelor cum mai mult d e a tât ar fi a ltfel sp u s cafeaua, este important tutunul, alcoolul prin urmare s chia r -a în a c e st c a z ajuns, cum am spus în mod l uând î n c a lc ul inevitabil,
mai mult d e a tât la creșterea altfel sp us prețurilor de est e i mportant desfacere cu în a c ela și timp amănuntul37. pr i n
Scopul accizelor în acest caz este unul cum am s p us fiscal și lu â n d în c a lc ul anume formarea mai mult de atâ t de resurse al tfel s p u s la dispoziția est e impor t ant statului.
Importantă este prin u rmare și chia r motivația de în a c est caz ordin social cum a m spus al accizelor lu â n d în c a lcul prin faptul mai mult d e atâ t că acestea altfel spus pot fi est e i mportant folosite
și ca pârghii pr i n urmare fiscale chia r pentru controlarea î n acest c a z consumatorilor în cum am spus sensul de lu â n d în c alc u l a descuraja mai mult d e a tât consumul38.
Accizele sunt est e importa n t folosite adesea î n acela și timp pentru creșterea prin u rmare veniturilor chi ar datorită faptului î n acest caz că sunt
cumsimplu de administrat. mai mult d e atâ t Pot fi a ltfel spus, de este importa n t asemenea, î n acel ași timp folosite pentru pr i n urmare a chi ar atinge anumite în acest caz obiective de cumre-
distribuire, fiind folosite mai mult de atâ t uneori că al tfel s p u s un mijloc est e impor t ant de implementare în a c ela și timp a principiului prin u rmare capacității chi ar de
plată i. Accizele pot fi lu â n d în cal cul impuse că mai mult d e a tât o tehnică altfel s p u s de rezolvare est e importa n t a externalităților în a c e lași timp negative, pr i n u rmare astfel chi ata-
xele asupra uleiurilor minerale cum a m s p u s pot fi l uând î n c a lc ul considerate ca mai mult d e a tât o taxă a ltfel sp us pigouviană pentru est e importa n t a reduce di-
vergența dintre costurile chi ar private și în acest caz sociale ale cum am spus poluării. lu â n d în c a lcul Accizele pot mai mul t d e a tât fi folosite altfel spus pentru scopul
est e i mportant de ajustare în a c e lași timp a prețului prin urmare la chi ar graniță pentru în a c est caz firmele naționale.
Referitor lu ând î n c alc u l la impactul accizelor în altfelcadrul economiei este important, acestea în a c e lași timp au o pr i n urmare importanță chi ar deosebi-
tă datorită î n acest c a z faptului că cum a m s p u s sunt aplicate lu â n d în c alc u l unui singur produs sau altfel s p u s unor grupe este impor tant de produse în acel ași timp sau ser-
vicii pr i n u rmare limitate chi ar. Incidența economică inițial cumeste calculată luând în calcul că parțial mai mult de atât suportată de altfel spus consumatorii
finali este important și parțial în același timp de către producători. . Astfel, efectele cum am s p us utlizării accizelor lu â n d în c a lc ul sunt descurajarea maicon-
sumului de al tfel s p u s produse dӑunӑtoare este important sănătății, realizarea unei pr i n u rmare redistribuiri chi ar de venituri în a c e st caz de la cum a m s p u s con-
sumatorii produselor de lux mai mul t d e a tât spre cei al t fel spus cu venituri est e important mici, în a c ela și timp realizarea de pr in urmare venituri chi ar la buget în a cest c a z pentru
eliminarea cum am spus poluӑrii produse lu â n d în c a lc ul de folosirea carburanților39.
Contul 4428 „T.V.A. neexigibilă” este un cont bifuncțional care funcționează ca
un cont de activ și se debitează în cazul achizițiilor de bunur i, recepțiilor de mărfuri etc. și se
creditează la descărcarea de ge stiune a bunurilor de această na tură.
Pentru o mai bună înțelegere a aces tor aspecte considerăm următ orul exemplu:
1. Societatea achiziționează marfă de la un furnizor, în valoar e de 4.000 lei, TVA
9% și adaos comercial de 20%:
371
,,Mărfuri” =%
401
„Furnizori”
378
„Diferențe de preț la mărfuri”
4428
„T.V.A. neexi gibilă”5.232
4.000

800

432
                                                            
37 Cotleț D., Megan O., The Romanian accounting information under the pressure of providers and
users , Annals of the University of Pe troșani, Editura Economics, Pet roșani, 2007, p. 89
38 Dumbravă P., Bătrâncea I. M., Managementul contabil , Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2008, p. 163
39 Cuzdriorean D. D., Relația dintre contabilitate și fiscalitate: o abordare tridimensional ă, Editura Casa
Cărții de Știință, 2014, București, p. 171

39
2. Se vinde marfa achiziționată anterior:
5311
,,Casa în lei” = %
707
„Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427
„T.V.A. colectată” 5.232
4.800

432

3. Se descarcă gestiunea de mărfurile vândute:
%
607
„Cheltuieli privind mărfurile”
4428
„ T.V.A.   neexigibilă”
378
,,Diferențe de preț la mărfuri” = 371
„Mărfuri   ” 5.232
4.000

432

800

3.4. Decontul pentru taxa pe valoarea adăugată pri n urmare
chi ar Faptul în a c est caz generator al cum a m s p u s taxei reprezintă l uând î n cal cul faptul prin mai mul t d e a tât care sunt altfel sp u s realizate condițiile este important legale,
necesare pentru prin u rmare exigibilitatea chiar taxei. în acest caz Taxa pe cum am s p u s valoarea adăugată lu â n d în c alc u l devine exigibilă mai mult d e a tât atunci când
autoritatea fiscală est e importa n t devine îndreptățită in a cel ași timp, î n prin u rm are baza chiar legii, în acest c az la un cum a m s p u s moment dat lu a n d în calcul , s ă mai mult de atâ t solicite taxa al t fel spus pe
valoarea este i mporta n t adăugată de în a cel ași timp la plătitorii prin urmare taxei chi ar, chiar în acest caz dacă plata cum a m s p u s acesteia este lu â n d în cal cul stabilită prin mai mult d e a tât lege la al tfel s p u s o
altă este important dată. în acel ași timp
Faptul generator prin u rmare al chia r taxei intervine în acest c a z și taxa cum am s p us devine exigibilă lu a n d în c alc u l, la mai mul t d e a tât data livrării altfel s p u s de bunuri
est esau la î n acela și timp data prestării pr i n u rmare de chi ar servicii. în acest caz Exigibilitatea taxei cum am s p u s pe valoarea lu â n d în c a lc ul adăugată este anticipată fap-
tului altfe l s p u s generator și este importan t intervine: în acel ași timp la data pr i n urmare la chi ar care este în a cest c a z emisă o cum a m spus factura fiscală , înaintea mai mult de at ât livrării de
bunuri sau est e importa n t a prestării în a cel ași timp de servicii pr in urmare; chiar la data în a cest caz încasării avansului cum am spus, în lu â n d în c a lc ul cazul în mai mult de atâ t care se încasează a-
vansuri est e importa n t înaintea livrării în a cel ași timp de bunuri pr i n u rmare sau chi ar a prestării î n acest c a z de servicii. cum am s p us. S e lu â n d în cal cul exceptează de mai mult de atâ t la această
al t felprevedere avansurile este i mporta n t încasate pentru în a c ela și timp plata importurilor pr i n u rmare și chiar a drepturilor î n acest c az vamale stabilite, po-
trivit lu â n d în c a lcul legii, mai mul t d e a tât și orice a ltfel spus avansuri încasate est e impor t ant pentru operațiuni în a c ela și timp scutite de pr i n u rmare taxa chi ar pe valoarea în a cest c a z adăugată
sau cum a m s p u s care nu lu ând î n c a lc ul sunt în mai mult d e atâ t sfera de al tfel spus aplicare a est e impor tant taxei. în a c ela și timp Prin avansuri pr i n urmare se chi ar înțelege încasarea în a cest caz parțială sau
integrală a lu â n d în cal cul contravalorii bunurilor mai m ult d e atâ t sau serviciilor, înaintea este imp ortant livrării, respectiv a prin u rmare prestării chi ar de
servicii.
Procedura lu â n d în calcul de amânare mai mult d e a tât a exigibilității altfel sp us taxei pe est e importa n t valoarea adăugată în acel ași timp pentru operațiunile
derulate chiar după data în acest caz de 1 cum a m s p u s ianuarie 2004 lu â n d în c alc u l privind taxa mai mult de atâ t pe valoarea altfel sp us adăugată, est e important republicată, în a c e lași timp care
rămân pr i n ur mare valabile chia r până la în acest caz data expirării cum am s p us perioadelor pentru lu â n d în c a lcul care au mai mult d e atâ t fost acordate, tfel sp u s, se este importan t realizează
astfel: beneficiarii pr i n u rm are au chi ar obligația să în a c est caz achite în cum am s p us numele furnizorului lu â n d în cal cul taxa pe mai mul t d e a tât valoarea adăugată
direct la este importa n t bugetul statului i n acel ași timp, la prin urmare data chia r punerii în în a cest caz funcțiune a cum a m s p u s investiției, lu ând î n c alc u l dar nu mai mult de atâ t mai târziu al t fel spus de data
înscrisă în în acel ași timp certificatul de pr i n urmare amânare chi ar a exigibilității în acest c a z T. cum a m s p u s V. lu â n d în cal cul A. mai mul t d e a tât Taxa pe al tfel spus valoarea adăugată est e important achitată
devine în același timp deductibilă și pr i n u rmare se chi ar înscrie în în a c e st caz decontul de cum am s p us taxă pe lu â n d în c alc u l valoarea adăugată mai mult d e a tât din luna arespectivă.

40
Cu suma în a c e la și timp achitată se prin u rmare va chi ar diminua corespunzător în a c e st c a z datoria față cum a m s p u s de furnizor. Beneficiarii certifi-
catelor de altfel sp u s amânare a est e importa n t exigibilității T in acela și timp.V pr i n urmare.c h iar A. în acest caz vor fi cum am s p us obligați să l uând î n calc u l plătească dobânzi mai mult d e a tât și penalități al tfel s p u s de
întârziere este imp ortan t în cuantumul î n acel ași timp stabilit pentru pr i n u rm are neplata chi ar obligațiilor față î n acest c a z de bugetul cum a m s p u s de stat în cazul
maineachitării la al t fel sp us termen a est e impor t ant taxei pe în acel ași timp valoarea adăugată pr i n u rmare; chiar furnizorii vor în a c est caz înregistra ca taxă neexigibi-
lă lu â n d în c a lcul taxa pe mai mult d e a tât valoarea adăugată altfel spus aferentă livrărilor este important către beneficiarii în a cel ași timp care au obținut certificate
de în a cest c a z amânare a cum am spus exigibilității T lu a n d în calcul.V mai m u lt de atâ t.A a ltfel spus., pentru est e i mporta n t care nu în a c ela și timp mai au pr i n ur mare obligația chia r de plată în acest caz la bugetul cum am spus de stat.
În mai mult d e atâ t luna în al tfel spus care beneficiarii est e impor t ant achită taxa în a cel ași timp pe valoarea prin urmare adăugată respectivă, în a c est c a z taxa devine
cumexigibilă, l uând î n cal cul dar furnizorii mai mul t d e a tât își vor altfe l s p u s reduce corespunzător est e i mporta n t suma taxei colectate și concomitent
chi arvor reduce în acest c a z datoria beneficiarilor cum a m spus consemnați în l uând î n calc u l conturile de mai mult d e atâ t clienți. Furnizorii nu vor fi îo-
bligați la pr i n u rmare plată chi ar de dobânzi în a c est c a z și penalități cum am s p us de întârziere lu â n d în c alc u l pentru neplata mai mul t d e a tât în termen a ltfe l sp us de către bene-
ficiari a n acel ași timp sumelor reprezentând pr i n u rmare taxa chi ar pe valoarea în acest caz adăugată a cum am s p u s cărei exigibilitate lu â nd î n c alc u l a fost amânată. a ltfe l s p u s

3.5. Cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată s
După lu â n d în cal cul determinarea taxei mai mult d e atâ t de plată altfel sp us sau a est e i mportant sumei negative în a c ela și timp a taxei prin urmare pe chia r valoarea adăugată
pentru operațiunile cum a m s p u s din perioada lu â n d în c alc u l fiscală de mai mult de at ât raportare, al tfel s p u s persoanele impozabile este importa n t trebuie să efec-
tueze regularizările prin u rmare prevăzute chia r de prezentul în acest c a z articol prin cum a m s p u s decontul de lu â n d în cal cul taxa pe mai mult d e atâ t valoarea adău-
gată. Se est e i mportant determină suma în a c ela și timp negativă a pr i n urmare taxei chi ar pe valoarea în a c est c a z adăugată cumulată, prin adăugarea la
maisuma negativă al tfel spus a taxei este important pe valoarea în acel ași timp adăugată, prin u rmare rezultată chia r în perioada în a cest c a z fiscală de raportare, lu ând î n c alc u l a sol-
dului mai mu lt d e a tât sumei negative altfel s p u s a taxei este im p ortant pe valoarea în a c ela și timp adăugată reportat pr i n u rmare din chi ar decontul perioadei în a c est caz fiscale
precedente cum am spus, dacă lu â n d în c a lcul nu a mai mu lt d e a tât fost solicitat al tfel spus a fi est e i mporta n t rambursat.
în a c ela și timp Se determină pr i n u r mare taxa chi ar pe valoarea în acest caz adăugată de plată cumulată lu a n d în cal cul, î n mai mu lt d e a t ât perioada fiscală altfe l s p u s de
raportare este important , p r i n î n acel ași timp adăugarea la prin urmare taxa pe valoarea în a c e st caz adăugată de cum a m s p u s plată din lu â n d în c alc u l perioada fiscală mai mult d e atâ t de ra-
portare altfe l s p u s a sumelor est e impor tant neachitate la bugetul de prin urmare stat chia r până la în acest caz data depunerii cum a m s p u s decontului de lu â n d în c a lc ul taxa pe mai mult d e a tât
valoarea adăugată altfel sp u s din soldul taxei pe în a c ela și timp valoarea adăugată prin u rmare de plată al în acest c az perioadei fiscale cum aanteri-
oare. lu
cal cul Prin decontul mai mult d e a tât de taxă altfel s p u s pe valoarea este importa n t adăugată, în a c e lași timp persoanele impozabile prin urmare trebuie chia r să deter-
mine î n acest caz diferențele dintre cum a m spus sumele prevăzute mai mult de atâ t și altfe l spus care reprezintă est e impor tant regularizările de în a c ela și timp taxă și prin urmare stabilirea
chi ar soldului taxei în acest caz pe valoarea cum a m s p u s adăugată de lu â n d în c a lc ul plată sau mai mult d e atâ t a soldului sumei negative este impor t ant a taxei în acel ași timp pe va-
loarea pr i n u rmare adaugată. hi ar. Dacă î n acest caz taxa pe cum a m s p u s valoarea adăugată lu â n d în c a lc ul de plată cumulată este al tfel s p u s mai mare est e i mporta n t decât su-
ma în a c e la și timp negativă a pr i n u rmare taxei chia r pe valoarea în a c est caz adăugată cumulată rezultă un sold mai mult d e atâ t de taxă altfel sp u s pe valoarea este impor t ant adă-
ugată de în acel ași timp plată în perioada chi ar fiscală de î n acest caz raportare. cum a m spus Dacă suma negativă a mai mult d e atâ t taxei pe altfe l s p u s valoarea adă-
ugată est e importa n t cumulată este în a cel ași timp mai mare pr i n urmare decât chi ar taxa pe în acest c a z valoarea adăugată cum a m spus de plată lu â n d în cal cul cumulată mai mult de atâ t rezultă un
al t elsold al este imp o rta n t sumei negative a taxei prin u rmare pe chi ar valoarea adăugată, în perioada fiscală de raportare.
Persoanele impozabile înregistrate este important ca plătitor în același timp de taxă prin urmare pe valoarea adăugată în acest caz pot solicita

41
cum am spus rambursarea soldului lu ând î n c alc u l sumei negative mai m ult de at ât a taxei altfel sp u s pe valoarea adăugată din în a c ela și timp perioada fiscală prinde
chi arraportare în acest caz prin bifarea cum a m spus casetei corespunzătoare lu â n d în c alc u l din decontul de taxă altfel spus pe valoarea este importa n t adăugată din
în a c ela și timp perioada fiscală pr i n u rmare de chi ar raportare, în a cest c a z decontul fiind cum am spus și cerere lu â n d în calcul de rambursare mai mult de atâ t, sau a ltfel sp us pot reporta est e important soldul
sumei negative în pr i n u rmare decontul chi ar perioadei fiscale în a c est caz următoare.
Dacă o lu â n d în cal cul persoană impozabilă mai mult d e atâ t solicită rambursarea al tfel s p u s soldului sumei est e impor t ant negative a în acela și timp taxei pe
pr i nvaloarea adăugată, în a c e st c az aceasta nu cum am s p us se reportează în perioada mai mult de atâ t fiscală urmatoare. s. Nu est e impor t ant poate fi în a c e lași timp soli-
citată rambursarea pr i n u rmare soldului chi ar sumei negative î n acest c a z a taxei cum a m s p u s pe valoarea lu â n d în cal cul adăugată din mai mult de atâ t perioada fiscală
al t fel sp u s de raportare est e impor tant, mai î n acel ași timp mic de pr i n urmare 50 chi ar milioane inclusiv, aceasta cum am s p u s fiind reportat lu â n d în calcul obligatoriu în mai mult de atâ t decontul
perioadei altfel sp u s fiscale următoare.

3.6. Contabilitatea accizelor
  Alături de prin urmare taxa chi ar pe valoarea în a cest caz adăugată și cum a m s p u s taxele vamale, accizele mai mult d e atâ t intră în al t fel spus categoria ce-
lor mai importante în a cel ași timp impozite indirecte chia r la care în acest c a z statul apelează cum a m s p u s pentru a lu a n d în c a lc ul -și mai mult d e a tât procura resursele
necesare acoperirii este importa n t cheltuielilor. în a cel ași timp Deși sunt pr i n u rmare, chia r la fel în a c e st caz ca și cum am s p us taxa pe lu â n d în c a lcul valoarea adăugată mai mult d e a tât, impozite
care se este important aplică asupra în a cel ași timp consumului și prin u rmare nu chia r asupra rezultatelor, in a c e st c a z, accizele cum am s p us se deosebesc luând în calc u l de T.V.A.
prin faptul altfel sp us că sfera este impor t ant lor de în același timp aplicare nu pr i n u rmare se chia r extinde asupra în a c e st c az majorității bunurilor cum am s p us și serviciilor luand î n calc u l,
fiind mai mult d e atâ t mult mai a ltfe l sp u s restrânsă. est e impor t ant altfel spus Accizele sunt este importa n t aplicate unui în același timp număr restrâns prin u rmare de chi ar produse impozabile in
acestea cum am spus fiind nominalizate lu â n d în cal cul în anexele mai m ult d e atâ t la actul al tfel s p us legislativ care este imp ortant reglementează acest în acel ași timp impozit
indirect. chi ar Dintre aceste în a c est c a z produse amintim alcoolul lu â n d în c a lcul etilic alimentar, mai mult d e a tât, băuturile altfel s p u s alcoolice natura-
le este import, țigările în a cel ași timp și produsele pr i n u rmare din chi ar tutun, în acest caz bijuteriile, cum a m spus autoturismele, lu â n d în c alc u l benzina și mai mu lt d e a tât altele. altfel sp us
Taxele speciale de consumație chi ar sau accizele în a cest c a z sunt așezate cum am s pus asupra unor lu ând î n c alc u l produse care mai mult d e a tât se
consumă al t fel spus în cantități este importa n t mari și care nu pr i n urmare pot chi ar fi înlocuite în a cest caz de cumpărători cum a m s p u s cu altele lu a n d în c alc u l, p e n tru mai mult d e a tât că în
al t felacest fel impozitul să în a c ela și timp aibă în mod chi ar constant un î n acest c az randament fiscal cum a m s p u s cât mai luând î n cal cul ridicat. mai m u lt de at ât În în a c e lași timp țara
noastră prin urmare se practică accize în acest c az pe produse cum am s p u s , cum lu â n d în c alc u l sunt mai mult d e a tât băuturile alcoolice, altfel spus, vinurile este important și produsele în a c e lași timp pe
bază pr i n u rmare de vin, în acest caz berea, cum am s p u s produsele din lu â n d în cal cul tutun.
Accizele devin exigibile în mome ntul dării spre consum a produs elor. ly y y y l uand in c alc u l ă ă ă u lt dOrice plătitor
de accize are obligația de a ține registre contabile precise, c onform legislației în vigoare, ca-
re să conțină suficiente informații pentru că autoritățile fisc ale să poată verifica respectarea
prevederilor din codul fiscal. Orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea
corectă și plata la termenul l egal a accizelor către bugetul de stat și pentru depunerea la ter-
menul legal a declarațiilor de accize la autoritatea fiscală co mpetentă, conform prevederilor
prezentului titlu și celor ale legislației vamale în vigoare40.
Lunar, până la data de 15 a fiecărei l uni, pentru luna precedentă, ant repozitarii autori-
                                                            
40 *** Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, Monitorul O ficial al României, nr. 180/1997,
cu modificările ulterioare

42
zați pentru producție sunt obligați să depună la autoritatea fi scală competenta o situație, care
să conțină informații cu privire la stocul de materii prime și produse finite la începutul lunii,
achizițiile de materii prime, cantitatea fabricată în cursul lu nii, stocul de produse finite și
materii prime la sfârșitul lunii de raportare și cantitatea de produse livrate, conform mode-
lului prezentat în norme.
s Accizele, în ultimul mai mult de at ât timp, sunt al t fel spus foarte discutate este importa n t și controversate. Aceste pr i n urmare taxe chi ar indirec-
te aplicate în acest caz asupra bunurilor cum a m spus de lux lu â n d în cal cul fac că mai mult d e a tât prețurile acestor altfel sp us bunuri să este important crească și în acel ași timp mai mult, li-
mitează astfel în a c est c a z achiziționarea lor cum am s p us de către lu â n d în c alc u l un segment mai mul t d e a tât de piață al t fel spus mai ridicat. i mporta n t. Totuși, in a cel ași timp, accizele
au chi ar și un în a c e st c az efect cât cum am spus de cât lu â n d în c a lcul pozitiv deoarece mai mult d e atâ t, fiind altfe l s p u s aplicate și est e impor tant asupra băuturilor în a c ela și timp alcoolice și pr i n u rmare a ți-
gărilor reduc in a cest c a z, ce cum am spus -i luând î n calc u l drept în mai m ult de at ât mică măsură altfe l spus, consumul est e important acestor produse în acel ași timp dăunătoare vieții.
În contabilitate, accizele se inc lud în prețul produselor și se evidențiază pe seama
conturilor de datorii, fără a implica conturile de venituri și cheltuieli. Contul 446 „Alte im-
pozite, taxe și vărsăminte asimilate” ține evidența decontărilor cu bugetul statului sau cu
bugetele locale privind impozitele , taxele și vărsămintele asim ilate, cum sunt: accizele, im-
pozitul pe țițeiul din producția i nternă și pe gaze naturale, i mpozitul pe dividende, impozitul
pe clădiri și impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea tere nurilor proprietate de stat, văr-
săminte din profitul net al regiilor autonome, alte impozite și taxe. Este un cont de pasiv. În
creditul contului se înregistrează41:
‐ valoarea altor impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorat e bugetului statului sau
bugetelor locale (635);
‐ vărsăminte din profitul net al regiilor autonome (117);
‐ impozitul pe dividende datorat (457); ‐ valoarea taxelor vamale aferente aprovizionărilor din import (213, 214, 301, 302,
303, 371, 381).
În debitul contului se înregistrează:
‐ plățile efectuate la bugetul de stat sau bugetele locale priv ind alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate (512);
‐ sume reprezentând alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate , prescrise, scutite sau
anulate, potrivit legii (758).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate bugetului statului sau buge-
telor locale.
Pentru o mai bună înțelegere a ac estor aspecte considerăm următ orul exemplu: o
societate producătoare de alcool are un cost de producție de 20 .000 lei, acciza corespun-
                                                            
41 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglemen-
tărilor contabile privind situațiile financiare anuale individu ale și situațiile financiare anuale consolidate, Moni-
torul Oficial al României nr. 963/ 30.12.2014

43
zătoare în sumă de 4.000 lei și un fond de sănătate publică în valoare de 560 lei. Eviden-
țierea în contabilitate a acesto r aspecte va fi următoarea:
345
„Produse finite” = 711
,,Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse  ” 20.000

4111
,,Clienți” = %
7015
„Venituri din vânzarea
produselor finite”
446
„Alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate”
447
„Fond sănătate”
4427
„T.V.A. colectată” 38.746
28.000

4.000

560

6.186

711
,,Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse  ” = 345
„Produse finite” 20.000

%
446
„Alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate”
447
„Fonduri speciale – taxe și
vărăsăminte asimilate” = 5121
„Conturi la bănci în lei” 4.560
4.000

560

3.7. Contabilitatea taxelor vamale
mai mult d e Taxele al tfel spus vamale reprezintă este i mporta n t acele prelevări în a c ela și timp bănești, prin urmare percepute chi ar de către în acest c az stat în momen-
tul în lu â n d în cal cul care bunurile mai mult d e a tât respective trec altfel sp us granițele țării este impor t ant respective în în acel ași timp vederea importului, exportu-
lui sau acest caz tranzitului. cum a m s p u s Deși la lu â n d în cal cul prima vedere mai mult d e a tât taxele vamale al t fel s p u s par să est e impor t ant intereseze doar în același timp din punctul prin urmare de
chi arvedere al în a c e st c az politicii financiare cum am s p us a statului, totuși mai mult d e atâ t implicațiile acestora altfel spus sunt mult est e impor t ant mai puternice
înîn domeniile pr i n urmare politicilor chi ar economice și în a cest caz comerciale.
cum am spus Trăsătura esențială luând î n calc u l este dată mai mult d e a tât de faptul al tfel s p u s că ele fac parte în a c e lași timp din sistemul pr i n u rmare veniturilor chi ar bu-
getare. în a c e st caz Sistemul veniturilor cum am spus bugetare reprezintă lu â n d în c a lc ul totalitatea resurselor mai mult de atâ t bănești instituite altfe l spus prin
lege , care în a c e lași timp contribuie la pr i n u rmare constituirea fondurilor bănești în a c e st caz ale statului. cum a m s p u s . Acesta l uând î n c a lcul presupune o mai mult d e atâ t varie-
tate de altfel sp us forme și est e important metode pentru atragerea la prin urmare bugetul chi ar statului a în a c e st caz mijloacelor bănești cum a m spus necesare
finanțării luând î n calc u l și îndeplinirii mai sarcinilor sale.
Complexitatea raporturilor juridice in a c , economice pr i n urmare, chi ar politice, în a cest c a z comerciale și cum a m s p u s sociale în luând î n calc u l care
sunt mai mult d e a tât angrenate astăzi altfel sp u s statele, este importa n t a dus în a cel ași timp la o prin urmare nuanțare chiar a utilizării în a c e st c a z acestor instrumente. cum am s p u s . Depășind
politica fiscală mai mult d e a tât , ele al tfel s p u s s- este impor t ant au dovedit î n acela și timp a fi pr i n urmare instrumente chi ar eficiente și în a c e st caz în alte cum am s p us domenii, lu â n d în c alc u l statul putându-
le al t fel s p u s folosi pentru est e impor tant a- i n acela și timp și exercita pr i n u rmare influența chi ar asupra dezvoltării în acest c a z sau restrângerii cum a m s p u s activității unor ra-

44
muri economice, pentru a stimula est e impor tant sporirea producției în acela și timp sau consumului pr i n urmare unor chi ar anumite mărfuri,
pentru cum a m s p u s a extinde lu â n d în c a lc ul sau a limita relațiile a ltfel sp u s cu alte est e impor t ant state. în acel ași timp Denumirea de „taxe vamale i n acest caz ” trebuie con-
siderată doar un arhaism t lingvistic, datând din est e impor tant acea perioadă a relațiilor comerciale chi ar când o-
bligațiile în a c est caz financiare aveau cum am s p us un rol lu â n d în c alc u l fiscal și mai mult d e atâ t diferențierea lor altfe l spus nu prezintă importanță. î n acela și timp Cel care
pr i nvarsă chi ar la autoritățile în a c est c a z fiscale suma de bani l uând î n c alc u l corespunzătoare nivelului taxelor vamale a ltfel s p u s este
importatorul, dar î n acel ași timp importatorul trece taxele chia r vamale asupra în acest caz prețului de vânzare al lu â n d în c a lcul mărfurilor
sau mai m ult d e atâ t serviciilor, al tfel s p u s așa încât este impor t ant taxele vamale sunt suportate prin u rmare în chiar final de cumpărător. cum a m s p u s
Mărfurile lu â n d în cal cul de export mai mu lt d e a tât /import altfel spus trebuie să este impor tant facă în în a c ela și timp România obiectul prin u rmare unei chi ar declarații va-
male i, indiferent cum am s pus dacă acestea l uând î n cal cul sunt sau mai mult d e atâ t nu supuse al tfel spus conform reglementărilor est e impor tant în vigoare impu-
nerii vamale pr. chi ar Declarația vamală în acest c a z este un cum am spus document prin lu â n d în cal cul care declarantul mai mult d e a tât solicită un regim
vamal est e i mportant pentru marfa î n acel ași timp prezentată ( priexport chiar, import i, reexport cu, etc lu a n d.) se angajează să își îndepli-
nească este important obligațiile ce în a c e lași timp îi revin prin urmare potrivit chiar regimului vamal î n acest c a z (de cum a m s p u s exemplu: lu â n d în c alc u l să plătească taxele va-
male al t fel spus aferente mărfii) furnizează în a c ela și timp informațiile necesare pr i n u rmare pentru chi ar stabilirea obligațiilor fiscale,
asigurarea urmăririi lu â nd î n c alc u l curente a mai mul t d e a tât operațiunilor de altfel sp us comerț exterior est e impor tant , precum în a c e la și timp și pentru scopuri sta-
tistice42. î
n acest c a z Documentele care cum am s p us însoțesc declarația lu â n d în c alc u l vamală pentru mai mul t d e a tât punerea în al tfel s p u s liberă circulate este important sunt
următoarele: în acel ași timp factura în prin urmare baza chia r căreia se în a c e st c az declară valoarea cum am spus în vamă lu â n d în cal cul a mărfurilor mai mul t d e a tât; declarația altfe l s p u s cu
elementele est e im p ortant necesare pentru în acela și timp stabilirea valorii pr i n urmare în chi ar vamă a î n acest caz mărfurilor declarate cum am spus; documentele
necesare pentru mai mult d e a tât aplicarea unui altfel sp us regim tarifar este importa n t preferențial sau în a c ela și timp a altor prin u rmare măsuri chia r de derogare de la
regimul de drept comun aplicabil mărfurilor declarate; toate celelalte documente cerute pen-
tru chi ar aplicarea dispozițiilor ce reglementează cum a m spus punerea în lu â n d în cal cul liberă circulație a mărfurilor decla-
rate; est e importa n t documentele de î n acel ași timp transport sau pr i n u rmare, chi ar după caz in aces, documentele cum am spus aferente regimului lu â n d în c alc u l vamal prece-
dent mai mul t d e a tât; lista altfel sp u s coletelor sau est e i mportant un document în acel ași timp echivalent indicând pr i n u rmare conținutul fiecărui ambalaj în acest caz în ca-
zul cum a m s p u s în care l uând î n cal cul în vamă mai mult d e a tât se prezintă altfel sp u s o singură este importa n t marfă în în a c ela și timp mai multe pr i n uambalaje.
Aceste taxe altfel spus sunt cele est e importa n t mai frecvent în acel ași timp folosite, pr in urmare se chia r aplică asupra în a c est caz mărfurilor de cum am s p u s import, lu â n d în c alc u l și
se mai mult d e atâ t plătesc de al t fel s p u s către importatori este impor t ant odată în a cel ași timp cu depunerea prin u rmare documentelor chi ar ce atesta în a c est caz efectuarea tran-
zacției. cum am spus. Rolul l uând î n calc u l taxelor vamale mai mult d e atâ t de import al t fel spus este de est e i mportan t a proteja în a c e lași timp producția și pr i n urmare consumul chi ar intern, de a
cumdiminua competitivitatea lu â n d în cal cul produselor străine mai mu lt d e a tât și de al t fel sp u s a asigura este imp ortant venituri pentru în a c ela și timp bugetul de stat.
Există în a c est caz situații când cum a m s p u s taxele vamale lu â n d în cal cul au un mai mult d e a tât nivel diminuat al t fel sp u s sau chiar este impor t ant sunt eliminate în a c ela și timp în
scopul pr i n u rmare de chi ar a încuraja în acest c az unele fluxuri cum a m s p u s comerciale la lu â n d în calcul unele grupe mai mult d e a tât de mărfuri al t fel spus sau cu est e importa n t unele țări. În
mod obișnuit cheltuiala î n acest caz cu taxa cum a m s p u s vamală este l uând î n cal cul inclusă în mai mult d e atâ t prețul de al t fel sp u s vânzare către este importa n t consumatori,
prin urmare pr i n u r mare taxele chiar vamale de în acest caz import sunt cum a m s p u s suportate de cul către consumatorul mai mult d e a tât final al mărfurilor
respective. Contractele economice internaționale r eglementează prețurile și condiț iile de livrare.
                                                            
42 *** Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, Monitorul O ficial al României, nr. 180/1997,
cu modificările ulterioare

45
Contul 447 „Fonduri speciale‐taxe ș i vărsăminte asimilate” ține evidența datorii-
lor și a vărsămintelor efectuate către alte organisme publice, potrivit legii. Este un cont de pa-
siv. În creditul contului se înregistrează datoriile și vă rsămintele de efectuat, confor m pre-
vederilor legale, către alte organisme publice (635). În debitul contului se înregistrează43:
‐ plățile efectuate către o rganismele publice (512);
‐ sume reprezentând fonduri speci ale ‐ taxe și vărsăminte asimi late, prescrise, scutite
sau anulate, potrivit legii (758).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate.
Pentru evidențierea principalelor operațiuni privind importul î n comision cu încasare
la vedere se consideră următorul exemplu: S.C. Bardi Cosimo S.R .L. efectuează în luna iu-
nie 2019 un import de mărfuri în comision în următoarele condiț ii:
1. La data de 01.06.2019 încasează un avans de la beneficiarul de import în sumă de
15.657,96 lei;
2. La data de 04.06.2019 societatea primește mărfurile în vamă, î nsoțite de factură
externă. Importul se efectuează în condiția de livrare FOB, pen tru suma de 10.000 €; chel-
tuielile externe de transport s unt de 600 €, taxa vamală 20%, c omisionul vamal 0,5%, TVA
19%; comisionul SCE 10% din valoarea CIF; curs de schimb la dat a vămuirii 4,756 lei/€;
3. La data de 05.06.2019 se facturează mărfurile importate benefi ciarului de import;
4. La data de 11.06.2019 se efectuează plata furnizorilor externi la cursul de schimb
de 4,758 lei/€;
5. La data de 14.06.2019 se efectuează decontarea cu beneficiarul intern de import,
ținând cont de avansul încasat.
1. Încasarea avansului de la cl ientul intern pe data de 01.06.2019 :
5121
,,Conturi la bănci în lei  ” = 419
„Clienți-creditori” 15.657,96

2. Primirea mărfurilor din import și facturarea lor beneficiarulu i de import la data de
05.06.2019:
4111
,,Clienți”

=

%
401
„Furnizori (mărfuri)”
401
„Furnizori (Ch. transport)”
446
„Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate” 60.496,32
47.560,00

2.853,60

10.082,72

                                                            
43 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglemen-
tărilor contabile privind situațiile financiare anuale individu ale și situațiile financiare anuale consolidate, Moni-
torul Oficial al României nr. 963/ 30.12.2014

46
411
,,Clienți” = %
447
„Fonduri speciale – taxe și
vărsăminte asimilate”
704
„Venituri din servicii prestate”
4427
„T.V.A. colectată” 17.793,48
252,07

5.041,36

12.500,05

3. Se înregistrează plățile făcute în vamă (taxa vamală, comisionu l vamal și T.V.A.
deductibilă):
%
446
,,Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate  ”
447
„Fonduri speciale-taxe și
vărsăminte asimilate”
4426
„T.V.A. deductibilă” = 5121
„Conturi la bănci în lei” 21.876,98
10.082,72

252,07

11.542,19

4a). Plata facturii privin d transportul pe parcurs extern la data de 11.06.2019:
– valoarea în lei la pl ată: 600 € x 4,758 lei = 2.854,80 lei;
– valoarea în lei la f acturare: 600 € x 4,756 lei = 2.853,60 le i;
– diferențe nefavorabile de curs valutar = 1,20 lei.
%
401
„Furnizori (Ch. transport)”
665
„Cheltuieli din diferențe
de curs valutar” = 5124
„Conturi la bănci în valută” 2.854,80
2.853,60

1,20

4b). Plata furnizorului exter n al mărfii la data de 11.06.2019:
– valoarea în lei la plată: 10.000 € x 4,758 lei = 47.580,00 le i;
– valoarea în lei la facturare: 10.000 € x 4,756 lei = 47.560,0 0 lei;
– diferențe nefavorabile de curs valutar = 20,00 lei.
%
401
„Furnizori”
665
„Cheltuieli din diferențe
de curs valutar” = 5124
„Conturi la bănci în valută” 47.580,00
47.560,00

20,00

5. Decontarea mărfurilor cu benefi ciarul de import la data de 14.0 6,2019:
– valoarea facturată = 78.289,80 lei;
– avans reținut = 15.657,96 lei; mmm
– diferența de încasat = 62.631,84 lei.

47
%
419
„Clienți-creditori”
5121
„Conturi la bănci în lei” = 4111
„Clienți” 78.289,80
15.657,96

62.631,84

48

CAPITOLUL 4

VENITURILE NEFISCALE ȘI C ONTABILIZAREA ACESTORA

 
4.1. Conceptul de venituri nefis cale și structura acestora
Statul, ca mai mu lt d e a tatși particularii a ltfe l s p u s trăiește din est e importa n t veniturile pe i n acela si timp care le pr i n u rmare realizează chi ar, ia r in a c e st c a z repartizarea
resurselor cum a m s p u s între sectorul lu a n d in cal cul public și mai mult d e ata t cel privat altfel spus determină o est e i mporta n t anume proporție in a c e lasi timp considerată optimă ur mare
atunci chia r când cerințele in acest c a z consumatorilor sunt satisfăcute la nivelul maxim al exigențelor aces-
tora prin este important intermediul sectorului in acela si timp public și prin u rmare a chia r celui privat. Repartizarea cum am s p us între sectorul public și mai mult d e a tat
cel privat altfel sp u s este optim est e importa n t când nevoile in a c ela si timp sunt satisfăcute prin urmare la chia r nivelul maxim i n acest caz al exigențelor. Pentru lu a n d in cal cul a
se mai mult d e a tat desemna fondurile al tfel s p u s la dispozitia este important statului necesare in acel asi timp satisfacerii nevoilor prin urmare private sunt folosite
i ncaz expresii precum cum a m s p u s venituri public, venituri bugetare sau resurse financiare publi ce, asi timp toate aces-
tea prin urmare desemnând chi ar fondurile care in a c e st caz se constituie cum a m spus la dispoziția luand i n calc u l statului pentru acoperirea cheltuieli-
lor publice. Acestea împreună cu cele private constituie resursele financiare ale cum a m spus societății, l uand i n cal cul de
aceea mai m ult de ata t raportul este al tfel s p u s unul de est e impor t ant la parte in a cel asi timp la întreg44
chi ar
Resursele publice sunt constituite cum a m spus din totalitatea lu a n d in c a lcul mijloacelor bănești mai mult d e a tat instituite prin al t fel s p u s le-
ge care este important contribuie la forma rea fondurilor, chia r a resurselor in a c e st caz financiare. cum a m s p u s Din punct luand i n calc u l de vedere maieco-
nomic și financiar, veniturile publice i n acela si timp reprezintă forme pr i n ur mare valorice chia r prin intermediul in a c e st c az cărora o
cumparte din lu a n d in c a lcul venitul național mai mu lt d e a tat este concentrat altfel spus la dispoziția este important statului. in acela si timp Majoritatea veniturilor prin urmare pu-
blice chi ar se constituie prin contribuția cum a m s p u s persoanelor juridice lu a n d in c a lc ul și fizice mai mult d e ata t care realizează al tfel s p u s venituri im-
pozabile est e important sau dețin bunuri impozabile, chiar aceste obligații in a cest c a z stabilindu- cum a m spus se prin lu a n d in c alc u l lege pentru mai mult d e a tat toată
lumea al t fel spus și individual prin acte i n acela si timp juridice unilaterale. r. chi ar La aceste in a c e st c a z contribuții ale cum a m spus cetățenilor se lu a n d in c alc u l a-
daugă și mai mul t d e a tat resurse cu caracter nefiscal este i mporta n t, deși in acel asi timp calificarea lor prin u rmare ca chia r venituri nefiscale in a c e st caz este cel cum am s p us puțin
discutabilă lu a n d in cal cul în cazul monopolurilor45.
tfe l s p u s Cererea crescândă este imp ortant de resurse in acel asi timp a statului prin u rmare a chia r dus la in a c e st caz o diversificare cum am spus a mijloacelor de
constituire mai mult d e ata t a acestora al tfel spus, în este importa n t prezent resursele in acela si timp publice se pr i n urmare constituie: chi ar pe seama in a c e st caz prelevărilor cu ca-
racter oligatoriu, taxe, impozite , contribuții, amenzi; ca veni turi din monopolur i ale statului,
din active ca și din vanzarea bunu rilor statului; din resursele trezoreriei; din împrumuturi
inpublice; din finanțarea prin emi siune monetară fără acoperire. al tfel sp us.
                                                            
44 Hoanță N., Op. cit., p. 161   
45 Voinea Gh., Ștefura G., Boariu Angela, Soroceanu M., Op. cit., p. 253

49
4.2. Venituri din amenzile aplica te potrivit dispozițiilor lega le
În prin u rmare cazul chi ar constatării unei in acest caz contravenții și aplicării unei sancțiuni sub mai mult d e a tat forma amenzii altfe l s p u s de
către inspectorii sociali, amenda pr i n urmare prevăzută chi ar în Procesul in acest c a z -verbal cum am s p u s de constatare lu a n d in calcul a contravențiilor
și aplicare a sancțiunilor contravenționale privind nerespectarea dispozițiilor legale din do-
meniul asistenței sociale , se achită după cum urmează organe lor de specialitate ale unită ților
subordonate Ministerului chi ar Finanțelor Publice in a c est c a z – Agenția cum a m s p u s Națională de lu a n d in c alc u l Administrare Fiscală mai mul, în
al t fel sp u s a căror este imp ortant rază teritorială in acela si timp își are pr i n u rmare domiciliul chia r fiscal contravenientul in a c e st caz persoană juridică – pentru
lu a n dsumele care mai mult d e a tat se fac al tfel s p u s venit integral est e impor tant la bugetul in a c ela si timp de stat prin urmare, chia r organelor de in acest caz specialitate ale unităților
administrativ-teritoriale mai mult d e atat în a căror rază este importa n t teritorială domiciliază contravenientul persoană pr i n u rmare fizi-
că chiar sau, in a c est caz după caz cum a m spus, își lu a n d in cal cul are domiciliul mai mult d e ata t fiscal contravenientul al tfel s p u s persoană juridică – pentru in acel asi timp sumele
care prin urmare se chia r fac venit in acest caz integral la cum am s p us bugetele locale. nd in cal cul. Amenda mai mul t d e a tat se achită altfel spus în termen est e impor tant de 15 zile de prin urmare la chi ar în-
mânarea/ in a cest c a z comunicarea procesului-verbal lu a n d in c a lcul sau în mai mul t d e a tat termen de al t fel spus 48 de ore jumătate in a c e lasi timp din minimul pr i n ur mare a-
menzii chi ar prevăzute de in acest caz actul normativ cum am s p u s, dacă lu a n d in c a lcul acesta prevede mai m u lt de ata t o asemenea posibilitate46. est e importa n t

4.3. Venituri din concesionarea unor bunuri ale statului
lu a n d in c alc u l Bunurile mai mult d e ata t proprietate publică al tfel s p u s pot fi este impor t ant subconcesionate atunci in a c e lasi timp când concesionarul pr i n u rmare este chi ar o
companie i n acest caz națională, cum am spus o societate lu a n d in c a lc ul națională sau mai m ult d e ata t o societate altfe l s p u s comercială aflată este important în subordinea
statului sau pr i n u rmare a chi ar unei unități i n acest c a z adminstrativ teritoriale. Contractul lu a n d in c alc u l de concesiune mai muva face altfe l s p u s diferența
între est e i mportant bunuri după i n acel asi timp cum acestea pr i n u rmare se chi ar vor întoarce in acest caz astfel cum cum a m s p u s au fost lu a n d in c alc u l date spre mai mult d e ata t concesiune, al t fel sp us către
concedent, pe de- pr io chiar parte și, pe de altă parte, bunurile care, la este impor t antsfârșitul perioadei contractuale,
vor chi ar reveni concesionarului i n acest caz în proprietate. cum am s p u s.
Partea luand i n calc u l reglementară a mai mult d e a tat contractului va al t fel sp u s putea fi modificată de in a c ela si timp către concedent prin urmare după
chi arnotificarea prealabilă in acest c a z a concesionarului, din l uand i n cal cul motive excepționale mai mult d e a tat legate de al tfel s p u s interesul național
est e i mportant sau local, a c ela si timp, după pr i n u rmare caz. chi ar. În in a cest c a z atare situație cum am spus, concedentul este îndreptățit mai mult d e ata t la o al tfel s p u s justă despăgubire, dacă
dovedește existența unui prejudiciu.
Concesionarul are obligația c a în termen de cel mult 90 ant de zile de la data semnării
contractului i n acest caz de concesiune cum am spus să depună lu a n d in cal cul, cu mai mult d e a tat titlu de al t fel sp u s garanție, est e i mporta n t o sumă in a c e lasi timp fixă reprezentând pr i n urmare o chiar cotă-
parte din cum a m s p u s suma obligației lu a n d in calcul de plată mai mult d e a tat către concedent altfe l s p u s, stabilită est e impor t ant de acesta in acela si timp și datorată prin urmare pentru pri-
mul an in a c e st caz de exploatare. Din lu a n d in c alc u l această sumă mai mult d e ata t sunt reținute, ltfel s p u s, dacă este important este cazul, a c e l asi timp, penalitățile pr i n u rmare și chi ar alte su-
me in a c e st caz datorate concedentului cum am spus de către lu a n d in c a lc ul concesionar, în baza s contractului de concesiune. Conce-
sionarul poate prin urmare constitui chi ar drept garanție in acest caz și titluri cum a m s p u s de credit lu a n d in c alc u l, asupra mai mult d e a tat cărora se altfe l spus va institui garanție
reală i n acel asi timp mobiliară, prin urmare cu chia r acordul concedentului47. a c e st caz.
                                                            
46 Voinea Gh., Ștefura G., Boariu Angela, Soroceanu M., Op. cit., p. 266  
47 Hoanță N., Op. cit., p. 203

50
m am sp us 4.4. Încasări din alte surse
Veniturile bugetelor locale sunt formate din venituri proprii, venituri din sume de-
falcate din unele ven ituri ale bugetului de stat, subvenții primite de la bugetul de stat și de la
alte bugete, donații și sponsorizări și din alte operații finan ciare. Veniturile proprii ce se
prevăd atat în bugetele proprii ale județelor, comunelor, orașelor , municipiilor in a c est caz includ și veniturile
nefiscale lu a n d in c a lc ul, care mai m ult d e ata t fac parte altfel spus din veniturile este importa n t curente ale in acel asi timp bugetelor locale. prin urmare. c
hi ar Veniturile nefiscale in a cest caz sunt prelevări cum a m spus cu caracter lu a n d in cal cul obligatoriu și mai mult d e a tat reprezintă acele altfel spus venituri
care este importa n t revin statului in acel asi timp în calitatea pr i n urmare sa chia r de proprietar in a c e st caz de capitaluri cum am spus avansate în lu a n d in cal cul procesul repro-
ducției mai mult de ata t economice, altfel sp us cum ar est e impor tant fi dividendele in a c ela si timp, de pr in urmare la chiar regiile publice in a c e st caz sau societățile cum a m s p u s naționale au-
tonome lu a n d in c alc u l, de mai mult de ata t la instituțiile al tpublice și este importa n t din diverse in a c ela si timp alte surse prin u rmare, chi ar fiind numite in a c est caz venituri nefiscale cum a m s p u s di-
verse. lu a n d i n cal cul Veniturile nefiscale mai m ult d e ata t ce se altfel spus încasează în este i m p ortant bugetele locale in a c e lasi timp provin din pr i n u rmare vărsăminte chi ar din
profitul in acest caz net al cum a m s p u s regiilor autonome l uand i n calc u l de importanță mai mult d e a tat locală rămas al tfel s p u s după alimentarea est e i mportant fondurilor
proprii in a c e lasi timp sau întregul prin u rmare profit chi ar net al in acest c az acestora, cum a m s p u s vărsăminte de lu a n d in c alc u l la instituțiile mai mult d e a tat publice locale altfel sp us, v en i-
turile este impor t ant proprii ale in acela si timp instituțiilor publice pr i n u rmare locale chi ar și a in a c e st c a z activităților autofinanțate, cum am s p u s , dar lu a n d in calcul și din mai mult d e ata t diverse
venituri altfel spus prevăzute de est e important acte legale in a cel asi timp, însă pr i n u rm are fără chi ar a fi in a cest c a z prevederi cu cum a m s p u s caracter fiscal48.
mul t de at at În ceea al tfel s p u s ce privește este important vărsămintele de in acel asi timp la instituțiile prin urmare publice chi ar locale, in a cest caz acestea se cum am s p us constituie
din lu a n d in c a lc ul veniturile instituțiilor mai mult d e ata t publice finanțate altfe l s p u s integral de este impor t ant la buget in acelasi timp, instituții prin u rmare care chia r sunt obligate
prin lege cum am s p u s la virarea lu a n d in c a lc ul integrală la mai mul t d e a tat bugetul care altfel sp us le finanțează este impor t ant a oricăror in acelasi timp venituri obținute pr i n u rmare, chi ar din
veniturile in a cest c a z încasate de cum am s p us diverse unități lu a n d in cal cul sau pentru mai mult de ata t diverse activități altfel sp u s, care est e importa n t se varsă i n acel asi timp la buget, cum
sunt in a c e st caz veniturile unităților cum a m s p u s publice veterinare luand i n c alc u l, ale mai mult d e ata t unităților de al tfel spus reproducție și este important selecție a anima-
lelor, pr i n u rmare din chia r chiriile aferente in acest caz imobilelor proprietate cum am s p us de stat lu a n d in calcul și administrate mai mult d e ata t de instituții publice,
est esumele încasate in a c e lasi timp de Comisia pr i n ur mare Națională chi ar a Valorilor in acest caz Mobiliare și cum a m spus din vărsăminte l uand i n cal cul sub forma mai mult d e a tat ta-
xelor de altfel sp us metrologie, este important pentru eliberarea in acelasi timp autorizațiilor de prin urmare transport chia r cu autovehicule in a c e st caz în traficul
cuminternațional de lu a n d in cal cul mărfuri, ma i mu lt d e a tat pentru analizele a ltfel s p u s efectuate de est e impor tant laboratoarele organizate in a c e lasi timp în sistemul
pr i nprotecției chia r consumatorilor și in a c e st c a z de altele cum a m spus asemănătoare, lu a n d in c alc u l taxele consulare t, taxe pus și alte venituri din
pprotecția mediului49.
În in a c est caz categoria diverse cum am spus venituri se lu a n d in cal cul încadrează: mai mu lt d e a tat veniturile din al tfel s p u s recuperarea cheltuielilor
estde judecată in a c ela si timp, imputații prin u rmare, chia r despăgubiri, in acest caz veniturile din cum am spus amenzi și luand i n calc u l alte sancțiuni mai mul t d e a tat aplicate, altfe l spus restituiri
de est e important fonduri din in a c e la si timp finanțarea bugetară pr i n ur mare locală chia r a anilor in a c e st caz precedenți, cum am spus venituri din lu a n d in c a lc ul concesiuni și
închirieri, altfe l s p u s penalități, est e impor tant încasări din in acela si timp valorificarea bunurilor pr i n u rmare confiscate chi ar potrivit legii in acest caz, expertizele cum am s p u s
în domeniul lu a n d in c alc u l navigației. mai m ult d e ata t Veniturile din al tfel spus închirieri provin este important din chiriile in a c e lasi timp încasate de prin u rmare autoritățile
de stat in acest c a z pentru acele cum a m spus bunuri ale lu a n d in c alc u l statului transmise mai mult d e ata t prin contract altfel sp u s în favoarea este important persoanelor fizice
in a c ela si timp și juridice prin urmare. chi ar Chiria depinde in a c e st c az de valoarea cum am spus bunului închiriat lu a n d in c a lc ul, dotări mai mult de ata t, amplasament al t fel spus și importanța
                                                            
48 Toma M., Alexandru Felicia, Op. cit., p. 144   
49 Morariu A., Radu G., Păunescu M., Op. cit, p. 150

51
activității. in a c e lasi timp În final pr i n u rmare, chia r veniturile din in a c e st caz valorificarea legală cum am s p us a bunurilor lu a n d in c a lc ul confiscate reprezintă mai mult d e ata t acele
resurse altfel sp us financiare care este important se încasează in a cel asi timp din valorificarea pr i n u rmare unor chia r bunuri confiscate in acest caz, abandonate csau
fără lu a n d in cal cul stăpân pe mai m ult d e ata t baza unei a ltfel spus hotărâri judecătorești est e i mporta n t sau acte i n acela si timp administrative. prin u rmare
Înregistrarea în contabilitate a aspectelor prezentate se face cu ajutorul contului 758
„Alte venituri din exploatare” . Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor reali-
zate din alte surse decât cele nominalizate în conturile distin cte de venituri ale activității de
exploatare. În creditul contului se înregistrează50:
– sumele datorate de personal pr ivind debite, salarii, sporuri sau adaosuri necuvenite,
avansuri nejustificate (428);
– valoarea bunurilor constatate lipsă sau deteriorate, imputate terților (461);
– valoarea despăgubirilor, amenz ilor și penalităților datorate de terți (411, 451, 453,
461, 418);
– cota‐parte a subvențiilor pent ru investiții trecută la venitu ri, corespunzător amor-
tizării înregistrate sau la scoaterea din evidență a activelor (475);
– bunurile sau valorile primite gratuit (301, 302, 303, 361, 37 1, 381, 512, 531);
– bunurile rezultate din dezmembrarea unor imobilizări (301, 30 2, 303);
– drepturi de persona l neridicate, prescri se, potrivit legii (4 26);
– sumele cuvenite unității, datorate de către bugetul statului, altele decât impozite și
taxe (448);
– prețul de vânzare al imobilizăr ilor necorporale și corporale cedate (451, 453, 461);
– diferența dintre valoarea part icipațiilor primite ca urmare a participării cu mărfuri la
capitalul altor entități și valoarea mărfurilor care fac obiect ul participației (261, 262, 2 63, 265);
– sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, reprezen tând datorii față de fur-
nizori, creditori diverși, ac ționari/asociați (401, 404, 462, 4 55, 457 și alte conturi în care ur-
mează să se evidențieze sumele respective);
– sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, reprezen tând datorii privind asi-
gurările sociale, ajutorul de șomaj, impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, alte
impozite, taxe și vărsăminte asi milate, fonduri speciale, divid ende de plătit și alte datorii cu
bugetul statului (431, 437, 441, 4423, 446, 447, 448, 444, 438) .

Exemple de înregistrări contab ile privind veniturile nefiscale sunt următoarele:
1. Despăgubiri primite prin contul c urent de la firma de asigurări (unitatea a avut un
autovehicul cu poliță CASCO încheiată):
                                                            
50 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglemen-
tărilor contabile privind situațiile financiare anuale individu ale și situațiile financiare anuale consolidate, Moni-
torul Oficial al României nr. 963/ 30.12.2014

52
5121
,,Conturi la bănci în lei  ” = 7581
„Venituri din despăgubiri, amenzi
și penalități” 10.000

2. Unitatea primește o donație de la unul dintre asociați în valoare de 5.000 lei:
5121
,,Conturi la bănci în lei  ” = 7582
„Venituri din donații primite” 5.000

4.5. Rolul trezoreriei în încasarea veniturilor nefiscale
mai mult d e a tat Cum al t fel s p u s impozitul se este important calculează asupra i n acelasi timp rezultatului întreprinderii, chi ar rezultat care in acest c a z provine
atât cum am spus din operațiile lu a n d in c a lc ul de exploatare, mai mult d e a tat cât și al tfel s p u s din activitățile est e importa n t de investiții in a c e lasi timp și cele pr i n u rmare de chiar finanțare, in a c e st caz în
mod cum a m s p u s ideal, lu a n d in c a lc ul acest impozit mai mult de ata t ar trebui al tfel spus să fie este important delimitat pe in acel asi timp cele trei prin u rmare componente. . D a r in acest caz, dacă cum am s p us este
ușor luand in calcul să se mai mult de atat impute cheltuiala ( sarcina) fiscală in acelasi timp unei activități prin urmare de chiar investiții sau de finanțare cum am spus, este, în
maischimb, a ltfel sp us adesea este important imposibil să se identifice fluxurile chia r de trezorerie care rezultă din impozitare,
acestea mai mult de ata t putând să altfel spus se producă este importa n t în cursul in acelasi timp unui alt pr i n u rmare exercițiu chi ar decât în in a c e st c az cel în care fluxurile de tre-
zorerie ale operației generatoare au survenit. Ca atare, plățil e privind impozitul asupra cum am s p us be-
neficiilor trebuie să fie clasi ficate în categoria fluxurilor d e trezorerie care provin prin u rmare din chi ar ac-
tivități de in a c est c a z exploatare.
Totuși, atunci când este posibil altfel s p u s să se conecteze fluxul in a c ela si timp generat de pr i n u rmare impozit chi ar la o in a c e st caz ope-
rație ce cum a m spus dă naștere lu a n d in c a lc ul unui flux mai mult d e ata t de trezorerie altfel sp us clasificat în categoria activităților in a c e lasi timp de investiții pr i n u rmare sau
chi arde finanțare in a c e st caz, acest cum a m spus flux va lu a n d in cal cul fi prezentat mai m u lt de ata t, după altfel s p u s caz în rubricile activităților de investiți, res-
pectiv de caz finanțare. Chiar dacă lu a n d in cal cul fluxurile de trezorerie care altfel sp us rezultă din est e importa n t impozitare sunt in a c e lasi timp de-
limitate și prin u rm are prezentate chi ar pe mai i n acest c a z multe activități cum a m spus, tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie să pre-
zinte și mărimea totală. În concluzie, norma internațională cum a m s p u s precizează că plățile (sau a ltfel spus even-
tual recuperările este i mporta n t ) de impozit asupra beneficiilor chi ar sunt clasificabile in acest c a z în categoria cum a m s p u s fluxurilor din
lu a n dexploatare, mai mult d e a tat exceptând situația altfel spus în care est e impor tant ele ar in acel asi timp putea să prin urmare fie chi ar clar identificabile in a cest caz în activitățile cum am s p us de
investiții luand i n calc u l sau de mai m ult d e ata t finanțare.
Fluxurile implicate este imp o rta n t de elementele i n acel asi timp extraordinare, pr i n urmare în chia r sensul normei in a c e st caz I.A.S, nu consti-
tuie o rubrică particulară distinctă de cele trei categorii de fluxuri ale tabloului ide trezorerie.
Ele trebuie însă să fie prezentate separat, în cadrul fluxurilor din exploatare, de inv estiții și
de finanțare, pentru a permite utilizatorilor să înțeleagă natura și incidenț a lor asupra mișcă-
rilor de trezorerie actuale și viitoare ale întreprinderii51.
                                                            
51 Scorțescu Fl. I., Op. cit., p. 418

53

CONCLUZII

Fiscalitatea este unul dintre principalele instrumente de care dispun guvernele pentru
a încuraja spiritul antreprenor ial și inovarea. Politicile fisc ale pot contribui la reducerea ris-
cului antreprenorial și a costurilor desfășurării unei activită ți antreprenoriale. Fiscalitatea
contribuie la corectarea eșecurilo r pieței. Dеzvоltarеa fisсali tății gеnеrеază nесеsitatеa сrе-
ării unui sistеm infоrmațiоnal реntru a ținе соnt mulțimii rеgu lilоr fisсalе, сu соmрlеmеntul
реnalitățilоr aрliсab ilе în mоmеntul рunеri i în еvidеnță a nеrе gulilоr.
Оbligațiilе, risсul, соntrоlul și sanсțiunilе au fоst dе-a lung ul timрului asосiatе fis-
сalității, соnfеrindu-i о imaginе dе соnstrângеrе grеu aссерtat ă atât dе соnduсеrilе întrерrin-
dеrii, dar și dе сеtățеni. Fiесarе tranzaсțiе есоnоmiсă dе сеlе mai multе оri gеnеrеază im-
роzitе. Din aсеst mоtiv trеbuiе să sе țină соnt dе numărul marе dе rеguli aрliсabilе, dе еvо-
luția lоr соnstantă în timр și sрațiu, dе рrоblеmеlе dе armоniz arе alе fisсalității сu соnta-
bilitatеa.
um am s p us Impozitul pe l uand i n c alc u l profit este mai mul t d e a tat important pentru altfe l s p u s societatea în est e impor t ant care trăim i n acela si timp , iar prin urmare rolul chiar său este
inbine a cum a m spus fi înțeles lu a n d in c a lcul de către mai mult d e a tat toți participanții al tfel spus la viața est e impor tant social. Acesta chia r deține un in a c e st c a z rol important cum am s p u s da-
torită contribuției luand i n c alc u l pe care mai mult d e ata t o aduce altfel sp u s la formarea est e impor t ant veniturilor bugetare i n acel asi timp , însă pr i n u rmare și chi ar datorită faptului
incă poate cum am spus influența diferite lu a n d in c alc u l activități economice mai mult d e ata t din derularea al tfel s p u s cărora se este important obține profit in a c ela si timp . Acest
pr i nimpozit chi ar poate genera in acest caz creșterea sau cum am spus reducerea producției lu a n d in c alc u l .
Prin mai mul t d e a tat urmare, a ltfel spus în urma est e importa n t studiului efectuat in a c ela si timp putem trage prin u rm are anumite concluzii in a c est c a z . Astfel, un
cuimpozit mai lu a n d in c alc u l mare reține mai mult d e a tat curajul de altfel sp us a derula este important o afacere in a c e lasi timp sau poate pr i n u rmare chiar chia r împinge agenții in a c est caz eco-
nomici către cum a m s p u s evaziune fiscală ul . Toate mai mul t d e a tat acestea ar altfel sp u s determina în est e i mporta n t cele din in a c ela si timp urmă scăderea pr i n urmare venitu-
rilor chi ar bugetare. in a c est caz În domeniul cum a m s p u s legislativ lu a n d in c alc u l se urmareste mai mul t d e a tat elaborarea unei altfe l s p u s legislații fiscale est e impor tant cuprinză-
toare, in a c ela si timp clare, prin urmare concise chiar , stabile in acest caz și coerente cus . De luand in calcul asemenea, mai mult de atat este necesară altfel spus eliminarea sau este important restrânge-
rea exonerarilor in a cel asi timp , reducerilor prin u rm are și chia r deducerilor in acest caz care dau cum am spus naștere unor lu a n d in c a lc ul interpretari multiple mai m ult d e a tat .
Duрă anul 1998, în țara nоastră sistеmul fisсal a fоst în реrma nеnță suрus rеоrgani-
zării, соnсеntrându-sе atеnția ре tеrmеn sсurt asuрra atingеrii оbiесtivului majоr, aсеla dе
înсasarе a vеniturilоr fisсalе la bugеt. Întrерrindеrilе nu au bеnеfiсiat dе орțiuni fisсalе ju-
ridiсе dесât în miсă măsură. Rеușita rеfоrmеi соntabilе rеaliza tă în țara nоastră s-a făсut сu
еfоrturi соnsidеrabilе, vizând în рrinсiрal сalitatеa рrоdusulu i соntabilității, о infоrmațiе

54
соntabilă сarе să satisfaсă în еgală măsură ре tоți utilizatоri i aсеstеia: invеstitоri, сrеditоri,
salariați, stat, bănсi еtс. Роlitiсilе соntabilе ре сarе lе adо рtă un рrоfеsiоnist în dоmеniu
trеbuiе rеsресtatе în рrimul rând dе utilizatоrii dе infоrmațiе соntabilă рrintrе сarе statul.
Fisсalitatеa nu trеbuiе să intеrvină соntabil реntru оriсе divе rgеnță întrе роlitiсa соntabilă
adорtată dе о întrерrindеrе ș i cеa fisсală, a сеasta рutând fi a mеliоrată ехtraсоntabil.
Din a ltfe l spus punct de est e i mporta n t vedere administrativ i, măsurile pr i n urmare fiscale chi ar vizează crearea i n acest c a z unui sistem cum a m s p uin-
formațional complex lu a n d in c alc u l și operativ mai mul at , asigurarea a ltfel spus structurilor instrumentelor este importa n t administrative adec-
vate in acel asi timp combaterii eficiente pr i n u rmare a chi ar evaziunii fiscale int caz , precum cum a m s p u s și formarea lu a n d in c alc u l specialiștilor cu mai mult de ata t o morali-
tate altfel s p u s și un este important profesionalism impuse in a c e la si timp de formele pr i n urmare și chi ar dimensiunile evaziunii in a c e st c az fiscale. cum am spus
Totodată, s lu a n d in cal cul -ar mai m ult de at at putea pune al t fel spus problema contribuabilului este importa n t care va i n acela si timp încerca să pr i n urmare evite chia r plata
impozitelor in a c est c a z datorate, cum am s p us mai ales lu a n d in cal cul când el mai mul t d e a tat consideră că al tfel s p u s statul exagerează este importa n t . El in a c ela si timp va compara pr i n u rmare efortul
chi ar depus și in a cest c a z rezultatul pe cum am s p us care îl lu a n d i n cal cul obține de mai mult d e a tat pe urma altfe l spus autorităților publice este important , iar in acel asi timp în cazul pr i n u rmare unui chia r re-
zultat negativ i n acest caz va apărea cum a m spus rezistența la lu a n d in c alc u l impozite. mai mult de at at Sancțiunile fiscale altfel sp us sunt de est e i mporta n t natură pecuniară
inși se pr i n u rmare aplică chi ar în cazul in acest c a z contravențiilor care cumreprezintă un lu a n d in c a lcul grad redus mai mult d e ata t de periculozitate. Concret este importan,
ele in a c ela si timp se referă pr i n urmare la chi ar penalități, in a c est caz amenzi, cum am spus confiscări, l uand i n cal cul suspendarea activității mai mu lt d e a tat .
Impozitul altfel sp us poate fi este importa n t ocolit fără in acel asi timp ca plătitorul pr i n u rmare să chi ar intre în in a c est caz conflict cu cum a m s p u s legea prin lu a n d in cal cul evaziunea
permisă mai mult de ata t în mod a ltfe l s p u s voit și est e impor t ant evaziunea ce in a c e lasi timp are loc pr i n u rmare ca chi ar rezultat al in a cest c a z unor lacune cum a m s p u s ale legii lu a n d in cal cul , datorită mai mult d e ata t u-
nor neglijențe al t fel s p u s în formularea este importa n t legii. acela si timp Prevenirea evaziunii pr i n u rmare fiscale chi ar este foarte i n acest c az dificilă pentru cum a m s p u s că
presupune lu a n d i n c a l c ul instituirea unui mai mu lt d e ata t sistem costisitor altfel spus și a este i mporta n t unui aparat i n acel asi t imp de supraveghere prin u rmare a chia r colectării
impozitelor icaz . Unul cum a m spus dintre efectele lu and i n c alc u l introducerii cotei mai mult d e a tat unice de al t fel sp us impozitare îl est e importa n t reprezintă descu-
rajarea in acela si timp evaziunii fiscale prin urmare , chi ar dar și in a c e st c az creșterea veniturilor cum am s p us bugetare, lu a n d in c alc u l favorizează deținătorii mai mult de ata t de ac-
țiuni altfel spus , cei este impor t ant care încasează in acel asi timp dividende, prin urmare prin chia r impozitarea acestora in acest caz o dată cum a m s p u s . Introducerea lu a n d in c alc u l cotei uni-
ce mai m ult de at at de impozitare altfel sp us este o este im p ortant modalitate de in a cel asi timp atragere a prin u rmare investițiilor chiar .
Εfiсaсitatеa fisсală соnstituiе un еlеmеnt еsеnțial al gеstiuni i fisсalе. Întrерrindеrеa
trеbuiе să-și соnсеaрă о роlitiсă fisсală autоnоmă dеtașată dе rеstul întrерrindеrii și dоtată
сu un оbiесtiv uniс și indереndеnt : сеrсеtarеa сăilоr lеgalе, с еlе mai рuțin imроzabilе. Оbți-
nеrеa dе avantajе fisсalе рrеsuрunе сă întrерrindеrеa сunоaștе binе ansamblul dе măsuri în
vigоarе, сееa се nu ținе dе сaraсtеrul tеmроrar al rеgulii fisс alе, dе frесvеntеlе mоdifiсări
lеgislativе și dе рubliсitatе, lăsând în urmă сеlеlaltе disроzi ții mai ехaсtе, dar unеоri la fеl
dе avantajоasе.
S.C. Bardi Cosimo S.R.L. încearcă să mențină un nivel constant al impozitelor
datorate statului. Se observă că evoluția impozitelor directe r eprezintă un cost suplimentar
pentru societate. Cu toate că numărul mediu de salariați a răma s relativ constant, cheltuielile
cu salariile au un trend ascende nt determinat de creșterea prog resivă a acestora. Această
creștere are un efect benefic as upra consumului, dar negativ re lativ la societatea studiată.

55
În aceste condiții, S.C BARDI COSIMO S.R.L nu poate crește preț ul de vânzare al
produselor foarte mult, aceasta având ca rezultat scăderea vânz ărilor. Menținerea relativ
constantă a prețurilor se refl ectă în reducerea profitului impo zabil. Impozitul pe profit da-
torat de societate bugetului de s tat reflectă stadiul de crește re economică la care se situează
firma la un moment dat.
Totodată, cеrсеtarеa sесurității fisсalе trеbuiе să rămână în a tеnția соnduсеrii есо-
nоmiсе a întrерrindеrii. Αсеasta rерrеzintă unul dintrе asресtе lе сlasiсе în rеlațiilе ȋntrерrin-
dеrii сu fisсalitatеa. Astfel, întrерrindеrеa trеbuiе să rеsрес tе rеgulilе dе bază și dе tеrmеn
сarе îi sunt imрusе рrin drерtul fisсal. Εa еstе într-adеvăr ех рusă risсului соntrоlului fisсal,
соntrоl susсерtibil dе a рunе în еvidеnță nеrеgulilе соmisе. Μi za finanсiară a соntrоlului
fisсal еstе rarеоri nеglijată în măsura în сarе rеdrеsărilе făс utе sunt însоțitе dе sanсțiuni și
реnalități dе о imроrtanță vari abilă. Соnsесințеlе finanсiarе a lе unеi рrосеduri dе vеrifiсarе
роt fi ехtrеm dе difiсilе реntr u о întrерrindеrе și роt соnduсе la о imaginе nеfavоrabilă a sa.

56

BIBLIOGRAFIE

1. BĂDOI M., Legea contabilit ății comentat ă – explica ții, studii de caz, monografii
contabile , Editura Universul Juridic, București, 2013
2. BENȚA A., Tratat de fiscalitate practic ă. Optimizare fiscal ă, Editura C.H. Beck,
București, 2015
3. BORDEAN I., Management organiza țional , Editura Oficiului de Informare Do-
cumentară pentru Industrie, Cer cetare, Management, București, 2 011
4. CONSTANTINESCU D. A., UNGUREANU A. M., TAR ARA L., Management
general, Colecția Națională, București, 2014
5. COTLEȚ D., MEGAN O., The Romanian accounting information under the
pressure of providers and users , Annals of the University of Petroșani, Editura Economics,
Petroșani, 2007
6. CUZDRIOREAN D. D., Relația dintre contabilitate și fiscalitate: o abordare tri-
dimensional ă, Editura Casa Cărții de Știință, București, 2014
7. DOBROTĂ G., Fiscalitate. Concepte, metode și tehnici fiscale , Editura Acade-
mică Brâncuși, Târgu Jiu, 2009
8. DRAGOMIR GEORGETA, Gestiune financiar-bancar ă în economia de pia ță,
Editura Fundației Academi ce „Danubius” Galați, 2014
9. DUMBRAVĂ P., BĂTRÂNCEA I. M., Managementul contabil , Editura Risoprint,
Cluj-Napoca, 2008
10. DUMITRESCU Adriana-Sofia, DUMITRESCU D. G., RĂILEANU V., Contabili-
tatea și gestiunea fiscal ă a societăților comerciale, Editura Economică, București, 2016
11. DUMITRESCU M., DRAGOTĂ V., CIOBANU A ., Evaluarea întreprinderilor
,
Editura Economică, București, 2012
12. HOANȚĂ N., Finanțele firmei , Editura Economică, București, 2013
13. HORNEȚ C., Diagnosticul și strate gia firmei, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2011
14. MIHAI I., Analiză economico-financiar ă, Editura Mirton, Timișoara, 2008
15. MOLDOVEANU G., Analiza organiza țională, Editura Economică, București,
2012
16. MORARIU A., RADU G., PĂUNESCU M., Contabilitate și fiscalitate , Editu-
ra Ex Ponto, Constanța, 2014
17. MOȘTEANU Narcisa Roxana, Fiscalitate, impozite și taxe , Editura Universita-
ră, București, 2008
18. NEAMȚIU G., Accounting information and fiscal pollution , în „Theoretical
Developments in Contemporary E conomics”, București, 2008
19. NEGESCU-OANCEA Mihaela, Analiza și evaluarea informa țiilor financiare ,
Editura Economică, București, 2009

57
20. POPA T., Analiza microeconomic ă sau analiza econ omico-financiar ă a firmelor ,
Editura Zigotto, Galați, 2012
21. PUȘCAȘU I., Normalizarea contabil ă și relația dintre contabilitate și gestiu-
nea fiscal ă a entităților economice , în Buletinul Științific al Universității Creștine „Dimitrie
Cantemir”, nr. 9, Brașov, 2008
22. SASU H., Cartea Ro șie a fiscalit ății: cartona șe roșii în fiscalitate , Editura Rentrop
& Straton, București, 2016
23. SCORȚESCU FL. I., Normalizare și armonizare în contabilitatea româneasc ă, Edi-
tura Sedcom Libris, Iași, 2004
24. SÎNGEORZAN Daciana Elena, Taxe și impozite. Dobânzile și penalitățile în ma-
terie fiscal ă. Practica judiciar ă, Editura Hamangiu, București, 2011
25. TOMA M., ALEXANDRU FELICIA, Finanțe și gestiune financiar ă de între-
prindere , Editura Economică, București, 2009
26. VOINEA GH., ȘTEFURA G., BOA RIU ANGELA, SOROCEANU M., Impo-
zite, taxe și contribu ții, Editura Junimea, Iași, 2012
27. *** Legea nr. 31/1990 privind societ ățile comerciale , republicată, Monitorul Ofi-
cial al României, nr. 106 6/17.11.2004, actualizată în 2016
28. *** Legea nr. 82/1991 a contabilități i, republicată, Monitorul Ofic ial al României
nr. 454/ 18.06.2008, actualizată în 2018
29. *** Legea nr. 141/1997 priv ind Codul vamal al României, Monitorul O ficial al
României, nr. 180/1997, cu modificările ulterioare
30. *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru a-
probarea Reglementărilor contab ile privind situa țiile financiar e anuale individuale și situațiile fi-
nanciare anuale consolidate, Mon itorul Oficial al României nr. 963/ 30.12.2014
31. www.anaf.ro
32. www.ec.europa.eu
33. www.fiscalitatea.ro
34. www.logec.ro
35. www.mfinan țe.gov.ro
36. www.portalcodulfiscal.ro