Capitalul aflat la dispoziția a genților economici investit în f orme concret-funcționale [615468]

4

INTRODUCERE

Capitalul aflat la dispoziția a genților economici investit în f orme concret-funcționale
dă naștere la activul patrimonial . Acesta este structurat în fu ncție de durata de imobilizare sau
de viteza lui de rotație în active imobilizate și active circul ante. Activele imobilizate reprezin-
tă bunurile și valorile destinate să servească o perioadă îndel ungată în activitatea unității pa-
trimoniale, care nu se consumă la prima lor utilizare. O caract eristică importantă este faptul că
ele participă la mai multe cicluri de exploatare și își transmi t valoarea în mod treptat asupra
bunurilor, lucrărilor și serviciil or la a căror obținere au con tribuit. Din această caracteristică
rezultă că imobilizările constituie suportul tehnic al agențilo r economici care au ca principală
activitate produ cerea de bunuri.
Imobilizările care se regăsesc în activul bilanțului sunt cele care aparțin agentului eco-
nomic aflându-se, prin urmare, î n proprietatea sa, precum și ce le achiziționate în regim de
leasing financiar. Astfel, aceste imobilizări se deosebesc de a ctivele care sunt închiriate sau
luate în custodie și utilizate în activitatea agentului economic, ultimele fiind evi dențiate prin
conturi în afara bilanțului.
Un activ corporal trebuie recunoscut în bilanț dacă se estimează că acesta va ge nera
beneficii economice pentru persoan a juridică, iar costul activu lui se poate determina în mod
credibil. Beneficiile viitoare reprezintă potențialul de a cont ribui, direct sau indirect, la fluxul
de numerar sau de echivalente de numerar către persoana juridic ă. O imobilizare corporală
recunoscută ca activ se evaluea ză inițial la costul determinat prin reguli de evaluare, ținând
cont de modalitatea de intrare în unitate. Astfel, conceptul de evaluare presupune exprimarea
în bani a faptelor și fenomenel or cercetate de contabilitate.
Din categoria activelor fixe corporale fac parte terenurile, mijloacele fixe (construcțiile,
instalațiile tehnice și mașinile, utilajele și mobilierul), ava nsurile și imobilizările corporale în
curs de execuție. La age nții economici productivi, mijloacele fixe, în marea lor majoritate, au
rolul de a asigura condițiile ne cesare realizării obiectului de activitate propriu fie acționând di-
rect asupra obiectelor muncii pentru a le transforma în produse , lucrări și servicii, fie asigu-
rând realizarea celorlalte funcții ale întreprinderii (altele d ecât cea de pr oducție).
Imobilizările corporale sunt deți nute de unitățile patrimoniale a t â t p e n t r u r e a l i z a r e a
bunurilor și prestarea serviciilor proprii activităților întrep rinderii, cât și pentru închiriere ter-

5
ților sau utilizare în scopuri administrative. Acestea intră în unitate prin achiziție, aduse ca a-
port la capitalul social, primite cu titlu gratuit, realizate î n regie proprie, prin schimburi de ac-
tive sau deținute în baza unui con tract de leasing. În acest ul tim caz, activele corporale se e-
vidențiază în contabilitate în f uncție de natura contractului d e leasing1.
Pentru asigurarea gestiunii științifice a mijloacelor fixe este necesară clasificarea lor,
fapt ce permite cunoașterea conținutului economic, destinația, modul de participare în procesul
de producție (în cazul unităților patrimoniale cu activitate pr oductivă) și apartenența acestora.
Contabilitatea, în funcțiile pe care le îndeplinește în conducerea activită ții agenților eco-
nomici, trebuie să contribuie la o cât mai deplină folosire a c apacităților mijloacelor fixe și,
prin acesta, la creșterea eficienței de utilizare a lor. Eficie nța și viabilitatea unei firme într-o
economie concurențială sunt asigurate și de măsura în care acea sta dispune de un potențial
material ai cărei parametri tehnici și funcționali corespund no ilor exigențe ale economiei de
piață. Acest lucru presupune exi stența unui potențial tehnic co respunzător ca volum, structură
și calitate, care să ofere firmei posibilita tea realizării exig ențelor pieții interne și externe.
În analiza dinamicii valorice a activelor fixe corporale se are în vedere atât valoarea
inițială (de inventar), cât și valoarea medie anuală, acestea f iind actualizate, întrucât efectele
economice sunt supuse fluctuațiilo r prețurilor ca efect al infl ației. În analiza dinamicii acti-
velor fixe se urmărește evoluția valorii medii (sau a valorii d e inventar) într-o perioadă de
timp și pe principalele categorii ale acestora. Se recomandă, a stfel, ca dinamica acestora să fie
corelată cu efectele pe care le produce, concre tizate în indica torii de rezultate ai întreprinderii2.

1 În cadrul schimburilor de active, un element de natura activel or fixe corporale poate fi achiziționat prin schimbul
total sau parțial cu un alt element de aceeași natură sau cu un alt activ. În acest caz nu se recunoaște nici un profit sau o pier-
dere legată de aceste tranzacții, deoarece, în ambele cazuri, n u se realizează complet un profit (Standardele Internaționale d e
Raportare Financiară (IFRSs®) in cluzând (IASs™) și Interpretări le lor la 1 ianuarie 2016, Ed itura Economică, București,
2016, p. 435).
2 IȘFĂNESCU A., ROBU V., HRISTEA A., VASILESCU C. , Analiză economico-financiară , Editura ASE, București,
2012, p. 111

6

CAPITOLUL 1

NOȚIUNI PRIVIND ACTIVELE FIXE CORPORALE

1.1. Considerații generale
Activele fixe, denumite și ac tive imobilizate, pe termen lung, imobilizări sau bunuri i-
mobile cuprind toate acele valori economice de investiție a căr or perioadă de utilitate și li-
chiditate este mai mare de un an3. Activele fixe sau imobilizate se clasifică după natura, mo-
dul de utilizare și rolul pe car e îl au în desfășurarea activit ății firmei în urmă toarele categorii:
♦ active fixe necorporale , reprezentate de acele valori ce se utilizează pe o perioadă
mai mare de un an, contribuind dir ect sau indirect la profitul întreprinderii. Caracteristica de
bază a lor este dată de faptul că nu îmbracă o formă concret-ma terială și de aceea mai sunt
numite și active intangibile sau imobilizări nemateriale. Acest ea sunt de natura elementelor
economico-financiare și juridice, cu ajutorul lor reflectându-s e în contabilitate cheltuieli pre-
cum cele de înființare a societă ților comerciale, cele de cerce tare-dezvoltare, cheltuielile de
restructurare a capitalului, li cențele, brevetele sau mărcile d e fabrică etc.4;
♦ active fixe corporale . Acestea iau forma acelor bunuri materiale deținute de un a-
gent economic pentru a fi utili zate pe o perioadă de timp îndel ungată în producția de bunuri
sau prestarea de servicii. Potrivit IAS 16 Imobilizări corporale , acestea sunt utilizate și în
activitățile administrative sau pe ntru a fi închiriate terților . Ele dețin ponderea cea mai mare în
totalul activelor imobilizate la nivelul unităților productive, purtând denumirea și de imobi-
lizări materiale sau active fixe tangibile;
♦ active corporale în curs de aprovizionare. Cu ajutorul acestora se ține evidența imo-
bilizărilor corporale cumpărate, pentru care s‐au transferat ri scurile și beneficiile aferente, dar
care, la finele perioadei de ra portare, sunt în curs de aproviz ionare;
♦ active imobilizate în curs sau neterminate , care îmbracă forma lucrărilor de inves-
tiții neterminate la sfârșitul exercițiului și care, după final izare, se regăsesc în marea lor majo-
ritate în categoria imobilizărilor corporale și, mai rar, în ce a a imobilizărilor necorporale. Aici
sunt incluse investițiil e realizate în regie sau antrepriză, re cepționate parțial, recepția și mon-
tajul echipamentelor tehnologice, cheltuielile ocazionate de pu nerea în funcțiune și efectuarea
probelor tehnologice a mașinilor, utilajelor și a instalațiilor de lucru5. De asemenea, din aceas-

3 GEORGESCU IULIANA. , Elemente de contabilitate aplicate în societățile comerciale și instituțiile publice, Editura
Sedcom Libris, Iași, 2014, p. 46.
4 FELEAGĂ N. , DIMA MIRELA , Contabilitatea societăților comerciale, Editura Universitară, București, 2013, p. 135.
5 POP A., Contabilitatea financiară românească armonizată cu Directivele Contabile Europene, Standardele Inter-
naționale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Cluj-Napoca, 20 12, p. 201.

7
tă categorie mai fac parte și avansurile acordate pentru imobil izări corporale și necorporale.
Studiul activelor imobilizate trebuie să aibă în vedere distinc ția dintre imobilizările profesi-
onale (din exploatare) și cele ne profesionale (din afara exploa tării).
♦ active imobilizate financiare . În această categorie sunt cuprinse valorile financiare
investite de o întreprindere în capitalul altor firme pe o peri oadă mai mare de un an (titluri de
participare, interese de participare deținute, alte titluri imo bilizate și creanțe imobilizate) și
care aduc investitorului profituri sub formă de dividend sau do bândă, numindu-se și active fi-
xe financiare sau investiții fi nanciare sau de portofoliu. Aces tea sunt reprezentate, în mare
majoritate, de excedentele financiare ale activității unitățilo r patrimoniale sau plasamente ale
capitalului pe termen lung ce nu c oncură direct la realizarea o perațiilor curente ale unităților.
Ca bunuri economice, activele corporale se caracterizează atât prin durabilitatea lor
mai îndelungată, cât și prin participarea re petată la circuitul economic. Acestea nu se consumă
sau se înlocuiesc după prima util izare, participând la mai mult e cicluri de exploatare și își
transmit valoarea în mod treptat asupra bunurilor, lucrărilor ș i serviciilor la a căror obținere au
contribuit6.
Activele fixe corporale sunt deținute de o persoană juridică c u scopul utilizării lor în
producția proprie de bunuri, în prestarea de servicii, sau pent ru a fi închiriate terților. De
asemenea, aceste active sunt ut ilizate pe parcursul unei perioa de mai mari de un exercițiu con-
tabil și au o valoare mai mare decât limita prevăzută de reglem entările legale în vigoare7. Se
poate afirma, în consecință, că acestea caracterizează capacita tea tehnică de producție a fiecă-
rei unități și influențează semnificativ rentabilitatea activit ății desfășurate.
Din categoria activelor fixe corporale fac parte terenurile, c onstrucțiile, instalațiile teh-
nice și mașinile, utilajele, mobilierul și aparatura birotică, investițiile imobiliare, activele cor-
porale de explorare și evaluare a resurselor minerale, activele biologice productive, imobili-
zările corporale în curs de aprovizionare și imobilizările corp orale în curs de execuție. În ceea
ce privește terenurile și amenajările de terenuri , acestea se regăsesc în contabilitatea agenților
economici numai dacă aparțin ace stora și cuprind terenurile pro priu-zise și amenajările de
terenuri. În contabilitatea analitică, terenurile pot fi eviden țiate pe următoarele grupe: terenuri
agricole și silvice; terenuri fă ră construcții; t erenuri cu zăc ăminte; terenuri cu construcții și altele.
Din categoria activelor c orporale fac parte și mijloacele fixe . La agenții economici pro-
ductivi, mijloacele fixe, în marea lor majoritate, au rolul de a asigura condițiile necesare rea-
lizării obiectului de activitate propriu fie acționând direct a supra obiectelor muncii pentru a le
transforma în produse, lucrări și servicii, fie asigurând reali zarea celorlalte funcții ale între-
prinderii (altele decât cea de producție). Ca elemente de carac terizare a obiectului de evidență
pot fi considerate indivizibili tatea părților componente, utili zarea independentă a acestuia, i-
zolarea în spațiu, posibilitatea de limitării de alte obiecte de evidență.
Mijloacele fixe prezintă o serie de caracteristici care le del imitează de celelalte valori
aflate în circuitul patrimonial al întreprinderii, și anume:
♦ au o valoare mai mare decât limita prevăzută de reglementări le legale în vigoare și o

6 POPA T. , Analiza microeconomică sau anal iza economico-financiară a fir melor, Editura Zigotto , Galați, 2012, p. 67.
7 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale ind ividuale și situațiile financia re anuale consolidate, Monitorul Oficial al României nr. 963 di n 30
decembrie 2014.

8
durată de folosință mai mare de un an. Ca urmare a actualizării valorii de intrare a mijloacelor
fixe, cele a căror valoare de intrare este mai mică decât limit a stabilită, sunt evidențiate conta-
bil drept mijloace fixe de natura obiectelor de inventar. După amortizarea completă, acestea se
scot din evidența mijloacelor fixe și se trec în categoria obie ctelor de inventar;
♦ participă la mai multe cicluri de exploatare; ♦ nu-și schimbă forma fizică i nițială pe tim pul utilizării;
♦ își transmit treptat valoarea, prin intermediul amortizării, asupra bunurilor nou cre-
ate, lucrărilor executate și serviciilor prestate.
Pentru
mijloacele fixe de natura obiectelor care sunt folosite în loturi, seturi sau formea-
ză un singur corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere valoarea întregului corp,
lot sau set.
Clasificarea rațională a mijloacelor fixe oferă posibilitatea ordonării și studierii mul-
titudinii și diversității lor; ea asigură evidențierea corectă a tuturor aspectelor tehnico-econo-
mice privind existența, utilizarea și deprecierea acestora. Mij loacele fixe sunt structurate după
următoarele criterii de clasificare8:
♦ după apartenen ța lor , mijloacele fixe pot fi proprii (cele care aparțin titularului de
patrimoniu) și străine (se află în unitatea patrimonială dar nu aparțin patrimoniului propriu);
♦ după natura lor și caracteristicile tehnice mijloacele fixe cuprinse în catalog sunt
clasificate în general în grupe, subgrupe, clase și subclase, i ar pentru unele și în familii. Astfel,
mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate în 6 grupe principale, și anume: Grupa 2 –
„Construcții”; Grupa 3 – „Instalații tehnice și mijloace de tra nsport”; Grupa 4 – „Mobilier, a-
paratură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane ș i materiale și alte active corpo-
rale"; Grupa 5 – „Investiții imobiliare”; Grupa 6 – „Active cor porale de explorare și evaluare
a resurselor minerale”; Grupa 7 – „Active biologice productive” .
Nu sunt considerate mijloace fixe, potrivit prevederilor legal e, și, în consecință, nu
sunt supuse amortizării, următoarele9:
♦ motoarele, aparatele și alte subansambluri ale mijloacelor f ixe procurate în scopul
înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparațiilor de orice fel sau în vederea efectuării unor
mici modernizări în cadru l reparațiilor capitale;
♦ sculele, instrumentele și dispozitivele speciale care sunt u tilizate fie la fabricarea
anumitor produse de serie, fie la executarea unei anumite comen zi, indiferent de valoarea și
durata de funcționare normată;
♦ investițiile efectuate pentr u realizarea lucrărilor miniere din afara perimetrului de
exploatare, precum și cele pentru foraj executate pentru explor ări, prospecțiuni geologice,
forajele pentru alimentarea cu apă care nu au dat rezultate, so ndele situate în gaz-capul unor
zăcăminte de țiței, precum și sondele de cercetare geologică ca re au pus în evidență acumulări
de hidrocarburi dar care, din m otive geologo-tehnice și economi co-obiective, nu pot fi explo-
atate;

8 SCORȚESCU F. I. , Normalizare și armonizare în contabilitatea românească, Editu ra Sedcom Libris, Iași, 2014,
p. 487
9 SCORȚESCU GH. , Contabilitatea cheltuielilor agenților economici, ediția a II -a (revăzută și completată), Editu-
ra Dosoftei, Iași, 1996, p. 312.

9
♦ prototipurile, atât timp cât servesc ca model la executarea producției de serie, inclu-
siv seria zero, sau sunt supuse în cercărilor în vederea omologă rii la producător;
♦ echipamentul de protecție și de lucru, îmbrăcămintea special ă, indiferent de valoarea
și durata lor de utilizare. După regimul la care sunt supuse mijloacele fixe a c e s t e a p o t f i î n f u n c ț i u n e ( s u n t
utilizate conform destinației și amortizate lunar) și în conser vare (nu se utilizează de către
agentul economic). Acestea din urmă pot fi determinate de modif icarea profilului de fabrica-
ție. Din punct de vedere a legăturii cu procesele economice care se desfășoară în unitatea
patrimonială, mijloacele fixe se clasifică în mijloace fixe pro ductive, care participă nemijlocit
în sfera producției materiale asigurând transformarea obiectelo r muncii în bunuri destinate
consumului și cele care asigură condițiile materiale ale desfăș urării proceselor de producție și
mijloace fixe cu destinație socia lă, utilizate în activitățile sociale, culturale și sportive.

1.2. Recunoaștere și evaluare
Legislația contabilă românească în materie de evaluare, armoni zată cu Standardele
Internaționale de Contabilitate, vizează patru momente principale care presupun operații de e-
valuare
10:
♦ la intrarea în patrimoniu – activele imobilizate se evaluează la valoarea contabilă
sau valoarea de intrare; ♦ la inventariere activele imobilizate se evaluea ză la valoarea de inventar (act uală sau
de utilitate);
♦ la sfârșitul exerci țiului;
♦ la ieșirea din patrimoniu activele imobilizate se evaluează la valoarea de intrare sau
cea rezultată din reevaluare.

1.2.1. Evaluarea la intrarea în patrimoniu
Un activ imobilizat poate fi achiziționat, realizat în regie pr oprie, intrat în unitate pe
baza unui contract de leasing, a dus ca aport la capitalul socia l, prin schimburi de active sau
primit cu titlu gratuit. Astfel, activele se evaluează și se în registrează în contabilitate la valoa-
rea de intrare, denumită și valoare contabil ă (cost istoric ) care, în funcție de posibilitățile de
intrare, poate fi re prezentată de:
♦ costul de achizi ție (valoare de achizi ție), pentru bunurile procurate cu titlu oneros,
pe baza unor contracte încheiate, care cuprinde prețul de cumpă rare de la furnizor, taxele ne-
recuperabile (taxe vamale, comisioane vamale, accize etc.), che ltuielile de transport-apro-
vizionare, precum și alte chel tuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau
intrarea în gestiune a bunului respective (cheltuielile cu mont ajul, cu punerea în funcțiune, cu
efectuarea probelor tehnologice etc.). În schimb, în cost nu su nt incluse reducerile comerciale,
indiferent de natura lor (rabat, remiză, risturn), acestea scăz ându-se pentru a se putea calcula

10 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale ind ividuale și situațiile financia re anuale consolidate, Monitorul Oficial al României nr. 963 di n 30
decembrie 2014.

10
prețul de cumpărare. În cazul în care pentru plată se acordă o amânare, costul devine echi-
valentul în numerar al prețului. Diferența dintre această sumă și totalul plăților ulterioare de-
vine cheltuială cu dobânda afere ntă perioadei creditării (perio adei de amânare). În conformi-
tate cu dispozițiile legale, în cazul mijloacelor fixe, costul inițial include și costurile estimate
pentru demontarea și mutarea activului, respective costurile de restaurare a amplasamentului
la sfârșitul duratei de viață a acestuia. Aceste conturi se ref lectă prin constituirea unui provi-
zion corespunzător. Totodată, provizionul astfel constituit se va folosi numai pentru scopul
pentru care a fost inițial rec unoscut. Costul de demontare și m utare va fi înregistrat în contul
de profit și pierdere de-a lungul vieții mijlocului fix, prin i ncluderea în cheltuiala anuală cu a-
mortizarea;
♦ costul de produc ție pentru bunurile rezultate din procesul de fabricație al unităț ii. În
componența acestuia se regăsesc următoarele elemente: costul de achiziție al materiilor prime
și materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de prod ucție, o cotă-parte a cheltuielilor
indirecte de producție determin ate rațional ca fiind legate de fabricarea bunului, precum și
cheltuielile perioadei cu dobânzil e aferente creditelor bancare contractate pentru producția cu
ciclu lung de fabricație, care pot fi incluse în acest cost. Su nt excluse, de regulă, din acest cost
cheltuielile generale de administrație, cheltuielile de desface re și cheltuielile financiare.
Ministerul Finanțelor Publice precizează că în cazul activelor imobilizate și a celor circulante
cu ciclu lung de producție, dacă costul de producție include și dobânda la capitalul împrumu-
tat pentru finanțarea producerii activului, acest aspect trebui e prezentat în notele la conturile
anuale, cu menționarea valorii dobânzilor aferente exercițiului financiar. De o manieră asemă-
nătoare este definit costul de producție și în viziunea standar delor contabile internaționale, cu
mențiunea că o cotă-parte rezonabilă din cheltuielile indirecte de fabricație pot fi incluse în
cost numai dacă privesc perioada de fabricație. În plus, pe lân gă elementele reținute în legis-
lația românească, în costul de producție al imobilizărilor se p ermite includerea dobânzilor
aferente capitalurilor împrumutat e pentru fabricarea lor, dacă privesc perioada de gestiune;
♦ valoarea de utilitate pentru bunurile primite cu titlu gratuit, stabilită pe baza uno r
criterii multiple, cum sunt prețul pieței, starea și amplasarea acestor bunuri etc.;
♦ valoarea stabilit ă în urma evalu ării efectuate potrivit legii sau valoarea de aport .
Este vorba despre valoarea rezulta tă în urma unei expertize de evaluare realizate pentru
bunurile componente ale aporturilo r în natură la capitalul soci al. Evaluarea se realizează pe
baza acelorași criterii folosite la intrările de bunuri cu titl u gratuit, la care se adaugă criteriul
utilității acestora pentru întreprindere. Valoarea de aport și, respectiv, valoarea de utilitate
sunt asimilate costu lui de achiziție.
În cazul schimburilor de active, activul primit se evaluează la valoarea just ă a aces-
tuia, costul activului fiind același cu valoarea contabilă core spunzătoare activului cedat. Potri-
vit IAS 16 Imobilizări corporale , valoarea justă reprezintă suma pentru care un activ ar putea
fi schimbat de bunăvoie între două părți aflate în cunoștință d e cauză, în cadrul unei tranzacții
cu prețul determinat obiectiv. Se poate întâmpla și faptul ca v aloarea justă a activului primit
să evidențieze o anumită depreci ere a valorii activului cedat. Drept urmare, acesta din urmă
este înregistrat la valoarea aj ustată, ca urmare a deprecierii, această valoare fiind apoi atribuită

11
noului activ11.
Intrarea în patrimoniu a activel or corporale ridică și problema evaluării bunurilor de
această natură și a modului de cont abilizare a acestora în cazu l cheltuielilor intervenite după
punerea lor în funcțiune. Astfel , se realizează o diferențiere de manieră contabilă în funcție de
scopul efectuării acestor cheltuieli, și anume: modernizare sau întreținere și reparații. În cazul
modernizărilor, care au drept sc op și efect creșterea performan țelor imobilizărilor ce conduc
la obținerea de beneficii suplimentare, cheltuielile aferente m odifică valoarea de intrare a
bunului, acestea fiind recunoscute ca și componente ale activului. În sc himb, lucrările de între-
ținere și reparații, care urmăresc menținerea capacității de pr oducție inițiale a bunului, vor
afecta doar cheltuie lile de exploatare ale perioadei.

1.2.2. Evaluarea la inventariere
Inventarierea periodică a elementelor patrimoniale se face pent ru cel puțin două sco-
puri. Unul dintre acestea vizează verificarea realității stocur ilor scriptice reflectate de conta-
bilitate, prin compararea stocurile scriptice cu cele faptice c onstatate la inventariere, ambele
fiind evaluate la valoarea de intrare reflectată în contabilita te. Cu această ocazie se pot cons-
tata plusuri sau minusuri de i nventar care se înregistrează în contabilitate, pentru a se pune de
acord stocurile scriptice cu cele faptice. Un al doilea scop es te determinarea valorilor de in-
ventar a diferitelor elemente patrimoniale. Valoarea de inventa r care se stabilește la data in-
ventarierii este reprezentată de valoarea actuală sau de utilit ate a fiecărui element patrimonial
și se stabilește în funcție de utilitatea bunului, starea acest uia și prețul pieței12.
Evaluarea elementelor patrimoni ale cu ocazia inventarierii se r ealizează la valoarea
actuală (de utilitate), denumită valoarea de inventar, stabilit ă în funcție de aceleași criterii ca
și valoarea de utilitate. Astfel, valoarea de inventar (de util itate sau actuală) se stabilește în
funcție de utilitatea pe care bunu l respectiv o are pentru unit ate și de prețul pieței. Mijloacele
fixe se evaluează la valoarea de inventar (actuală sau de utili tate) determinată în funcție de
utilitatea lor pentru unitate și prețul pieței, cu precizarea c ă trebuie să se aibă în vedere și
amortizarea calculată (care se deduce din valoarea contabilă) p otrivit planului de amortizare.
În momentul inventarierii se cons tată și elemente patrimoniale lipsă sau degradate care
sunt evaluate la prețul de valorificare posibil de obținut la o eventuală vânzare (imputare) a
lor. Pentru stabilirea unui asem enea preț ar put ea fi avută în vedere valoarea de u tilitate (indici
statistici de modificare a preț urilor) în cazul imobilizărilor sau cursul de schimb valabil la data
inventarierii pentru bunurile de această natură exprimate în de vize.
La inventariere, evaluarea mijloacelor fixe se realizează pe fi ecare obiect de evidență,
fără a fi admise compensările între minusurile și plusurile de valoare a componentelor unei
categorii (principiul necompensării). În cazul în care valoarea de inventar este determinată cu
ajutorul prețului pieței, din aceasta trebuie să se deducă toat e cheltuielile care ar mai trebui
efectuate pentru a aduce elementul patrimonial respectiv în faz a de vânzare-cumpărare. Dacă

11 *** Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRSs®) inc luzând (IASs™) și Interpretările lor la 1 ianuarie
2016, Editura Economi că, București, 2016.
12 MALCIU LILIANA, FELEAGĂ N. , Contabilitate financiară – o a bordare europeană și internațio nală, vol. II, Editura
Infomega, București, 2016, p. 93.

12
unitatea patrimonială s-ar găsi în situația de a intra în lichi dare este recomandată evaluarea i-
mobilizărilor, cu ocazia inventarierii, la nivelul valorii de l ichidare, adică a prețului care s-ar
putea încasa de la eventualii cumpărători la vânzarea acestor a ctive.

1.2.3. Evaluarea la închiderea exercițiului
La închiderea exercițiului financiar (la data întocmirii situațiilor financiare anuale) ele-
mentele patrimoniale se evaluează și se reflectă în bilanțul co ntabil la valoarea de intrare în
patrimoniu, respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii. În acest
scop, valoarea de intrare sau valoarea contabilă se compară cu valoarea stabilită pe baza inven-
tarierii, astfel13:
♦ pentru elementele de activ , diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și
valoarea contabilă nu se înregistreaz ă în contabilitate , în conformitate cu principiul prudenței,
aceste elemente menținându-se la valoarea lor de intrare. Difer ențele constatate în minus între
valoarea de inventar stabilită la inventariere și valoarea de i ntrare a elementelor de activ se
înregistrează în contabilitate pe seama amortizării, în cazul în care deprecierea este irever-
sibilă sau se constituie un provizion pentru depreciere atunci când de precierea este reversibilă,
aceste elemente menținându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;
♦ pentru elementele de pasiv , de natura datoriilor, diferen țele constatate în minus între
valoarea de inventar și valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente
menținându-se la valoarea lor de intrare. Diferențele constatat e în plus, între valoarea stabilită
la inventariere și valoarea de int rare a elementelor de pasiv d e natura datoriilor se înregis-
trează în contabilitate, prin constituirea unui provizion, aces te elemente menținându-se, de
asemenea, la valoarea de intrare.
În cadrul tratamentelor contabil e (prevăzute în Reglementările contabile armonizate cu
Standardele Internaționale de Contabilitate) prevăzute la înche ierea exercițiului mai trebuie să
se țină seama de faptul că, la fiecare dată a bilanțului elemen tele monetare exprimate în valută
trebuie raportate utilizându-se c ursul de închidere. Diferențel e de curs valutar, favorabile sau
nefavorabile, se înregistrează la venituri sau la cheltuieli fi nanciare, după caz. Elementele ne-
monetare înregistrate la valoarea justă și exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se
cursul de schimb exprimat în momentul determinării valorilor re spective.
Pentru o reflectare cât mai apr opiată a realității ar trebui co nsemnate și acele elemente
care joacă un rol semnificativ în activitatea unităților patrim oniale și care intervin după data
închiderii exercițiului financiar. Astfel, acestea ar trebui re flectate măcar într-o notă a bilan-
țului deoarece, în cazul în care au o influență semnificativă, ar putea afecta evaluările și deci-
ziile. Prin urmare, se impun aj ustări corespunzătoare ale postu rilor din situațiile financiare. A-
ceste modificări sunt cele de natura situațiilor aferente princ ipalilor clienți și furnizori, litigii
apărute între data încheierii exercițiului și data publicării c onturilor; de asemenea, mai pot fi
incluse modificările semnificative intervenite în situația mijl oacelor deținute de unitate (ca-
lamități naturale)14.

13 PÂNTEA I. P., BODEA GH. , Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene, Editura Intelcredo,
Deva, 2014, p. 50.
14 BOJIAN O. , Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universit ară, București, 2014, p. 100.

13
1.2.4. Evaluarea la ieșirea din patrimoniu
La data ieșirii din unitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează și se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare sau cea rezultată din reeva luare15. Această regulă, de bază în
evaluarea contabilă, nu poate fi aplicată în toate cazurile și pentru toate categoriile de bunuri.
Astfel, la intrarea în patrimoni u stabilirea valorii contabile nu ridică, în genera l, dificultăți, dar
la ieșire ea devine adesea greu sau chiar imposibil de determin at. Este cazul elementelor fun-
gibile, confundabile și intersch imbabile de genul stocurilor, t itlurilor de plasament etc. De
aceea, pentru aceste elemente s-au admis derogări de la regula generală, urmând a se folosi pen-
tru evaluarea la ieșire metode specifice16.
Reevaluarea se face numai în baza unui act normativ și apare ca urmare a inflației care
duce la o perimare a informațiilor oferite de contabilitate, ma i ales cele referitoare la activele
imobilizate care sunt afectate de procesul inflaționist. Aceast a constă în stabilirea valorii juste
a fiecăreia dintre ele, care se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizați.
Dacă un activ dintr-o clasă de im obilizări corporale (grupare d e active de aceeași na-
tură și utilizări similare) este reevaluat, atunci toate celela lte active din clas a din care face par-
te trebuie reevaluate, cu excepția situației când nu există nic i o piață activă pentru acel activ.
În această din urmă situație, activul trebuie prezentat în bila nț la cost, mai puțin amortizarea
cumulată și pierderile din depreciere cumulate. În lumina stand ardelor internaționale de conta-
bilitate, prin piață activă se înțelege o piață în care sunt î ndeplinite cumulativ următoarele
condiții17: elementele comercializate sunt omogene, pot fi găsiți în perm anență cumpărători și
vânzători interesați, iar prețurile sunt cunoscute de către pub lic. În situația în care pentru imo-
bilizările corporale ieșite din p atrimoniu au fost constituite ajustări pentru depreciere, conco-
mitent cu decontarea acestora provi zioanele sunt trecute la ven ituri18.

1.3. Cedare, casare și purtători p rimari de informații privind activele corporale
O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidență la cedare s au casare, atunci când
nici un beneficiu economic viitor nu se mai așteaptă din utiliz area ulterioară a acesteia. Câști-
gurile, respectiv pierderile obținute în urma casării sau cedăr ii unui bun de natura imobiliză-
rilor corporale trebuie determinate ca diferență între venituri le generate de cedare și valoarea
sa neamortizată, inclusiv cheltu ielile ocazionate de cedarea ac esteia și trebuie recunoscute în
contul de profit și pierdere ca venit, respectiv cheltuială.
În cazul distrugerii totale sau parțiale a unor imobilizări cor porale, creanțele sau su-
mele compensatorii încasate de la terți ca fiind legate de aces tea, precum și achiziționarea sau
construcția ulterioară de active noi sunt operațiuni economice distincte și trebuie înregistrate
ca atare pe baza documentelor jus tificative. Astfel, depreciere a activelor se evidențiază în mo-
mentul constatării acesteia, iar dreptul de a încasa compensați ile se evidențiază conform con-
tabilității de angajamente19.

15 CĂLIN O., RISTEA M., Bazele contabilității, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureș ti, 2013, p. 70.
16 DUȚESCU ADRIANA , Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internațion ale de Contabilitate, ediția a
II-a revizuită, Editura CECCAR, București, 2012, p. 167
17 MATEȘ D. , Normalizarea contabilității și fiscalitatea întreprinderii, E ditura Miron, Timișoara, 2014, p. 192.
18 RISTEA M., DIMA MIRELA , Contabilitatea societăților comerciale, ediție revizuită și î mbunătățită, Editura Universi-
tară, București, 2012, p. 155.
19 STAICU C. , Bazele contabilității moderne, Editura Scrisul Românesc, Crai ova, 2013, p. 207

14
Datele și informațiile proprii circuitului economic al patrimon iului sunt consemnate în
cadrul documentelor contabile. Prin și pe baza acestor document e se formalizează în scris și
organizează material procesele de culegere, prelucrare, stocare și transmitere a datelor”20. În
raport de modelul de întocmire și rolul lor în cadrul sistemulu i informațional-decizional, do-
cumentele contabile pot fi21:
♦ justificative, numite și purtători primari de informații, as igurând datele de intrare în
sistemul informațional contabil; ♦ registre contabile, prin care se realizează înregistrarea și stocarea datelor în structura
proprie contului și si stemului de conturi;
♦ sinteze și rapoarte, prin care se centralizează și se transmi t informațiile.
Operațiile economice și financiare se consemnează în momentul efectuării lor în docu-
mente justificative. Așa cum pre vede Legea contabilității, oric e operație patrimonială se con-
semnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabi-
litate, dobândind astfel calitate a de document justificativ.
Organizarea rațională a evidenței operative și a contabilități i imobilizărilor corporale
cere ca în cadrul fiecărei unități patrimoniale nomenclatorul ș i circuitul documentelor primare
să fie conceput astfel încât să permită consemnarea completă și la timp a tuturor operațiunilor
ce privesc bunurile de această natură.
În funcție de operațiunile econom ice care apar în activitatea a genților economici, de
intrare sau de ieșire din patrimoniu, se întocmesc documente sp ecifice acestor operațiuni. Ast-
fel, indiferent de modul în care intră în gestiune un mijloc fi x, pe baza documentelor justifica-
tive se va întocmi procesul verbal de recep ție a mijlocului fix. Acest document cuprinde date
privind denumirea mijlocului fix, categoria în care se încadrea ză, valoarea de intrare și durata
de funcționare în ani. Acesta se î ntocmește în trei exemplare, utilizându-se ca document de în-
registrare în evidența operativă și în contabilitate, de consem nare a stadiului în care se află in-
vestițiile, pentru aprecierea ca lității acestora, precum și ca document de aprobare
a recepției.
Documentul se realizează în funcție de particularitățile și caracteristicile pe care le prezintă
mijloacele fixe. Procesul verbal de recepție se emite pe baza d ocumentelor justificative, ce di-
feră în funcție de căile de in trare în gestiune, și anume22:
a) intrarea prin achiziție cu titlu oneros este consemnată în factură ș i î n avizul de
însoțire, întocmite de furnizor. Avizul de înso țire a mărfii este un document ce se întocmește
manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei exemplare, î nsoțind marfa pe timpul trans-
portului, stând la baza întocmirii facturii sau ca document de transfer a valorilor materiale în-
tre gestiunile aceleiași unități. Acesta se întocmește la depar tamentul de desfacere atunci când
nu se întocmește factura, menționându-se „Urmează factura”. În cazul în care bunurile sunt
transferate între gestiunile aceleiași unități, dar aflate în t eritorii diferite, avizul va avea menți-
unea „Fără factură”. Dacă există v alori materiale trimise la te rți pentru prelucrare sau pentru

20 MATEȘ D., Op. cit., p. 196.
21 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale ind ividuale și situațiile financia re anuale consolidate, Monitorul Oficial al României nr. 963 di n 30
decembrie 2014
22 DUMITREAN E., SCORȚESCU GH., TOMA C., BERHECI I., MARDIROS DANI ELA , Contabilitate finan-
ciară I, vol. I-II, Editura Sedco m Libris, Iași, 2010, p. 122.

15
vânzare în regim de consignație, pe aviz se va face mențiunea „ Pentru prelucrare la terți” sau
„Pentru vânzare în regim de consignație”. Factura se întocmește în trei exemplare, în cazul li-
vrării produselor, lucrărilor și serviciilor, de către comparti mentul de desfacere, pe baza dis-
poziției de livrare, a avizului de însoțire a mărfii sau a alto r documente. Factura fiscală se în-
tocmește de către plătitorii de TVA. Aceasta este un document p e baza căruia se decontează
produsele, lucrările sau servici ile prestate, stă la baza însoț irii mărfii pe timpul transportului,
la încărcarea în gestiunea primitorului, precum și ca document justificativ de înregistrare atât
în contabilitatea furnizorului, cât și a cumpărătorului. Acest document circulă la beneficiar,
astfel: ♦ la compartimentul achiziții; ♦
la persoanele din comisie care realizează recepția mijlocului fix (departamentul
tehnic); ♦ la compartimentul financiar-contabil. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, împreună cu procesul verbal de re-
cepție. În cazul achiziției de mijloace fixe se întocmește și fișa mijlocului fix și registrul nu-
merelor de inventar . Fișa mijlocului fix este un document de evidență analitică și se întoc-
mește de către compartimentul fi nanciar-contabil pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai
multe mijloace fixe de același fel și de aceeași valoare, cu co te de amortizare la fel și puse în
funcțiune în aceeași lună. Fișa se completează pe baza document elor justificative privind miș-
carea mijloacelor fixe sau modificarea valorii de inventar a ac estora, ca urmare a completării,
îmbunătățirii, modernizării sau reevaluării. Formularul se păst rează pe grupe de mijloace fixe
în ordinea codurilor din clasificarea acestora. Documentul nu c irculă și se arhivează la com-
partimentul financiar-contabil sau la locurile de folosință.
Registrul numerelor de inventar se întocmește de către compartimentul financiar-con-
tabil pe grupe de mijloace fixe prin înregistrarea cronologică a celor intrate în unitate. În acel
moment fiecărui mijloc fix i se atribuie un număr de inventar c are se consemnează în registru.
Numerotarea se face în ordinea succesivă a numerelor și pe grup e de mijloace fixe. Astfel, fi-
ecărei grupe de mijloace fixe i se rezervă o anumită serie de n umere de ordine. La stabilirea
numerelor de inventar, în cadrul seriei se au în vedere atât mi jloacele fixe existente, cât și cele
care urmează să intre în unitate. Numărul de inventar se înscri e pe toate documentele ce vi-
zează acel mijloc fix.
Pe baza proceselor verbale ș i a facturilor se obține „ Centralizatorul proceselor verbale
de recepție (punere în func țiune) în luna …”, care are rolul de a evidenția totalitatea intrărilor
de mijloace fixe din luna respectivă. Acesta este folosit ca do cument justificativ la nota con-
tabilă privind recepția și punerea în funcțiune a mijloacelor f ixe. Se întocmește lunar și nu pe
coduri de mijloace fixe, deoarece există un număr relativ redus de intrări de mijloace fixe a-
parținând aceluiași cod de clasi ficare. După prelucrarea datelo r ce intră în sistem, se generea-
ză lunar o Balanță analitică a mijloacelor fixe pentru evidenți erea noilor modificări apărute în
structura și valoarea acestora. Balanța analitică este necesară pentru cunoașterea în orice mo-
ment a situației cantitative și valorice a mijloacelor fixe.

16
b) aportul în natură de la asociați și acționari la constituirea capitalului social este repre-
zentat în contractul de societate (actul constitutiv al acesteia), declarația de subscriere și do-
cumentațiile de expertiz ă ce evidențiază caracteristicile mijloacelor fixe, valoarea esti mată,
gradul de uzură etc.
c) pentru mijloacele fixe obținute din producție proprie, valo area și caracteristicile a-
cestora sunt reflectate în proiectele și devizele lucr ărilor, fișa de cont analitic pentru costuri
efective. În cazul mijloacelor fixe realizate prin investiții t rebuie să se facă un studiu asupra
necesității și oportuni tății acestora. Docume ntația necesară la efectuarea unor investiții este
documenta ția de proiect și devizul de lucr ări. Documentația de proiect se face de către insti-
tute specializate de cercetare și proiectare și prin aceasta se precizează volumul, dimensiunile
și capacitatea investiției. Studiul tehnico-economic este documentul care fundamentează in-
vestiția și indicatorii tehnico-economici ai acesteia23;
d) intrarea mijloacelor fixe prin concesionare, locații de ges tiune, închiriere se oglin-
dește în procesul verbal de predare–primire ce are la bază contractul de concesionare, locație
de gestiune sau închiriere. În aceste contracte se evidențiază părțile contract ante, obiectul
contractului, termenul, obligațiile reciproce ale părților, pre cum și alte clauze. Tot în această
categorie sunt incluse ca și documente de evidență și caietele de sarcini ale concesiunii .
e) intrarea mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit (prin do nație) este evidențiată, de
asemenea, în procesul verbal de predare-primire , în contractul de dona ție și documenta țiile
de expertiz ă;
f) mișcarea mijloacelor fixe de la o secție la alta, de la un serviciu la altul în cadrul a-
celeiași unități se consemnează în bonul de mi șcare al mijloacelor fixe. Acesta servește la
justificarea predării-primirii mijlocului fix între două locuri de păstrare, însoțindu-l în timpul
transportului și la înregistrar ea lui în evidența operativă și în contabilitatea analitică, întocmin-
du-se în două exemplare de către persoana desemnată de comparti mentul care dispune mișca-
rea mijloacelor fixe.
În cazul constatării de plusuri l a inventariere se întocmesc: procesul verbal de inven-
tariere, lista de inventariere, declara ția de inventariere, fi șa mijlocului fix și registrul nu-
merelor de inventar . Lista de inventariere este întocmită de către comisia de inventariere și
este semnată de către membrii ac esteia pe baza constatărilor fa ptice ale inventarierii. În docu-
ment sunt înscrise toate activele fixe existente, grupate pe lo curi de folosință și pe conturi. A-
cele active care au suferit depr ecieri sau deteriorări fac și e le obiectul unor liste de invent-
tariere, dar separate.
Procesul verbal de inventariere se întocmește de către comisia de inventariere și este
semnat de către toți membrii acesteia. În acesta sunt consemnat e rezultatele inventarierii,
cuprinzând: persoanele care au efectuat inventarierea, perioada în care s-a realizat aceasta,
plusurile sau minusurile constatate, mijloacele fixe depreciate , rezultatele inventarierii, consti-
tuirea și regularizarea provizioa nelor, deciziile comisiei de i nventariere referitoare la operați-
une. Documentul se întocmește într-un singur exemplar, circulân d la directorul economic pen-

23 PRIPOAIE R. , Finanțele și gestiunea financiară a firmei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2014, p. 94.

17
tru analiza deciziei comisiei de inventariere și la departament ul financiar-contabil pentru înre-
gistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii.
Declarația de inventariere se întocmește într-un singur e xemplar de către gestionar,
du-pă sigilarea locurilor de gestiune pentru care răspunde aces ta sau se întocmește înainte de
în-ceperea operației de inventariere, semnându-se tot de către gestionar. Este un document
prin care gestionarul răspunde în cazul constatărilor de lipsur i de inventar. Declarația este
semnată de către toți membrii comisiei și se arhivează la depar tamentul financiar-contabil.
Activele fixe corporale pot ieși definitiv din gestiune prin ca sare, vânzare, donație,
retragerea acestora de către acționari sau asociați, iar tempor ar prin concesiune, locație de
gestiune și închiriere. În cazul ultimei situații, spre deosebi re de intrarea în gestiune, se întoc-
mește numai contractul de concesionare, loca ție de gestiune sau închiriere . De asemenea,
acestea pot ieși din gestiunea agentului economic și datorită u nor situații extraordinare, pre-
cum calamități naturale sau furturi, documentul ce atestă aceas tă situație fiind procesul verbal
de constatare diferen țe.
Casarea constă în scoaterea definitivă din funcțiune a mijloac elor fixe prin demontare
și este consemnată cu ajutorul următoarelor documente justifica tive24:
♦ specificația privind mijloacel e fixe propuse pentru scoatere a din funcțiune (casare)
întocmită de secțiile, laboratoarele sau serviciile care propun casarea prin care aceasta se mo-
tivează ( lista mijloacelor fixe propuse spre casare );
♦ lista mijloacelor fixe acceptate spre casare ;
♦ procesul verbal de scoatere din func țiune al mijloacelor fixe și declasare sau ca-
sare a unor bunuri materiale , întocmit de către comisia de casare, acesta fiind documentul
prin care se constată îndeplinirea condițiilor de casare, precu m și scoaterea efectivă din func-
țiune a mijlocului fix, de consemnare a materialelor rezultate din casare și ca document de în-
registrare în evidența operativă și în contabilitate. Se întocm ește în două exemplare, separat
pentru mijloace fixe și obiecte de inventar. Circulă la:
♦ persoana împuternicită să apr obe scoaterea din funcțiune a mi jloacelor fixe (direc-
torul tehnic);
♦ departamentul tehnic pentru a evidenția scoaterea din funcțiu ne a mijlocului fix;
♦ depozit pentru evidențierea ansamblelor și subansamblelor rez ultate în urma reevalu-
ării. Exemplarul 1 se arhivează la compartimentul financiar-con tabil iar exemplarul 2 la com-
partimentul care ține evidența mijloacelor fixe – departamentul tehnic.
În cazul vânzării, documentele ce țin evidența acestei operați uni sunt factura fiscal ă,
și procesul verbal de scoatere din func țiune a mijloacelor fixe . Ambele tipuri de documente
au fost prezentate anterior.

24 TOMA C., Contabilitate financiară, ediția a III-a revizuită și adăugită, Editura Tipo Moldova, Iași, 2018, p. 222.

18

CAPITOLUL 2

ASPECTE GENERALE PRIVIND SOCIETATEA

2.1. Scurt istoric și structură organizatorică
Societatea comercială „KLASSEM” S .R.L. are sediul social în Pia tra Neamț, strada
General Dăscălescu nr. 11, fii nd înființată în anul 2003, RO 15 329266. Este înscrisă la Re-
gistrul Oficiului Comerțului s ub numărul J 27/471/2003. Are per sonalitate juridică și funcți-
onează în regimul societăților comerciale cu răspundere limitat ă conform prevederilor Legii
nr. 31/1990 privind societățile com erciale, republicată. La înf iințare capitalul social al societă-
ții a fost de 130.000 lei. Obiectul de activitate principal constă în producerea și comer cializarea de mobilier,
atât pe piața internă, cât și la export. Fabrica de mobilă est e dotată cu utilaje de mare perfor-
manță achiziționate, în proporție de 90% din import. Este bine administrată și coordonată de
un consiliu de administrație, condus de președintele consiliulu i de administrație, care înde-
plinește și funcția d e director general.
Producția de mobilă se asigură în prezent cu 88 muncitori cali ficați în meseria de tâm-
plari mecanici și manuali, numărul lor fiind în creștere. Încad rările de personal se fac cu pri-
oritate din zonele limitrofe, din rândul persoanelor disponibil izate de la întreprinderile de stat,
a absolvenților de liceu, școală profesională sau complementară ori a șomerilor, fapt conside-
rat ca pozitiv din punct de vedere social. Activitatea
societății cuprinde activitatea de bază, care include ac tivitatea indus trială de
producere a mobilierului din lemn masiv de rășinoase, activitat ea comercială de aprovizionare
cu materii prime și materiale, accesorii, piese de schimb și de sfacerea produselor proprii, pre-
cum și uscarea de cherestea pentru terți.
Producția actuală constă în principal din paturi supraetajate p entru copii și etajere
demontabile pentru tineret. Acestea sunt produsele finite de ba ză pe care societatea le obține
și le comercializează în proporție de 85–90% la export, în dive rse țări din Europa, dar cu pre-
ponderență în Franța și Italia. Societatea mai produce, pe bază de comenzi, birouri, biblioteci,
scaune, seturi de grădină, precum și diverse alte obiecte de mo bilier.
Produsele firmei S.C. „KLASSEM” S.R.L. sunt destinate în speci al pieței externe,
doar aproximativ 5-8% fiind comercializate pe piața internă. Pr ospectarea pieții este realizată
de compartimentul comercial care, prin activitatea sa, asigură piața de desfacere atât a pro-
duselor finite, cât și a altor produse și servicii. În perioada anilor 2003-2005 activitatea la

19
export s-a derulat prin societăți comisionare (intermediare) ca re, pe lângă faptul că ofereau
prețuri mai mici, întârziau și la plata mărfurilor expediate. C a urmare a acestei situații, unita-
tea a fost nevoită să angajeze credite mari pentru producție ca re s-au rambursat cu întârzieri,
ceea ce a condus la o situație financiară precară. În prezent, pentru vânzarea produselor la ex-
port, societatea are încheiate co ntracte direct cu beneficiarii externi care se derulează în con-
diții foarte avantajoase, precum preț mai mare și termene de în casare mai mici.
Principalele firme străine cu care societatea întreține relații comerciale sunt „PROMES
MEUBLES SARL” (Franța) și „CASSAREDA” (Italia). Acestora li se livrează numai mobilă.
Modelele ce se execută sunt prom ovate de serviciul de marketing al societății, dar și transmise
de firmele solicitante care, în unele cazuri, pun la dispoziție accesoriile proprii ce sunt mon-
tate pe produse, în s pecial feroneria.
Pe plan intern clienții sunt ocazionali și nu prezintă o ponder e deosebită în totalul ci-
frei de afaceri. Deși în zonă sunt mulți producători de mobilie r din lemn, societatea, prin
gradul de dotare tehnică de care dispune, prin calitatea produs elor executate, a respectării
clauzelor contractuale atât cu f urnizorii de materii prime și m ateriale, cât și cu clienții, precum
și a seriozității echipei manageriale, nu are probleme în privi nța concurenței. Furnizorii de
materii prime, materiale și ambalaje ai firmei sunt, în general , din județul Suceava.
C u toate că noțiunea de structură organizatorică a fost abordată în numeroase lucrări, nu
s-a putut încă stabili o definir e riguros științifică, fiind ca racterizată într-o manieră destul de
generală. Putem totuși spune că structura organizatoric ă a unei societăți reprezintă ansamblul
persoanelor și subdiviziunilor organizatorice astfel constituite încât s ă asigure premisele or-
ganizatorice în vederea stabilirii și realizării obiectivelor previzionate25.
În cadrul structurii organizatorice a unei firme se deosebesc două componente prin-
cipale, și anume structura managerială și structura de producți e. O caracteristică specifică a
firmelor moderne este creșterea dimensiunii și rolului structur ii manageriale concomitent cu
cea a integrării structurii de producție în structura organizat orică de ansamblu, prin elemente
organizatorice, informaționale sau economice. Structura managerial ă cuprinde ansamblul
managerilor de nivel superior și al subdiviziunilor organizator ice prin ale căror decizii și acți-
uni se asigură condițiile manage riale, economice, tehnice și de personal necesare desfășurării
activității compartimentelor de producție. În ceea ce privește structura de produc ție, aceasta
este alcătuită din totalitatea subdiviziunilor organizatorice a le firmei, în cadrul cărora se des-
fășoară activitățile operaționale, în principal cele de producție. Astfel, putem spune că struc-
tura organizatorică a unei unități este influențată atât de nat ura activităților sale, cât și de teh-
nologiile de fabricație. Din punct de vedere tehnologic, S.C. „ KLASSEM” S.R.L. are în com-
ponența sa următoarele secții:
♦ secția Gater debitează bușteni i de rășinoase în cherestea și o pregătește tipo-dimen-
sional, în funcție de comanda exi stentă, pentru secția uscătoar e; are în dotare o hală industri-
ală în care sunt montate un gater cu o capacitate de 20 mc/schi mb, un circular de spintecat și
un circular de retezat; este deservită de 10 muncitori care, at unci când este necesar, lucrează
în 2 schimburi;

25 NICA P. ȘI COLAB. , Management, Editura Sedco m Libris, Iași, 2011, p. 190.

20
♦ secția uscare material lemnos preia cheresteaua de la secția gater și o usucă în 3 ca-
mere de uscare, achiziționate di n import, cu regim de uscare el ectronic. Această secție este de-
servită de 9 muncitori care lucrează în 3 schimburi și are o ca pacitate de uscare de 520 mc
cherestea/lună;
♦ secția prelucrări mecanice situată în hala numărul 1 – mașin i – unde se efectuează o-
perațiile mecanice de prelucrare a cherestelei pe tipo – dimens iunile cerute de secția de mon-
taj. În această secție sunt inst alate utilaje clasice de preluc rare a lemnului, toate achiziționate
din import, precum și o presă de îmbinat panouri din lemn masiv , de proveniență Italia, cu
performanțe deosebite. Secția e ste deservită de 34 muncitori ca re lucrează în 3 schimburi;
♦ secția de montaj cu activitate într-o hală situată lângă hal a prelucrări mecanice, bine
iluminată natural, dotată cu bancuri și tejghele de lucru în ca drul căreia se asamblează pro-
dusul finit conform specificațiilo r din tehnologia respectivă. Secția este deservită de 20 mun-
citori care lucr ează în 2 schimburi;
♦ secția de finisaj-ambalaj: si tuată într-o hală separată, deo arece prezintă un risc ridicat
de periculozitate (în special la incendiu) în care se asigură f inalitatea produsului finit, prin lu-
crări de finisaj. Această secție este dotată cu o instalație de finisaj și una de aerisire importate
din Danemarca în anul 2003, care corespund atât din punct de ve dere al normelor de lucru, cât
și al normelor de protecție a m uncii. Secția este deservită de 15 de muncitori care lucrează în
3 schimburi;
♦ formația mecano-energetic asigură menținerea în funcțiune a utilajelor din celelalte
secții atât prin reviziile tehnice programate, cât și prin repa rațiile curente și capitale ce se do-
vedesc a fi necesare. Structura organizatorică a so cietății este una de tip funcțion al, specifică întreprinderi-
lor integrate vertical. Acest tip de organizare ridică unele pr obleme
26 deoarece, în primul rând,
fiecare manager are tendința de a-și dezvolta propriul domeniu, subevaluându-le pe celelalte.
De asemenea, responsabilitatea pr ofitului sau a pierderii nu es te asumată de cel în cauză, ci
este trimisă către conducerea centrală. Pentru fiecare speciali st, importanța problemelor pen-
tru aria lor funcțională este prio ritară față de problemele fir mei. Pe lângă unele efecte poziti-
ve, generate de particularizar ea organizărilor structurale, au apărut și efecte negative datorate
creșterii exagerate a posturilor de conducere și a compartiment elor funcționale la nivel stra-
tegic. De asemenea, se observă o diminuare a responsabilitățilo r, atât pentru manageri, cât și
pentru ceilalți salariați, pr ecum și, uneori, lipsa unor standa rde de performanță.
Conform celor menționate, stru ctura organizatorică a societă ții este de tip vertical,
fiind organizată pe două nivele, respectiv nivelul funcțional (administrativ) și cel executiv
(de producție) . Principala caracteristică a acestui tip de structură organiza torică este faptul că
managerul nu trebuie să fie „universal” pregătit, acesta benefi ciind de asistența compartimen-
telor funcționale. În ceea ce pr ivește subalternii, aceștia pri mesc decizii și răspund atât față de
șefii ierarhici, cât și față de compartimentele funcționale, în registrându-se multiple subordo-

26 NICOLESCU O., VERBONCU I. , Management, Editura Econo mică, București, 2013, p. 78.

21
nări27.
Nivelul func țional cuprinde compartimentele cu atribuții generale la nivelul soci etății
privind organizarea și gestionarea funcțiilor de bază ale socie tății, defalcate în elemente
componente. Aceste compartimente se caracterizează prin faptul că pregătesc deciziile pentru
managementul superior și mediu al întreprinderii, acordând asis tență de specialitate tehnică,
managerială, de marketing, economică, organizatorică atât compa rtimentelor operaționale (de
producție), cât și celor funcționale. Activitatea lor se concre tizează în studii, alternative deci-
zionale, situații informaționale, îndrumări, sugestii. În compo nența nivelului executiv i n t r ă
compartimentele specializate în materializarea efectivă a obiec tului de activitate, respectiv
compartimentele productive. Compartimentele se caracterizează p rin faptul că în cadrul aces-
tora se fabrică produse sau părți de produse sau se furnizează servicii. Managerii au dreptul și
obligația de a da ordine și de a apela pentru asistență de spec ialitate din compartimentele
funcționale. În plan orizontal, structura se prezintă pe patru departamente , corespunzătoare func-
țiilor generale ale societății, respectiv cel de management, te hnic, economic și departamentul
comercial. Atribuțiile manageriale intră în competența manageru lui, care în cadrul unității
exercită atribuțiile executiv e ale directorului general.
Departamentul tehnic este condus de către directorul tehnic ca re exercită atribuții
executive privind materializarea obiectului de activitate al so cietății înscris în statut. Directo-
rul tehnic are în subordinea sa c ompartimentul proiectare, CTC și unitățile de lucru, urmă-
rindu-se menținerea unei permanente relații cu departamentul co mercial pentru a identifica ce-
rințele clienților, precum și oferirea de consultanță în ceea c e privește întreținerea produselor
în funcție de tipul ș i caracteristicile lemnului folosit.
Biroul financiar-contabil intră în subordinea directorului eco nomic care exercită atri-
buțiile
ce decurg din Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale, republicată, Legea nr. 82/1991
a contabilității, republicată și s tatutul societății, în cadrul acestuia fiind desfășurate o serie de
activități, precum:
♦ înregistrarea tuturor docume ntelor justificative care regle mentează tranzacțiile eco-
nomice (aprovizionări, vânzări); ♦ evidența datoriilor către bugetul de stat și alte bugete adi acente acestuia, precum și
urmărirea decontării creanțelor; ♦ elaborarea documentelor de sinteză lunare și trimestriale și calculul anumitor indi-
catori economici și financiari; ♦ stabilirea circuitului documentelor justificative și contabi le în unitate, precum și efec-
tuarea controlului tehnico-opera tiv, a controlului financiar-co ntabil și a celui preventiv.
Acest birou urmărește utilizarea eficientă și eficace a resurse lor financiare și asigu-
rarea unui echilibru financiar, capabil de a produce o creștere a rentabilității firmei din punct
de vedere al profitului. În cadrul biroului aprovizionare, reprezentat prin directorul comercial se urmăresc unele

27 NICA P. ȘI COLAB. , Op. cit., p. 199

22
obiective precum: evaluarea și selectarea furnizorilor acceptaț i , t r i m i t e r e a s p r e a p r o b a r e a
comenzilor, achiziția resurselor materiale necesare reparării p roduselor, urmărirea primirii
produselor comandate, stabilirea unor contacte cu posibilii cli e n ț i , p r e c u m ș i a s i g u r a r e a d e
servicii post-vânzare. De asemenea, acest departament urmărește menținerea contractelor atât
cu furnizorii de produse, cât ș i cu clienții actuali, precum și contactarea altor ag enți economici
pentru a contracta sau a oferi produse de calitate superioară.

2.2. Organizarea compartimen tului financiar-contabil
Biroul financiar-contabil, în general, antrenează două genuri d e activități, și anume:
activitatea financiară și activitatea contabilă. Pentru realizarea celor două activități, atribuțiile
direcției financiar-contabile s e delimitează în cadrul serviciu lui financiar și a serviciului de
contabilitate. În orice unitate p atrimonială, sectorul financia r-contabil poate fi organizat în
două compartimente, și anume: compartimentul financiar, care la rândul său, în funcție de vo-
lumul lucrărilor, se poate structura pe grupe de lucrări și com partimentul contabilitate, care și
el se structurează pe compartimen te de activitate care execută lucrări omogene.
Serviciul contabilitate este organul de lucru al societății care asigură îndeplinirea sar-
cinilor pentru activitatea de contabilitate, urmărind păstrarea integrității patrimoniale. Princi-
palele sale atribuții se referă la:
♦ organizează funcționarea în cond iții eficiente a contabilităț ii valorilor patrimoniului,
asigură efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor contabi le privind calculul amortizărilor,
mijloacele circulante, urmărește cheltuielile de producție, cal culul costurilor, investițiile rea-
lizate și rezultatele obținute;
♦ asigură respectarea cu strictețe a prevederilor legale privin d integritatea patrimo-
niului și organizează inventarier ea periodică a tuturor valoril or patrimoniale, evidențiind defi-
nitivarea, potrivit legii, a rezultatelor inventarierii;
♦ urmărește lunar balanța de mijloace pentru conturile sintetic e și cele analitice, pre-
cum și concordanța dintre acestea și se preocupă de asigurarea fondurilor necesare finanțării
investițiilor, urmărind efectuarea operațiilor financiare în de rularea investițiilor și întocmește
situația patrimoniului și a cont ului de profit și pierdere pe c are le prezintă dir ectorului economic;
♦ stabilește bugetelor de venituri și cheltuieli, anuale /lunar e, precum și la nivelul fie-
cărui departament, birou, compartiment și înregistrează toate d ocumentele justificative care
reglementează tranzacțiile econom ice (aprovizionări, vânzări);
♦ inventariază patrimoniul și stab ilește diferențele de inventa r, evidențiază datoriile că-
tre bugetul de stat și alte bugete adiacente acestuia, urmăreșt e decontarea creanțelor, realizea-
ză antecalculația și postcalculaț ia costurilor și stabilește pr ețurile produselor și serviciilor;
♦ elaborează documentele de sinteză lunare/ trimestriale/ semes triale/anuale, calcu-
lează anumiți indicatori economici și financiari, stabilește și repartizează profitul, stabilește
circuitul documentelor justificative și contabile în unitate și efectuează controlul tehnic-ope-
rativ, controlul financiar cont abil și controlul preventiv.
Serviciul financiar asigură realizarea sarcinilor în domeniul financiar al societă ții.
Principalele atribuții ale acestuia privesc planificarea financ iară (trezoreria și înregistrarea bu-

23
getului de venituri și cheltuieli), decontările cu agenții econ omici și elementele legate de sa-
larii (întocmirea statelor de plată, plata salariilor, fișele d e pontaj etc.). În exercitarea atri-
buțiilor sale serviciul financi ar conlucrează cu unități financ iar-bancare teritoriale și județene
și, după caz, cu organele de speci alitate ale Ministerului Fina nțelor Publice. Funcția financiară
asigură, prin planul financiar și de trezorerie, fondurile nece sare societății comerciale, efec-
tuarea calculelor de fundamentar e a indicatorilor economici cor elați cu indicatorii financiari
(privind producția vândută și încasată, veniturile și mijloacel e circulante), precum și calculul
veniturilor, a rentabilității, profitului și analiza activități i economico-financiare pe bază de bi-
lanț. De asemenea, se urmărește întocmirea planului de credite și de casă, pe care le depune la
banca finanțatoare, precum și u tilizarea eficientă a acestora c onform necesităților de produc-
ție. În ceea ce privește decontăr ile cu agenții economici, func ția financiară are rol în asigura-
rea desfășurării ritmice și a a nalizei operațiunilor de deconta re cu furnizorii și beneficiarii, a
plății la termen a sumelor ce constituie obligația societății f ață de terți, totodată având obli-
gația de a urmări și încasa facturile.

2.3. Evoluția principalilor indica tori economico-financiari
Mijloacele economice ale agenților economici cuprind activele i mobilizate și pe cele
circulante folosite în organizarea și desfășurarea proceselor e conomice. Analiza acestora se
efectuează cu ajutorul indicatorilor și a mărimilor relative de structură care oferă informații
despre dinamica mijloacelor economice pe total și pe structură, despre raporturile de echilibru
și de proporționalitate dintre diferitele categorii de active ș i sensurile modificărilor stabilite pe
baza comparării datelor din perioada curentă cu datele din peri oada anterioară, despre pon-
derea fiecărei componente în tot alul activelor din perioadele a nalizate etc.
Analiza economică stabilește între fenomenele și procesele econ omico-sociale relații
de cauzalitate și factorii care le generează, pe baza lor stabi lindu-se decizii priv ind activitatea
viitoare a diferiților agenți economici. Totodată, analiza este în măsură să elaboreze soluții de
prevenire și înlăturare a cauzelor care generează situații nega tive.
Evoluția principalilor indicatori economico-financiari care car acterizează activitatea
firmei depinde de o serie de factori prezentați în tabelul 1.
Tabelul 1
FACTORII CARE CARACTERIZEAZĂ EVOLUȚIA PRINCIPALILOR
INDICATORI ECONOMICO–FINANCIARI
Nr.
crt. Factori Anul
2017 2018 2019
1. Active circulante (AC) 687.000,00 1.191.000,00 2.185.000,00
2. Active imobilizate (AI) 8.830.000,00 9.241.000,00 10.190.000,00
3. Active totale (AT) 9.527.000,00 11.212.000,00 12.375.000,00
4. Datorii termen scurt (DTS) 526.000,00 825.000,00 1.350.000,00
5. Datorii termen lung (DTL) 2.083.000,00 2.995.000,00 3.650.000,00
6. Datorii totale (DT) 2.609.000,00 3.820.000,00 5.000.000,00
7. Capital propriu (Cpr) 6.209.000,00 7.220.000,00 8.500.000,00
8. Capital angajat (Can = C pr+DTL ) 8.292.000,00 10.215.000,00 12.150.000,00
9. Profit activitate (P) 820.635,00 1.012.907,00 2.737.736,00
10. Profit brut din vânzări (Pv) 715.275,00 984.320,00 1.918.246,00

24
Nr.
crt. Factori Anul
2017 2018 2019
11. Cheltuieli cu dobânzile (Chd) 603.721,00 956.280,00 1.500.000,00
12. Sold mediu clienți (Scl) 8.926.338,00 11.740.298,00 14.564.598,00
13. Cifra de afaceri (CA) 10.216.000,00 13.922.000,00 15.380.000,00

Pe baza datelor din tabelul 1 se calculeaza evoluția principali lor indicatori economico-
financiari ai societății pent ru perioada 2017- 2019 în tabelul 2 .
Tabelul 2
EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO–FINANCIARI
INDICATORI U.M. 2017 2018 2019
1. Capital social lei 130.000,00 130.000,00 130.000,00
2. Evoluția volumului de activitate:
– venituri totale
– valoarea totală a producției din ex-
ploatare lei
4.787.917,00
4.581.679,00
11.279.519,00
10.168.422,00
14.765.784,00
13.694.175,00
3. Evoluția pe piața externă:
– valoarea producției de export lei 4.294.833,00 8.691.023,00 10.731.331,00
4. Cheltuieli totale, din care:
– cheltuieli de exploatare lei
4.702.154,00
4.123.255,0011.025.284,00
9.155.515,00 12.704.614,00
10.956.439,00
5. Rata profitului:
– activitate totală
– activitate din exploatare
%
1,81
11,11
2,30
11,06 6,22
24,98
6. Cheltuieli totale la o mie lei venituri
totale
Cheltuieli din exploatare la o mie de
lei venituri d in exploatare –

– 982

899977

900 860
800
7. Lichiditatea curentă – 1,31 1,44 1,62
8. Gradul de îndatorare – 0,42 0,53 0,59
9. Acoperirea dobânzilor Nr. de ori 1,36 1,06 1,83
10. Viteza de rotație a debitelor clienți Nr. zile 318,92 307,80 345,65
11. Viteza de rotație a activelor imobili-
zate – 1,20 1,51 1,51
12. Viteza de rotație a activelor totale – 1,07 1,24 1,07
13. Rentabilitatea capitalului angajat – 0,098 0,099 0,220
14. Marja brută din vânzări % 7,00 7,07 12,47

Analizând datele din tabelul 2 se observă că volumul de activit ate al societății a înre-
gistrat creșteri semnificative de la un an la altul (fig. 2). C a urmare a politicii de marketing
desfășurată de compartimentul de specialitate al societății, s- a reușit extinder ea pieții de des-
facere la extern, valoarea producției la export crescând de la 4.294.833 lei în anul 2017 la
10.731.331 lei în anul 2019. De asemenea, se observă că profitu l obținut din activitatea de
exploatare este satisfăcător, societatea înregistrând în perioa da anilor 2017-2019 o rată medie
pe cei trei ani de 15,72% (fig. 3).

25

Fig. 2. Evoluția producției la export în perioada 2017-2019

Fig. 3. Rata profitului din exploatare în perioada 2017-2019

Din datele înregistrate în tabel ul 2 se observă că indicatorul de lichiditate curent ă a în-
registrat o creștere în anul 2019 (1,62) față de anii 2018 (1,4 4) și 2017 (1,31), acest lucru da-
torându-se ritmului de creștere mai rapid al valorii activelor circulante față de cel al datoriilor
pe termen scurt (fig. 4). Acest indicator se calculează cu ajut orul următoarei relații28:
L= , DTSAC
(1)

Fig. 4. Evoluția lichidității curente în perioada 2017-2019

28 VASILESCU I., ROMANU I. , Eficiența economică a investițiilor și a capitalului fix, Edi tura Didactică și Pedago-
gică, București , 2002, p. 144.
020000004000000600000080000001000000012000000
4.294.8338.691.02310.731.331
Producția la export
0510152025
11,11% 11,06%24,98%Rata profitului din
exploatare
00,511,52
1,311,441,62Lichiditatea curentă2017  2018 2019
2017  2018 2019
2017  2018 2019

26
Valoarea supraunitară a indicato rului indică faptul că, cel puț in pe termen scurt, uni-
tatea are capacitatea de a-și pl ăti datoriile exigibile imediat . De asemenea, valoarea suprau-
nitară reflectă faptul că întrep rinderea se află în echilibru f inanciar iar activele circulante pot
fi finanțate în mare măsură pe seama resurselor stabile.
Pentru a analiza o întreprindere este necesar să se calculeze ș i indicatorii de risc ai a-
cesteia, cum ar fi:
♦ indicatorul gradului de îndatorare29:
Gî = 100, x CDT
pr (2)
Gradul de îndatorare reflectă autonomia financiară a întreprin derii. Din tabelul 2 și figu-
ra 5 se observă că valorile pe cei trei ani (2017 – 0,42; 2018 – 0,53; 2019 – 0,59), chiar dacă
au cunoscut o oarecare creștere, sunt subunitare, ceea ce indic ă faptul că unitatea nu are da-
torii financiare semnificative, fiind capabilă să-și asigure o finanțare îndel ungată (pe o peri-
oadă mai mare de un an) din capit alurile proprii, nefiind nevoi tă să recurgă la alte contractări
de credite.

Fig. 5. Evoluția gradului de îndatorare în perioada 2017-2019
♦ indicatorul privind acoperirea dobânzilor30:
A dob = , CP
hd (3)
Acest indicator determină de câte ori societatea poate achita cheltuielile cu dobânzile.
Se observă că în anul 2018 (1,06) acesta a scăzut față de anul 2017 (1,36) datorită creșterii
cheltuielilor cu dobânzile mai mult decât valoarea profitului î nregistrat, situația fiind una ris-
cantă pentru întreprindere. În a nul 2019 valoarea indicatorului a crescut (1,83) d ar situația este
în continuare riscantă deoarece unitatea are posibilitatea achi tării cheltuielilor sale cu dobân-
zile doar o dată din profitul înregistrat. Pentru ca această st are să fie depășită trebuie ca valoa-
rea indicatorului să fie cât mai mare (fig. 6).

29 PETRESCU SILVIA, MIRONIUC MARILENA , Analiza economico-financiară. Teorie și aplicații, Editura Ti parul,
Iași, 2014, p. 258.
30 MIRONIUC MARILENA , Gestiunea financiar-contabilă. Concepte. Practici. Politici, ediția a II-a (revăzută și actuali-
zată), Editura Sedcom Libr is, Iași, 2016, p. 104.
00,10,20,30,40,50,6
0,420,530,59Gradul de îndatorare
2019 2017  2018

27

Fig. 6. Evoluția indicatorului de acoperire a dobânzilor în per ioada 2017-2019
În ceea ce privește activitatea întreprinderii, pentru a obține informații concludente re-
feritoare la aceasta, se pot calcu la indicatori de activitate s au de gestiune. În acest scop, pentru
societatea luată în studiu, s-a calculat viteza de rotație a debitel or-clienți, viteza de rotație a ac-
tivelor imobilizate, precum și cea a activelor totale. ♦ Viteza de rota ție a debitelor-clien ți se obține cu ajutorul următoarei relații
31:
V rcl = 365, x CAScl (4)
Prin această relație se reflectă capacitatea întreprinderii în colectarea creanțelor sale,
exprimată în zile. Din tabelul 2 rezultă că în toți cei trei an i creditele acordate de către unitate
se încasează într-o perioadă mai mică de un an (318,92; 307,80; 345,65), situație favorabilă
pentru întreprindere. În anul 2019 numărul de zile aferente înc asării creditelor crește, acest lu-
cru însemnând faptul că există unele probleme legate de creditu l acordat, reflectate în creanțe
mai greu de încasat sau clienți rău platnici (fig. 7).

Fig. 7. Evoluția vitezei de rotație a debitelor-clienți în peri oada 2017-2019
♦ Viteza de rota ție a activelor imobilizate evaluează eficacitatea managementului acti-
velor imobilizate prin examinar ea valorii cifrei de afaceri gen erată de o anumită cantitate de
active imobilizate și se calculează cu ajutorul formulei32:

31 VASILESCU I., ROMANU I. , Op. cit., p. 177.
32 IȘFĂNESCU A., ROBU V., HRISTEA A., VASILESCU C., Op. cit., p. 209.
00,511,52
1,36
1,061,83Acoperirea dobînzilor
280290300310320330340350
318,92
307,80345,65Viteza de rotație a 
debitelor‐clienți2017  2018 2019
2017  2018 2019

28
V rAI = , AICA (5)
Având în vedere datele din tabelele 1 și 2, precum și formula 5, evoluția cifrei de afa-
ceri, evoluția activelor imobilizate și evoluția vitezei de rot ație a acestora în perioada 2017-
2019 sunt prezentate în figurile 8-10.

Fig. 8. Evoluția cifrei de af aceri în perioada 2017-2019

Fig. 9. Evoluția activelor im obilizate în perioada 2017-2019

Fig. 10. Evoluția vitezei de rotație a activelor imobilizate în perioada 2017-2019
0,002.000.000,004.000.000,006.000.000,008.000.000,0010.000.000,0012.000.000,0014.000.000,0016.000.000,00
2017 2018 201910.216.000,0013.922.000,0015.380.000,00
Cifra de afaceri
8.000.000,008.500.000,009.000.000,009.500.000,0010.000.000,0010.500.000,00
2017 2018 20198.830.000,009.241.000,0010.190.000,00
Active imobilizate
0,000,200,400,600,801,001,201,401,60
2017 2018 20191,201,51 1,51Viteza de rotație a 
activelor imobilizate

29
♦ Viteza de rota ție a activelor totale este un indicator ce reflectă, ca și indicatorul sus-
menționat, eficacitatea cu care sunt utilizate activele, calcul ându-se pe baza unor informații
referitoare la ansamblul utilizărilor. Acest indicator se calcu lează astfel:
V rAT = , ATCA (6)
Considerând datele din tabelele 1 și 2, precum și formula 6, e voluția activelor totale și
a vitezei de rotație a acestora în perioada 2017-2019 este surp rinsă cu ajutorul figurilor 11 și 12.

Fig. 11. Evoluția activelor totale în perioada 2017-2019

Fig. 12. Evoluția vitezei de rota ție a activelor totale în peri oada 2017-2019
În conformitate cu cele prezentate reiese că în perioada 2017-2 019 cei doi indicatori
anterior calculați au o valoarea supraunitară, acest lucru evid ențiind faptul că atât activele
imobilizate, cât și cele totale sunt utilizate eficient, contri buind semnificativ la obținerea de
plusvalori pentru întreprindere. O analiză completă a activități i întreprinderii impune și o ap reciere a profitabilității,
prin calculul indicatorilor de profitabilitate. Aceștia sunt ur mătorii:
0,002.000.000,004.000.000,006.000.000,008.000.000,0010.000.000,0012.000.000,0014.000.000,00
2017 2018 20199.527.000,0011.212.000,0012.375.000,00
Active totale
0,951,001,051,101,151,201,25
2017 2018 20191,071,24
1,07Viteza de rotație a 
activelor totale

30
♦ indicatorul privind rentabi litatea capita lului angajat , calculat după relația:
R Can = , CP
an (7)
După cum se observă din calculele făcute în tabelul 2, chiar d acă în anul 2019 se ob-
servă o ușoară creștere a acestui indicator (0,22), aceasta este nesemnificativă, fiind o valoare
foarte redusă (fig. 13). Acest lucru indică faptul că investiți ile făcute de către acționari au o pro-
fitabilitate scăzută pentru un itate, impunându-se măsuri imedia te de redresare a situației.

Fig. 13. Evoluția rentabilității capitalului angajat în perioad a 2017-2019
♦ indicatorul privind marja brut ă din vânzări, obținut ca ajutorul expresiei:
MB = x100,CAPv (8)
Valoarea acestui indicator a crescut din 2017 (7,00%) până în anul 2019 (12,47%), înre-
gistrându-se o valoare aproape d e două ori mai mare (fig. 14). Acest lucru evidențiază faptul
că unitatea a realizat în cursul ultimilor doi ani costuri de p roducție mai mici, urmărind ob-
ținerea unei relații optime între costurile de producție și pre țurile de vânzare. Aceste costuri s-
au redus în mare parte și datorită investițiilor realizate de c ătre întreprindere, mai ales în ceea
ce privește activele corporale și eficienței și eficacității ut ilizării acestora. Investițiile au avut
drept rezultat, într-o oarecare măsură, și creșterea calității produselor, reflectată în creșterea ni-
velului vânzărilor.

Fig. 14. Evoluția marjei brute din vânzări în perioada 2017-201 9
00,050,10,150,20,25
0,098 0,0990,220Rentabilitatea capitalului
angajat
02468101214
7,00% 7,07%12,47%Marja brută din vânzări2017  2018 2019
2017  2018 2019

31

CAPITOLUL 3

CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE CORPORALE
ȘI ANALIZA STRUCTURII ȘI STĂRII ACESTORA

3.1. Contabilitate a terenurilor
Terenurile sunt imobilizări corporale care cuprind terenurile p ropriu-zise și amena-
jările de terenuri. Evaluarea te renurilor se face folosind acel eași metode ca și în cazul mijloa-
celor fixe doar că apar anumite particularități determinate de criteriile care trebuie avute în
vedere, și anume: clasa de fert ilitate, amplasamentul, destinaț ia, suprafața etc.
Deși sunt considerate active fixe corporale, terenurile nu sun t supuse amortizării. În
schimb, investițiile efectuate p entru racordarea terenurilor la sisteme de alimentare cu energie
și apă, împrejmuirile, lucrările de acces, de amenajare a lacur ilor, bălților, iazurilor și alte lu-
crări similare se amortizează.
Contabilitatea sinteti că a terenurilor și amenajărilor de teren uri se ține cu ajutorul con-
tului sintetic de gradul I 211 „Terenuri și amenajări de terenuri“ . Acesta este un cont cu
funcțiune contabilă de activ care se dezvoltă în două conturi s intetice de grad II, pe două
categorii, și anume: contul 2111 „Terenuri” și contul 2112 „Amenajări de terenuri” .
Deseori, în debitul contului 2111 „Terenuri” apar și diferite cheltuieli. Acestea sunt
de natura comisioanelor agențilo r imobiliari, a onorariilor jur iștilor sau a impozitelor acumu-
late plătite de cumpărător. De asemenea, tot în debitul contulu i intră și costul pregătirii tere-
nului pentru construcții (drena jul, dărâmarea construcțiilor ve chi, curățirea și nivelarea) sau
valoarea estimată a lucrărilor de amenajare, precum străzile și sistemele de canalizare. Acest
cost se înregistrează de obicei în debitul contului deoarece au un caracter relativ permanent.
Intrarea terenurilor în patrimoniul unei unită ți se poate face prin:
a) aportul în natură al a cționarilor/asociaților la capitalul social al unității, la va-
loarea estimată de specialiști.
Pentru o mai bună înțelegere a as pectelor menționate considerăm următorul exemplu:
în luna martie 2003 la S.C. „KLASSEM” S.R.L. s-a înregistrat în contabilitate, prin actul
constitutiv întocmit pe data de 15 martie, raportul de evaluare și procesul verbal de recepție
nr. 1 de la aceeași dată, aportul în natură al unui asociat con stând în suprafața de 1 ha teren si-
tuat în apropierea incintei unității, evaluat de specialiștii d e la Oficiul cadastral Neamț la suma
de 25.000 lei. Această suprafață de teren va fi folosită de căt re societate pentru construirea u-
nei hale de producție și amenaja rea unui depozit pentru uscare naturală de cherestea rășinoase.
Înregistrările contabile privi nd aportul terenului de către aso ciatul unității sunt prezentate în
Registrul-jurnal nr. 1.

32
REGISTRUL-JURNAL NR. 1
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 15.03.2003 Act
constitutiv
15.03.2003 Subscrierea aportului la
capitalul social 456 1011 25.000 25.000
2. 15.03.2003 Raport de
evaluare
Proces ver-
bal de recep-
ție
1/15.03.03 Aportul în natură al a-
sociatului la capitalul
social 2111 456 25.000 25.000
3. 15.03.2003 Notă
contabilă
1/15.03.03 Transformarea capitalu-
lui subscris nevărsat în
capital subscris vărsa t1011 1012 25.000 25.000

b) achiziționarea de terenuri de la terțe persoane se poate realiza prin contracte de
vânzare-cumpărare de la persoane fizice autentificate prin nota riate și prin facturi de la per-
soane juridice.
La S.C. „KLASSEM” S.R.L. se achiziționează pe baza facturii, î nsoțită de documenta-
ția cadastrală și extrasul de carte funciară, un teren în valoa re de 43.893,84 lei, TVA inclus.
Acest teren se amenajează în reg ie proprie pentru realizarea un ui bazin de apă de unde aceasta
se pompează în fabrică, fiind necesară procesului tehnologic sa u ca agent de răcire. Această
lucrare se finalizează și se recepționează la un cost efectiv d e 14.500 lei. Lucrarea a început în
luna aprilie 2017, când s-au efectuat cheltuieli aferente acest eia de 6.000 lei și s-a finalizat în
luna mai a aceluiași an, fiind amortizabilă linear într-o perio adă de 3 ani. Amortizarea lunară
aferentă amenajării de teren este de 402,77 lei. Evidențierea î n contabilitate a acestor opera-
țiuni se realizează cu ajutoru l Registrului-jurnal nr. 2.
REGISTRUL-JURNAL NR. 2
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 1.04.2017 Factura nr.
167256 din
01.04.17 Achiziționarea terenu-
lui de la terți în sumă de 43.893,84 lei, TVA
inclus %
2111 4426 404
36.885,58
7.008,26
43.893,84
2. 2.04.2017 Ordin plată
127/02.04.17 Se înregistrează plata
furnizorului 404 5121 43.893,84 43.893,84
3. 30.04.2017 Proces ver-
bal recepție
27/28.04.17 Se recepționează lucra-
rea terminată parțial, în
sumă de 6.000 lei 231 722 6.000,00 6.000,00
4. 30.04.2017 Notă
contabilă
4/28.04.17 Se închide contul de ve-
nituri 722 121 6.000,00 6.000,00
5. 25.05.2017 Proces ver-
bal recepție
28/25.05.17 Se recepționează termi-
narea lucrării în valoare
de 14.500 lei 2112 %
231
722 14.500,00
6.000,00
8.500,00
6. 31.05.2017 Notă
contabilă
5/31.05.17 Se înregistrează închi-
derea contului de veni-turi 722 121 8.500,00 8.500,00
7. 25.06.2017 Notă
contabilă
6/25.06.17 Se înregistrează amor-
tizarea lunară aferentă amenajării de teren 6811 2811 402,77 402,77

33
REGISTRUL-JURNAL NR. 2
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
8. 30.06.2017 Notă
contabilă
7/30.06.17 Se înregistrează închi-
derea contului de chel-
tuieli 121 6811 402,77 402,77

c ) primirea cu titlu gratuit . Donația este un contract gratuit sau de binefacere prin
care o persoană fizică sau juridică, numită donator, transmite proprietatea unui bun ori a unei
sume de bani donatarului, fără să primească ceva în schimb. Ofe rta de a dona poate fi înscrisă
într-un proces verbal încheiat în acest scop. Prin donație, pat rimoniul donatorului se micșo-
rează, iar cel al donatarului se mărește prin înregistrarea bun ului care intră în patrimoniu. Do-
națiile se contabilizează ca subve nții, iar contul care ține ev idența este 475 „Dona ții pentru
investiții”.
În luna ianuarie 2018, societatea primește sub formă de donație o suprafață de 3.200
m2 de teren evaluat, conform Contractului de dona ție nr. 96/30.01.2018, la valoarea de 62.478
lei. Operațiunile aferente aspect ului anterior menționat sunt r edate în Registrul-jurnal nr. 3.
REGISTRUL-JURNAL NR. 3
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 30.01.2018
Contract do-
nație nr.
96/30.01.18 Se înregistrează recep-
ția terenului primit ca
donație. 2111 4753 62.478 62.478

d) concesionare . Concesionarea este o modalitate de obținere a unor bunuri economi-
ce prin care persoana fizică sau juridică – concesionarul – dob ândește dreptul de a exploata
anumite servicii sau bunuri ale statului, pe timp îndelungat, c ontra unui preț numit redevență.
Pentru evidența acestui drept în c ontabilitatea concesionarului se folosește contul cu funcțiune
contabilă de activ 205 „Concesiuni, brevete, licen țe, mărcii comerciale, drepturi și active si-
milare” . Redevența este o datorie a con cesionarului față de proprietar ul mijloacelor concesi-
onate rezultată din conținutul cai etului de sarcini și al contr actului de concesiune.
În contractul de concesiune tre buie să se prevadă clauza amort izării integrale a acti-
vului concesionat. Proprietarul (concendentul) rămâne proprieta r, dar transmite concesionaru-
lui posesia, folosința și exploatarea bunului respectiv contra redevenței, dar acest bun rămâne
în evidența proprietarului la un alt analitic deoarece el este dat în exploatare altor unități.
După expirarea termenului din c ontractul de concesionare, cont ul 2805 „Amortizarea
concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale, dre pturilor și activelor similare” se
va debita cu suma reprezentând valoarea concesiunii, care se scoate din activ fiind amortizată
complet.
În vederea concesionării unei suprafețe de teren pentru amenaj area unui depozit de
materii prime (buștean și cherestea de rășinoase) se participă la licitația organizată de Con-
siliul Local Piatra Neamț și se câștigă această licitație. Oper ațiunile privind înregistrarea con-
cesionării suprafeței de 1.100 m2 de teren, conform contractului de concesionare și a proce-

34
sului verbal de predare-primire nr. 7 din 05.01.2015, precum și rambursarea primei rate de 900
lei și a dobânzii af erente (69,29 lei) sunt e vidențiate în cont abilitatea societății conform Regis-
trului-jurnal nr. 4.
REGISTRUL-JURNAL NR. 4
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 05.01.2015 Contract de
concesionare
teren
Proces ver-
bal de pre-
dare primire
nr. 7 din
05.01.2015 Se înregistrează conce-
sionarea terenului 205 167 9.000,00 9.000,00
2. 29.01.2015 Contract de
concesiune
29.01.2015 Se înregistrează dobân-
da de plată aferentă ra-
tei anuale 666 1687 69,29 69,29
3. 31.01.2015 Ordin de
plată
18/31.01.15 Se înregistrează plata
ratei anuale și a dobân-
zii aferente acesteia %
167
1687 5121
900,00
69,29 969,29

4. 31.01.2015 Notă
contabilă
27/31.01.15 Se înregistrează amor-
tizarea anuală a conce-
siunii 6811 2805 900,00 900,00
5. 31.01.2015 Notă
contabilă
28/31.01.15 Se închid conturile de
cheltuieli. 121

%
666
6811 969,29

69,29
900,00

Contul 2111 „Terenuri” poate prezenta, de asemenea, în debitul său valoarea în plus
constatată cu ocazia reevaluării. Pentru a exemplifica acest as pect, presupunem că în anul
2016 societatea a cumpărat un te ren la prețul de 100.000 lei, T VA 20%. În anul 2018, acesta a
fost reevaluat, fiind estimat la valoarea de 130.000 lei. La sf ârșitul anului 2019 s-a constat că
valoarea reală a terenului este de 90.000 lei, acesta suferind o depreciere reversibilă în valoare
de 40.000 lei, pentru care se cons tituie o ajustare pentru depr eciere. Aceste aspecte sunt pre-
zentate cu ajutorul regi strului-jurnal nr. 5.
REGISTRUL-JURNAL NR. 5
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 10.03.2016 Factura nr.
132784 din
10.03.16 Achiziționarea terenu-
lui de la terți în sumă
de 100.000 lei %
2111
4426 404
100.000
20.000 120.000
2. 11.03.2016 Ordin plată
142/11.03.16 Se înregistrează plata
furnizorului 404 5121 120.000 120.000
3. 31.12.2018 Notă
contabilă nr.
17/31.12.18 Înregistrarea diferenței
favorabile constatată la
reevaluare 2111 105 30.000 30.000
4. 31.12.2019 Notă
contabilă nr.
13/31.12.19 Crearea ajustării pentru
depreciere pentru dife-rența negativă constata-
tă (10.000 lei) %
105
6813 2911
30.000 10.000 40.000
5. 31.12.2019 Notă
contabilă nr.
14/31.12.19 Închiderea contului de
cheltuieli 121 6813 10.000 10.000

35
Ieșirea terenurilor din patrimoniul unității: la S.C. “KLASSEM” S.R.L., la început ul
anului 2018, o parte din terenul aparținând societății a fost v ândută datorită faptului că nu pre-
zenta interes economic, iar consiliul de administrație a hotărâ t valorificarea acestuia. Această
suprafață de teren, evidențiată î n contabilitatea societății la o valoare de intrare de 32.200 lei,
a fost vândută în baza facturii numărul 152364/23.01.2018, cu p rețul de 54.530 lei, T.V.A.
19%. De asemenea, pe data de 05.03.2018 societatea donează unei grădinițe un teren aflat în
apropierea acesteia, valoarea de intrare a terenului fiind de 1 6.000 lei. În baza documentelor pu-
se la dispoziția compar timentului financiar-contabil, în contab ilitatea societății s -au făcut următoa-
rele înregistrări care vor fi prezentate cu ajutorul Registrulu i-jurnal nr. 6.
REGISTRUL-JURNAL NR. 6
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 23.01.2018 Factura nr.
152364 din
23.01.18 Se înregistrează vân-
zarea terenului la va-
loarea de 54.530 lei și a TVA aferentă 461 %
7583
4427 64.890,70
54.530,00
10.360,70
2. 23.01.2018 Notă
contabilă
8/23.01.18 Se înregistrează scoa-
terea din evidență a te-
renului vândut 6583 2111 32.200,00 32.200,00
3. 26.01.2018 Extr. cont din
26.01.18 Se înregistrează înca-
sarea contravalorii te-
renului vândut 5121 461 64.890,70 64.890,70
4. 31.01.2018 Notă
contabilă
9/31.01.18 Se înregistrează închi-
derea contului de ve-
nituri 7583 121 54.530,00 54.530,00
5. 31.01.2018 Notă
contabilă
10/31.01.18 Se înregistrează închi-
derea contului de chel-
tuieli 121 6583 32.200,00 32.200,00
6. 5.03.2018 Contract de
donație din
05.03.18 Se înregistrează dona-
ția unui teren în valoa-re de 16.000 lei 6582 2111 16.000,00 16.000,00
7. 31.03.2018 Notă
contabilă
11/31.03.18 Se înregistrează închi-
derea contului de chel-
tuieli121 6582 16.000,00 16.000,00

Contul 2112 „Amenajări de terenuri” este, de asemenea, un cont de activ, acesta
dezvoltându-se în analitice, pe tipuri de amenajări. În vederea unei mai bune înțelegeri a
acestor aspecte considerăm următorul exemplu: S.C. „KLASSEM” S. R.L. încheie la data de
14.02.2015 un contract pentru executarea unor lucrări de deseca r e a u n u i t e r e n , î n v e d e r e a
realizării, ulterior, a unei hale. Lucrările de amenajare sunt facturate la suma de 78.000 lei,
TVA de 19%. În urma acestor lucrări are loc recepția finală. In vestiția se amortizează linear
pe o perioadă de 4 ani, după care se scoate din evidență. Acest e operațiuni sunt puse în evi-
dență cu ajutorul Registrului-jurnal nr. 7.
REGISTRUL-JURNAL NR. 7
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 14.02.2015 Factura nr.
151245 din
14.02.15 Se înregistrează valoa-
rea facturii privind in-
vestiția realizată de
78.000 lei, TVA 19%%
231
4426 404
78.000
14.820 92.820

36
REGISTRUL-JURNAL NR. 7
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
2. 14.02.2015 Ordin de
plată din
14.02.15 Se înregistrează achi-
tarea facturii cu ordin de plată 404 5121 92.820 92.820
3. 26.03.2015 Proces verbal
de recepție nr.
8/26.03.15 Se înregistrează recep-
ția lucrărilor de dese-
care a terenului 2112 231 78.000 78.000
4. 30.04.2015 Notă
contabilă
9/30.04.15 Se înregistrează amor-
tizarea lunară a ame-
najărilor de terenuri 6811 2811 1.625 1.625
5. 30.04.2015 Notă
contabilă
10/30.04.15 Se înregistrează închi-
derea contului de chel-
tuieli 121 6811 1.625 1.625
6. 30.04.2019 Notă
contabilă nr.
9/30.04.19 Se înregistrează scoa-
terea din evidență a a-
menajărilor complet a-
mortizate 2811 2112 78.000 78.000

3.2. Contabilitatea intrărilor de mijloace fixe corporale
Reflectarea în contabilitate a mijloacelor fixe de care dispun e un agent economic la un
moment dat, se realizează, confor m Planului de Conturi General, cu ajutorul următoarelor
conturi sintetice: 212 „Construcții”, 213 „Instalații tehnice și mijloace de trans port”, 214
„Mobilier, aparatură birotică, echi pamente de protecție a valori lor umane și materiale și
alte active corporale”, 215 „Investiții imobiliare”, 216 „Active corporale de explorare și
evaluare a resurselor minerale” și 217 „Active biologice productive” . Acestea sunt conturi
cu funcțiune contabilă de activ ș i țin evidența existenței și m ișcării mijloacelor fixe, înregis-
trând în debit valoarea mijloacelor fixe achiziționate, realizate din producț ia proprie, primite
cu titlu gratuit sau ca aport al acționarilor/asociaților la ca pitalul social etc., iar în credit va-
loarea mijloacelor fixe cedate sau scoase din activ pe diverse căi. Soldul debitor al acestor
conturi indică valoarea mijloacelor fixe existente în patrimoni ul unității la un moment dat.
Intrările de mijloace fixe în patrimoniul unui agent economic p ot avea loc pe mai
multe căi, și anume: prin aport al asociaților la capitalul soc ial, prin achiziționare de la terți,
din producție proprie, din plusuri de inventar, din donații pri mite, prin concesionare etc. In-
trarea mijloacelor fixe din producția proprie se face la nivelul costului de producție, în
condițiile producerii acestora de către unitatea patrimonială c are le utilizează, situație întâlnită
în practică și la S.C. „KLASSE M” S.R.L., care dispune de person al și utilaje adecvate în acest
sens.
În cadrul societății se execută o lucrare de investiții în regi e proprie și anume o clădire
industrială (hală). La finele lunii ianuarie 2019, lucrarea est e în curs de execuție, iar cheltu-
ielile efectuate sunt de 117.540 lei. În perioada următoare de gestiune (februarie 2019) se fi-
nalizează lucrarea de investiție r ealizată în regie proprie pen tru care s-a mai cheltuit suma de
80.560 lei. Operațiunile contabile care evidențiază aspectul me nționat sunt redate în Registrul-
jurnal nr. 8.

37
REGISTRUL-JURNAL NR. 8
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 31.01.2019
Proces ver-
bal de recep-
ție 18/2019 Se recepționează imo-
bilizarea corporală în
curs mijlocul fix obți-
nut din producție pro-prie (117.540 lei). 231 722 117.540 117.540

2. 31.01.2019 Notă
contabilă
23/31.01.19 Se închid conturile de
venituri 722 121 117.540 117.540
3. 29.02.2019
Proces ver-
bal de recep-
ție nr.
23/29.02.19 Se recepționează mijlo-
cul fix obținut din pro-
ducție în valoare de
198.100 lei 212

%
231
722
117.540
80.560 198.100

4. 29.02.2019 Notă
contabilă
24/29.02.19 Se închid conturile de
venituri 722 121 198.100 198.100

Societatea a primit la sfârșitul lunii iulie 2019 o subvenție pentru achiziționarea unei
noi clădiri în valoare de 235.000 lei. Achiziția s-a făcut pent ru suma de 235.000 lei, TVA
19%. Clădirea are durata de uti lizare de 20 de ani, timp în car e se amortizează după regimul
linear. Înregistrările aferente acestei operațiuni sunt redate în registrul-jurnal nr. 9.
REGISTRUL-JURNAL NR. 9
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 23.06.2019 Notă
contabilă nr.
8 din 23.0 6.19 Evidențierea subvenției
de primit 445 4751 235.000,00 235.000,00
2. 31.07.2019
Contract de
donație
11/31.07.19 Încasarea subvenției 5121 445 235.000,00 235.000,00
3. 01.08.2019 Factură nr.
17954/1.8.19
Proces ver-
bal de pre-
dare-primire
nr. 8/1.08.19 Achiziția și recepția clă-
dirii %
212
4426 404
235.000,00
44.650,00 279.650,00
4. 01.08.2019 Ordin de
plată nr. 9
din 01.08.19 Achitarea facturii 404 5121 279.650,00 279.650,00
5. 31.08.2019 Notă contabilă
nr. 16 din 31.08.1 9 Înregistrarea amortiză-
rii lunare 6811 2812 979,16 979,16
6. 31.08.2019 Notă con-
tabilă nr. 17
din 31.08.19 Includerea la venituri a
cotei părți lunare din sub-
venția primită4751 7584 979,16 979,16

Contabilitatea mijloacelor fixe lu ate cu chirie de la terți, în baza contractului de în-
chiriere încheiat, se ține cu aj utorul contului î n afara bilanț ului 8031 „Imobilizări corporale lu-
ate cu chirie“. În debitul contului se înregistrează, pe baza contractului de închiriere, valoarea
de intrare a mijloacelor fixe luate cu chirie, iar în credit valoarea acelorași mijloace restituite
în baza proceselor verbale de predare. Soldul contului arată valoarea mijloacelor fixe luate cu
chirie de o unitate patrimonial ă la un moment dat. Contul 8031 „Imobilizări corporale luate cu

38
chirie“ se regăsește numai în contabilitatea analitică, fiind d oar un cont de evidență a mijloa-
celor fixe luate cu chirie de la o altă întreprindere. Acest co nt nu va apărea ni ci în balanța sin-
tetică și nici în bilanțul între prinderii, deoarece face parte din clasa 8 „CONTURI SPECIALE“,
și anume grupa 80 „CONTURI ÎN AFARA BILANȚULUI“ .
În cazul în care se închiriază de către unitate un mijloc fix ce rămâne în proprietatea
unității care îl închiriază, darea cu chirie se va evidenția do ar în contabilitatea analitică.
Evidența cheltuielilor cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile datorate de către
unitatea patrimonială se ține cu ajutorul contului 612 „Cheltuieli cu redeven țele, locațiile de
gestiune și chiriile” . În debitul acestuia se înregistrează datoria față de furnizori în corespo n-
dență cu creditul conturilor 401 „Furnizori” și 408 „Furnizori- facturi nesosite”, după caz. Se
creditează cu cheltuielile de această natu ră constatate la sfârșitul luni i ca fiind aferente pe-
rioadei următoare în corelație c u contul 471 „Cheltuieli înregi strate în avans”, cât și cu între-
gul său sold transferat la contul 121 „Profit și pierdere” în v ederea calculării rezultatului exer-
cițiului financiar. Chiria consta tată că aparține lunii următoa re se preia de la contul 471 „Chel-
tuieli înregistrate în avans” î n debitul contului 612 „Cheltuie li cu redevențele, locațiile de
gestiune și chiriile” în vederea influențării rezultatului peri oadei respective.
Investițiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie se î nregistrează în contabilitatea
unității patrimoniale care le-a efectuat. La expirarea contract ului de închiriere, valoarea inves-
tițiilor efectuate la mijloace fixe luate cu acest titlu se sca de din contabilitatea unității care le-a
efectuat și se înregistrează în contabilitatea unității patrimo niale căreia i-au fost restituite, cu
valoarea lor, majorându-se valoarea de intrare a mijloacelor fi xe respective, potrivit contrac-
telor încheiate.
În cadrul S.C. „KLASSEM“ S.R.L. există o sală de mese pentru a ngajații proprii în-
chiriată de la Consiliul Local P iatra Neamț, evaluată la 60.000 lei. În contabilitatea societății,
aceasta este evidențiat în debitul contului 8031 „Imobilizări c orporale luate cu chirie”. Chiria
s-a stabilit la suma de 2.000 lei/lună. Cu ocazia predării-prim irii sălii s-a constatat, de către am-
bele părți, că aceasta necesită reparații, respectiv tencuială și vopsit. S-a convenit, de comun
acord, ca valoarea reparației ( 5.450 lei, TVA 19%) să fie supor tată de către chiriaș. Operațiu-
nile contabile cu privire la acest contract de închiriere sunt prezentate în Registr ul-jurnal nr. 10.
REGISTRUL-JURNAL NR. 10
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 10.10.2019 Contract de
închiriere nr.
14/10.10.19 Se înregistrează recep-
ția sălii închiriate în a-nul 2019 conform pro-cesului verbal predare-
primire8031 60.000,00
2. 31.10.2019 Factura nr.
148357 din
31.10.2019 Se înregistrează chiria
(fără T.V.A. deoarece predatorul este institu-ție publică și nu factu-rează cu TVA)612 401 2.000,00 2.000,00
3. 31.10.2019 Notă con-
tabilă nr.
25/31.10.19 Se închid conturile de
cheltuiei 121 612 2.000,00 2.000,00

39
REGISTRUL-JURNAL NR. 10
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
4. 31.10.2019 Chitanța nr.
152073 din
31.10.2019 Se înregistrează plata
chiriei lunare. 401 5311 2.000,00 2.000,00
5. 15.11.2019 Factura nr.
142039 din
15.11.2019 Se înregistrează repara-
ția efectuată de terți %
611
4426 401

5.450,00
1.035,50 6.485,50

6. 20.11.2019 Ordin plată
nr. 658 din
20.11.2019 Se decontează factura
nr. 1420396 din 15 no-
iembrie 2019 401 5121 6.485,50
6.485,50

7. 31.11.2019 Notă con-
tabilă nr.
26/31.11.19 Se închid conturile de
cheltuieli 121 611 5.450,00 5.450,00

În anul 2019 se hotărăște d e către conducerea societății modernizarea prin forțe pro-
prii a sediului acesteia. În acest scop, unitatea patrimonială efectuează următoarele cheltuieli:
materiale diverse și materiale de natura obiectelor de inventar achiziționate de la terți în sumă
de 137.357,50 lei și, respectiv, 25.850,30 lei, TVA 19%, precu m și salarii cuvenite angajați-
lor în valoare de 33.178,20 lei. Durata normală de utilizare a cădirii este de 20 de ani, iar du-
rata rămasă de 5 ani. Amortizarea investiției se face pe durata rămasă. Operațiunile sunt evi-
dențiate în Registrul-jurnal nr. 11.
REGISTRUL-JURNAL NR. 11
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 03.08.2019 Factura nr.
144358 din
03.08.2019 Se înregistrează cum-
părarea materialelor %
3028
4426 401
137.357,50
26.097,93 163.455,43
2. 03.08.2019 Factura nr.
145359 din
03.08.2019 Se înregistrează cum-
părarea materialelor de
natura obiectelor de in-
ventar %
303
4426 401
25.850,30
4.911,56 30.761,86
3. 03.08.2019 Ordin de
plată nr.
2/03.08.19 Se înregistrează plata
furnizorului pentru ma-
terialele diverse 401 5121 163.455,43 163.455,43
4. 03.08.2019 Ordin de
plată nr.
3/03.08.19 Se înregistrează plata
furnizorului materiale-
lor de natura obiectelor
de inventar 401 5121 30.761,86 30.761,86
5. 04.08.2019 Bon de
consum
5/04.08.19 Darea în consum a ma-
terialelor diverse 6028 3028 137.357,50 137.357,50
6. 04.08.2019 Bon de
consum
6/04.08.19 Darea în consum a ma-
terialelor de natura o-
biectelor de inventar 603 303 25.850,30 25.850,30
7. 15.08.2019 Statul de
plată pe
august 2019 Evidențierea obligației
de plată a salariilor 641 421 33.178,20 33.178,20
8. 31.08.2019 Notă
contabilă
8/31.08.19 Se înregistrează închi-
derea conturilor de chel-
tuieli 121 %
6028
603 641 196.385,70
137.357,50
25.850,30 33.178,20

40
REGISTRUL-JURNAL NR. 11
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
9. 31.08.2019 Notă
contabilă
9/31.08.19 Recepția modernizări-
lor efectuate asupra clă-
dirii212 722 196.385,70 196.385,70
10. 31.08.2019 Notă
contabilă
10/31.08.19 Se înregistrează amo r-
tizarea lunară 6811 2812 3.273,10 3.273,10
11. 31.08.2019 Notă
contabilă
11/31.08.19 Se înregistrează închi-
derea contului de veni-
turi722 121 196.385,70 196.385,70
12. 31.08.2019 Notă
contabilă
12/31.08.19 Se înregistrează închi-
derea contului de chel-
tuieli121 6811 3.273,10 3.273,10

Aportul acționarilor/asocia ților la capitalul social al unei societăți apare la cons-
tituirea acesteia sau în situația în care capitalul trebuie maj orat, ultima operațiune putând duce
și la apariția unui nou acționar/ asociat. Se consideră că aport ul se face în natură, prin inclu-
derea în patrimoniul unității a unui mijloc fix. Astfel, în cad rul societății, la data de 10.01.2003,
se înregistrează aportul adus la capitalul social de către un a sociat, care constă într-un uscător
pentru cherestea de capacitate 60 m3/ ciclu de uscare, în valoare de 55.700 lei. Persoana care
și-a adus aportul la capital este un vechi acționar și se va în scrie în Borderoul p ărților sociale
subscrise . În contabilitatea societății se fac următoarele înregistrări contabile, conform Regis-
trului-jurnal nr. 12.
REGISTRUL-JURNAL NR. 12
Nr.
crt. Data
Înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 10.01.2003 Act consti-
tutiv
Act adițional
Notă con-
tabilă nr.
12/10.01.03 Subscrierea la capitalul
social a unui utilaj în
valoare de 55.700 lei 456 1011 55.700 55.700
2. 10.01.2003 Proces ve r-
bal de pre-
dare-primire
8/10.01.03 Aportul în natură al a-
sociatului la capitalul
social 2131 456 55.700 55.700
3. 10.01.2003 Notă con-
tabilă nr.
13/10.01.03 Transformarea capitalu-
lui subscris nevărsat în
capital subscris vărsa t1011 1012 55.700 55.700

În luna februarie 2020 se recepționează în gestiunea S.C. „KLA SSEM” S.R.L. o bibli-
otecă din lemn realizată în regie proprie în valoare de 14.710 lei, înregistrarea în contabilitate
a acestui aspect făcându-se în conf ormitate cu Registrul-jurnal nr. 13.
REGISTRUL-JURNAL NR. 13
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 29.02.2020 Proces ve r-
bal de recep-
ție nr.
48/29.02.20 Se recepționează mijlo-
cul fix obținut din pro-
ducție proprie în valoa-
re de 14.710 lei 214 722 14.710 14.710

41
REGISTRUL-JURNAL NR. 13
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
2. 29.02.2020 Notă con-
tabilă nr.
53/29.02.20 Se închid conturile de
venituri 722 121 14.710 14.710

Achiziționarea de mijloace fixe din țară se face pe baza facturii emise de furnizorul
de imobilizări și avizului de însoțire a mijlocului fix, confor m contractului de vânzare-cumpă-
rare. Societate contractează contractează în luna aprilie 2020 achiziționarea unor echipamente
de protecție în valoare de 30.000 lei, inclusiv T.V.A. Înregist rările în contabilitate se fac con-
form Registrului-jurnal nr. 14.

REGISTRUL-JURNAL NR. 14
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 09.04.2020 Factura nr.
3378763 din
09.04.2020 Înregistrarea și recepția
bunurilor în baza factu-rii și avizului de însoți-re a mijlocului fix în
sumă de 41.778,28 lei,
inclusiv TVA %
214
4426 404
25.210,08
4.789,92 30.000,00
2. 10.04.2020 Ordin plată
din 10.04.20
din contul
curent Se efectuează plata că-
tre furnizor cu ordine de plată, astfel: din cre-ditul pe termen lung an-
gajat de societate suma
de 11.778,28 lei și din contul curent 30.000 lei 404
5121 30.000,00
30.000,00

Plusul de inventar apare numai în anumite situații, după inventarierea patrimoniul ui,
acesta fiind valoric înregistrat. În urma inventarului la 31.12 .2019 s-a constatat un plus de in-
ventar în valoare de 1.125 lei, car e s-a înregistrat în contabi litate în felul următor:
REGISTRUL-JURNAL NR. 15
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 31.12.2019
Inventar la
31.12.2019 Se constată în urma in-
ventarului un plus în va-
loare de 1.125 lei 214 4754 1.125 1.125

3.3. Contabilitatea ieșirilor de mijloacelor fixe corporale
Mijloacele fixe existente la un moment dat în patrimoniul unită ții pot fi scoase din
evidență pe următoarele căi: prin casare, prin vânzare, prin re tragerea aportului în natură de
către acționari/asociați, prin aportul în natură al societății la capitalul social al altei unități,
prin donații acordate terților sau prin prin închiriere. ♦ Comisia de casare întocmește procesul verbal de scoatere din funcțiune în care se
precizează motivul pentru care se face casarea , valoarea contabilă a mijlocului fix, amorti-

42
zarea înregistrată și valoarea rămasă. Dezmembrarea mijlocului fix și recepția pieselor de
schimb și a materialelor rezultate din casare se face în prezen ța comisiei de casare. Acestea
vor fi predate la magazia de materiale întocmindu-se Proces verbal pe baza rezultatelor inven-
tarierii . Valorile materiale rezultate din casare se stabilesc de către comisia de casare. Dacă
materialele și piesele de schimb rezultate se dau în consumul i ntern se vor lua în gestiune de
către gestionarul de la magazia care le primește, iar la eliber area lor din magazie se întoc-
mește Bonul de consum.
Societatea scoate din funcțiune, în luna noiembrie 2019, un apa rat de măsurare, control
și reglare în valoare de 2.738,65 lei, amortizat integral, din care nu se mai recuperează nimic.
Operațiunea contabilă privind scoaterea din gestiune a mijlocul ui fix este redată în Registrul-
jurnal nr. 16.
REGISTRUL-JURNAL NR. 16
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 30.11.2019 Proces ve r-
bal de casare Se înregistrează casarea
aparatului de măsurare,
control și re glare 2813 2132 2.738,65 2.738,65

Bunurile provenite din dezmembrarea mijloacelor fixe scoase di n funcțiune se pot va-
lorifica și prin vânzare, pe bază de licitație publică organiza tă potrivit legii. Cu ocazia casării
în luna aprilie 2019 a unui mijloc de transport în valoare de 5 4.378 lei, amortizat integral, re-
zultă piese de schimb în valoare de 5.525 lei, din care 60% se valorifică prin vânzare către di-
verși terți, la un preț de 3 .646,50, TVA 19%. Evidențierea în c ontabilitate a aspectelor mențio-
nate se realizează cu ajutorul înregistrărilor prezentate în Re gistrul-jurnal nr. 17.
REGISTRUL-JURNAL NR. 17
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 28.04.2019 Proces ver-
bal întocmit
de comisia
de dezmem-
brare
4/28.04.19 Se înregistrează piese
de schimb obținute în
valoare de 5.525 lei 3024 7588 5.525,00 5.525,00
2. 30.04.2019 Proces ver-
bal de casare
5/30.04.19 Se evidențiază ieșirea
din gestiune a mijlocu-lui de transport casat 2813 2133 54.378,00 54.378,00
3. 30.04.2019 Notă con-
tabilă nr.
31/30.04.19 Se înregistrează ieșirea
din patrimoniu a piese-
lor de schimb și înca-
drarea lor în categoria
mărfurilor 371 3024 3.315,00 3.315,00
4. 30.04.2019 Notă con-
tabilă nr.
32/30.04.19 Se evidențiază adaosul
de 10% aplicat mărfuri-
lor ce se vor vinde 371 378 331,50 331,50
5. 30.05.2019 Factura nr.
5687425 din
30.05.2019 Se înregistrează vânza-
rea mărfurilor pentru
suma de 3.646,50 lei,
TVA 24% 4111 %
707
4427 4.339,34
3.646,50
692,84

43
REGISTRUL-JURNAL NR. 17
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
6. 30.05.2019 Notă con-
tabilă nr.
33/30.05.19 Se evidențiază valoarea
la preț de înregistrare a
mărfurilor vândute %
607
378 371
3.315,00
331,50 3.646,50
7. 31.05.2019 Notă
contabilă
34/31.05.19 Se închid conturile de
cheltuieli 121 607 3.315,00 3.315,00
8. 31.05.2019 Notă
contabilă
35/31.06.19 Se închid conturile de
venituri. %
707
7588 121
3.646,50
5.525,00 9.171,50
9. 02.06.2019 Extras cont
nr. 1256 din
02.06.2019 Se încasează de la terți
contravaloarea pieselor
de schimb vândute 5121 4111 4.339,34 4.339,34

♦ Ieșirea unui mijloc fix prin vânzarea acestuia către o altă unitate patrimonială se fa-
ce pe baza facturii, iar prețul de vânzare se stabilește cunosc ând următoarele elemente ce de-
finesc valoric mijlocul fix: valoarea de intrare, amortizarea, valoarea neamortizată. Prețul cu
care unitatea poate să vândă acest mijloc fix, poate fi egal cu valoarea neamortizată, mai mare
decât valoarea neamortizată sau mai mic decât valoarea neamorti zată. Valoarea neamortizată
a imobilizărilor corporale vândute generează o cheltuială de ex ploatare pentru vânzător. A-
ceasta se înregistrează în debitul contului 6583 „Cheltuieli privind activele cedate și alte ope-
rații de capital” și în creditul conturilor de imobilizări corporale.
În anul 2018 societatea a vândut un circular de retezat și spi ntecat. Pentru această
operațiune s-a întocmit factura numărul 342752/31.05.2018, în v aloare totală de 15.364,98 lei
(inclusiv TVA); valoarea de intrare a utilajului a fost de 40.7 20,50, iar amortizarea cumulată
până la data cesiunii era de 30.470,40 lei. Rezultă, deci, că v aloarea rămasă de amortizat este
de 10.250,10 lei. Înregistrările privind vânzarea mijlocului fi x sunt redate în Registrul-jurnal
nr. 18.
REGISTRUL-JURNAL NR. 18
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 31.05.2018 Factura nr.
342752 din
31.05.2018 Emiterea facturii către
client 461

%
7583
4427
15.364,98
12.911,75
2.457,19
2. 31.05.2018 Notă con-
tabilă nr.
36/31.05.18 Scoaterea din gestiune
a utilajului cesionat %
2813
6583 2131
30.470,40
10.250,10 40.720,50
3. 31.05.2018 Notă con-
tabilă nr.
37/31.05.18 Închiderea conturilor de
cheltuieli 121 6583 10.250,10 10.250,10
4. 31.05.2018 Notă con-
tabilă nr.
38/ 31.05.18 Închiderea conturilor de
venituri 7583 121 12.911,75 12.911,75
5. 04.06.2018 Notă con-
tabilă nr.
39/04.06.18 Se încasează prin con-
tul curent contravaloa-
rea utilajului vândut 5121 461 15.364,98 15.364,98

44
♦ O altă modalitate de ieșire a mijloacelor fixe din gestiune este datorată situațiilor
extraordinare, adică acelor evenimente care se întâmplă independent de voința angajaților u-
nității (incendii, calamități naturale etc.). Imediat ce calami tatea s-a produs, agentul economic
este obligat să efectueze impor tante activități referitoare la combaterea efectivă a dezastrului
pentru limitarea pagubei și paza bunurilor rămase, în vederea p revenirii degradărilor ulteri-
oare, comunicarea producerii evenimentului asigurat societății de asigurare, constatarea cau-
zelor și împrejurărilor în care s-au produs daunele, stabilirea volumului fizic al pagubelor, e-
valuarea și înregistrarea pi erderilor în contabilitate33.
În urma unui incendiu petrecut pe data de 23.09.2016 s-a înregi strat distrugerea unei
construcții cu valoarea de inventar de 118.570 lei, amortizarea calculată fiind de 113.250,80
lei, conducerea societății dispunând scoaterea acesteia din ges tiune. Pentru reflectarea în con-
tabilitate a acestui eveniment s- au efectuat înregistrările pre zentate în Registr ul-jurnal nr. 19.
REGISTRUL-JURNAL NR. 19
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 23.09.2016 Proces ver-
bal de cons-
tatare nr.
15/23.09.16 Scoaterea mijlocului fix
neamortizat complet din
gestiune %
2812 6587 212
113.250,80 5.319,20 118.570,00
2. 30.09.2016 Notă con-
tabilă nr.
26/30.09.16 Închiderea contului de
cheltuieli 121 6587 5.31 9,20 5.319,20

La inventarul mijloacelor fixe se constată lipsa unui aparat de reglare a mașinii de as-
cuțit cu valoarea de inventar de 8.500 lei și o amortizare calc ulată până în momentul inven-
tarierii de 3.500 lei. Se impută șefului de echipă care avea în primire acest aparat de reglat, la
valoarea actualizată a mijlocului fix de 6.000 lei, TVA 19%. Mi nusurile imputabile, vor fi re-
flectate în contabilitate mai întâi ca un minus normal, urmând ca acestea să se recupereze de
la persoanele vinovate. Operațiunile referitoare la aspectele m enționate sunt redate în Registrul-
jurnal nr. 20.
REGISTRUL-JURNAL NR. 20
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 31.01.2020 Inventariere
mijloace fixe Înregistrarea prețului
imputat șefului de echi-
pă pentru mijlocul fix
constatat li psă4282
%
7581
4427 7.140
6.000
1.140
2. 31.01.2020 Proces ve r-
bal imputație Descărcarea gestiunii
de mijlocul fix consta-
tat lipsă.%
2813
65832131

3.500
5.000 8.500
3. 31.01.2020 Chitanța nr.
432053 din
31.01.2020 Depunere numerar la
casieria societății pen-
tru mijlocul fix impu-
tat.5311 4282 7.140 7.140
4. 31.01.2020 Notă con-
tabilă nr.
41/31.03.20 Închiderea conturilor de
cheltuieli 121 6583 5.000 5.000

33 TOMA C., Op. cit., p. 235.

45
REGISTRUL-JURNAL NR. 20
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
5. 31.01.2020 Notă con-
tabilă nr.
42/31.01.20 Închiderea conturilor de
venituri 7581 121 6.000 6.000

♦ Retragerea aportului în natură de către asociați. În luna septembrie 2017 din ca-
drul societății s-a retras un asociat. În urma stabilirii valor ii părților sociale ce i se cuvin, cele
două părți (societatea și asociat ul retras) au hotărât ca din v aloarea totală a aportului retras în
sumă de 600.000 lei, să fie ridicat un autoturism, evidențiat î n contabilitatea societății la suma
de 100.000 lei și o valoare amor tizată de 40.000 lei; diferența va fi ridicată sub formă de nu-
merar în maxim 5 zile de la data retragerii asociatului. Operaț iunile privind retragerea aportu-
lui de către asociat sunt redat e în Registrul-jurnal nr. 21.
REGISTRUL-JURNAL NR. 21
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 11.09.2017 Notă con-
tabilă nr.
43/11.09.17 Se înregistrează retra-
gerea unui asociat. 1012 456 600.000,00 600.000,00
2. 11.09.2017 Notă con-
tabilă nr.
44/11.09.17 Ridicarea autoturismu-
lui în contul părților so-
ciale cuvenite. %
2813
456 2133
40.000
60.000 100.000,00
3. 30.09.2017 Notă con-
tabilă nr.
67/30.09.17 Se ridică diferența în nu-
merar corespunzătoare
contravalorii părților so-
ciale ale asociatului re-
tras 456 5311 500.000 500.000

♦ Aportul societății la capitalul social al altei unități. În luna octombrie 2018, Adu-
narea generala a asociaților a hotărât ca un mijloc fix deținut de societate, și anume un uscător
pentru lemn, să fie subscris la majorarea capitalului social al unei alte unității patrimoniale. S-a
stabilit că societatea, în urma p articipării la capitalul socia l cu valoarea uscătorului, va deține
15% din acesta, adică va primi titluri în valoare de 102.000 le i. Valoarea mijlocului fix înre-
gistrat în contabilitatea societății este de 130.000 lei și are o amortizare calculată până la acea
dată de 28.000 lei. Operațiunile privind participarea societăți i cu mijlocul fix la majorarea ca-
pitalului social al unei alte societăți s unt surprinse prin int ermediul Registrului-jurnal nr. 22.
REGISTRUL-JURNAL NR. 22
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 21.10.2018 Notă con-
tabilă nr.
46/21.10.18 Participarea la capitalul
social al altei societăți cu
contravaloarea unui utila j%
2813
2652131
28.000 102.000 130.000

♦ Prin donație patrimoniul donatorului se micșorează, iar cel al donatarului se mă-
rește prin înregistrarea bunului care intră în patrimoniu. Conf orm Legii nr. 32/1994, republi-

46
cată privind sponsorizarea sunt c onsiderate cheltuieli de spons orizare, numai acele cheltuieli
de care poate beneficia orice pe rsoană juridică de utilitate pu blică sau persoană juridică non-
profit cu sediul în România, precum și orice persoană fizică ca re are domiciliul în România
sau aparține spiritualității româ nești, în scopul desfășurării unei activități cu caracter direct
umanitar, filantropic, cultural, educativ, religios, artistic, sportiv sau care este destinată pro-
tecției drepturilor omului și ed ucației civice, ori calității m ediului înconjurător.
Societatea donează unei școlii generale din oraș un calculator cu impriman tă în va-
loare de 4.685. lei și o amortizare înregistrată de 1.580 lei, conform Contractului de sponsori-
zare nr. 2 încheiat în data de 11.06.2019. Operațiunile contabi le privind donația calculatorului
și a imprimantei sunt evidențiate în contabilitat e cu ajutorul Registrului-jurnal nr. 23.
REGISTRUL-JURNAL NR. 23
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 11.06.2019 Contract de
sponsorizare
nr. 8 din
11.06.2019 Se înregistrează preda-
rea mijlocului fix spon-
sorizat %
2813
6582 214

1.580,00
3.105,00 4.685,00
2. 30.06.2019 Notă con-
tabilă nr.
47/30.06.19 Închiderea conturilor de
cheltuieli 121 6582
3.105,00 3.105,00

În cazul în care donația se referă la o imobilizare a cărei ach iziție a fost subvenționată,
se procedează la virarea la venituri a părții corespunzătoare d in subvenția pentru investiții
(partea corespunzătoare valorii neamortizate). Deprecierea irev ersibilă a imobilizărilor sub-
venționate integral sau parțial de la buget sau din alte surse nerambursabile se contabilizează
prin debitarea unui cont de chelt uieli de exploatare privind am ortizările și creditarea unui cont
de amortizare. Virarea subvenție i primite pentru investiții la venituri, în limita amortizării în-
registrate, se reflectă în debitul contului 4751 „Subven ții guvernamentale pentru investi ții”
prin creditul contului 7584 „Venituri din subven ții pentru investi ții”. Dacă presupunem că bu-
nurile donate au fost achiziționate ca urmare a primirii unei s ubvenții în valoare de 2.685 lei,
din care corespunzător amortizări i calculate până la data donăr ii imobilizărilor corporale (1.000
lei) s-a virat la venituri suma de 400 lei, aceste aspecte vor fi evidențiate în contabilitate cu
ajutorul Registrul ui-jurnal nr. 24.
REGISTRUL-JURNAL NR. 24
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 17.08.2019 Contract de
sponsorizare
nr. 8 din
17.08.2019 Se înregistrează preda-
rea mijlocului fix spon-
sorizat %
2813
6582 214

1.000,00
1.685,00 2.685,00
2. 17.08.2019 Notă con-
tabilă nr.
48/17.08.19 Se evidențiază virarea
la venituri a valorii ră-
mase din subvenția pri-
mită 4751 7584 2.285,00 2.285,00

47
REGISTRUL-JURNAL NR. 24
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
3. 31.08.2019 Notă con-
tabilă nr.
48/31.08.19 Se înregistrează închi-
derea conturilor de chel-
tuieli 121 6582 1.685,00 1.685,00
4. 31.08.2019 Notă con-
tabilă nr.
49/31.08.19 Se înregistrează închi-
derea conturilor de ve-
nituri 7584 121
2.285,00 2.285,00

♦ Închirierea este modalitatea de dare în fo losință temporară a unui bun unei p e r –
soane fizice sau juridice în schimbul chiriei plătită de aceast a. În cazul mijloacelor fixe închi-
rierea se face pe o perioadă limitată de timp, chiriașul având obligația de a supor ta lucrările de
reparații curente și de a plăti chiria prevăzută în Contractul de închiriere și d e t e r m i n a t ă î n
funcție de valoarea bunului închiriat, amplasarea acestuia pe z one de interes, dotările de care
beneficiază, nivelul ei pe piața internă și externă, importanța activității ce se va desfășura și
alte elemente34. La predarea – primirea bunului închiriat se procedează la con statarea stării de
funcționare a acestuia în prezența părților contractante.
În vederea închirierii unui spațiu cu destinația magazin, se î ncheie Contractul de în-
chiriere nr. 23/01.02.2019 și procesu l-verbal de predare-primir e, între S.C. „KLASSEM”
S.R.L. și o altă societate. Valoarea lunară a chiriei este de 8 50 lei, TVA 19%. Înregistrările
privitoare la reflectarea în c ontabilitate a operațiunii de înc hiriere a spațiului sunt redate în
Registrul-jurnal nr. 25.
REGISTRUL-JURNAL NR. 25
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data ) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 01.02.2019 Contract de
închiriere nr.
23/01.02.19 Se înregistrează chiria
de încasat pentru luna în curs, TVA 24 % 4111 %
706
44271.011,50
850,00 161,50
2. 03.02.2019 Chi tanța nr.
310124 din
03.02.2019 Se înregistrează încasa-
rea în numerar a chiriei 5311 4111 1.011,50 1.011,50
3. 28.02.2019 Notă con-
tabilă nr.
50/30.02.19 Se înregistrează închi-
derea conturilor de ve-nituri ale perioadei 706 121 850 850
4. 30.04.2019 Chi tanța nr.
586124 din
30.04.2019 Se înregistrează încasa-
rea anticipată a chiriei pe următoarele trei luni (mai, iunie
și iulie 2019)5311 %
472
4428 3.034,50
2.550,00
484,50
5. 06.05.2019 Notă con-
tabilă nr.
51/06.05.19 Se înregistrează chiria
aferentă lunii mai 2019
în sumă de 850 lei472 706 850,00 850,00
6. 06.05.2019 Notă con-
tabilă nr.
52/06.05.19 Se înregistrează TVA
aferent chiriei pe luna
mai (161,50 lei)4428 4427 161,50 161,50
7. 31.05.2019 Notă con-
tabilă nr.
53/31.05.19 Se înregistrează închi-
derea conturilor de ve-nituri ale perioadei706 121 850,00 850,00

34 TOMA C., Op. cit., p. 242.

48
3.4. Contabilitatea pierderilor de valoare suferite de activele fixe corporale
Activele fixe corporale sunt supuse unui proces de depreciere prin care își pierd în
timp, treptat, din valoarea de utilitate și din potențialul lor economic. După caracteristicile de
manifestare, se cunosc două cat egorii de deprecieri, și anume:
♦ reversibile , care constau în posibilitatea ca în perioada următoare active le imobiliza-
te să cunoască o scădere a valori i lor de utilitate, dar numai pentru o perioadă de timp după
care să se aprecieze ca valoare; ♦ ireversibile ,
care constau în scăderea continuă în perioadele următoare a valorii de uti-
litate a activelor imobilizate, fără posibilitate de revenire s au de apreciere a acestei valori.

3.4.1. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea activelor fixe corporale
Ajustările pentru depreciere reprezintă provizii (rezerve) care se constituie în exerci-
țiile curente pe seama cheltuie lilor, cu scopul de autoprotecți e, fiind destinate acoperirii riscu-
rilor posibile, obiective și subiective, ce pot să apară în per ioada următoare ca urmare a de-
precierii reversibile a elementelor patrimoniale. Constituirea ajustării pentru depr eciere în
cazul activelor fixe corporale pe ntru acoperirea diferențelor s e face prin debitarea contului
6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprec ierea imobilizărilor” ș i
prin creditarea contului 291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale” . Acest
ultim cont se dezvoltă pe feluri de imobilizări, și anume: 2911 „Ajust ări pentru deprecierea
terenurilor și a amenaj ărilor de terenuri”, 2912 „Ajust ări pentru deprecierea construc țiilor”,
2913 „Ajust ări pentru deprecierea instala țiilor și a mijloacelor de transport”, 2914 „Ajust ări
pentru deprecierea altor imobiliz ări corporale”, 2915 „Ajust ări pentru deprecierea inves-
tițiilor imobiliare”, 2916 „Ajust ări pentru deprecierea activel or corporale de explorare și e-
valuare a resurselor” și 2917 „Ajust ări pentru deprecierea activ elor biologice productive”
Ajustările pentru deprecierea imobilizărilor corporale se constituie la sfârșitul exerci-
țiului financiar în care se constată deprecierea valorii imobil izărilor corporale cu diferența în
minus dintre valoarea netă contabilă și valoarea constatată cu ocazia reevaluării. Imobilizarea
care a suferit deprecierea se evidențiază în bilanțul contabil la valoarea actuală, de utilitate.
Dacă în exercițiul financiar următor („N+1”) valoarea de utilit ate a activului fix rămâne ne-
schimbată, în contabilitate nu se înregistrează nimic. În cazul în care în exercițiul financiar
„N+2” valoarea de utilitate a imobilizării scade se înregistrea ză în contabilitate suplimenta-
rea ajustării pentru dep reciere anterior cons tituite doar cu difer ența de valoare cu care a scăzut
valoarea lui actuală.
Considerând ca în anul următor valoarea de utilitate a activel or fixe crește, dar nu su-
ficient pentru a ajunge la valoarea contabilă, se înregistrează în contabilitate diminuarea ajus-
tării pentru depreciere constituite cu diferența dintre valoare a de utilitate din anul precedent și
valoarea de utilitate din anul curent. Diminuarea ajustării pen tru depreciere se contabilizează
prin debitarea contului 291 „Ajust ări pentru deprecierea imobiliz ărilor corporale” și prin cre-
ditarea contului 7813 „Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor” .
Ajustările constituite pentru deprecierea imobilizărilor se anulează în cazul în care se
constată că valoarea contabilă și valoarea de utilitate sunt eg ale (ca urmare a inventarierii e-

49
fectuate la închiderea exercițiu lui financiar), în bilanțul con tabil de la sfârșitul anului imobi-
lizarea respectivă fiind evidenți ată la valoarea contabilă. Anu larea ajustării pentru depreciere
constituite se face și atunci când aceasta devine fără obiect ca urmare a vânzării activului res-
pectiv. Contabilizarea anulării constă în debitarea contului 291 „Ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor corporale” cu valoarea ajustării constituite și prin creditarea contului 7813 „Ve-
nituri din ajustări pentru depr ecierea imobilizărilor”. Constit uirea ajustărilor pentru deprecie-
rea imobilizărilor corporale determină înregistrarea în contabi litate a unor cheltuieli de explo-
atare. În vederea unei mai bune înțelegeri a acestor aspecte, conside răm următorul exemplu:
la sfârșitul exercițiului fina nciar 2017, în urma inventarierii mijloacelor fixe, se constată de-
precierea valorii contabile a unui circular de spintecat și ret ezat de la 152.500 lei la 140.250
lei. În bilanțul contabil al anului 2017, utilajul respectiv es te inclus cu valoarea de utilitate de
140.250 lei, iar în contabilitate se constituie o ajustare pent ru deprecierea acestuia în valoare
de 12.250 lei. Înregistrarea în c ontabilitate a acestei operați uni este surprinsă în Registrul-jur-
nal nr. 26.
REGISTRUL-JURNAL NR. 26
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 28.12.2017 Notă con-
tabilă nr.
12/28.12.17 Constituirea ajustării
pentru deprecierea va-
lorii utilajului 6813 2913 12.250 12.250
2. 31.12.2017 Notă con-
tabilă nr.
13/31.12.17 Închiderea contului de
cheltuială 121 6813 12.250 12.250

La sfârșitul exercițiului financiar 2018, în urma analizării a justării pentru depreciere
constituite în anul anterior, se constată că deprecierea mijloc ului fix a fost de 15.000 lei. În
consecință, se va proceda la sup limentarea ajustării pentru dep reciere existente cu suma de 2.750
lei (ajustare pentru depreciere existentă 12.250 lei, ajustare pentru deprecier e necesară 15.000
lei, rezultă o suplimentare a acesteia de 2.750 lei), așa cum r ezultă din Registrul-jurnal nr. 27.
REGISTRUL-JURNAL NR. 27
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 29.12.2018 Notă con-
tabilă nr.
14/29.12.18 Suplimentarea a j u s t ă –
rii pentru depreciere existentă cu suma de 2.750 lei 6813 2913 2.750 2.750
2. 31.12.2018 Notă con-
tabilă nr.
15/31.12.18 Închiderea contului de
cheltuială 121 6813 2.750 2.750

La data de 29.12.2019 comisia tehnică cons tată că deprecierea utilajului este doar de

50
3.000 lei, fapt care determină diminuarea ajustării pentru depr eciere existente cu suma de 12.000
lei (ajustare pentru deprecier e existentă 15.000 lei, ajustare pentru depreciere necesară 3.000
lei, rezultă o diminuare a acestuia cu suma de 12.000 lei), evidențierea în contabilitate a aces-
tei operațiuni făcându-se în concordanță cu artic olele din Registrul-jurnal nr . 28.
REGISTRUL-JURNAL NR. 28
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 30.12.2019 Notă con-
tabilă nr.
16/30.12.19 Diminuarea ajustării
pentru depreciere exis-tentă cu
suma de 12.000
lei 2913 7813 12.000 12.000
2. 31.12.2019 Notă con-
tabilă nr.
17/31.12.12 Închiderea contului de
venituri 7813 121 12.000 12.000

În situația în care la data de 30.12.2018 comisia tehnică ar f i constat că mijlocul fix nu
mai este depreciat sau acesta ar fi fost scos din evidență (ind iferent pe ce cale), ajustarea pen-
tru depreciere existentă la acea dată, în valoare de 15.000 lei , nu ar mai fi avut obiect și ar fi
fost anulată în totalitate, prin virare la venituri, în conform itate cu înregistrările din Registrul-
jurnal nr. 29.
REGISTRUL-JURNAL NR. 29
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 30.12.2018 Notă con-
tabilă nr.
16/30.12.18 Anularea ajustării pen-
tru depreciere existentă
în sumă de 15.000 lei 2913 7813 15.000 15.000
2. 31.12.2018 Notă con-
tabilă nr.
17/31.12.18 Închiderea contului de
venituri 7813 121 15.000 15.000

3.4.2. Contabilitatea amortizării mijloacelor fixe
Pentru aceste deprecieri exist ă posibilitatea determinării mări mii valorilor care se de-
preciază în timp prin procedee și sisteme de amortizare. Amortizarea este cota anuală (anui-
tatea) din valoarea de intrare a imobilizărilor corespunzătoare deprecierii ireversibile și care
se recuperează prin includerea sau trecerea pe cheltuielile fie cărui exercițiu și apoi deducerea
acestor cheltuieli din veniturile obținute. Se mai poate afirma că amortizarea este echivalentul
valoric al deprecierii ireversibile a unei imobilizări, ca urma re a utilizării, a acțiunii factorilor
naturali, a progresului t ehnic sau a altor cauze.
Calcularea amortizării mijloacelor fixe se face pe baza unui pl an de amortizare, de la
data punerii acestora în funcțiune și până la recuperarea integ rală a valorii de intrare, conform
duratelor normale de funcționare și condițiilor de utilizare al e acestor active corporale. Pentru
imobilizările corporale concesionate, închiriate sau date în lo cație de gestiune, amortizarea se
calculează de către agentul economic care le are în proprietate . În mod normal, întreprinderile

51
trebuie să elaboreze un plan de amortizare care este un tablou previzional de reducere a
valorilor înscrise în bilanț, pe o perioadă determinată și prin tranșe succesive. Modificarea
planului de amortizare nu ar trebui să se facă decât în circums tanțe excepționale. Durata de
viață și metoda de amortizare inițial prevăzute pot fi corectat e numai pentru a ține cont de schim-
bările semnificative în condițiile de exploatare și de uzură mo rală intervenită mai rapid decât
era prevăzută. Întocmirea unui nou plan de amortizare necesită apelul la regulile aplicabile
oricărei schimbări de metodă contabilă, în virtutea acțiunii pr incipiului permanenței meto-
delor35.
Cota de amortizare se calculează astfel:
C a = 100 / D n, (9)
în care:
Ca reprezintă cota de amortizare;
Dn – durata normală de f uncționare în ani.
Durata normală de utilizare (funcționare) este stabilită prin L egea nr. 15/1994 privind
amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necor porale, republicată, pe baza unor
determinări tehnice și economice pe categorii de mijloace fixe. Cota de amortizare astfel ob-
ținută se aplică asupra valorii de intrare a mijlocului fix, ob ținându-se astfel amortizarea afe-
rentă lui. Amortizarea mijloacelor fixe se calculează începând cu luna următoare punerii în
funcțiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratelor normale de uti-
lizare. Comensurarea deprecierii ireversibile a imobilizărilor corporale, în timp, este dificilă,
de aceea amortizarea se repartizează în timp pe o perioadă prob abilă de viață a bunului res-
pectiv, în baza unui plan de amortizare.
Conform Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 p rivind amortizarea
capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, repu blicată, în contabilitatea agenților
economici din România, se utili zează ca regimuri de amortizare: amortizarea lineară, degre-
sivă și amortizarea accelerată . Utilizarea regimului de amortizare se stabilește și se aprobă de
către consiliul de administrație al agentului economic.
Amortizarea degresivă presupune o amortizare mai accentuată a imobilizărilor cor-
porale în primii ani de la punerea în funcțiune. Acest regim co nstă în multiplicarea cotei de
amortizare lineară cu unul dintre coeficienții următori prevăzu ți de lege: 1,5, dacă durata nor-
mală de utilizare a activului fix este între 2 și 5 ani, inclus iv; 2,0, dacă durata normală de uti-
lizare a activului fix este într e 5 și 10 ani, inclusiv; 2,5, d acă durata normală a activului este
mai mare de 10 ani. Acești coeficienți pot fi modificați numai prin Hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Finanțelor Publice36.
Principiul de bază al amortizării degresive constă în modul de calculare a amortizării
anuale. Astfel, amortizarea anuală degresivă, pentru primul an de funcționare, se calculează
aplicând asupra valorii de intrare a mijlocului fix cota de amo rtizare degresivă. Amortizarea
anuală pentru anii următori se calculează prin aplicarea acelei ași cote de amortizare degresivă

35 *** Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului în active cor porale și necorporale, r epublicată, Monitorul
Oficial al României, nr. 242/31.05.1999, actualizată.
36 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale ind ividuale și situațiile financia re anuale consolidate, Monitorul Oficial al României nr. 963 di n 30
decembrie 2014.

52
asupra valorii rămase de recuperat până în anul de funcționare în care amortizarea anuală re-
zultată este egală sau mai mică decât amortizarea anuală determ inată prin raportul dintre va-
loarea rămasă de recuperat la numărul de ani de funcționare răm ași. Din acel an și până la ex-
pirarea duratei de utilizare se trece la amortizarea lineară, i ar amortizarea medie anuală lineară
va fi obținută prin raportarea valorii rămase de recuperat la n umărul de ani rămași.
Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcționare, în cheltuie-
lile de exploatare, a unei amortizări în cotă de maximum 50% di n valoarea de intrare a activu-
lui respectiv. Amortizările anuale pentru exercițiile următoare sunt calculate la valoarea răma-
să de amortizat, după regimul linear, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămași. Uti-
lizarea regimului de amortizare accelerată se aprobă de către o rganul teritorial al Ministerului
Finanțelor Publice, la propunerea Consiliului de administrație al agentului economic, pe baza
unei documentații de fundamentare. Documentația de fundamentare trebuie să conțină datele
de prezentare a rezultatelor financiare, indicatorii de eficien ță economico-financiari pe baza
cărora se stabilește punctajul necesar pentru eliberarea aprobă rii de utilizare a regimului de a-
mortizare accelerată.
Amortizarea lineară se determină prin includerea uniformă în cheltuielile de explo a-
tare a unor sume fixe, stabilite p roporțional cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare a
mijloacelor fixe. Amortizarea lineară se calculează prin aplica rea cotei anuale de amortizare la
valoarea de intrare a mijloacelor fixe. Acest regim se aplică î n mod obligatoriu construcțiilor.
În cadrul acestui tip de amortizare, pentru a determina amortiz area mijlocului fix utilizat, vom
calcula amortizarea pe un an, numită și anuitate, precum și cot a de amortizare (C a), dată de
relația:
A = V i x C a, (10)
în care:
A reprezintă regimul de amo rtizare pe an sau anuitatea;
Vi – valoarea de intrare;
Ca – cota de amortizare.
La S.C. „KLASSEM” S.R.L. Piatra Neamț regimul de amortizare st abilit de către con-
siliul de administrație și utilizat pentru mijloacele fixe afla te în dotarea societății este cel li-
near. Pentru a înțelege mai bine mecanismul de calcul al amorti zării, în cadrul regimului line-
ar, vom utiliza următorul exemplu: la data de 31.01.2015, la fi rma luată în studiu, se pune în
funcțiune o mașină de calibrat și șlefuit a cărei valoare de in trare este de 34.550 lei. Durata
normală de utilizare a acesteia (D n), conform catalogului, este de 10 ani. Determinarea anui-
tății și a cotei de amortizare se face astfel:
Ca= 100 / D n = 100 / 10 ani = 10%;
A = V i / C a = 34.550 lei x 10% = 3.455 lei/an.
Planul de amortizare al utilajul ui se prezintă în tabelul 3.

53
Tabelul 3
PLANUL DE AMORTIZARE ÎN REGIM LINEAR
Anul Valoarea mijlocului fix Anuitatea Amortizare cumulată Valoarea rămasă
01.02.2015 34.550,00 3.167,00 3.167,00 31.383,00
2016 31.383,00 3.455,00 6.622,00 27.928,00
2017 27.928,00 3.455,00 10.077,00 24.473,00
2018 24.473,00 3.455,00 13.532,00 21.018,00
2019 21.018,00 3.455,00 16.987,00 17.563,00
2020 17.563,00 3.455,00 20.442,00 14.108,00
2021 14.108,00 3.455,00 23.897,00 10.653,00
2022 10.653,00 3.455,00 27.352,00 7.198,00
2023 7.198,00 3.455,00 30.807,00 3.743,00
2024 3.743,00 3.455,00 34.262,00 288,00
31.01.2025 288,00 288,00 34.550,00 –

Conform planului de amortizare al societății, cu excepția gate relor care au o durată de
viață utilă de 12 ani, toate celelalte utilaje sunt amortizate pe o perioadă de 10 ani. Amortiza-
rea lineară reprezintă regimul clasic, tradițional de amortizar e, fiind cel mai simplu de utilizat.
Întrucât amortismentul este o ch eltuială curentă, de exploatare , acesta se va include în
cheltuielile de exploatare utilizând contul 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amorti-
zarea imobilizărilor” . Acest cont are funcțiune contabilă de activ, se debitează cu amorti-
zarea imobilizărilor corporale inclusă în cheltuielile exerciți ului și se creditează cu contul 121
„Profit sau pierdere” . Fiind un cont de cheltuială, la sfârșitul perioadei sau al ex ercițiului nu
prezintă sold.
Amortizarea aferentă mijloacelor fixe se înregistrează distinct în contabilitate pe cate-
gorii și obiecte de evidență. Prin deducerea amortizării din va loarea de intrare se obține valoa-
rea contabil ă netă, respectiv valoarea rămasă a mijloacelor fixe.
Evidența amortizării imobilizărilor corporale se ține cu ajuto rul contului sintetic de
gradul I 281 „Amortizări privind imobilizările corporale” , care are funcțiune contabilă de
pasiv și care se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II, după cum urmează: 2811 „Amortizarea
amenajărilor de terenuri”, 2812 „Amortizarea construc țiilor”, 2813 „Amortizarea instala ții-
lor și mijloacelor de transport”, 28 14 „Amortizarea altor imobiliz ări corporale”, 2815 „Amor-
tizarea investi țiilor imobiliare”, 2816 „Amortizarea activelor corporale de explorare și eva-
luare a resurselor” și 2817 „Amortizarea activelor biologice productive”. Conturile mențio-
nate se creditează cu amortizarea aferentă imobilizărilor corporale inclusă pe ch eltuieli și se
debitează cu valoarea imobilizărilor corporale ieșite din gestiune pe di verse căi. Soldul cre-
ditor al conturilor indică amortizarea aferentă imobilizărilor exist ente în gestiune.
La societatea luată în studiu înregistrarea cheltuielilor de ex ploatare privind amorti-
zarea mijloacelor fixe din dotarea întreprinderii se face la sf ârșitul fiecărei luni cu valoarea a-
mortizărilor calculate. Pentru o mai bună înțelegere a aspectel or menționate redăm în cele ce
urmează modalitatea de evidențiere în contabilitate a cheltuiel ilor cu amortizarea tuturor mijloa-
celor fixe ale firmei aferente l unii februarie 2020, în valoare de 587.350 lei, așa cum rezultă din
Registru-jurnal nr. 30.

54
REGISTRUL-JURNAL NR. 30
Nr.
crt. Data
înreg. Document
(fel,nr.,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5 6 7
1. 28.02.2020 Notă con-
tabilă nr.
10/28.02.20 Cheltuieli privind a-
mortizarea mijloace-
lor fixe în valoare de
587.350 lei 6811

%
2812
2813
2814 587.350,00
209.300,00
275.000,00
103.050,00
2. 28.02.2020 Notă con-
tabilă nr.
10/28.02.20 Închiderea contului de
cheltuială 121 6811 587.350,00 587.350,00

3.5. Analiza structurii și stăr ii activelor fixe corporale
Eficiența și viabilitatea unei firme într-o economie concurenți ală sunt asigurate și de
măsura în care aceasta dispune de un potențial material ai căre i parametri tehnici și func-
ționali corespund noilor exigențe ale economiei de piață. Acest lucru presupune existența unui
potențial tehnic corespunzător c a volum, structură și calitate, care să ofere firmei posibilitatea
realizării exigențelor pieții interne și externe37. Calculul privind analiza structurii și stării func-
ționale a activelor fixe este prezentat în tabelul 4.
Tabelul 4
ANALIZA STRUCTURII ȘI STĂRII FUNCȚIONALE
A MIJLOACELOR FIXE
Nr.
crt. Indicatori Perioada
precedentă Perioada
curentă Rezultate
absolute indici
2018 2019 Valoare %
1. Producția fabricată (mii. lei) 9.732,00 14.000,00 + 4.268,00 + 144,00
2. Valoarea medie a mijloacelor fixe (mii.
lei), din care:
– productive (mii. lei) 9.241,00

8.783,0010.190,00

9.434,00 + 949,00

+ 651,00 110,00
107,41
3. Ponderea mijloacelor fixe (%) 95,00 92,60 – 2,40 97,00
4. Producția fabricată la 1.000 lei mijloace
fixe 1.053,00 1.374,00 + 321,00 130,00
5. Randamentul mijloacelor fixe 1.108,00 1.484,00 + 376,00 133,00

1 ) Ponderea mijloacelor fixe productive se calculează c onform relației38:
100, x AA
ffa (11)
în care:
A fa reprezintă valoarea medie a activelor fixe active;
A f – valoarea medie a activelor fixe.
Potrivit acestei re lații, ponderea activelor fixe active în to tal active fixe din anul 2018
și a celor din anul 2019 s- a calculat astfel:
♦ pentru anul 2018:
95% 100 x 9.2418.783100 x AA
f0fa0  ;

37 VASILESCU I., ROMANU I., Op. cit. 213, p. 213.
38 MIRONIUC MARILENA , Op. cit., p. 159.

55
♦ pentru anul 2019:
92,6% 100 x 10.1909.434100 x AA
f1fa1  .
Potrivit datelor de mai sus, ponderea activelor fixe active în total active fixe în peri-
oada 2018-2019 este surprinsă în figura 15.

Fig. 15. Ponderea activelor fixe active în total active în peri oada 2018-2019
2) Randamentul activelor fixe active (în func țiune) se calculează conform relației39:
1000, x AQ
faf (12)
în care:
Qf reprezintă valoarea producției fabricate în milioane lei;
Afa – valoarea medie a activelor fixe active în milioane lei .
Introducând datele din tabelul 4 în relația (12) se obține rand amentul activelor fixe active:
♦ pentru anul 2018:
lei 1.108 1000 x 8.7839.7321000 x AQ
fa0f0  ;
♦ pentru anul 2019:
lei 1.484 1000 x 9.43414.0001000 x AQ
fa1f1  .
În acord cu datele de mai sus, randamentul activelor fixe activ e în perioada 2018-2019
este ilustrat în figura 16.

39 PETRESCU SILVIA, MIRONIUC MARILENA , Op. cit., p. 276.
91,00%91,50%92,00%92,50%93,00%93,50%94,00%94,50%95,00%
2018 201995,00%
92,60%Ponderea activelor fixe în
total active

56

Fig. 16. Randamentul activelor fixe active în anii 2018-2019
3 ) Producția fabricat ă la 1.000 lei active fixe se calculează după următoarea formu-
lă40:
1000, x AQ
ff (13)
în care:
Qf reprezintă valoarea producției fabricate în milioane lei;
Af – valoarea medie a activ elor fixe corporale.
Utilizând relația (13) se calculează producția fabricată la 1.000 lei mijloace fixe:
♦ pentru anul 2018:
lei; 1.053 1.000 x 1,108 x 0,950 x1.0008.7839.732 x 9.2418.7831.053 1000 x 9.2419.7321.000 x AQ x AA1.000 x AQ
fa0f0
f0fa0
f0f0
    

♦ pentru anul 2019:
lei. 1.374 1.000 x 1,484 x 0,926 x1.0009.43414.000 x 10.1909.4341.374 1.000 x 10.19014.0001.000 x MQ x MM1.000 x MQ
fa1f1
f1fa1
f1f1
    

4) Modificarea produc ției fabricate la 1.000 lei active fixe : 1.374 lei – 1.053 lei = 321
lei, astfel:
♦ influența structurii activel or fixe productive (active):
lei; 27 – 1,108 x 2,40 1.000 x 8.7839.732 x 95,00) (92,60 1.000 x AQ x AA-AA
fa0f0
f0fa0
f1fa1  


-
♦ influența randamentului mijloacelor fixe:
lei. 348 0,926 x 1.108) (1.484 1.000 x AA x 1.000 x AQ- 1000 x AQ
f1fa1
fa0f0
fa1f1 




40 POPA T. , Op. cit., p. 188.
0,00200,00400,00600,00800,001.000,001.200,001.400,001.600,00
2018 20191.108,001.484,00
Randamentul activelor
fixe active

57
Total modificare producție fabricată = – 27 lei (structura) + 3 48 lei (randament) = 321 lei.
Modificarea producției fabricate la 1.000 lei active fixe este redată în figura 17.

Fig. 17. Modificarea producției fabricate la 1.000 lei active f ixe
5) Modificarea eficien ței activelor fixe se exprimă astfel:
I r – 100 = 130,00 – 100 = + 30,00%, (14)
din care:
♦ influența indicelui structur ii activelor fixe productive:
I s – 100 = 97,00% – 100% = – 3,00% (15)
♦ influența indicelui randamentului:
33% 97-100134 x 97I-100I x I
sa s  (16)
Modificarea eficienței activelor fixe este surprinsă în figura 18.

Fig. 18. Modificarea eficienței activelor fixe
Majorarea valorii producției fa bricate la 1.000 lei active fixe cu 321 lei este rezultatul
influenței favorabile a eficie nței imobilizărilor active, care a determinat o creștere a producției
marfă la 1.000 lei active fixe cu 321 lei, respectiv cu 30,00%, prin creșterea randamentului a-
cestora cu 33% și, concomitent, cu diminuarea a 3%, ca rezultat nefavorabil provenit din pon-
dere. Concluzia este că întrepri nderea a realizat o îmbunătățir e a structurii activelor fixe pro-
ductive, făcând noi investiții ceea ce presupune active fixe cu randamente superioare atât can-
titativ, cât și calitativ.
‐100,000,00100,00200,00300,00400,00
Influența structurii 
activelor fixe 
productiveInfluența 
randamentului 
activelor fixeModificare totală 
producție 
fabricată‐27,00348321
‐10,00%0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%
Indicele
randamentuluiIndicele structurii
activelor fixe
productiveModificarea 
eficienței activelor 
fixe33,00%
‐3,00%30,00%

58

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Mijloacele fixe sunt bunuri reprezentate de echipamente și uti laje aflate în sfera pro-
ducției, a comercializării și prestațiilor de servicii, care au o durată îndelungată de funcționa-
re, participă la mai multe cicluri de fabricație sau comerciali zare, a căror valoare se transmite
treptat, sub forma amortizării, asupra cheltuielilor fiecărui e xercițiu. Acestea nu se încorpo-
rează sub aspect material în str uctura produselor sau lucrărilo r executate, păstrându-și forma
inițială.
Activitatea de organizare a contabilității mijloacelor fixe cup rinde un complex de ope-
rații prin care se stabilesc procedurile și mijloacele de condu cere a acestora, și anume: clasi-
ficarea și codificarea mijloacelor fixe; stabilirea unității de evidență și a modului de evaluare;
elaborarea nomenclatorului de documente primare; organizarea ev idenței operative a mijloa-
celor fixe; organizarea contabi lității sintetice; organizarea c ontabilității analitice.
Pentru asigurarea unor decizii bi ne orientate este necesar ca r apoartele de decizii să fie
fundamentate pe informații exacte și complete cu privire la num ărul și structura mijloacelor
fixe, starea tehnică și gradul de uzură, valoarea de intrare, d epreciere, randament tehnic și e-
conomic. Pentru satisfacerea în bune condiții a acestor cerințe , la organizarea contabilității
mijloacelor fixe trebuie avute în vedere următoarele obiective:
♦ cunoașterea valorii mijloacelor fixe la intrarea în patrimon iu, la inventariere și la în-
chiderea exercițiului la nivelul unității și pe categorii de mi jloace fixe;
♦ cunoașterea permanentă a existenței și mișcării mijloacelor f ixe;
♦ furnizarea datelor necesare calculului exact al amortizării mijloacelor fixe și a provi-
zioanelor pentru deprecierea reversibilă a acestora; ♦ controlul asupra utilizării ra ționale și cu randament înalt al mijloacelor fixe.
Lucrarea de față, intitulată „Contabilitatea activelor fixe corporale” , este structurată
pe trei capitole și tratează problema activelor fixe corporale și a deprecierilor suferite de aces-
tea, pe exemplul societății comerc iale „KLASSEM” S.R.L. Piatra Neamț. Studiul de față este
urmat de concluzii și pr opuneri și de bibliografie.
Primul capitol, intitulat „Noțiuni privind activele fixe corporale” , urmărește prezentarea
acestui concept, precum și modul de clasificare al bunurilor de această natură. Ca bunuri eco-
nomice, activele corporale se c aracterizează atât prin durabili tatea lor mai îndelungată, cât și
prin participarea repe tată la circuitul ec onomic. Acestea nu se consumă sau se înlocuiesc după
prima utilizare, participând la mai multe cicluri de exploatare și își transmit valoarea în mod
treptat asupra bunurilor, lucrăril or și serviciilo r la a căror obținere au contribuit.
Imobilizările corporale sunt de ținute de unitățile patrimoniale atât pentru realizarea

59
bunurilor și prestarea serviciilo r proprii activităților întrep rinderii, cât și pentru a fi închiriate
terților sau utilizate în scopuri administrative. Acestea intră în unitate prin achiziție, aduse ca
aport la capitalul social, primite cu titlu gratuit, realizate în regie proprie, prin schimburi de
active sau deținute în baza unui contract de leasing. În acest ultim caz, activele corporale se
evidențiază în contabilitate în funcție de natura contractului de leasing.
O problemă foarte importantă în gestiunea mijloacelor fixe, car e este surprinsă în ca-
drul acestui capitol, o constituie evaluarea acestora. Legislaț ia contabilă românească în mate-
rie de evaluare, armonizată cu S tandardele Internaționale de Co ntabilitate, vizează patru mo-
mente principale care presupun operații de evaluare la: a) intrarea în patrimoniu – activele i-
mobilizate se evaluează la valoarea contabilă sau valoarea de i ntrare; b) inventariere, activele
fixe corporale evaluându-se la v aloarea de inventar (actuală sa u de utilitate); c) sfârșitul exer-
cițiului; d) ieșirea din patrimoniu – activele corporale se evaluează la valoarea de intrare sau
cea rezultată din reevaluare.
Tot în cadrul acestui capitol sunt prezentate documentelor prim are care stau la baza
înregistrării în contabilitate a operațiunilor privind mișcăril e de active fixe corporale, în ceea
ce privește achiziția de active imobilizate, realizarea de inve stiții în regie proprie, efectuarea
unei reparații capitale în antrepriză, aducerea lor ca aport la capitalul social, efectuarea unei
donații, concesionarea etc. De asemenea, sunt prezentate și doc umentele primare privind
ieșirile de active fixe, operații care se pot realiza prin înch iriere, casare și dezmembrare, vân-
zare către terți , donație etc.
Cel de-al doilea capitol, intitulat „Aspecte generale privind societatea” , are în vedere
unele particularități ale socie tății luate în studiu. În acest sens, sunt evidențiate, printre altele,
aspecte cu privire la clienții societății, structura organizato rică a unității, precum și evoluția
principalilor indicatori economico-financiari. O deosebită impo rtanță în cadrul compartimentu-
lui financiar-contabil o are cunoașterea și evidența activelor corporale.
Cel de-al treilea capitol, intitulat „Contabilitatea activelor fixe corporale și analiza
structurii și stării acestora” , surprinde aspectele legate de organizarea contabilității acti velor
corporale și a deprecierilor suferite de acestea. În cadrul org anizării contabilității sunt reflec-
tate operațiunile cu active fixe corporale menționate anterior (atât de intrare, cât și de ieșire).
De asemenea, capitolul prezintă și problema privind deprecieril e suferite de activele corpo-
rale, surprinzându-se în acest sens cuprindă și modul de calcul al amortizării, regimurile de
amortizare folosite de agenții economici și cadrul legal de apl icare a acestora. S-a avut, tot-
odată, în vedere și modul de determinare a duratelor normale de funcționare pentru mijloacele
fixe din evidență.
Societatea comercială „KLASSEM” S.R.L. utilizează regimul de am ortizare linear,
exemplele prezentate vizând doar acest tip de amortizare. Probl ema deprecierilor este tratată
și din punctul de vedere al ajus tărilor pentru depreciere, atun ci când acestea sunt reversibile.
Ele sunt destinate acoperirii diferențelor și riscurilor posibi le, obiective și subiective, ce pot să
apară în perioada următoare la elementele patrimoniale. Ajustăr ile pentru depreciere se cons-
tituie în exercițiile curente pe seama cheltuielilor și se anul ează în momentul în care se con-
sideră că au devenit fără obiect, valoarea trecându-se la venit uri. Acest lucru este valabil și în
cazul diminuării ajustărilor pe ntru depreciere constituite.

60
Tot în cadrul acestui capitol s-au analizat problemele privind eficiența economic ă a so-
cietății comerciale și a activelor fixe corporale , probleme ce sunt determinate de potențialul
material de care aceasta dispune. D inamica, structura și starea funcțională a activelor fixe con-
cretizate, din acest punct de vedere, în mijloace fixe, este pr ezentată și dezbătută pe un exem-
plu practic de analiză a structu rii și stării de funcționare a mijloacelor fixe. Dinamica activelor
fixe corporale se recomandă a fi stabilită atât pe baza valorii de inventar, cât și pe seama va-
lorii medii anuale.
Această analiză sesizează, pe de o parte, materializarea invest ițiilor, fiind o problemă
internă a întreprinderii, iar pe de altă parte, legătura cu din amica efectelor pe care le produce,
ceea ce presupune interesul agentului economic privind capacita tea de finanțare vizavi de
concurența celorlalți agenți ec onomici cu același profil și de gradul de penetrare pe piața in-
ternă și externă a produselor sa le. Din calculele făcute pe baz a datelor concrete din unitate
rezultă o creștere a eficienței utilizării activelor fixe corpo rale din punct de vedere al valorii a-
cestor active, a cifrei de afaceri, a productivității muncii și a gradului de dotare te hnică al acesteia.
Pentru îmbunătățirea eficienței și rentabilității societății, p recum și a imaginii sale atât
pe piața internă, cât și externă, facem următoarele propuneri :
♦ având în vedere ca societatea are în dotare active fixe corpo rale suficiente și perfor-
mante, dar care nu sunt ocupate la capacitate, este necesară o analiză fundamentată a fluxului
tehnologic, consiliul de administr ație al societății urmând să stabilească măsuri de încărcare a
acestor utilaje la capacitate prin:
– diversificarea produselor finite față de cele ce se produc în prezent prin lărgirea ga-
mei de producție, astfel încât s ă se realizeze și produse care înglobează un consum mai redus
de cherestea, dar pentru a căror execuție sunt necesare cheltui eli ridicate cu munca vie;
– găsirea de noi piețe de desfacere care să asigure o creștere a cifrei de afaceri prin in-
tensificarea exporturilor cu pr oduse de calitate superioară, că tre țări cu un grad ridicat de ci-
vilizație și o societate largă de consum unde prețurile sunt ma i mari și modalitatea de de-
contare mai rapidă. Posibilitate a realizării acestei propuneri ar putea fi tradusă în fapt prin
înființarea unui colectiv de te stare a pieței, prin reclamă și publicitate;
♦ având în vedere cheltuielile foarte mari în ceea ce privește transportul de materii
prime, respectiv buștean și cher estea de rășinoase, serviciu as igurat în prezent de agenți eco-
nomici transportatori, se impune c umpărarea de către societate a două autocamioane cu o ca-
pacitate de 20 tone care să fie dotate cu echipament de încărca t și descărcat bușteni și a unui
ifron pentru alimentat secția de debitat buștean și a camerelor de uscare a cherestelei;
♦ ținând cont de faptul că societatea expediază lunar câte 4-5 camioane de marfă la
export se impune achiziția, în sistem leasing sau prin angajare a unui credit în valută pentru in-
vestiții pe termen mediu, a unui camion sau chiar două tip TIR pentru transportul de marfă in-
ternațional. Această investiție ar fi foarte rentabilă în mod c ert deoarece există comenzi pen-
tru transportul internațional , ceea ce ar conduce la o recupera re rapidă a investiției.

61

BIBLIOGRAFIE

1. BOJIAN, O. , Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universit ară, București, 2014
2. CĂLIN, O., RISTEA, M., Bazele contabilității, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureș ti, 2013
3. DUMITREAN, E., SCORȚESCU, GH., TOMA, C., BERHECI, I., MARDIROS, DANIELA ,
Contabilitate financiară I, vol. I-II, Editura Sedcom Libris, I ași, 2010
4. DUȚESCU, ADRIANA , Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internațion ale de Con-
tabilitate, ediția a II-a revizuită, Editura CECCAR, București, 2012
5. FELEAGĂ, N. , DIMA, MIRELA , Contabilitatea societăților comerciale, Editura Universitară,
București, 2013
6. GEORGESCU, IULIANA. , Elemente de contabilitate aplicate în societățile comerciale și ins-
tituțiile publice, Editura Sedcom Libris, Iași, 2014
7. IȘFĂNESCU, A., ROBU, V., HRISTEA, A., VASILESCU, C. , Analiză economico-financia-
ră, Editura ASE, București, 2012
8. MALCIU, LILIANA, FELEAGĂ, N. , Contabilitate financiară – o abordare europeană și
internațională, vol. II, Editura Infomega, București, 2016
9. MATEȘ, D. , Normalizarea contabilității și f iscalitatea întreprinderii, E ditura Miron, Timișoara, 2014
10. MIRONIUC, MARILENA , Gestiunea financiar-contabilă. Concepte. Practici. Politici, edi-ția a II-a
(revăzută și actualizată), Ed itura Sedcom Libris, Iași, 2016
11. NICA, P. ȘI COLAB. , Management, Editura Sedcom Libris, Iași, 2011
12. NICOLESCU, O., VERBONCU, I. , Management, Editura Economică, București, 2013
13. PÂNTEA, I., P., BODEA, GH. , Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele eu-
ropene, Editura Intelcredo, Deva, 2014
14. PETRESCU, SILVIA, MIRONIUC, MARILENA , Analiza economico-financiară. Teorie și
aplicații, Editura Tiparul, Iași, 2014
15. POP, A., Contabilitatea financiară românească armonizată cu Directivele Contabile Europene,
Standardele Internaționale de Contabilitate, Editura Intelcredo , Cluj-Napoca, 2012
16. POPA, T. , Analiza microeconomică sau analiza economico-financiară a fir melor, Editura Zigotto,
Galați, 2012
17. PRIPOAIE, R. , Finanțele și gestiunea financiară a firmei, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2014
18. RISTEA, M., DIMA, MIRELA , Contabilitatea societăților comerciale, ediție revizuită și î mbunătăți-
tă, Editura Universitară, București, 2012
19. SCORȚESCU, F., I. , Normalizare și armonizare în contabilitatea românească, Editu ra Sedcom
Libris, Iași, 2014
20. SCORȚESCU, GH. , Contabilitatea cheltuielilor agenților economici, ediția a II -a (revăzută și
completată), Editura Dosoftei, Iași, 1996
21. STAICU, C. , Bazele contabilității m oderne, Editura Scrisul Românesc, Crai ova, 2013
22. TOMA, C., Contabilitate financiară, ediția a III-a revizuită și adăugită, Editura Tipo Moldova, Ia și,
2018

62
23. VASILESCU, I., ROMANU, I. , Eficiența economică a investiți ilor și a capitalului fix, Edi tura
Didactică și Pedagogică, București, 2002
24. *** Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRSs®) inc luzând (IASs™) și Inter-
pretările lor la 1 ianuarie 2016 , Editura Economică, București, 2016
25. *** Legea nr. 82/1991 a contabilității, republicată, Monitorul Ofic ial al României nr. 454/18.06.2008,
actualizată în 2018
26. *** Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului în active cor porale și necorporale, repu-
blicată, Monitorul Oficial al Rom âniei, nr. 242/31.05.1999, act ualizată
27. *** Ordonanța Guvernului României nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de
leasing, Monitorul Oficial al R omâniei, nr. 9/12.01.2000
28. *** Ordinul ministrului finanțelo r publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situațiile fina nciare anuale individuale și s ituațiile financiare anuale consolidate,
Monitorul Oficial al României nr. 963 din 30 decembrie 2014