Raport De Cercetare Sjan Ialomița 27 Iunie 2019 (2) [615453]

www.scriemistoriata.com
(+4)[anonimizat]

Andrei Popescu iunie 2019

RAPORT DE CERCETARE

INTRODUCERE
Raportul de fa ță se bazeaz ă pe cercetarea întreprinsă la Serviciul Județ ean
Ialomița al Arhivelor Na ționale în ziua de 27 iunie 2019. Au fost consultate zece
registre de stare civilă (Țăndărei 104 /1884, 105 /1884, 106/1884, 107/1884, 108/1885,
109 /1885 , Scânteia [Brătianu] 26/1889 -1899, 27/1900 -1903, 28/1904, 9/1910 ). Din păcate,
registrele începând cu anul 1911 nu au fost în că transferate de la primăriile din județul
Ialomița, deci nu pot fi cercetate în prezent . Pe lângă registrele de stare civilă , au mai
fost consultate alte două dosare din fondul Primă ria Comunei Iazu (1/1864 , 3/192 2), în
speran ța găsirii unor informa ții despre str ămoșii dumneavoastr ă, cu ocazia reformelor
agrare.

INDICA ȚII GEOGRAFIC E ȘI ADMINISTRATIVE
Pentru a în țelege mai bine rezultatele cercetării, trebuie făcute câteva indica ții
referitoare la pozi ționarea geografic ă și arondarea administrativă a localită ților
men ționate în documentele g ăsite. Satele Iazu, Țăndărei, Luciu și Cioara făceau parte
la începutul secolului al XIX -lea din plasa Balta , aflată în nord -estul județului Ialomița.
Reședința plășii era la Țăndărei, iar ulterior unitatea administrativă a fost numită după
această localitate. Cioara- Radu -Vodă , numit azi Bărăganul, sat aflat în vecinătatea
localității Iazu, a fost trecut în administrarea județului Brăila începând din a doua
jumătate a secolului al XIX -lea. Avea , pe la 1900 , 756 de locuitori, o școală și o biserică.

www.scriemistoriata.com
(+4)[anonimizat]

Andrei Popescu iunie 2019

În comuna Iazu mai exista la 1882 un sat numit Lacu Tătarului, desființat în
1890 . După șase ani , a fost înființat lângă Iazu un nou sat, prin mutarea și
împroprietărirea unor locuitori din județele Brăila și Buzău. Acesta a fost cunoscut
inițial ca Satu Nou , iar oficial a primit numele de Brătianu . Pe locul acesta se aflase un
cătun cunoscut sub numele de Târla la Gologanu, iar locuitorii noului sat se pare că i-
au spu s acestuia o vreme Gologanu, după numele unui cioban . Aici, în 189 5, au fost
aduși țărani din satele brăilene Cojani , Filiu, Găiseanca, Mohreanu , Zăvoaia, Cioara,
Budișteanu , Însurăței și din satele buzoiene Munteni, Bălănești, Bozioru , Goidești,
Bentu și Băești. Așadar, bazele satului nu au fost puse în urma „leg ii însurățeilor”, prin
care au fost împroprietăriți țărani începând cu 1879. Loturile de pământ și locurile
pentru case au fost parcelate ținându -se cont de locul de origine al noilor proprietari .
De la biserică spre nord erau așezați brăilenii, iar spre sud locuiau buzoienii. Chiar și
numele străzilor aminteau de localitățile de origine ale sătenilor: strada Cioranilor,
Goideștilor, Boziorenilor etc.
Comuna Iazu avea , în 1890, 1.046 de locuitori, dintre care nouă erau evrei și doi
greci. Zece ani mai târziu, fiind formată între timp din sat ele Iazu și Brătianu, avea
2.943 de locuitori, două biserici și două șco li, dintre care una în Brătianu, iar în
perioada interbelică populația a ajuns la 3.243 de locuitori . Ulterior, Iazu și Brătianu au

www.scriemistoriata.com
(+4)[anonimizat]

Andrei Popescu iunie 2019

format comune separate, în 1 941 ele având 1.726, respectiv 3.549 de locuitori. Se vede că
Brătianu cunoscuse o mare creștere demografică, ajung ând să aibă o populație dublă
față de Iazu. După venirea regimului comunist, numele satului Brătianu a fost
schimbat în Scânteia, așa cum se numește și astăzi.
Comuna Țăndărei se compunea din satele și cătunele Țăndărei, Strachina,
Cotul Epure, Valea Tronei, Câineasca, Nicolești, Radieni, Puțu Nou, Sidițeni, Gorniea și
Afumați. Avea , în 1890 , 2.900 de locuitori, dintre care 28 erau bulgari, 19 g reci, 13 sârbi
și 5 unguri. În perioada interbelică populația ajunsese la 4.431, iar în 1941, la 4.882 de
locuitori , dintre care 12 erau germani, 7 evrei, 3 unguri și 818 de alte etnii (în special
țigani). La începutul secoluli al XX-lea, aici erau trei școli și o biserică și se organizau
anual patru bâlciuri .
Comuna Luciu a fost formată în 1864, prin alipirea satelor Luciul Mare și Luciul
Mic . Avea , pe la 1900 , 1.103 loc uitori, o școală și o biserică , iar în 1941 trăiau aici 1. 658
de persoane, dintre care 1 .644 erau români.
Comuna Bozioru se afla în plasa Pârscov, în zona montană a județul ui Buzău.
Cuprindea nu mai puțin de 21 de sate: Bozioru, Buduila, Corneanu, Dungești, Fișici,
Gârla, Găvanele, Ghiamba șu, Gorâni, Gornetu, Gresia, Nucu, Piatra, Posobești, Rastu,
Râu, Scăeni, Sf. Gheorghe, Ulmetu, Valea Ștefanului și Văvălugii. Avea, pe la 1900, 2.270 de locuitori (dintre care unul grec) , o școală și șapte biserici.
Comuna Tăbărăști era situată în plasa Câmpu din județul Buzău, f iind formată
din satele Bentu, Gălb inașu, Tăbăreștii Vechi și Tăbăreștii Noi. Avea, pe la 1900, 1.640
de locuitori (dintre care un ul grec și un ul austro -ungar) , o școală și trei biserici. Se
spune că în vechime exista un singur sat, Tăbărăști, care în 1808 a fost ars de ruși, fiind reînființat după 1812.

REZULTATE
În timpul cercetărilor, au fost identificat e mai multe documente referitoare la
persoane din familiile Petrescu și Urse. Din păcate, indisponibilitatea registrelor de stare civilă din anii 1911 -1912 face ca legătura dintre aceștia și străbunicii dvs. să fie
momentan imposibil de stabilit cu certitudine. Documentele identificate s unt
rezumate în continuare:

www.scriemistoriata.com
(+4)0724225519

Andrei Popescu iunie 2019

– Ion Petrescu , căsătorit pe 7 octombrie 1899 , în comuna Iazu, județul Ialomița, cu
Maria Halmaghei . Ion avea 20 de ani și era croitor, fiind domiciliat în satul Brătianu.
Era fiul lui Gheorghe Petrescu , croitor de 49 de ani domiciliat în comuna Luciu și al
Anei (decedată). Maria avea 18 de ani și era domiciliată în comuna Cioara Radu -Vodă
din județul Brăila. Era fiica lui Neculaiu Halmaghei, muncitor de 48 de ani și al Mariei,
de 40 de ani, ambii domiciliați în c omuna Cioara Radu -Vodă. Martori la cununia civilă
au fost Ilie Manescu (21 de ani ), Ionu S. Anghel (40 de ani), Ene Costache (45 de ani) și
Mihalcea Dragomiru (39 de ani) , toți plugari din comuna Iazu.
Ion Petrescu a semnat actul de căsătorie , ceea ce înseamnă că știa să scrie, lucru
destul de rar printre țăranii din acele vremuri (majoritatea puneau degetul sau nu semnau deloc) . De a semenea, se p oate observa că el avea o meserie, cea de croitor,
spre deosebire de majoritatea consătenilor săi, care sunt menționați ca fiind plugari sau muncitori. Îndeletnicirea de croitor o moștenise de la tatăl său. Pentru
ambii este menționată doar localitatea de domiciliu, nu și cea de origine.
– Neculaiu Petrescu , căsătorit pe 1 decembrie 1902 , în comuna Iazu din județul
Ialomița, cu Ioana Voinea . Neculaiu avea 22 de ani și era plugar, fiind născut și
domiciliat în comuna Iazu, din părinți Radu Petrescu (50 de ani) și Dobra (48 de ani),
ambii domiciliați în cătunul Brătianu. Ioana avea 21 de ani și era născută în 1881 în comuna Tăbărăști din județul Buzău, fiind domiciliată în satul Brătianu. Era fiica lui
Ion M. Voinea (decedat) și a Dumitrei (de 60 de ani), domiciliată în comuna Tăbărăști.
Martori la cununia civilă au fost Stan Th. Armă (28 de ani ), Nițu Dumitru (48 de ani),
Ghiță Grigorescu (35 de ani) și Gheorghe Ene (28 de ani) , toți plugari din comuna Iazu.
Radu Petrescu și soția sa Dobra sunt menționați ca fiind domiciliați în comuna
Iazu, dar nu se indică localitățile lor de origine . Ei veniseră în comuna Iazu înainte
de 1879 -1880, când s -a născut fiul lor , dacă este adevărată informația că
Neculaiu a văzut lumina zilei aici. Faptul că nora lor era din Tăbărăști (Buzău) ,
mama ei locuind încă acolo, pare să indice faptul că și familia soțului provenea din
aceeași zonă.
– Cristea Petrescu , căsătorit pe 21 noiembrie 1903 , în comuna Iazu din județul
Ialomița, cu Stana Gornet. Cristea avea 18 ani și era plugar, fiind născut în 1885 în
satul Bozioru din județul Buzău și domiciliat în comuna Iazu. Era fiul lui Gheorghe Șt.
Petrescu (plugar 60 de ani) și al Tudosiei (55 de ani), ambii domic iliați în comuna

www.scriemistoriata.com
(+4)0724225519

Andrei Popescu iunie 2019

Iazu. Stana avea tot 18 ani și era născută tot în comuna Bozioru din județul Buzău, fiind
domiciliată în comuna Iazu. Era fiica lui Gheorghe J. Gornet (plugar de 52 de ani) și a
Neacșăi (decedată). Martori la cununia civilă au fost Gheorghe Gra ma (40 de ani ), Ion
R. Vaporeanu (33 de ani), Ion G. Căpățână (36 de ani) și Ștefan Regan (?) (45 de ani) , toți
plugari din comuna Iazu .
Gheorghe și Tudosia Petrescu au venit din Bozioru în Iazu înainte de 1885, c ând s –
a născut fiul lor Cristea, dacă este adevărată informația că el a văzut lumina zilei
aici. Și Stana era tot din Bozioru. Numele ei arată proveniența familiei sale din
satu l Gornetu, aparținător de comuna Bozioru . Însă nu este menționată
localitatea de domiciliu a părinților ei. Gheorghe Petrescu este același cu tatăl lui
Ion. În primul document, soția asa Ana murise deja și între timp se recăsătorise.
Faptul că este o diferență de câțiva ani între cei doi Gheorghe din cele două
documente nu indică faptul că ar fi două persoane separate, întrucât la vremea
aceea majoritatea oam enilor nu știau când s- au născut. De altfel, în documentul
următor se clarifică lucrurile, văzându -se că Ion, Constantin și Cristea erau f iii
aceluiași tată.
– Ion Petrescu , născut pe 6 aprilie 1910, în satul Brătianu din comuna Iazu, județul
Ialomița , fiul lui Constantin Gh. Petrescu , muncitor de 28 de ani ș i al Stanei,
născută Gheorghe Gornet, de 25 de ani. Martori la declararea copilului : Gheorghe
Petrescu , de 60 de ani și Gavrilă Căpățână, de 65 de ani, ambii plugari din satul
Brătianu. Copilul a murit în 1911, la vârsta de un an.
Stana este cea care în urmă cu șapte ani se căsătorea cu Cristea Petrescu . Tătăl lui
Cristea este Gheorghe Petrescu, același cu părintele lui Constantin, din acest
document , dar și al lui Ion, dintr -un document precedent . Există aici două
posibilități: ori Constantin și Cristea sunt aceeași persoană, ori Cristea a murit, iar soția acestuia s -a recăsătorit cu fratele lui, Const antin. Străbunicul dvs.
Nicolae Petrescu este cel mai probabil fiul unuia dintre feciorii
lui Gheorghe Petrescu. Radu Petrescu este posibil să fie frate al lui
Gheorghe, dar este și mai probabul să nu fie înrudit cu familia strămoșilor dvs.,
fiind vorba doar de o coincidență de nume. Din toate aceste informații r ezultă
următoarea schemă genealogică:

www.scriemistoriata.com
(+4)0724225519

Andrei Popescu iunie 2019

– Gheorghe Urse , născut pe 9 aprilie 1910, în satul Brătianu din comuna Iazu, județul
Ialomița, fiul lui Stancu Urse , plugar de 40 de ani ș i al Ancăi, născută Ion
Trandafir, de 38 de ani. Martori la declararea copilului : Radu Lică, de 65 de ani și Ion
Perieanu (sau Pericanu? ), de 52 de ani, ambii plugari din satul Brătianu. Stancu Urse a
semnat actul de naștere al fiului său. Gheorghe Urse s -a căsătorit pe 13 ianuarie 1935 cu
Stana Simion Tobă.
Este interesant faptul că Gheorghe Urse s -a căsătorit cu o fată din familia Tobă
din Țăndărei. Stancu Urse a semnat actul de naștere al fiului său. El a fost, cum
vom vedea, unul dintre fruntașii comunei, fiind ales de două ori primar.
– Marin Urse , născut pe 11 mai 1910, în satul Brătianu din comuna Iazu, județul
Ialomița, fiul lui Gheorghe Neagu V. Urse , muncitor de 24 de ani ș i al Mariei,
născută Ghiță F lorea , de 23 de ani. Martori la declararea copilului : Gheorghe
Bobacea, de 61 de ani și Stan Vasile, de 60 de ani, ambii plugari din satul Brătianu.
– Ion Ursescu , născut pe 23 iulie 1910, în satul Brătianu din comuna Iazu, județul
Ialomița, fiul lui Mihaiu V. Ursescu , muncitor de 20 de ani și al Dobr ei, născută
Grigore V. Manta, de 20 de ani. Martori la declararea copilului : Mihaiu V. Ursescu ,
de 6 4 de ani și Toma R. Filipoiu , de 40 de ani, ambii plugari din satul Brătianu. Ion
Ursescu s -a căsătorit pe 21 septembrie 1930 cu Constandina Petrescu. A murit pe 29
ianuarie 1975, în Scânteia (noul nume al satului Brătianu).
Ion Ursescu ar putea fi străbunicul dvs. Ion Urse. Exis ta uneori obiceiul ca la
primărie sau la școală să fie schimbate numele de familie al e unor perso ane, prin
adăugarea sufixului –escu . De multe ori, persoanele în cauză renunțau ulterior la
sufix, revenind la numele anterior. Este interesantă prezența lui Toma Filipoiu ca
martor, dar și faptul că Ion Ursescu s -a căsătorit cu o fată din familia Petrescu.

www.scriemistoriata.com
(+4)0724225519

Andrei Popescu iunie 2019

COMPL ETĂRI
Au mai fost identificate î n surse de epocă și alte rude ale dvs., toate fiind din
familia Urse. Prin „legea însurățeilor” a pri mit pământ în satul Iazu, în 1881, Coman
Urse din Câlnăeni, județul Ialomița. Acest sat primise numele de la localitatea
buzoiană Câlnău, de unde erau proveniți locuitorii împroprietăriți aici în 1864. Ulterior
a fost numit Miloșești, de la numele fostului proprietar al moșiei, prințul s ârb Miloš
Obrenović.
În 1905, printre băcanii din comună se număra și Stancu Ur se. El avea încă
băcănia în 1924, între timp ocupându -se și cu comercializarea de manufacturi . Tot
atunci, băcan mai era și Ene I. Urse . Acesta a fost ales primar al comunei Brătianu,
exercitându- și mandatul în perioada 1927 -1928 . În 1934 a ajuns din nou primar . Iată ce
scria presa vremii despre realegerea lui Ene Urse: „În fruntea Comunei Brătianu a revenit ca
primar domnul Ene Urse, care a mai deținut această calitate în anii 1927 -1928, timp în care s -a
remarcat prin frumoase realizări săvârșite în interesul comunei, realizări ale căror urme se pot
vedea și astăzi. Frumosul local de școală ce se vede în Comuna Brătianu este, printre altele, opera
exclus ivă a domnului Ene Urse. Tot domniei sale i se datorește și împroprietărirea cu locuri de casă
în terenurile anume destinate a multora dintre cei îndreptățiți la acest lucru ca foști luptători pentru
întregirea neamului ”.

CONCLUZII
În documentele prezentate este trecută vârsta părin ților nou -născutului , a
mirilor și a martorior . Presupunând că vârsta men ționată este corectă , putem calcula
data aproximativ ă a nașterii acestora . Se poate încerca , pornind de la acea sta,
identific area a ctel or de na ștere ale celor enumera ți în continuare , în registrele de stare
civilă provenite din localitățile lor natale:
– Gheorghe Șt. Petrescu s-ar fi născut între 22 noiembrie 1842 și 21 noiembrie 1843;
– Tudosia, între 22 noiembrie 1847 și 21 noiembrie 1848;
– Gheorghe Petrescu, între 8 octombrie 1849 și 6 aprilie 1850;
– Radu Petrescu, între 2 decembrie 1851 și 1 decembrie 1852;
– Dobra, între 2 d ecembrie 1853 și 1 decembrie 1854;
– Stancu Urse, între 10 aprilie 1869 și 9 aprilie 1870;

www.scriemistoriata.com
(+4)0724225519

Andrei Popescu iunie 2019

– Toma Filipoiu, între 24 iulie 1869 și 23 iulie 1870;
– Anca Trandafir, între 10 aprilie 1871 și 9 aprilie 1872;
– Ion Petrescu, între 8 octombrie 1878 și 7 octombrie 1 879 ;
– Neculaiu Petrescu, între 2 decembrie 1879 și 1 decembrie 1880 ;
– Constantin Gh. Petrescu, între 7 aprilie 1881 și 6 aprilie 1882;
– Cristea Petrescu, între 22 noiembrie 1884 și 21 noiembrie 188 5;
– Stana Gornet, între 22 noiembrie 1884 și 6 aprilie 1885;
– Gheorghe Urse, între 12 mai 1885 și 7 aprilie 1886;
– Maria Florea, între 12 mai 1886 și 7 aprilie 1887;
– Ion Ursescu, între 24 iulie 1889 și 23 iulie 1890;
– Dobra Manta, între 24 iulie 1889 și 23 iulie 1890.

BIBLIOGRAFIE
*** Anuarul „Socec” al României -Mari 1924 -1925 , vol. II: Provincia, Editura Socec & Co.,
București, f.a.
*** Indicele comuneloru României după noua organisare a legei comunale, Bucureș ti, 1865.
Iulian DELESCU, B. DEMETRESCU -BRĂILA, N. Th. VÂLCU, Dicționar geografic al
județului Brăila, București, 1894.
Sorin GEACU, Dicționar geografic al județului Ialomița, Editura Enciclopedică, București,
1997.
B. IORGULESCU, Dicționar geografic, statistic, economic și istoric al județului Buz ĕu, ,
Stabilimentul grafic I . V. Socecu, Bucureș ti, 189 2.
George Ioan LAHOVARI , C. I . BRĂTIANU , Grigore G. TOCILESCU , Marele dic ționar
geografic al Rom îniei, vol. I -V, Stab. grafic J. V. Socecu, Bucure ști, 1898 -1902.
I. MUNTEANU, Monografia județului Ialomița, Călărași, 1943.
Marcel- Mihail NEACȘU, Adrian Lucian SCĂRLĂTESCU, Iazu. File de cronică, Editura
Ama Aediting, București, 2017.
Ion I. PROVIANU, Dicționar geografic al județului Ialomița , Târgoviște, 1897.
Aureliu V. URSESCU, Anuarul județului Ialomița pe 1906, Călărași, 19 06.