Crowdfunding a devenit recent, atat de populara, dar această platformă de strângere de fonduri a [615417]

INTRODUCERE

Crowdfunding a devenit recent, atat de populara, dar această platformă de strângere de fonduri a
existat încă din anii 1700. Poetul secolului al XVIII -lea, Alexander Pope, a avut ideaa de a -și
finanța lucrarea de traducere a poeziei grecești în limba engleză, cerandu -le oamenilor ajutorul în
schimbul recunoașterii în cartea sa. La finele anilor 1700, faimosul compozitor Wolfgang
Amadeus Mozart a daruit invitații și manuscrise celor care au donat pentru finanțarea concertelor
sale. În anul 1884, ziarul New York World a strâns $ 101.091 în fonduri de la 160.000 de
persoane pentru baza Statuia Libertății datorita campaniei de strângere de fonduri a lui Joseph
Pulitzer.

Evolutia crowdfunding -ului modern po ate fi urmărită în 1997, când fanii au sprijinit trupa rock
britanică Marillion, finanțând turneul lor din SUA,trupa reușind să ridice 39.000 de lire sterline
cu un model de afacere pe internet. Acest lucru, ulterior, a fost urmat de multe alte platforme
crowdfunding. În Statele Unite, crowdfunding a câștigat popularitate când un muzician și un
programator de la Boston au lansat ArtistShare. Brian Camelio a început un site în 2003, unde
muzicienii puteau întreba fanii lor pentru donații pentru producerea în registrărilor lor digitale.

Albumul lui Maria Schneider a fost finantat de catre ArtistShare, câștigand premiul Grammy
pentru cel mai bun album in ansamblu de jazz din 2005. Acesta a fost vândut exclusiv pe site -ul
ArtistShare, iar fanii care au contribu it au fost recompensați. De asemenea, un fan care a
contribuit cu 10.000 de dolari a fost listat ca producator executiv al albumului.

Cel mai cunoscut site este IndieGoGo, deschis in 2008,fiind urmat de sistemul bazat pe
recompense al crowdfunding -ului, unde investitorii sau donatorii primesc un cadou în loc de
capital sau de acțiuni în companie. Platforma IndieGoGo plătește 5% din contribuțiile
persoanelor care solicită fonduri pentru ideea lor sau pentru inițierea unei afaceri. Altă platformă
populară p entru publicitate este Kickstarter, o corporație americană cu beneficii publice, acestia
percepand chiar și 5% din suma totală a fondurilor alocate.

Multe fonduri au capatat popularitate, fiindca sunt mult mai eficiente și mai puțin consumatoare
de timp, pentru antreprenori. Fără probleme, în comparație cu metodele tradiționale de finanțare,
cum ar fi băncile, firmele cu capital de risc și investitorii îngerilor . Platforma potrivită permite
semenilor să ajunga la potențialii investitori, de asemenea, pot fi expuse cerintele principale
financiare si ce aveti de oferit. Cu crowdfunding de capital, oamenii care cred în ideea de afaceri
solicitata, vor câștiga, detinand majoritatea actiunilor in entitate. Numeroase companii nou –
venite au beneficiat de platfor me crowdfunding.

Microfinanțarea este un termen pentru acordarea de împrumuturi persoanelor fizice cu venituri
mici. Aceste persoane nu au în mod normal acces la aceleași oportunități bancare disponibile
pentru gospodăriile cu venituri medii și cu venitu ri mari.
Activitatea bancara este adesea văzută ca un instrument pentru a ajuta oamenii să iasă din
sărăcie. Beneficiarii de împrumut pot aplica banii pentru a construi sau susține o afacere de
familie,dar cu toate acestea, sumele împrumuturilor emise sunt în general mici – mult mai mici
decât cele oferite de bănci.

În 2005, Kiva.org a devenit primul site de microlending. Aceasta a oferit oamenilor posibilitatea
de a împrumuta sume mici de bani, antreprenorilor în zonele sărace, rurale din întreaga lume.
Ceea ce face Kiva atat de atractiva este ca beneficiarii primesc poze si un profil pentru fiecare
imprumut. Ei vor vedea catre cine se îndreaptă împrumutul, cum va fi folosit și termenii de
rambursare.

Kiva are parteneri de teren în diferite regiuni ale lu mii, care ajută documentarea povestilor și
distribuirea împrumuturilor fiecărui individ. Această documentație unică a proprietarilor de
afaceri oferă creditorului capacitatea de a se identifica cu debitorul și comunică un sentiment de
personalizare că bani i lui se îndreaptă spre ceva de impact.

În 2006, Prosper.com a lansat primul site de creditare de tip peer -to-peer în S.U.A. Conceptul a
fost similar cu viziunea de microfinanțare a lui Yunus și modelul de microlendare al lui Kiva. Pe
site, persoanele prezintă cereri de finanțare, care includ o poveste, o imagine și riscul de credit.
Este posibil sa se gaseasca oameni care încearcă să refinanțeze datoria, să finanțeze o vacanță sau
să înceapă o afacere.

Diferența dintre Prosper și formele de microfinan țare anterioare este că aceasta a fost prima dată
când procesul a existat în afara țărilor în curs de dezvoltare, în special pentru că antreprenorii din
S.U.A. care caută finanțare au de obicei mai multe opțiuni financiare decât țările în curs de
dezvoltar e. Ceea ce face ca conceptul lui Prosper să fie atractiv pentru debitori este acela că
ratele dobânzilor sunt, în general, mai mici decât cele pe care le poate oferi o bancă. În plus,
consumatorii cărora li se acordă credite primesc alternative la un împru mut bancar tradițional.

În 2007, LendingClub.com a lansat cel de -al doilea site de împrumut de tip peer -to-peer din
S.U.A. Scopul său a fost de a crea o alternativă la bănci, prin urmare, au oferit atât
împrumutătorilor, cât și investitorilor o rată foart e mare,conceptul site -ului fiind foarte
asemănător cu Prosper.com.

În 2009, Kickstarter a lansat un nou mod de a finanța creativitatea. Compania a ajutat, de
asemenea, să aducă un nou termen în prim -plan: "crowdfunding ", care permite unui grup mare
de oameni să -și strângă banii pentru a ajuta la finanțarea unei idei. Kickstarter a luat acest
concept și a construit un model care ajută mințile creative să obțină finanțare de la colegii lor.

Viitorul crowdfunding -ului es te acela de a permite participanților investitori o idee sau o afacere.
Dacă putem să fondăm idei de la prieteni care doresc să ne vadă reușind, imaginați -vă dacă acești
prieteni au participat efectiv la fluxul de venituri. Nu v -ați oferi un pic mai mult d acă, în loc să
primiți o întoarcere simplă, ați avut ocazia nu numai să câștigați, ci și să dețineți un procent din
compania în sine?

CAP 1.

FORME NECONVENTIONALE DE FINANTARE A INTREPRINDERILOR

Potentialele surse de fonduri pentru finantarea prin cipalei activitati sunt:
– fonduri de capital de risc;
– fonduri proprii sau fonduri imprumutate de la apropiati;
– leasingul;
– finantarea din programe speciale;
– emiterea de noi obligatiuni;
–emiterea de actiuni sau titluri de valoare;
– credite pe efecte de comert
–credite bancare;
– credite de la client si furnizori;

1. Fonduri proprii si cele imprumutate de la persoane apropiate

Reprezinta punctul obisnuit de plecare in cazul afacerilor noi si mici. Institutiile financiare sunt
mai putin deschise, in special in perioade de instabilitate economica – firmelor aflate la inceput,
decat celor cu un istoric bine conturat. Aceasta decizie se bazeaza pe ratele mari de „mortalitate”
inregistrate de afacerile noi.

Aceasta sursa de finantare asigura flexibilitate, siguranta si independenta. Totodata, in
perspectiva atragerii de surse de finantare exterioare firmei angajarea unor fonduri proprii
reprezinta o garantie a motivatiei intreprinzatorului pentru asigurarea succesului afacerii.

Fondurile pro prii se diferentiaza de creditul bancar, prin faptul ca ofera siguranta mai mare, iar
sumele nu vor fi retrase in cazul deteriorarii situatiei financiare. Nu este necesara expunerea
detaliata a planului de afaceri in fata unor parteneri externi, si nici ap robarea acestora pentru
luarea deciziilor importante.

Printre cele mai importante dezavantaje ale finantarii din surse proprii amintim:
– fondurile proprii, in general,sunt destul de limitate si pot incetini dezvoltarea afacerii;
– nereusirea, pierderea va fi suportata in intregime de intreprinzator ;
– firma nu va fi atat de cunoscuta de institutiile financiare si va putea mai greu mobiliza fonduri
in situatii speciale.

Cauza fiind conjunctura economica care a caracterizat cresterea economiei romanesti in perioada
de tranzitie, majoritatea intreprinzatorilor nu au avut rezerve suficiente si nici nu au avut
intotdeauna curajul sau posibilitatea de a apela la credite bancare.

2. Creditul bancar

Creditul bancar este o sursa principala de fonduri, in spec ial pentru firmele mici si mijlocii. In
cazul Romaniei, este mai dificil accesul la credit al firmelor noi sau de mici dimensiuni.

Avantajele creditului bancar:
– capatarea de fonduri suplimentare, peste cele proprii;
– relatia cu o institutie financiara cunoscuta, accesul rapid la alte servicii furnizate de catre
banca;
– capatarea unui credit poate functiona ca un semnal ce atesta viabilitatea afacerii in fata altor
potentiali investitori;
– in cazul anumitor forme de credit exista un grad de flexibilita te in ceea ce priveste sumele
angajate, datele la care se angajeaza sumele respective, termenele de rambursare si dobanzile;
– necesitatea de a convinge banca de viabilitatea afacerii sau simpla completare a unei cereri de
creditare poate „forta” intreprin zatorul sa isi analizeze in mod obiectiv afacerea, sa obtina o
imagine clara a situatiei sale financiare si un tablou al punctelor slabe, punctelor tari,
oportunitatilor si amenintarilor care caracterizeaza situatia firmei.

Dezavantaje ale creditului bancar:
– reticenta bancilor in privinta finantarii noilor firme, banca avand nevoie de siguranta ca va
primi inapoi banii acordati cu drept de credit, in timp ce firmele nou -infiintate nu ofera aceasta
garantie, din diferite motive (nu au istoric, nu au e xperienta, nu au foarte multe elemente care sa
faca din aceste firme elemente stabile in cadrul economiei);
– riscul de a pierde garantiile depuse sau chiar riscul de faliment in cazul nerestituirii creditului;
– implicarea unui factor „extern” in manageme ntul firmei, aparitia unor restrictii;
– expunerea la riscuri noi – de exemplu riscul ratei dobanzii;
– riscul intreruperii creditarii in cazul unor evenimente nefavorabile pentru firma.

3. Emiterea de actiuni si obligatiuni reprezinta o sursa importanta de finantare pentru firmele
mari, dar sunt foarte putin accesibile firmelor aflate la inceput.

4. Programe speciale de finantare

Firmele au acces la diferite programe de finantare nerambursabile. Surse potentiale de finantare
sunt programele Uniunii Eur opene, cele ale guvernului Romaniei, ale USAID etc.

Obtinerea unor astfel de finantari presupune:
– informarea permanenta asupra programelor existente;
– studierea criteriilor de eligibilitate, a documentatiei necesare, a termenelor de depunere a
cererilo r de finantare si a conditiilor de derulare a finantarii si de evaluare a proiectului;
– selectarea variantelor potrivite cu profilul de activitate al firmei;
– alcatuirea documentatiei necesare si depunerea proiectului.

Pentru a evitate consumuri inefici ente de timp si bani este recomandat evaluarea riguroasa a
sanselor de reusita ale cererii de finantare inainte de a o initia.
Este posibil ca insusi programul sa sugereze posibilitati de extindere/diversificare a activitatii
firmei.

Inainte de a se anga ja pe aceasta cale, intreprinzatorul va trebui sa estimeze corect efectele unei
astfel de miscari strategice. Fondurile acordate in conditii teoretic avantajoase se pot dovedi a fi

o problema in cazul in care firma nu are capacitatea de a le folosi in cond itiile prevazute de
finantator.

In plus, intreprinzatorul trebuie sa fie constient de importanta conditiilor referitoare la contributia
proprie in cadrul proiectului, precum si la eventualele garantii.

Mai mult, contactarea unui consultant pentru realiza rea unei cereri de finantare este, o activitate
care suporta o serie de riscuri: pe langa riscurile legate de confidentialitatea datelor privind
firma, uneori consultantul nici nu are intentia de a realiza macar documentatia solicitata.

5. Fondurile de capital de risc sunt surse de finantare specializate in investitii in cazul carora
probabilitatea unui esec este mai mare – dar cazurile de succes sunt suficiente pentru a compensa
pierderile.

Fondul de risc investeste in capitalul firmei – de regula ca actionar minoritar -, urmand sa isi
retraga aceasta participatie dupa o anumita perioada, de regula intre 3 si 5 ani. Fondul de risc
castiga din diferenta dintre valoarea participatiei intre momentul efectuarii investitiei si cel al
lichidarii participa tiei la capitalul firmei.

Principalele avantaje ale acestei forme de finantare sunt:
– primirea unei infuzii de capital pe o perioada indelungata, timp in care nu trebuie platite
dobanzi ;
– primirea unei sume care nu figureaza in evidentele firmei ca dat orii ci ca surse financiare
proprii. Prin urmare, capacitatea de indatorare a firmei nu este afectata;
– o data cu banii, fondul aduce si specialistii sai care vor asista intreprinzatorul la managementul
firmei;
– pastrarea controlului majoritar asupra cap italului firmei;
– existenta unui semnal asupra viabilitatii firmei pe termen mediu.

Exista si dezavantaje ale acestei forme de finantare, cum ar fi:
– dificultatea de obtinere a fondurilor ;
– necesitatea de a participa cu fonduri proprii considerabile l a afacere;
– implicarea unui partener extern in managementul firmei;
– necesitatea unor eforturi suplimentare privind prezentarea regulata a situatiei firmei catre
fondul de investitii;
– necesitatea gasirii unei surse alternative de finantare in momentul retragerii fondului de risc si
posibilitatea interpretarii acestei retrageri ca un semnal negativ privind firma.

In Romania, fondurile de capital de risc nu sunt destinate in special IMM -urilor, ci mai ales
firmelor mari care doresc o infuzie de capital p entru o anumita perioada.
Evident, exista posibilitatea ca un fond de risc sa doreasca sa fie partener si cu o firma nou –
infiintata.

6. Leasing

Leasing – ul este o forma speciala de realizare a operatiei de creditare pe termen mediu si lung
pentru procur area, de regula, de echipament industrial.

Echipamentul este cumparat de catre societatea de leasing si se inchiriaza ulterior solicitantului.
De multe ori, solicitantul insusi este mandatat in numele societatii de leasing sa cumpere
echipamentul de care are nevoie.

Contractul de leasing se incheie apoi intre societatea de leasing si solicitant si prin acest contract
solicitantul primeste in folosinta echipamentul. Aceasta forma de leasing se mai numeste si
leasing comercial, si reprezinta forma principal a de leasing.

Forme speciale de leasing sunt lease -back si time -sharing:

– in forma de lease -back, posesorul echipamentului se confunda cu solicitantul care are nevoie
urgenta de bani. In acest caz, el vinde utilajul unei societati de leasing, inchiriindu -l apoi de la
aceasta;
– in forma de time -sharing, sunt mai multi solicitanti care vor sa utilizeze acelasi echipament, dar
fiecare il foloseste o anumita perioada de timp.

Indiferent de forma in care se face leasingul, la sfarsitul perioadei solicitantul are mai multe
optiuni:
1. Incetarea contractului;
2. Continuarea lui pentru o noua perioada de timp;
3. Cumpararea utilajului la pretul prestabilit.

7. Creditele de la furnizori si clienti

Din momentul in care firma a primit bunurile/servici ile livrate de catre furnizori si pana in
momentul platii efective, intreprinzatorul beneficiaza efectiv de un credit din partea furnizorului.
O situatie asemanatoare apare in cazul in care clientii firmei platesc anticipat.

Evident, acest tip de finantar e reciproca se face intre parteneri de afaceri care prezinta incredere
unul pentru celalalt, iar sumele care se vehiculeaza nu sunt foarte mari, dar sunt suficiente pentru
a optimiza fluxul de numerar al unei firme pentru o perioada scurta de timp.

Este i n interesul firmei sa prelungeasca perioada de plata a furnizorilor si, in acelasi timp, sa isi
incaseze cat mai repede creantele. Aceasta „optimizare” nu trebuie totusi sa afecteze relatiile de
afaceri ale firmei.

Acumularea unor datorii excesive intre p arteneri poate duce la blocaje financiare. Cunoasterea
metodelor alternative de plata si negocierea avantajoasa a contractelor sub acest aspect se pot
dovedi extrem de utile in managementul firmei.

8. Factoringul si scontarea

Factoringul reprezinta o for ma de creditare pe termen scurt acordata de bancile comerciale prin
compensarea creditului furnizor. Creditul se garanteaza cu o factura inainte de scadenta aparuta
dintr -un contract de vanzare -cumparare intre un furnizor si un cumparator.

Din punct de ve dere juridic, factoringul reprezinta un contract incheiat intre banca si client prin
care factorul se obliga sa plateasca la prezentarea documentelor care atesta o creanta comerciala
o anumita suma de bani in schimbul unui comision.

Suma de bani pe care o plateste banca la prezentarea facturilor poarta denumirea de finantare
imediata sau factoring disponibil. Suma de bani pe care banca o achita in momentul incasarii
facturilor poarta denumirea de finantare la incasare sau factoring indisponibil.

In cazul in care exista o factura achitabila la scadenta, dar necesitatea de bani apare inainte de
scadenta, atunci factura va fi achitata de catre banca la un pret mai mic decat cel inscris pe
factura, urmand ca banca sa incaseze pretul total.

Din diferenta intre pretul platit de banca si cel incasat de ea la scadenta facturii, banca isi acopera
cheltuielile si se formeaza profitul ei. Banca va cumpara, practic, factura la un pret mai mic.

In Romania factoringul are o raspandire redusa, este accesibil pentru firmele cu o reputatie deja
constituita si presupune garantii importante solicitate de catre banca.

Scontarea reprezinta o forma de creditare pe termen scurt acordata de bancile comerciale prin
achitarea inainte de data scadenta a unor efecte comerciale.

Scontarea reprezinta o operatiune de cumparare de catre banci a efectelor de comert detinute de
clientii lor in schimbul acordarii creditului de scont si retinerii de catre banca a unei sume
denumita agio formata din valoarea scontului adunata cu comisio anele.

Ca orice operatiune de creditare, scontarea presupune depunerea unei garantii stabilite de comun
acord si concretizate printr -un procent aplicat la valoarea nominala a efectelor scontate.

Un efect comercial reprezinta un angajament pe care un trag ator il ia in numele unui tras in
favoarea unui beneficiar.

De exemplu, un platitor , depune banii la o banca comerciala si emite un cec catre un furnizor,
urmand ca furnizorul sa recupereze banii de la banca comerciala la data scadenta prin
prezentarea cecului.

In cazul in care beneficiarul are nevoie de bani inainte de data scadenta, el poate sconta efectul
comercial respectiv la o banca comerciala, urmand ca banca sa -l onoreze la o suma mai mica
decat cea inscrisa pe efectul comercial, si sa recupere ze la data scadenta banii de la tras, sau sa
resconteze efectul comercial inainte de scadenta la alta banca sau chiar la Banca Nationala.
9. Business Angels

„Business Angels” sunt oameni de afaceri care investesc bani, idei si experienta in dezvoltarea
afacerilor de inceput sau a celor in crestere. De cele mai multe ori, acest gen de investitii aduc
finantatorului un profit mai mare decat plasamentele financiare traditionale. Multi dintre
„Business Angels” sunt antreprenori de succes care ajuta tinerii intr eprinzatori sa -si cladeasca o
afacere. Acesti finantatori intervin intr -o afacere atunci cand niciun alt ajutor financiar – din
partea familiei, a bancilor sau a fondurilor de investitii – nu sunt disponibile antreprenorului.
„Business angels” pot fi greu de identificat si contractat. Ei nu doresc sa fie „coplesiti” de planuri
de afaceri. Cel mai des intalnit sfat privind modalitatea de gasire a acestora este de a apela la
consultanti specializati in finantare. O alta tactica des utilizata este cea denumita „din aproape in
aproape”, cautand investitori in jurul dumneavoastra, intreband pe alti investori deja identificati.
CE ESTE CROWDFUNDINGUL?
Crowdfunding -ul este o modalitate de finantare prin atragerea de imprumuturi de la multe
persoane si este deseori folosita pentru finantarea unei idei de antreprenoriat social.
Concret, o campanie de crowdfunding presupune colectarea online a mici sume de bani de la
sustinatori, bani care vor fi utilizati ulterior pentru finantarea ideii, proiectului sau startup -ului
respectiv.
Este vorba de o forma de a atrage finantare de la terti, de la o comunitate de oameni cu care
initiatorul unui proiect nu are nicio legatura. In Romania termenul folosit cel mai des este acela
de „multifinanțare”.
Până in momentul de fata crowdf unding -ul s-a dezvoltat tacit de prin anul 2000. După zece ani
de teste, succese și esecuri, profitând de puterea din ce în ce mai mare a social media și a
mediului online în general, această tehnică va exploda în viitorul apropiat și va fi o parte
importa ntă din bugetele unor proiecte mari. Crowdfunding -ul este în esență o strategie de
marketing implementată fie înaintea fie în timpul producției unui produs cultural, social sau
politic (acestea sunt cele mai abordate nișe, desigur că această tehnică poate fi adaptată și
utilizată în orice domeniu). În mare este vorba despre fundraising, dar o formă evoluată care
tinde să elimine sistemul de donație și îl înlocuiește cu o metodologie de tip recompensă.
Crowdfunding -ul se realizeaza intre antreprenorul si sol icitantul finantarii, cel din urma, isi
expune pe o platformă online un proiect creativ sau o idee de afacere. Initiativele trebuie sa fie
însotite de argumente pentru a dovedi celor care ar putea sa le sustina financiar ca sunt
importante pentru ei si ast fel meritand sprijinul comunitatii. Dacă publicul este incantat de o
idee, atunci cei care vor sustine proiectul pot vira o suma de bani solicitantului.
Pentru a derula o campanie de crowdfunding atunci când vine vorba de modul de finantare,
exista doua metode:
Prima metoda se refera la un buget fix, in care posesorul proiectului spune suma exacta
necesara, pentru a acoperi toate costurile de dezvoltare a proiectului.

Cea de -a doua metoda se refera la finantarii flexibile, care presupune acoperir ea doar a unei
componente, de exemplu cineva are nevoie doar de 40% din totalul necesar.
Crowdfunding -ul a avut la baza modelul prin care cunoscutul jurnalist american, Joseph Pulitzer,
a reusit sa -i mobilizeze pe americani sa contribuie cu cat de putin f iecare pentru a finanta
constructia piedestalului pe care urma să fie ridicata Statuia Libertatii, cadou din partea Frantei
cu ocazia implinirii a 100 de ani de independenta a SUA.
In Romania Crowdfunding -ul este la inceput, motiv pentru care si comunitati le de sustinatori
sunt greu de convins. We -are-here.ro ,aceasta platforma online, are in momentul de fata o
audienta care ajunge la aproximativ 450.000 de vizitatori intr -un an si jumătate de la infiintare,
dar din acestia, doar putin peste 4.000 au contri buit cu bani, totalul fondurilor care s -au strans pe
această platforma ajungand undeva la aproximativ 41.000 de euro.
Dintre beneficiile Crowdfunding -ului mentionam faptul ca beneficiarul finantarii nu va intra in
datorii, in schimb, acesta trebuie sa ofer e ceva tuturor finantatorilor, fie produsul final dezvoltat
sau o mentiune. Astfel atragand potentiali clienti, din moment ce o campanie de crowdfunding
produce notorietate; obtii cercetare de piata de calitate, o astfel de campanie se poate transforma
intr-o cercetare de piata care testeaza fezabilitatea ideii.
Pe cea mai mare platforma de crowdfunding din Romania s -au strans, in ultimii doi ani, finantari
de aproape 45.000 de euro pentru diferite proiecte.
La nivelul Uniunii Europene, in 2012 s -au strans prin crowdfunding 735 de milioane de euro, iar
estimarea pentru 2013 depasea un miliard.
Există patru tipuri diferite de finanțare a mulțimilor:
Donarea în cazul în care oamenii pot dona bani în mici trepte la un proiect pe care donatorul
individual crede că proiectul are o valoare etică sau morală care este bună pentru comunitate și
nu se acordă nici o restituire a banilor. Unele platforme relevante pentru această metodă ar fi
"Gofundme" și Facebook.
Al doilea tip de crowdfunding este modelul pre -comandă. Este simplu ai idee pentru un produs,
promovezi acea idee spunând: "Avem bani pentru acest widget, cei care investesc vor primi acest
widget în schimbul investiției lor odată ce widget -ul intră în producție." Publicul pre -comandă
widgetul pentru livrarea ulterioară. O bună platformă pentru acest model este KickStarter.
Cea de -a treia metodă de crowdfunding este modelul bazat pe recompense, care este, în
principiu, un hibrid al celor două strategii de mai sus. Investitorii obțin satisfacția de a umple un
gol emoțional ajutând cu o cauză în timp ce primesc simultan o recompensă pentru donarea lor,
dar donatorul nu are nicio distribuție de capitaluri proprii sau de proprietate. IndieGogo
reprezintă o bună reprezentare a unei platforme pentru acest concept.
În cele din urmă, avem modelul de finanțare bazat pe capital. Acesta este cel mai nou model în
care oamenii de zi investesc sume mici de capital pentru organizațiile de lansare timpurie. O

componentă majoră a acestui model este aceea că acești investitori așt eaptă dividende sau
aprecieri de investiții în funcție de performanța afacerii.
Derularea unei campanii de crowdfunding presupune crearea unei pagini de campanie,
promovarea acesteia in randul publicului larg si comunicarea permanenta cu sustinatorii.
A pr omova o campanie de crowdfunding inseamna a populariza, a mediatiza si a informa un
numar cat mai mare de persoane despre faptul ca esti in cautare de fonduri pentru ideea /
proiectul / startup -ul tau. De asemenea, trebuie precizat faptul ca in schimbul co ntributiei
financiare, fiecare va beneficia de o recompensa ce are legatura directa cu proiectul.
Avantajele derularii unei campanii de crowdfunding:
Printr -o campanie de crowdfunding, poti testa ideea ta si reactiile pietei. Vei vedea daca oamenii
devin i nteresati de propunerea ta, daca vor sa afle mai multe informatii, iti pot oferi feedback, iti
pot face alte sugestii si, in ultima instanta, te vor sustine financiar. Beneficiezi astfel de o
validare a ideii tale si vei stii ce sa faci pe viitor.
Toti sus tinatorii campaniei tale formeaza practic o comunitate de oameni care crede in tine si in
ideea ta; dupa incheierea campaniei, ai deja un capital de oameni la care te poti raporta si pe care
il poti ‘utiliza’ conform specificului proiectului tau, sa iti of ere feedback, sa utilizeze si sa
recomande produsul tau.
Pe parcursul campaniei, ai parte de promovare atat tu, in calitate de artist / brand / intreprinzator /
etc, cat si produsul sau serviciul pe care il vei oferi ulterior.
In functie de proiectul tau, prin derularea unei campanii de crowdfunding, ai sansa de a educa
publicul si de a implica si mai mult oamenii in comunitate.
Sistemul este relativ simplu. Inițiatorii unui proiect creează în jurul lor o rețea socială căreia îi
pune la dispoziție câteva servicii legate de proiect. Membrii rețelei oferă bani în schimbul
serviciilor la care au acces, ajutând astfel crearea sau dezvoltarea produsului respectiv. În cel mai
optimist caz vorbim de un sistem financiar foarte bine gândit, având în vedere că finan țarea
nișată asigură în mare parte distribuirea ulterioară a produsului finit, fiind astfel departe de
problema cheltuielilor inutile și eșecul proiectului vizat. Problema intervine atunci când detaliile
sistemului nu sunt bine puse la punct sau ignorate. Deci înainte de a lua în calcul crowdfunding –
ul ca sursă de finanțare trebuie analizate atât punctele tari cât și, mai important, punctele slabe.
De această analiză ține succesul financiar al proiectului, cel puțin până la finalizarea produsului
principal.
Puncte slabe
Puterea rețelei sociale create . Dacă rețeaua creată în jurul produsului nu este suficient de
închegată, este improbabil ca suma de bani strânsă în urma crowdfunding -ului să fie suficientă.
De aceea este foarte important alegerea publicului țintă, nișarea exactă și comunicarea în cadrul
rețelei, creând astfel o rețea strânsă, ai cărui membrii pot realiza legături rapide și eficiente.

Abordarea directă a targetului implică o strategie de risc, un plan de r ezervă dar și un posibil
succes. Importanța puterii rețelei sociale crește pe măsură ce proiectul avansează. Dacă lucrurile
se destramă aproape de final, riscurile financiare și legale cresc.
Suma necesară . Daca suma de bani necesara pentru investitie este mai mare, atunci sistemul de
crowdfunding își va pierde din eficiența. Această tehnică este foarte riscantă cât timp există sume
mari în joc, indiferent de puterea financiară a publicului vizat. Ideală este alegerea unei finanțări
parțiale a proiectului p rin acest sistem și obținerea fondurilor complementare pe alte căi.
Desigur, suma posibilă este direct proporțională cu mărimea rețelei sociale și cu nișa publicul
țintă. De aceea trebuie creată mai întâi rețeaua și apoi stabilită suma în buget. Totuși un proiect
cu necesar mic de fonduri poate să existe cu o finanțare crowdfunding de 100%.
Produsul final . Cu cât produsul final este mai credibil, cu atât este mai ușoară strângerea de
fonduri. Dacă oamenii au încredere în produs, sunt dispuși să dea bani. De aceea partea de PR a
proiectului este extrem de importantă încă din primele stagii. Comunicarea cu publicul devine
astfel un aspect vital. De fapt ideea care trebuie luată în calcul este că publicul devine într -o
măsură sau alta finanțatorul proiectului. De aceea trebuie tratat ca atare. De asemenea pentru ca
produsul final să fie viabil, idea inițală și planul de acțiune creat la început sunt elemente cheie
ale proiectului.
Sistemul de recompensare . Dacă acest sistem nu este bine pus la punct riscul de a strange prea
puțini bani sau chiar deloc crește substanțial. Sunt recomandate recompense cât mai personale și
cât mai diferențiate, organizate într -o structură ierarhică bine implementată. Secretul stă în
atragerea investitorilor și în recompensarea lor câ t mai exactă, fără a pierde bani. Pentru zece
dolari este suficient un tricou de un dolar, dacă acel tricou dă impresia că e creat special pentru
cel care a dat banii. Pentru 1000 de dolari sunt aproape inutile produsele materiale (în general
promoționale) , ele fiind asociate cu suvenirurile, iar o astfel de investiție trebuie să -ți aducă mai
mult decât un suvenir. Se cere deci un sistem echivalent valoric. Cu cât sistemul este mai
complex cu atât investițiile vor veni în număr mai mare.
Puncte tari
Sursă d e finanțare cu efort scăzut . Spre deosebire de alte metode, crowdfunding -ul nu necesită
o muncă enormă. Este suficient un ochi bun și un creier dezvoltat pentru a face rost de sume
decente de bani. Desigur depinde de proiect și de inițiatorul lui. Dar cu a tâtea posiblități în față,
primul pas este cel mai important. Desigur sistemul nu trebuie subestimat. Vorbim de
interacțiune directă între finanțator și proiectul finanțat, deci implementarea unor strategii bine
gândite trebuie făcută cu seriozitate. Deși munca fizică nu este copleșitoare, munca intelectuală
trebuie să dea randament de 100%.
Puterea social media . Anul 2010 a fost anul decisiv pentru facebook și twitter. S -au impus ca
lideri pe segmentele lor de piață și au crescut intens zi de zi. Acest luc ru permite dezvoltarea un
sistem de crowdfunding în jurul acestor relețele, fiind necesară implicarea unui număr mai mic
de resurse financiare decât în crearea unei rețele proprii. În plus avem formate deja comunități pe
o gamă variată de domenii, posibil și pe cel de care avem nevoie. Totodată social media
înseamnă globalizare și facilizarea accesului la un public foarte larg și nișat.

Distribuția și promovarea sigură . Odată strânși banii necesari și creat produsul final, intrarea
lui pe piață se face prin tr-o strategie de marketing pornită de la 0. În cazul crowdfunding
abordarea se schimbă, deoarece există deja un public format în jurul produsului, datorită rețelei
sociale și a investitorilor în număr mare din spatele lui. Astfel se beneficiază de o promo vare
mouth -to-mouth de primă mână în care este implicat interesul personal al investitorilor.
Sase mari succese de Crowdfunding
Ateneul Roman
Sub sloganul „Dati un leu pentru Ateneu!” au fost stransi peste 500.000 de lei de aur, care
impreuna cu alte donatii au dus la inceperea lucrarilor in 1886. Uimitoare nu este doar
ingeniozitatea prin care la sfarsit de secol XIX au fost stranse fondurile, ci si faptul ca frumoasa
cladire a fost ridicata intr -un termen strict de numai doi ani: intre 1886 si 1888. Totul a costat
836.000 de lei de aur iar donatorii cei mai generosi au fost inscrisi in litere de aur pe placile de
marmura din sala Ateneului.
Turnul BD Bacatá Downtown
În urma unei campanii de crowdfunding de mare amploare, au fost colectați, de la 3.500 de
investitori, 200 de milioane $ de dolari, pentru ridicarea unui zgârie -nori la Bogota, capitala
Columbiei. Turnul BD Bacatá Downtown are 66 de etaje, găzduieste birouri, un mall cu trei
etaje, 396 de apartamente si un hotel de 364 camere. Pentru a -i convinge pe oameni să doneze
suma ce a făcut posibilă ridicarea construcției de 260 de metri, inițiatorii campaniei au găsit o
soluție ingenioasă: îm părțirea clădirii în mii de părți identice, numite FiDi. Aceste FiDi sunt
drepturi de proprietate asupra construcției propriu -zise, a căror valoare este estimată la 20.000 de
dolari, pe o perioadă de doi ani. Investitotii primesc sume lunare, conforme cu p rofitabilitatea
clădirii, sume estimate undeva la 10% pe an.
Weissenhaus
O statiune de cinci stele, proiectată pe coasta Mării Baltice, a stabilit un nou record european
pentru crowdfunding -ul în imobiliare prin colectarea, in toamna anului 2014, prin int ermediul
unei platforme din Germania, a peste 5 milioane de euro, de la peste 1000 de investitori, pentru
o extindere a complexului. Rata dobânzii pentru finanțarea proiectului este de 4%, iar avantajele
investitorilor includ o parte din profiturile obțin ute din veniturilor statiunii. Statiunea
Weissenhaus, care include un castel intins pe 75 hectare, este dezvoltat de către Jan Henric
Buettner, fondatorul AOL Europe.
Pebble
Pebble este un ceas inteligent dezvoltat de Pebble Technology Corporation, ce a f ost lansat în
2013 și a fost finanțat prin intermediul platformei de crowdfunding Kickstarter. Acesta dispune
de un ecran alb -negru e -paper, un motor vibrator, un magnetometru, senzori de lumină
ambientală și un accelerometru, care permite utilizarea sa ca un tracker de activitate. Pebble este
compatibil cu dispozitive Android și iOS. Când este conectat la un telefon, acesta poate primi o

alertă prin vibrare, pentru mesaje text, e -mailuri, apeluri primite și notificări de la conturile de
social media. El po ate acționa, de asemenea, ca o telecomandă pentru telefon, sau pentru aparate
foto, cum ar fi GoPro. Pentru acest ceas inteligent s -a cerut inițial 100.000 de dolari, dar
dezvoltatorii au fost uimiți când aproape 69.000 de oameni au investit în proiect, co lectând în
total 10.266.845 dolari. Pebble este acum un produs cu drepturi depline, pe care se pot instala o
varietate mare de aplicații, este rezistent la apă și rezistă timp de o săptămână la o singură
încărcare.
Coolest Cooler
Ryan Grepper a colectat m ai mult de 12 milioane de dolari, in 2014, pentru Coolest Cooler,
proiect pe care l -a postat inițial cu un obiectiv de finanțare de 125.000 dolari. Dispozitivului
inventat de Grepper este dotat cu boxe Bluetooth, port USB pentru cablu smartphone, o baterie
reîncărcabilă de 18 volți, plus un mixer atașabil pentru cocktail -uri și gheață zdrobită, ustensile,
deschizător de sticle, un spațiu mare de stocare iluminat cu LED -uri, care -ți arată calea de a bea
chiar în întuneric.
Chapel Down
Producatorul englez de vinuri Chapel Down are 1.400 de actionari noi în urma unei campanii pe
platforma de equity crowdfunding Seedrs derulata in toamna anului 2014. Această campanie a
doborât recordul de colectare, obținând 3,9 milioane lire în numai 24 de zile, cu subscripții
individuale variind de la 10 până la 250.000 de lire sterline. Fondurile vor fi folosite pentru a
extinde cultura de viță de vie, pentru construcția unei noi fabrici de vin, pentru construirea de noi
facilități de distribuție și depozitare, pentru a constr ui o fabrică de bere, dar și pentru a extinde
facilitățile oferite turiștilor la sediul central al companiei din Tenterden (Kent).
Exemplele sunt multe, însă toate au ceva în comun: asupra succesului unui proiect nu hotărăsc o
comisie sau un investitor, c i o masă de oameni care au decis că proiectul respectiv merită
ajutorul lor. Iar această încredere acordată autorilor poate fi, pentru aceștia, un stimulent la fel de
important ca și banii pentru a -și duce proiectul la capăt cu elan și însuflețire.
Din per spectiva istorica, ideea de crowdfunding este mult mai veche decât se crede.În 1865
Frederic -Auguste Bartholdi, un tânăr sculptor francez a avut la Versailles o discuție cu Edouard
de Laboulaye, un cunoscut istoric și admirator al Statelor Unite ale Americ ii. De Laboulaye a
menționat că peste 10 ani, în 1875, America urma să împlinească 100 de ani și s -a gândit că un
cadou comemorial pentru această ocazie ar fi un gest binevenit din partea Franței. Bartholdi a
avut ideea unei statui imense a unei femei numi tă „Libertatea Iluminatoare a Lumii.” Statuia în
sine urma să fie plătită de francezi, iar pediestalul de americani.
În America lucrurile nu stăteau la fel de bine. Statul nu a aprobat finanțarea iar donațiile veneau
greu și erau foarte mici. În 1883 Pulit zer a avut ideea de a apela la mândria americanilor și le -a
cerut donații cât mai mici pentru a putea strânge suma necesară construirii pediestalului pe care
urma să fie expusă statuia, explicându -le că e o rușine pentru poporul american să nu fie în stare
să se mândrească cu cadoul oferit de francezi. Oamenii au îmbrățișat ideea și banii veneau

constant din toată țara, indiferent cât de puțini bani se trimiteau. Adunați, banii au fost suficienți
pentru a finaliza construcția.

CROWDFUNDINGUL IN ROMANIA
O forma evoluata de fundraising (colectare de fonduri) care elimina sistemul clasic de donatie si
il inlocuieste cu o metodologie de tip recompensa. Initiatorii unui proiect creeaza in jurul lor o
retea ai carei membrii ofera bani in schimbul serviciilor sau produselor generate de proiect.
Crowdfunding este un concept implementat initial in SUA prin care antreprenori si firme isi
expun si prezinta cat mai convingator ideile si, daca acestea sunt apreciate, internautii pot oferi
sume de bani pentru a le sustin e. Daca respectiva campanie intruneste suma necesara,
antreprenorii primesc banii si pot demara proiectul.
Daca in SUA si in alte tari dezvoltate un astfel de concept “a prins”, existand finantari ce ating
chiar si milioane de dolari, in Romania conceptul este incipient.
Legea business angel este un success in ceea ce priveste masurile de stimulare a business -ului
local si o aparitie fireasca in spatiul juridic romanesc.
Un business angel, sau un angel investor – inger, investitor al afacerilor, este o persoana dispusa
sa foloseasca propriile resurse pentru o afacere start -up. Resursele nu reprezinta numai capitalul
ci si experienta, timpul si contactele investitorului. Termenul de business angel a fost folosit
pentru prima data pe Broadway, pentru a des crie persoane ce ofereau bani pentru productii
teatrale.
Antreprenorii cu nevoi mici de capital cer ajutorul investitorilor pentru ca nu pot accesa alt tip de
finantare – precum creditele bancare. Fie ca este vorba de o afacere nelansata, ce se afla inca l a
stadiul de idee, fie ca e vorba despre o afacere mica, aflata in stadiu incipient, aceasta poate fi
finantata de un business angel. Domeniile finantate de un business angel pot fi diverse, insa se
preteaza mai cu seama afacerile care isi propun un randam ent mare, ce pot acoperi rata mare de
risc.
Oamenii apeleaza la investitorii afacerilor pentru ca, spre deosebire de o finantare bancara, un
business angel nu cere nicio garantie pentru investitia oferita. Mai mult, un business angel
castigat ca partener s e implica personal in strategia afacerii oferind din cunostintele si contactele
sale. In plus, un business angel poate investi de la cateva mii pana la cateva sute de mii de euro.

Cele mai importante beneficii dacă apelezi la finanțarea afacerii prin crow dfunding:
1. Primești finanțare fără să intri în datorii.

2. Găsești potențiali clienți.
3. Cercetare de piață de calitate.
Cele mai importante 7 platforme de crowdfunding din Romania
1. Crestemidei.ro
Aceasta platforma mi -a atras cel mai mult atentia, de oarece pana in prezenta aici, s -au publicat
35 de proiecte, iar mai bine de jumatate dintre acestea au fost finantate.
Un lucru foarte important pe care l -am observat pe aceasta platforma este faptul că proiectul va fi
finanțat doar dacă suma a fost strâns ă în totalitate. Dacă suma necesara pentru un proiect nu a
fost atinsa, atunci toti bani primiti vor fi restituiti investitorilor. Prin această metodă ei nu vor să
facă un lucru pe jumătate de pahar. Filozofia pe care se bazeaza este de a finanța totul sa u nimic.
De reținut mai este și faptul că Crestemidei.ro este o platforma non -profit care a fost pornită de 3
prietene dornice să ofere o schimbare mediului în care trăiesc.
2. Multifinantare.ro – dă un leu proiectului tău!
Mirel Borodi este cel care a creeat prima platforma de crowdfunding din Romania, aceasta
purtand numele de "Multifinantare.ro".
Aceasta platforma se bazeaza pe 3 categorii de proiecte:
– proiecte capital lansate de catre companii, în schimbul emiterii de acțiuni sau obligațiuni;
– proiecte creative lansate de persoane fizice sau juridice;
– proiete caritabile ;
După realizarea proiectului de crowdfunding acesta va viza diferitele categorii din publicul țintă:
părinți, prieteni, fani, cunoscuți, furnizori sau clienți, comunități socio -profesionale, investitori
casnici, investitori profesioniști, business angels. Până în prezent platforma a găzduit finanțarea a
peste 30 de proiecte.
3. PotSiEu.ro – Hai, să schimbăm lumea!
Potsieu.ro este prima platformă de crowdfunding din Romania care a re ca scop strângerea de
fonduri pentru proiecte sustenabile cu impact social.
Așadar este una dintre platformele care sunt speciale pentru ONG -uri, asociații sau fundații care
au ca scop organizarea de proiecte cu impact social.
Până în prezent doar 9 pro iecte au folosit platforma potsieu.ro până în prezent, printre care 6 au
primit și finanțare.

4. We -are-here.ro
We Are Here este o platformă de crowdfunding din Romania care are ca scop finanțarea de
evenimente si proiecte educative sau creative pe care le -ai plănuit și care nu se pot autosusține.
Cele mai multe proiecte finanțate au fost evenimentele, spectacolele, lansări de cd -uri și de cărți.
Până în prezent au fost publicate peste 45 de proiecte pe platformă, din care peste 20 au fost și
finanț ate.
5. Kazuu.ro
Kazuu.ro este o platformă destul de nouă înființată care are ca scop finanțarea creativității, a
proiectelor inovatoare și a spiritului antreprenorial.
În momentul de față sunt în cautarea de proiecte de finanțat. Eu am văzut doar 2 proiec te pe
platformă. Cred totuși că merită încercat dacă cauți finanțare.
6. Bursabinelui.ro
Este o platformă doar pentru ONG -uri realizată de BCR. Este organizată sub forma unui concurs,
iar câștigătorului i se va dubla suma cu ajutorul BCR.
7. Crowdfunding oferit de Universitatea Babeș -Bolyai – Cluj-Napoca
Din fericire observ că și una dintre facultății de stat oferă o astfel de platformă. Universitatea
Babeș -Bolyai din Cluj are propria platformă de strângere de fonduri pentru Alumni facultății și
nu numai.
8. Sprijina.ro
O platformă care are ca scop de a finanța proiecte personale, dar și de afaceri.
Categoriile de proiecte care pot fi finanțate prin această platformă sunt: afaceri mici, sport,
educație, animale, mediu și călătorii.

CONCLUZII
Multifinantarea presupune un efort colectiv din partea unor investitori, care socializeaza si
finanteaza, de obicei cu ajutorul internetului, diverse proiecte demarate de alti oameni sau
companii. Crowdfundingul este utilizat in multe situatii, cum ar fi s ustinerea celor afectati de
dezastre naturale, jurnalismul cetatenesc, sustinerea unor artisti, campanii politice, finantarea
unor start -up-uri, dezvoltarea de programe, de inventii, cercetarea stiintifica si proiectele civice.

Beneficiile pentru creator
Campaniile de multifinantare furnizeaza cateva baneficii, dincolo de castigurile financiare, cum
ar fi: profilul – un proiect important poate contribui la crearea unui profil excelent al
inventatorului respectiv; marketing – initiatorii proiectului pot ara ta ca exista o audienta pentru
produsele lor; angajamentul publicului – multifinantarea permite interactiunea creatorilor cu
investitorii; feedback – creatorii ofera acces in avans si finantatorii pot testa produsele "beta",
pentru a decide daca mai inject eaza sau nu donatii in proiect. Daca fiecare familie din SUA ar
oferi 1% din venitul sau in scopul multifinantarii, suma ar ajunge la 300 miliarde dolari.

Riscuri si obstacole
Crowdfundingul presupune insa si unele riscuri: reputatia – inventatorul sau creatorul risca sa
esueze in campania sa si isi strica imaginea; protecita IP – multi dezvoltatori IDM (Interactive
Digital Media) ezita sa publice detaliile proiectelor lor inainte de productie, de teama furtului de
idei si vor sa isi protejeze IP -ul impotriva plagiarismului; renuntarea donatorilor – exista riscul
ca, dupa folosirea indelungata si repetata a unor surse de crowdfunding, acestea sa renunte la a
mai oferi sustinerea respectiva; teama de abuz – fara un cadru legislativ adecvat, probabilita tea
producerii unor inselatorii in zona crowdfundingului este ridicata.