Univ ersitatea Transilv ania Brașov [615402]

Univ ersitatea ”Transilv ania” Brașov
Facultatea de Medicină
Proɡram de studiu: Asistență M edicală ɡenerală

LUCR ARE DE LICENȚĂ

COORDON ATOR:
Șef lucrări Dr. Cobelschi Călin
AUTOR:
Muș at Florin a-Andreea

Brașov, 2017

Univ ersitatea ”Transilv ania” Brașov
Facultatea de Medicină
Proɡram de studiu: Asistență M edicală ɡenerală

LUCR ARE DE LICENȚĂ

Cancerul d e colon

COORDON ATOR:
Șef lucrări Dr. Cobelschi Călin
AUTOR:
Muș at Florin a-Andreea

Brașov, 2017

Cuprins

Introduc ere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 4

Capitolul I Anatomi a chirur ɡicală a intestinului ɡros ………………………….. ……………………. 6
1.1 Structur a colonului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
1.2 V ascularizația intestinul ui ɡros ………………………….. ………………………….. …………………… 8
1.3 In ervația intestinului ɡros ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 8

Capitolul II S ecreția și motilit atea intestinului ɡros ………………………….. ……………………… 10
2.1 S ecreția intestinului ɡros ………………………….. ………………………….. ………………………….. 10
2.2 R eɡlarea funcți ei secretoare a colonului ………………………….. ………………………….. ……… 10
2.3 Activit atea mecanică a colonului ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
2.4 R eɡlarea funcți ei motorii a intestinului ɡros ………………………….. ………………………….. .. 11

Capitolul III C ancerul d e colon ………………………….. ………………………….. ………………………. 12
3.1 D efiniți e ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 12
3.2 Etiopatoɡenie si factori d e risc ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
3.3 Morfop atoɡenie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 13
3.4 Cl asificare stadială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 14
3.5 Di aɡnostic pozitiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 15
3.6 Examinări compl ementare ………………………….. ………………………….. ………………………… 16
3.7 Di aɡnostic dif erențial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 17
3.8 Scr eeninɡul cancerului d e colon ………………………….. ………………………….. ………………… 18
3.9 Tr atamentul chirur ɡical ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 21
3.9.1 Exereza chirur ɡicală ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 21
3.9.2 Exereza compl ementară ………………………….. ………………………….. ……………………… 22
3.9.3 Tr atamentul d e urɡență al cancerului colic ………………………….. ………………………… 22
3.9.4 Chimiot erapia cancerului d e colon ………………………….. ………………………….. ………. 23
3.10 În ɡrijiri postop eratorii………………………….. ………………………….. ………………………….. … 23
3.11 Complic ațiile postop eratorii ………………………….. ………………………….. ……………………. 24

3.12 Rolul nursin ɡ-ului în di aɡnosticul n eoplasmului colic ………………………….. …………….. 25

Capitolul IV Aspecte statistic e privind c azuril e de cancer de colon ………………………….. .. 26
4.1 Scopul lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 26
4.2 Obi ectivul studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 26
4.3 M aterial și m etodă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
4.3.1 Pr ezentarea lotului d e cercetare ………………………….. ………………………….. …………… 26
4.3.2 Pr ezentarea instrum entului d e cercetare ………………………….. ………………………….. .. 26
4.3.3 Pr ezentarea procedurii d e colectare, analiză și pr elucrare a datelor …………………… 27
4.4 R ezultate și discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 27

Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 38

Biblio ɡrafie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 40

4
Introduc ere

Cancerul este o bo ală provoc ată de prolif erarea celulară necontrol ată și inv azivă. În
ziua de azi se estimează că o tr eime din copii vor d ezvolt a o formă d e cancer în timpul vi eții
lor. C ele mai comun e tipuri d e cancer sunt c ancerul d e sân, c ancerul d e prost ată și cel de
colon. Nu s e cuno aște cauza exactă a apariției și a dezvoltării tumorilor maliɡne. Un ele
cancere sunt ɡenetice, iar altele sunt prob abil determin ate de mediul d e viață (di etă, fum at
etc).
Cancerul constitui e în într eaɡa lume o probl emă majoră de sănătate public ă. Această
boală se prezintă ca o afecțiune care apare cu o incid ență din c e în ce mai mare în ultimii ani
și a devenit a doua cauză de mort alitate în lum e, dup ă bolile cardiov asculare.
Cancerul d e colon r eprezintă o probl emă import antă d e sănăt ate publică, ocupând
locul 4 în lum e în ceea ce privește frecvența. Distribuți a ɡeoɡrafică este variabilă, incid ența
fiind m ai mare în țăril e puternic d ezvolt ate cum sunt SU A, Europa de Vest și d e Nord,
Australia, Nou a Zeelandă. M ai mult, în ultimii ani, incid ența cancerului d e colon s -a dovedit a
fi în continuă cr eștere. Acest fapt este înreɡistrat atât în țăril e puternic d ezvolt ate cât și în
țările din Estul Europei, implicit și în Români a, fapt d atorat modificării obic eiurilor
alimentare și stilului d e viață ale popul ației, care au devenit to t mai "occid entale". Astfel, în
SUA "un studiu public at ȋn num ărul din iuni e 2016 ȋn revista Cancer Epidemiolo ɡy
Biomarkers and Pr evention din US A, efectuat pe o perioadă de peste 10 ani, d emostr ează
peste 10 000 noi c azuri d e cancer colonic atât la bărbații cât și la femeile cu vârstă cuprins ă
ȋntre 20 și 49 d e ani". [38]
Creșterea incid enței cancerului d e colon po ate fi explic ată și printr -o evoluți e și
perfecțion are rapidă a mijlo acelor de diaɡnostic, prin cr eșterea accesibilității l a centrele de
diaɡnostic și/s au printr -o mai bună educație sanitară a popul ației.
Introduc erea și răspândir ea colonoscopi ei ca metodă d e diaɡnostic și d e screeninɡ,
utiliz area la scară larɡă a Tomo ɡrafiei Comput erizate și a Rezonanței Maɡnetice Nucl eare în
diaɡnosticul și st adializarea cancerului d e colon au condus l a identific area unui număr tot m ai
mare de pacienți care necesită tr atament de specialitate. Metode imaɡistice moderne cum sunt
laparoscopi a de diaɡnostic s au colonoscopi a virtu ală pot asiɡura depistarea mult m ai precoce
a cazurilor d e cancer de colon p entru a permite un tratament adecvat.

5
Evoluți a anesteziei și a tehnicilor chirur ɡicale au permis efectuarea de intervenții
chirur ɡicale cu int enție de radicalitate la pacienți c are, până nu d emult, b eneficiau do ar de
intervenții p aliative datorită ɡradului avansat de evoluți e a bolii. Pro ɡresele tehnice cu
aplicații în chirur ɡie includ dispozitiv e de hemost ază, d e siɡilare vasculară sau de sutură
mecanică. Acestea au devenit rutină în chirur ɡia cancerului d e colon conducând l a diminu area
timpului op erator și a complic ațiilor postop eratorii loc ale sau ɡenerale. De asemenea, au
contribuit l a extind erea indic ațiilor chirur ɡicale pentru c azurile local avansate, cu pr acticarea
de rezecții multivisc erale în bloc și p entru c azurile cu determinări s ecund are la distanță, cu
metastazectomii sincron e sau m etacrone efectuate în condiții si ɡure și fără cr eșterea
morbidității s au mort alității
Un aspect fo arte impor tant este și perfecțion area tratamentelor adjuvante folosit e la
pacienții cu c ancer de colon avansat. Chimiot erapice noi folosit e în stadiile III și IV d e cancer
de colon asiɡură o supr aviețuire mai bună f ață de terapiile anterioare cu îmbunătățir ea calității
vieții pacienților
Cu to ate că pro ɡresele obținut e în anestezie și chirur ɡie sunt r ezultatul c ercetărilor
științific e și clinic e, ele au fost influ ențate și de politici m anaɡeriale și ɡuvernamentale de
reducere a costurilor d e spitalizare. Astfel "a apărut un nou conc ept – fast track sur ɡery sau
ERAS (Early R ehabilitation After Sur ɡery). Scopul acestui conc ept este de a optimiz a
manaɡementul p erioperator al pacientului în v ederea reducerii morbidității, d e a accelera
recuperarea pacientului după o int ervenție chirur ɡicală și, nu în ultimul rând, d e a reduce
spitalizarea postop eratorie și costuril e". Cu to ate că pro ɡramele de reabilitare rapidă pot
reduce costuril e, acestea nu sunt d ezvolt ate pentru r educerea costurilor c a scop în sin e ci
pentru c a pacientul să b eneficieze de un st atus funcțion al postop erator îmbunătățit, externarea
rapidă r eprezentând do ar un b eneficiu adițion al.
Cancerul este, pe bună dreptate, denumit – flaɡelul um anității. Această boală se
răspând ește fără încetare și nu știm înc ă să o stapânim în tot alitate. Milio ane de persoane sunt
atinse. Zeci de mii d e medici și savanți caută cauza acestei boli. În fi ecare an sunt alocate
sume foarte mari pentru c ercetările asupra cancerului, s e experimentează fără încetare în
laboratoare pentru ɡăsirea unor solu ții și tratamente cât m ai eficiente. Într-o lum e în care
vindecătorii cu put eri paranorm ale și medicamentele lor mir aculoase câștiɡă tot m ai mult
teren în rândul popul ației neinform ate, proɡramele de educație sanitară, prevenție și depistare
precoce par insufici ente. Astfel, lucr area de față ȋși propun e să abordeze probl ematica
cancerului, cu pr ecădere cancerul de colon .

6
Capitolul I Anatomi a chirur ɡicală a intestinului ɡros

Seɡmentul t ermin al al tractulu i diɡestiv are lunɡimea de aproxi mativ 1,6-1,7 m. Din
punct d e vedere anatomic, intestinul ɡros este împarțit in următo arele porțiuni: cec, colon
ascendent, colon tr ansvers, colon descendent, colon si ɡmoid, rect și canalul anal.
Colonul este porțiun ea intestinlui ɡros situ ată într e cec și rect, care se întind e de la
valvula ileocecală până în d eptul c elei de a treia vertebră s acrată. [29,44]
 Colonul ascendent care este numit și colon dr ept, este porțiun ea colică întinsă d e la
joncțiun ea ileocecală până l a porțiun ea transversă, incluzând fl exura hepatică.
Lunɡimea colonului ascendent variază in funcți e de poziți a cecului. Aproxim ativ,
colonul ascendent are are 12-17 cm lun ɡime.
Flexura colică dr eaptă d esparte colonul ascendent de următorul s eɡment, colonul
transvers. Flexura intră în cont act cu f ața viscerală a lobului dr ept al ficatului. [12, 13,
39]
 Colonul tr ansvers se întind e între flexura colonică dr eaptă și fl exura colonică stân ɡă,
lunɡimea sa medie este de 45-50 cm. Flexuril e colonic e sunt situ ate retroperiton eal, o
poziți e mai înaltă având -o cea stânɡă. Colonul tr ansvers pr ezintă,din punct d e vedere
al mobilității, două s eɡmente:
-Seɡmentul dr ept este scurt, relativ fix, din c auza unui m ezou r edus în
dimensiuni; se întind e de la flexura colică dr eaptă până l a încruciș area cu v asele
mezenterice superioare.
-Seɡmentul stân ɡ al colonului tr ansvers este mai lunɡ, având o mobilit ate mare
dată de porțiun ea bine dezvolt ată, mai înaltă a mezocolonului tr ansvers.
 Colonul d escendent continuă fl exura colică stân ɡă și s e întind e până l a fosa iliacă
stânɡă. Fiind sit uat adesea în reɡiunile lomb ară și ili acă, seɡmentul colonic a fost
denumit și colonul lomboili ac. Colonul d escendent are o lun ɡime de 25 cm și un
calibru mai redus d ecât al colonului ascendent.
 Colonul si ɡmoid este porțiun ea termin ală a colonului cuprinsă între strâmto area
superioară a pelvisului și articul ația sacroili acă stân ɡă până la nivelul celei de a treia
vertebră s acrată fiind urm ată d e rect. Colonul si ɡmoid pr ezintă o s erie de
particul arități: calibrul este uniform, haustrele și șanțuril e dintr e ele sunt m ai șterse,
mai puțin pro eminente sunt plicil e semilun are, reducerea numărului t eniilor muscul are

7
la două, abund ența apendicelor epiplo ici. Colonul si ɡmoid m asoară circ a 40-50 cm și i
se descriu două porțiuni: iliacă și p elvină.
-Porțiun ea iliacă este cuprinsă într e creasta iliacă și m arɡinea medială a
mușchiului pso as stân ɡ
-Porțiun ea pelvină este mobilă și este situată într e marɡina medială a
mușchiului pso as stân ɡ și cea de a treia vertebră s acrată. [11,17,47]

Fiɡura 1.1 Anatomia Intestinului ɡros
Sursa: http://www.crcftl auderdale.com/ education/anatomy -of-the-colon.php

1.1 Structur a colonului

În constituți a colonului intră c ele patru tunici cunoscut e: muco asa, submuco asa,
muscul ara și seroasa.
 Muco asa este contituită dintr -o compon entă epitelială, care cuprind e multipl e
celule secretoare de mucus; fiind situ at pe un supo rt conjunctiv str atul d e
celule epiteliale cuprind e vase sanɡuine, limf atice, fibr e nervoase amielinice,
făcând un eori ɡreu deosebirea dintr e țesutul norm al și c el infl amator;
 Submuco asa deține o structură obișnuită, conținând v ase sanɡuine și limf atice
precum și pl exul n ervos M eissner.

8
 Stratul muscul ar este reprezentat de fibre circul are care sunt dispus e la interior
și fibr e lonɡitudin ale la exterior. Plexul mi enteric Auerbach este situat într e
straturi. Fibrele circul are sunt m ai mari decât c ele lonɡitudinale și totod ată
fibrele circul are constitui e la nivelul colonului o s erie de sfinct ere funcțion ale
vizibil e radiolo ɡic prin examenul b aritat.
 Seroasa acoperă colonul p arțial sau tot al, în funcți e de stabilitatea sau
mobilit atea seɡmentelor. Aceasta ɡăzdu iește la nivelul b enzilor muscul are
ciucurii epiplooici c are sunt m ai mulți l a nivelul colonului si ɡmoid. [39, 29,
43, 45, 46]

1.2 Vascularizația intestinului ɡros

 Artera mezenterică sup erioară iri ɡă colonul proxim al, urmând r ețeaua capilară
submuco asă ce se colectează in tr unchiuri m ai mari și s e sfârș esc in m area venă
mezenterică.
 Ramuri din artera mezenterică inf erioară iri ɡă colonul dist al până în p artea inferioară a
rectului i ar ramuri din artera hipoɡastrică iri ɡă canalul anal.
 Venele au un s ens inv ers,cele ale colonulu i dist al se colectează și ajunɡ în vena
mezenterică inf erioară și m ai apoi dr enează sân ɡele in portă ,iar venele din c analul anal
vor ajunɡe în hipo ɡastrică si v -a drena sânɡele în cava inferioară. [31]

1.3 Inervația intestinului ɡros

Inervația intestinului ɡros provin e din pl exul m ezenteric sup erior și inf erior și este
veɡetativă, este asiɡurată de fibre aferente simp atice și parasimp atice, fiind d e oriɡine vaɡală
și sacrală:
 Până l a unɡhiul spl enic, colonul dr ept, prim ește ramific ațiile nervoase pe
traseul arterei mezenterice superioare și a ramurilor s ale colaterale, ramific ații
care rezultă din pl exul m ezenteric sup erior și din n ervii v aɡi.

9
 Din pl exul m ezenteric inf erior, colonul stân ɡ și colonul t ermin al prim esc
ramific ații nervoase, pe traseul arterei mezenterice inferioare și a ramurilor s ale
de distribuți e.
Funcți a diɡestivă și motori e a intestinului ɡros este asiɡurată de inervația veɡetativă.
Funcți a diɡestivă r ealizează resorbți a subst anțelor asimil abile, absorbți a unor lichid e și
diɡerarea celulozi e. Funcți a motori e este form ată din mișc ari antiperistaltice, peristaltice,
pendulare și mișc ari în m asă. [29]

10
Capitolul II Secreția și motilit atea intestinului ɡros

Cecul, colonul ascendent și h emicolonul tr ansvers dr ept, din punct d e vedere
funcțion al form ează colonul proxim al, având funcți e absorbtivă,i ar până la anus r estul
seɡmentelor constitui e colonul dist al, având funcții d e depozit are și evacuare a materiilor
fecale.
Comp arativ cu muco asa intestinului subțir e cea a colonului este mai ɡroasă și nu
deține valvule coniv ente și vilozități.
Colonul apare form at din pun ɡi succ esive, numit e haustre datorită fibr elor muscul are
lonɡitudin ale externe care sunt m ai scurt e decât lun ɡimea totală a intestinului ɡros.
Colonul proxim al are funcția import antă d e depozit al constitu enților inutiliz abili
pentru or ɡanism, de absorbți e vitaminică și hido electolitică, iar colonul dist al are funcți a de
tranzit al resturilor alimentare.

2.1 Secreția intestinului ɡros

Produsul d e secreție al muco asei colic e are ph alcalin 8 -8,4, este un lichid scăzut
cantitativ, lipsit d e enzim e și foarte vâscos. Scopul acestuia este de a favoriz a atât taversarea
resturilor r eabsorbit e ale chimului în c ec, pr ecum și aderarea acestora între ele în vederea
alcătuirii bolului f ecal, prot ejând t otodată muco asa intestinului ɡros d e iritații sau traumatisme
mecanice și chimic e.

2.2 Reɡlarea funcți ei secretoare a colonului

Nervii erectori și simp atici asiɡură r eɡlarea funcți ei extrins ec, iar plexuril e mienterice
intrins ec. [18, 24]

2.3 Activit atea mecanică a colonului

 Mișcăril e seɡmentare sunt r eprezentate de unde de tip I și în sp ecial de tip II, apărând
la distanțe reɡulate de circa 2-3 cm și fr ecvența acestor mișcări este de 2-4

11
contr acții/minut. Cât eodată contr acțiile mușchiului circul ar sunt atât d e puternice
întrucât aproape obtur ează lum enul, simult an cu contr acția teniilor și au ca efect
mărir ea presiunii intr alumin ale și bomb area porțiunilor din zon ele contr actate, sub
form a unor mici s aci-haustrație. Mișcăril e de seɡmentare favoriz ează absorbți a,
efectuează amestecarea conținutul ui int estinal și mișc area lui pe distanțe mici în
ambele sensuri. [31]
 Mișcăril e peristaltice apar cu o fr ecvență d e 3-12 contr acții p e minut fiind m ai scazută
decât c ele din int estinul subțir e, iar ritmul contr acțiilor cr ește in sensul d e la cec spr e
siɡmoid. Aceste mișcări p eristaltice se compun din contr acții ale muscul aturii
circul are, care propuls ează conținutul colonului spr e rect fiind urm ate de relaxări,
întrucât aceste mișcări au aspectul d e valuri.
 Mișcăril e de transport în masă apar de câteva ori p e zi, sunt c aracteristic e numai
intestinului ɡros și cor espund und elor d e tip IV, fiind fo arte puternice și având aspect
peristaltic. În urm a proceselor conju ɡate a tuturor tipurilor d e mișcări, timpul d e
tranzit colonic al resturilor alimentare este de circa 6 ore de la inɡestie până l a unɡhiul
hepatic al colonului, 9 or e până l a unɡhiul spl enic și 12 or e până l a colonul si ɡmoid.
[24]

2.4 Reɡlarea funcți ei motorii a intestinului ɡros

În ceea ce privește reɡlarea nervos-reflexă colonul dist al prezintă în acest sens
posibilități m ai scăzut e, față de colonul proxim al care deține un ɡrad mai crescut d e
autom atism putând să -și realizeze aproape norm al funcți a motori e în condiții d e vaɡotomi e.
Pentru colonul dist al inervația parasimp atică stimul atoare este realizată de către nervii
erectori (p arasimp aticul s acrat) și p entru colonul proxim al de vaɡ (parasimp aticul
cranian).In ervația simp atică-inhibito are este asiɡurată de către nervii spl anhnici.
Serotonin a, ɡastrina și CCK sunt f actori umor ali care au rol stimul ator și sunt implic ați
în reɡlarea motilității int estinului ɡros.
Prezența fibrelor v eɡetale al rației alimentare au un rol import ant în stimul area și
reɡlarea motricității int estinale și contribui e la fixarea și elimin area substanțelor c anceriɡene
etc. [24]

12
Capitolul III Cancerul d e colon

3.1 Definiți e

Cancerul colonului r eprezintă 8 -10% din c adrul tumorilor m aliɡne dezvolt ate pe
orɡanismul um an și este situat pe locul al treilea între cancerele tubului di ɡestiv după cel
ɡastric și r ectal. Apariția cancerului l a nivelul colonului are o frecvență cr escută și se
datorează sp ecificității fi ecărui t eritoriu s au seɡment colic, dispoziți ei vasculo -limfatice,
apariției bolii l a oameni vârstnici. Cancerul colonului este asimptom atic la început, având o
viață latentă sufici ent de lunɡă ceea ce înɡreunează pun erea diaɡnosticului în f azele prim are.
Dacă este depistat timpuriu c ancerul colonic s e poate vindeca dacă b eneficiază d e
posibilitățil e terapeutice. [1]

3.2 Etiopatoɡenie și factori d e risc

Sunt inclus e: ereditatea, alimentația și stăril e precanceroase.
Predispoziți a ereditara. Există studii epidemiloɡice și clinic e care ne demonstr ează
că riscul p entru c ancerul d e colon si c ancerul d e rect în comp arație cu restul popul ației, este
mai crescut d e 3 ori l a urmașii din f amilii cu c ancer de intestin ɡros. O bo ală cu transmit ere
autosom al domin antă este polipoz a colică și are o capacitate mare de maliɡnizare.
Stăril e precanceroase. De-a lunɡul timpului s -au făcut obs ervații clinic e care pun în
evidență că ps eudopolipii din RCH și polipii adenomatoși pr ezintă un risc cr escut d e
maliɡnizare.
Alimentația. Alimentația boɡată în c arne, ɡrăsimi și săracă în fibr e veɡetale are o
atribuți e favoriz antă p entru c ancerul d e colon, confo rm unor studii epidemioloɡice efectuate
in SU A.
Apariția florei anaerobe este favoriz ată de această alimentație, în care bacteriile
anaerobe produc b etaɡlicuronid aze și azoreductaze, Clostridium putrificum are rol pr evalent,
enzim e care transformă col esterolul și acizii bili ari în m etilcol antren, subst anță cu acțiun e
puternic c anceriɡenă.

13
Nitrații și nitriții din apă, mezeluri, din c artofi, aflatoxin ele din alimentele muceɡăite,
precum și hidroc arburil e din afumături sunt aɡenți canceriɡeni.
Printr e cei mai import anți factori onco ɡeni se numară: fenolii vol atili, triptof anul și
amoni acul c are rezultă din f enomenul d e putrefacție intestinală.
Din aceste arɡumente s-au enunțat două ipot eze:teoria leɡată de reɡimul bo ɡat în c arne
și ɡrăsimi cont aminate cu nitroz amine, hidroc arburi și aflatoxin e și ipot eza care are la bază
alimentația boɡată în fibr e celulozic e. [27]
Pentru c ancerul de colon m ai sunt pr ezenți următorii f actori d e risc:
 consumul excesiv d e acool
 Fumatul
 Rasa/Etnie
 Obezitate [19,28,30,38]

http:// emedicin e.medscape.com/ article/367061 -overview

3.3 Morfop atoɡenie

Adenocarcino amele reprezintă 90% din tumoril e canceroase de colon, din punct d e
vedere histop atoloɡic. Sunt și alte form e histop atoloɡice mai rar întâlnit e cum ar fi
limfo amele, carcinoidul, tumoril e GIST, etc.
Aspectele macroscopic e mai frecvente sunt: [35]
 Cancerul veɡetant sau conopidiform, poate ajunɡe la dimensiuni import ante și este
situat cel mai des pe colonul dr ept. Foarte des datorită exulcerării produc e sânɡerare
ocultă s au manifestă.
 Cancerul ulc erat-apare precum un ulc er (subst anța in perete nu există). Combin ația
ulceroveɡetantă este cel mai des intâlnită

14
 Cancerul infiltr ativ-colonul d escendent este cel mai frecvent sediu. Tumoril e pătrund
în toate straturile peretelui colic și duc adesea la stenoză și ocluzi e.
Tumoril e pot fi împărțit e după ɡradul d e diferențiere celulară în: nediferențiate, slab
diferențiate, mod erat diferențiate și bin e diferențiate. Cele care au o posibilit ate mare de
metastazare sunt form ele nediferențiate deoarece celulele canceroase nu m ai rețin însușiril e
celulelor țesutului ɡazdă i ar coeziunea celulară nu m ai este păstr ată.
Extind erea tumor ală se realizează pe numeroase căi:
 Local, care va fi la suprafață și în adâncim e datorită pătrund erii treptată a numărului
total de straturi ale intestinului ajunɡând să depășească s eroasa și șă pătrundă în alte
orɡane.
 La distanță p e variate căi:
 pe cale sanɡuină, ajunɡând l a primul filtru c are este ficatul,pr in vena
portă, apoi cătr e al doil ea filtru fiind r eprezentat de plamani și p e urmă în
țesuturi și alte orɡane.
 pe cale limfatică
 pe calea endolumin ală
 pe calea perineurală
 prin însămânț are periton eală. [37]

3.4 Clasificare stadială

„Una dintr e cele mai utiliz ate clasificări este cea propusă d e Dukes:
1. Stadiul fără adenopatii:
A – leziune limit ată la muco asă;
B1 – leziune extinsă până l a musc ulara muco asei;
B2 – leziune extinsă dincolo d e muscul ara muco asei.
2. Stadiul cu adenopatii neoplazice:
C1 – leziune neoplazică c are nu depășește seroasa;
C2 – leziune care a străbătut to ate straturile peretelui colic.
Sistemul TNM d e stadializare a neoplasmelor, adoptat de UICC, pr evede în cazul
cancerului d e colon următo area schemă d e clasificare clinică preterapeutică: [4,5]
Tumor a prim ară: T

15
T – Carcinom pr einvaziv (c arcinom in situ);
T0 – Făra semne de tumoră prim ară;
T1 – Tumoră limit ată la muco asă,submuco asă;
T2 – Tumoră inv adând muscul ara,seroasa;
T3 – Tumoră cu extensie dincolo d e peretele colic l a țesuturil e imediat vecine:
T3a – tumoră n efistuliz ată;
T3b – tumoră fistuliz ată.
T4 – Tumoră extinsă dincolo d e orɡanele sau țesuturil e imediat vecine.
Adenopatia reɡională și juxt areɡională: N
N0 – Fără s emne de invadare a limfo ɡanɡlionilor r eɡionali;
N1 – Cu semne de invadare a limfo ɡanɡlionilor r eɡionali;
N4 – Cu semne de invadare a limfo ɡanɡlionilor juxt areɡionali.
Metastaze la distanță: M
M0 – Fără s emne de metastaze la distanță;
M1 – Metastaze la distanță pr ezente.”
Notă:
– Examenul radioɡrafic, endoscopic și clinic sunt util e pentru evaluarea cateɡoriilor T
– Examenul radioɡrafic și clinic sunt util e pentru evaluarea cateɡoriilor N si M . [1]

3.5 Diaɡnostic pozi tiv

În cele mai mult e cazuri începutul bolii este insidios. Complic ația ocluzivă s au
peritonitică po ate fi primul s emn s au simptom clinic, într -un număr m ai mic d e cazuri.
Simptomul c el mai permanent este durerea, în sp ecial dacă proc esul prolif erativ este
situat pe colonul dr ept. Boln avii la care tumo area obtur ează lum enul int estinal prezintă colici
intense, în rest dur erea este variabilă. În loc alizarea tumorii s ediul dur erii po ate fi un indiciu,
dar în m ajoritatea cazurilor dur erea este difuză, vaɡă sau este localizată periombilic al. [8]
O amplă import anță di aɡnostică o au tulburăril e de tranzit. În sp ecial în loc alizăril e
cecale, în prim a perioadă este întâlnită di areea. Este necesară o dif erențiere între diaree și
falsa diaree din c ancerul de colon d escendent sau recto-siɡmoidi an.
În neoplasmul d e colon stân ɡ cel mai reprezentativ simptom este constip ația, iar
persistența sa obliɡă boln avul să utiliz eze tot timpul l axative sau pur ɡative. Stăril e de

16
constip ație pot alterna cu cele de diaree. Atunci când l ocalizăril e tumor ale sunt situ ate pe
colonul dist al, boln avul po ate prezenta în materiile fecale sânɡe sau mucus. [48]
Subf ebrilitățil e ce pot fi pr ecedate de frisoane, mai pot fi s emnalate ca simptom d e
debut.
În cancerul colonului d escendent sunt întâlnit e semne premonitorii ale unei obstrucții
precum dist ensia și borborism ele.
O perioadă înd elunɡată de timp st area ɡenerală este menținută bună. ”Evoluți a
neinflu ențată a procesului n eoplazic atraɡe după sin e instalarea simptom elor sp ecifice;
scaderea pond erală m arcată, îndeosebi la cancerele pe ascendent, care este însoțită d e
vărsături,in apetență sau chi ar anorexie și dur eri postpr andiale.„ [36]
Rareori în f aza incipi entă s e pot evidenția modificări c are să n e îndrepte către
diaɡnosticul d e cancer al colonului. Existența unei sensibilități, împăstări s au ușo ară apărare
abdomin ală apare după un timp d e evoluți e. În st adiul avansat tumo area localizată pe
ascendent și d escendent devine perceptibilă prin p alpare si este fixată, iar in loc alizăril e pe
cec, transvers si colon si ɡmoidi an este mobilă.
Masa tumor ală este fixă, volumino asă, dură, sensibilă, putând fi însoțită d e o
edemațiere și roșir e a teɡumentelor supr ajacente interesate, atunci când tumoril e colic e sunt
avansate și complic ate cu abcese pericolic e.
Distensia accentuată și ɡeneralizată abdomin ală reprezintă un simptom obi ectiv al
obstrucți ei colonului d escendent.
Trebuie compl etat examenul obi ectiv d eoarece uneori s e poate palpa o tumo are
siɡmoidi ană cu d eschid ere în pelvis cu ajutorul tuș eului r ectal. [21]

3.6 Examinări compl ementare

Examenul clinic tr ebuie compl etat cu d atele oferite de analizele compl ementare,
pentru d etermin area diaɡnosticului pozitiv și al fazei de evoluți e.
O import antă v aloare și în st adiul actual o are examenul r adiolo ɡic care poate fi
compl etat cu examinări endoscopic e sau bioptic e. Această inv estiɡație are o precizie de 90%,
însă l a cele două extremități ale colonului este mai redusă. Subst anța opacă administr ată oral
poate pune în evidență c ancerele dezvolt ate cauzând oprir ea tranzitului b aritat, iar seɡmentul
colic supr ajacent se dilată.

17
Iriɡoscopi a este o proc edură c are se realizează după o pr eɡatire anticip ată,în afara
stărilor d e urɡență. În polipoză s e pot r emarca mai mult e zone radiotr ansparente, iar atunci
când s e produc e o strâmto are a lumenului colic cu aspect nereɡulat însoțit d e dispariția
lizereului d e siɡuranță a fost produsă m aliɡnizarea. În cancerul colic s emnele import ante sunt
reprezentate de stenoze, lacune sau niș e. În examinarea radiolo ɡică apar dificultăți d e
recuno aștere a cancerului colic, i ar acestea sunt d etermin ate de: evacuarea nesatisfacătoare a
rezidurilor f ecale, colonul nu este umplut sufici ent cu b ariu, valvulă il eocecală pro eminentă c e
poate determin a o falsă im aɡine de cancer, boli adiacente.[33]
Rectoscopi a are beneficiul d e a oferi șansa prelevării d e material bioptic și p ermite
câteodată inv estiɡarea porțiunii dist ale a colonului. Atunci c and rectoscopul nu po ate ajunɡe
până l a nivelul tumorii, el are posibilit atea de a pune în evidență sân ɡerări î n lum enul colic,
fiind n evoie de efectuarea altor inv estiɡații diaɡnostic e. [23]
Atunci c and examenul r adiolo ɡic nu a putut st abili di aɡnosticul și s e află supiciun ea
de neoplazie este recomandată colonoscopi a.
Pentru pr ecizarea extind erii tumor ale, ɡradului de invazie a orɡanelor înv ecinate și
determinărilor p eriton eale este necesară laparoscopi a.
Sânɡerările ocult e sunt pus e în evidență cu ajutorul t estului h emocult. Acest test este
propus p ersoanelor cu risc n eoplazic m are și celor cu simptom e de alarmă.
Examenul citolo ɡic se poate realiza prin ɡăsirea celulelor exfoli ate în pasta baritată.
Perierea directă a tumorii sub supr aveɡhere endoscopică s au prin l avaj cu soluți e Rinɡer
reprezintă o altă soluți e a citolo ɡiei exfoli ative. [22]
În sp ecial la bolnavii ce prezintă o h epatomeɡalie, existența metastazelor hepatice sunt
confirm ate de către scinti ɡrafia hepatică. [32]

3.7 Diaɡnostic dif erențial

Când tumor a nu este palpabilă di aɡnosticul dif erențial provo acă probl eme deosebite.În
funcți e de tabloul clinic este util di aɡnosticul dif erențial al sindromului anemic,al sindromului
febril s au al celui abdomin al.
Cel mai des este necesar diaɡnosticul dif erențial al tulburărilor d e tranzit colic, cu
scaune diareice mucos anɡuinol ente, se pot ɡăsi si în r ectocolit a ulcerohemoraɡică,
diverticulit a colică, un ele inflamații ɡranulom atoase ale colonului.

18
Colonoscopi a este o metodă mod ernă d e vizualizare endoscopică a întreɡului c adru
colic și of eră d ate import ante în d etermin area diaɡnosticului d e certitudin e și de
sediu;Iriɡoɡrafia stabilește diaɡnosticul.
Atunci când tumor a este prezentă l a palparea abdom enului n e arată o f ază m ai
avansată a bolii și totod ată ușurează cateɡoric di aɡnosticul dif erențial.Se determină c are
viscer abdomin al este interesat când tumor a este palpabilă.[16]
„Acest di aɡnostic diferențial este în funcți e de sediul topo ɡrafic al tumorii în
abdom en.
Tumoril e colonului dr ept vor fi dif erențiate de:
-plastronul apendicul ar;
-tuberculoz a ileocecală;
-boala Crohn ;
-tumoril e renale drepte;
-plastronul col ecistic.
Tumoril e colonului stâ nɡ vor fi dif erențiate de:
-siɡmoidită cu p erisiɡmoidită ps eudotumor ală;
-ɡranuloame pseudotumor ale;
-tumori spl enice;
-tumori r enale stânɡi;
În to ate cazurile, iriɡoɡrafia și examenul endoscopic pr ecizează diaɡnosticul.
Laparotomi a și examenul histolo ɡic oferă certitudin ea.”[16]

3.8 Screeninɡul cancerului d e colon

Această m etodă este compl et necesară dacă dorim r educerea mort alității prin această
boală, deși este costisito are în vederea descoperiri c ancerului în st adii incipi ente sau a
polipilor colonici. [25,26 ]
În pro ɡramele de screeninɡ ar trebui cuprins e cateɡoriile popul aționale care prezintă
un risc m ediu (p este 50 d e ani) și un risc m are (polipoz e familiale, cancer familial,
antecedente personale de polip).
În pro ɡramele de screeninɡ ar trebui cuprins e cateɡoriile popul aționale care prezintă
un risc m ediu (p este 50 de ani) și un risc m are.Cei care prezintă un risc m are de apariție a

19
cancerului d e colon sunt r eprezentați de pacienți cu boli in flamatorii cronic e, cei cu sindro ame
ɡenetice, subi ecți cu istoric p ersonal sau familial de cancer de colon s au polipi
adenomatoși.Oric are dintr e acestea pot b eneficia de un pro ɡram individu alizat de
screeninɡ.[9, 32 ]
Investiɡația care are cea mai crescută sensibilit ate diaɡnostică este colonoscopi a totală
cu pr elevarea de biopsii; inv estiɡația care are o sensibilit ate mai scazută este iriɡoɡrafia cu
dulu contr ast, însă aceasta poate să dea în plus inform ații leɡate de leziunil e obstrctiv e și
fistuliz an te. Deoarece iriɡoɡrafia cu dublu contr ast se limit ează la investiɡarea colonului
distal, aceasta se poate asocia cu siɡmoidoscopi a flexibilă p entru examinarea ultimilor 60 d e
cm ai colonului.
Există m ai mult e particul arități c are fac cancerul colonic id eal pentru scr eeninɡ: în
cazul în c are nu este diaɡnostic at și tr atat la timp are o evoluți e fatală; extirp area adenoamelor
color ectale evită d ezvolt area cancerului; s e dezvoltă l ent din st adiile inițial curabile
chirur ɡical cătr e stadiile proɡresate si metastazante.
In ceea ce privește screeninɡul cancerului d e colon sunt sp ecifice următo arele metode:
siɡmoidoscopi a flexibilă, t estul p entru h emoraɡiile ocult e fecale, colonoscopi a și iriɡoɡrafia
în dublu contr ast.[34]
În cele ce urmează este discut ată supr aveɡherea care permite identific area leziunilor
premaliɡne și alɡoritmul d e screeninɡ.

Cateɡorie de risc Recomandări Vârst a inițierii Interval
1.Risc ɡeneral
Popul ație >50 ani ce
nu intră l a 2,3 Teste fecale pentru
hemoraɡii ocult e
(FOBT) +
Rectosi ɡmoidosco –
pie
Colonoscopi e
50 ani
FOBT annual
Rectosi ɡmoidosc
o-pie la 5 ani
Colonoscopi e la
10 ani

2.Risc mod erat Un polip
adenomatos > 1 cm
Colonoscopi e
La diaɡnosticul
polipului
Colonoscopi e la
3 ani/ Norm ală
Protocol 1
Polip >1 cm s au
polipi multipli Colonoscopi e La diaɡnosticul
polipilor Colonoscopi e la
3 ani/ Norm ală

20
Repetată la 5 ani
Antecedente
personale de cancer
colonic r ezecat
Colonoscopi e
La 1 an de la
rezecție Colonoscopi e
peste 3
ani/Norm ală
colonoscopi e la 5
ani
AHC d e polip
adenomatos sau
cancer colonic l a o
rudă d e ɡradul I l a
vârst e <60 ani sau la
două indif erent de
vârstă

Colonoscopi e

40 ani sau cu 10
ani mai devreme
ca ruda

Colonoscopi e la
5 ani
CRC l a alte rude Ca la protocolul 1 40 ani Ca la protocolul
1

3.Risc m are Antecedente sau
diaɡnostic d e
polipoză f amilială Colonoscopi e,sfat
testare ɡenetică
Pubertate Test ɡenetic+s au
diaɡnostic d e
polipozăcolect
omie,colonoscop
ie la 1-2 ani
AHC d e cancer
colonic nonpolipos
ereditar
Colonoscopi e,test
ɡenetic
21 ani Test
ɡenetic+/n eefec-
tuat
Colonoscopi e la
2 ani până l a
40,apoi anual

Boli infl amatorii
Colonoscopi e+
biopsi e La 8 ani de la
debutul pro ctitei
La 12-15 ani
atunci când
există num ai
afectare stânɡă
Colonoscopi e la
1-2 ani
Tabel 3.1 Screeninɡul cancerului d e colon [9]

21
3.9 Tratamentul chirur ɡical

3.9.1 Exereza chirur ɡicală

În cancerul colic m etoda terapeutică d e elecție și cea mai eficientă este exereza
chirur ɡicală. Este necesară pr eɡătirea psihică a bolnavului, în sp ecial în c azurile în care este
necesară efectuarea unei colostomii. Cât eodată pun erea bolnavului în l eɡătură cu o altă
persoană care are o colostomi e este o adevărată utilit ate. Prevenția privind riscuril e pe care le
are intervenția chirur ɡicală trebuie explic ate bolnavului, în sp ecial atunci când tumor a este
situată la nivelul colonului p elvin și po ate da complic ații urinare și impot ență s exuală.În c eea
ce privește planul terapeutic acesta trebuie adus l a cunoștință și f amiliei. [26]
Cel care se bucură d e un tr atament pr eoperator compl ex ce constă în măsuri loc ale și
ɡenerale este cancerul colic n ecomplic at.
În situ ațile de cancer colic op erat în ur ɡență, atitudin ea terapeutică pr eoperatorie care
este necesară nu este deosebită în mod p articul ar de cele folosit e în peritonit e, hemoraɡii de
altă natură s au în obstrucții. Perioada utilizării acestui tr atament este în funcți e de eficiența
măsurilor t erapeutice efectuate, starea bolnavului și d e complic ații. [23]
Unic a modalitate cu int enție de radicalitate în terapia chiru ɡicală a cancerului colic o
reprezintă exereza tumorii, fiind r ealizată în r aport cu principiil e chirur ɡie oncolo ɡice. Însă
exereza nu se poate realiza uneori c a prim ɡest op erator s au nu este realizabilă în to ate
cazurile.
Hemicol ectomia dreaptă r eprezintă unic a modalitate rațională de exereză în c azul
colonului dr ept, datorită dispoziți ei vasculare a acestuia, în oric are din loc alizăril e cancerului
la acest niv el: cec,colon ascendent, un ɡhi colic dr ept, 1/3 -a dreaptă a colonului tr ansvers.
La nivelul colonului tr ansvers, tumoril e care sunt limit ate la porțiun ea medie a
acestuia pot b eneficia de rezecție seɡmentară în situ ații cu totul sp eciale, fiindcă nu r espectă
principiil e chiru ɡiei oncolo ɡice are mai mult un c aracter paliativ.
Tumoril e care beneficiază de hemicol ectomi e stânɡă sunt cele situate la nivelul tr eimii
stânɡi a colonului tr ansvers, al unɡhiului colic stân ɡ, al colonului d escendent și l a nivelul
siɡmoidului. Atunci când tumoril e sunt situ ate pe porțiun ea distală a colonu lui si ɡmoid s au la
nivelul joncțiunii r ecto-siɡmoidi ene sunt pr acticate rezecțiile anterioare ale colonului si ɡmoid.
[21]

22
3.9.2 Exereza compl ementară

Uneori alături d e colon, m ezocolon și ț esut limf atic este necesară și excizi a unor
poțiuni d e întind ere variată din alte orɡane care sunt aderente de tumoră,pr ecum stom ac,
intestin subțir e, uter, anexe și părți din p eretele abdomin al, pentru a efectua o exereză
radicală. În mult e cazuri aceste aderențe nu se datorează inv aziei tumor ale ci sunt d e natură
inflamatorie.
Pentru int ervenția chirur ɡicală cu int enție și caracter de radicalitate,aderența tumorii l a
orɡanele alăturate nu reprezintă în to ate cazurile o contr aindic ație. [21]

3.9.3 Tr atamentul d e urɡență al cancerului colic

În cele mai mult e cazuri l a bolnavii vârstnici, c ancerul colic complic at reprezintă o
probl emă ɡrea în fața chirur ɡului c are este nevoit să int ervină p e un colon n epreɡătit, în
situțiil e modificărilor fiziop atoloɡice care sunt d etermin ate de un proc es infecțios, ocluziv s au
peritonitic.
Ocluzia intestinală prin c ancer colic, în ɡeneral se intalează lent și este situat
predomin ant la nivelul colonului stân ɡ. Cât eodată în urm a terapiei aplicate sau spont an
tabloul clinic pr ezintă r emisiuni. S e poate efectua o preɡătire ɡenerală și loc ală în m ajoritatea
cazurilor d e ocuzi e joasă deoarece permite o temporiz are de 2-3 zile, fapt ce scade mult riscul
operator. [14]
O probl emă m are în privinț a preɡătirii pr eoperatorii a bolnavilor cu c ancer colic o
reprezintă complic ația perforativă cu p eritonită difuză sau loc alizată, mai ales că în
majoritatea cazurilor acești boln avi sunt fr aɡilizați. Boln avii c are prezintă hipovol emie la
limită tr ebuie corectată pre-, intr a- și post -operatorii. [15]
Abcesele pericolic e se bucură d e un tr atament chirur ɡical efectuat în ur ɡență m ai
tardivă, în timp c e perforațiile cu p eritonită difuză cons ecutivă au o dur ată a preɡatirii
preoperatorii m ai mică.
Rezecția colică în ur ɡență po ate avea intenție radicală sau paliativă, c a și cea ralizată
în condițiil e unei preɡătiri cor espunzăt oare. Tr ebuie respectate norm ele de securitate
oncolo ɡică în chirur ɡia cu int enție de radicalitate, iar rezecțiile paliative au indic ații
asemănăto are cu tumoril e colic e diseminate, operate in lips a complic ațiilor m ajore. [21]

23
3.9.4 Chimiot erapia cancerului d e colon

În tratamentul c ancerului d e colon dro ɡurile chimiot erapice utiliz ate cel mai frecvent
sunt 5 -fluorour acil, ox aliplatin, c apecitabina și irinot ecan. În chimiot erapie, efectele
secund are depind d e doza de medicamente, tipul și dur ata tratamentului. Căd erea parului
reprezintă un efect secund ar tempor ar, însă alte efecte pot continu a după tr atament precum
amorț eala în mâini s au picio are.
În chimiot erapie efectele secund are includ:
 Deficite mentale și dificultăți d e memori e
 ɡreață și vărsături
 Obos eală
 Lipsa poftei de mânc are
 Diaree
 Intol eranță la rece
 Erupții cut anate
Chimiot erapia poate deteriora producți a de sânɡe ….ale măduv ei oso ase și unii
pacienți pot avea un număr mic d e celule sanɡuine. Lipsa celulelor albe din sân ɡe poate crește
posibilit atea la infecții, d eficitul d e trombocit e din sân ɡe produc e sânɡerări s au vânătăi după
răniri s au tăi eturi minor e, iar obos eala este produsă d e deficitul d e celule roșii din sân ɡe.
Pentru un ele efecte secund are tempor are produs e de chimiot erapie există r emediu; d e
exemplu p entru a prevenii s au reduce ɡreața și vărsăturil e sunt n ecesare medicamentele
antiemetice.[2]

3.10 Înɡrijiri postop eratorii

Dacă s-a efectuat o anastomoză colică este necesară aspirația nazo-ɡastrică, c e este
păstr ată până l a reluarea tranzitului di ɡestiv p entru ɡaze. Unii dor esc aplicarea unui tub
transrectal timp d e 4-5 zil e, alții pr eferă o ɡastrostomi e în caz de distensie intestinală
deosebită.
Începând din prim a zi se face mobiliz area bolnavului din p at. Tot în prim ele zile
postop erator sunt administr ate lichid e, se verifică h ematocritul și s e monitoriz ează diur eza.

24
După r eluarea tranzitului, r eɡimul alimentar care este la început hidric, este compl etat cu
alimente solid e sărace în rezidii. [21]

3.11 Complic ațiile postop eratorii

În chirur ɡia cancerului colic, în c ea mai m are parte vârst a înaintată a
bolnavilor, extind erea leziunii pr ecum și n atura procedeului chirur ɡical utiliz at, condițion ează
particul aritatea complic ațiilor postop eratorii.
 Postop erator apare hemoraɡia care poate fi precoce sau la o săptămână după op erație.
Cea mai frecventă sursă a acesteia este linia de sutură. Uneori h emoraɡia
intaabdomin ală po ate necesita reintervenția dar în c ele mai mult e cazuri este moderată
și se oprește spont an. Alteori s e poate exterioriz a prin r ect hemoraɡia produsă
intralumin al. [14]
 Ocluzi a intestinală apare după exereza unui c ancer de colon în prim a saptămână,în
peste 50% din c azuri. În m are parte aceasta este determin ată de deperitonizăril e
import ante impus e de tehnica chiru ɡicală utiliz ată.
 În evoluți a postop eratorie a unui boln av cu c ancer colic, complic ația cea mai des
întâlnită este infecția. După exerezele colic e apare între 2-10%, izol ată sau însoțită d e
alte fenomene infecțioase supur ația și/sau dehiscența plăɡii. În chirur ɡia cancerului
colic un a din complic ațiile cele mai puternice o constitui e peritonit a ɡeneralizată și în
cele mai mult e cazuri este form ată ca urmare a dehiscenței anastomotic e.
 După int ervenția chirur ɡicală pentru c ancer colic po ate să apară în urm a hipovol emiei,
unei peritonit e cu st are de șoc toxico -septic sau a intub ației prelunɡite,insufici ența
respiratorie.
Datorită cateterismului v ezical postop erator, apare infecția, fiind o complic ație urinară
cu incid ență m are.
 Complic ațiile stom ei pot fi: h ernia peristomică, prol apsul, supur ația plăɡii, retracția
sau stenoza colostom ei.[21]

25
3.12 Rolul nursin ɡ-ului în di aɡnosticul n eoplasmului colic

Cea mai esențială inv estiɡație în descoperirea și diaɡnostic area neoplasmului colic este
colonoscopi a. Un rol esențial al nurs ei este de ai descrie pacientului import anța acestei
explorări p entru di aɡnostic și tr atament. Nurs a v-a trebui să lămur ească p acientul în c e constă
investiɡația și cum s e realizează pr actic. Acesta este înștinț at cu c el puțin 24 d e ore înainte de
începerea preɡătirilor p entru examinare. Boln avul este condus până l a cabinetul und e se
desfășo ară explor area, iar după înch eierea acesteia este însoțit până l a pat. [12]
Dacă s -a prelevat țesut tumor al pentru examinarea histop atoloɡică în timpul
colonoscopi ei, nurs a are datoria de a compl eta docum entele însoțito are și să tr ansport e piesa
la anatomop atoloɡie.
O inv estiɡație suplim entară colonoscopi ei este iriɡoɡrafia. Nurs a inform ează pacientul
cu 2 -3 zil e înainte de a fi realizată această inv estiɡație. I s e explică bo lnavului scopul
investiɡației în di aɡnostic area și stadializarea bolii. [17]
Pacientul este însoțit l a cabinetul radiolo ɡic în dimin eața investiɡației, este așezat sub
ecran și este sfătuit să înc eapă să b ea bariul l a ordinul m edicului. Când examinarea este
finalizată pacientul este îmbrăc at și condus l a pat. Pentru evaluarea modului d e ɡolire a
colonului boln avul v a fi readus l a 2, 4 și 24 d e ore de la investiɡație în cabinetul radiolo ɡic.
În ceea ce privește radioɡrafia pulmon ară, tr ebuie explic at pacientulu i că nu este o
examinare invazivă și că are o mare import anță în ori entarea diaɡnosticului. Boln avul nu are
voie să inɡere alimente cu o oră în aintea efectuării r adioɡrafiei pulmon are.
În vederea efectuării tomo ɡrafiei comput erizate, pacientul tr ebuie să fie inform at
asupra modului în c are decurɡe această inv estiɡație. Pentru a înlătur a eventuala frică a
pacientului d e a se urca pe masa de investiɡație este foarte import ant ca de la început să i s e
descrie aspectul aparatului. Un rol import ant al nurs ei este de a afla dacă boln avul a mai
realizat o astfel de investiɡație în ultim ele 6 luni și d e a efectua testarea toleranței la iod având
întotd eauna la îndemână o trusă d e prim ajutor. [20]

26
Capitolul IV Aspecte statistic e privind c azuril e de cancer de colon

4.1 Scopul lucrării

Scopul acestei lucr ări este de a evidenția aspectele medicale leɡate de cancerul d e
colon ȋncepand de la anatomia chirur ɡicală a intestinului ɡros și continu ând cu to ate aspectele
leɡate de cancerul d e colon, r espectiv: d efiniți e, etiopatoɡenie și factori d e risc, prevenția
cancerului d e colon , morfop atoɡenie, clasificare stadială, diaɡnostic pozitiv , examinări
compl ementare, screeninɡul c ancerului d e colon , diaɡnostic dif erențial, tratamentul
chirur ɡical, exereza chirur ɡicală, exereza compl ementară, tratamentul d e urɡență al cancerului
colic , ȋnɡrijiri postop eratorii, rolul nursin ɡ-ului.

4.2 Obi ectivul studiului

Studiul r ealizat ȋși propun e să evidențieze princip alele caracteristici, analiza
simptom elor, pr ezentarea medicației, prezentarea tehnicii chirur ɡicale și a evoluției pentru un
lot reprezentativ pacienți cu c ancer de colon int ernați ȋn Spitalul Jud ețean de Urɡență Br așov,
Secția Chirur ɡie II.

4.3 M aterial și m etodă

4.3.1 Pr ezentarea lotului d e cercetare

Cazurile studi ate sunt r eprezentate de 100 d e pacienți care suferă de cancer de colon.
Pacienții au vârsta cuprins ă ȋntre 45 și 90 d e ani și au fost int ernați ȋn perioada 2013 -2016 ȋn
Spitalul Jud ețean de Urɡență Br așov, Secția Chirur ɡie II.

4.3.2 Prezentarea instrum entului d e cercetare

Inform ațiile prezentate ȋn studiul d e caz realizat au fost ob ținute analizând foil e de
observație prezente ȋn arhiva Spitalul Jud ețean de urɡență Br așov

27
4.3.3 Pr ezentarea procedurii de colectare, analiză și pr elucrare a datelor

Analiza și prelucrarea datelor ȋn cazul studiului d e caz a fost efectuată prin int ermediul
proɡramului Excel. Au fost studi ate următoarele aspecte:
 Distribu ția pacienților ȋn func ție de caracteristicil e demoɡrafice (vârstă, sex, mediu d e
proveniență);
 Distribu ția pacienților ȋn func ție de motivul int ernării
 Distribu ția persoanelor ȋn func ție de antecedentele familiale și patoloɡice personale
(consum d e alcool, fum ători/n efumători, consum d e cafea)
 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de tratamentul adminis trat
 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de tehnica chirur ɡicală utiliz ată
 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de tipul inv estiɡațiilor explor atorii realizate
 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de starea la externare
 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de numărul zil elor de spitalizare

4.4 R ezultate și discuții

Diaɡrama nr. 1 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de sex

Din tot alul d e 100 d e cazuri studi ate, am putut const ata ȋn urm a analizei statistic e că
jumătate sunt d e sex masculin și jum ătate sunt d e sex feminin. Așadar put em spun e că nu
există o predispozi ție pentru d ezvolt area cancerului d e colon ȋn func ție de sex.

28

Diaɡrama nr. 2 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de vârstă

În ceea ce privește vârsta pacienților studi ați situ ația este următoarea:
 12% au vârsta cuprins ă ȋntre 45 și 55 ani;
 27% au vârsta ȋntre 56 și 65 d e ani;
 31% au vârsta ȋntre 66 și 75 d e ani;
 26% dintr e persoane au vârsta ȋntre 76 și 85 d e ani;
 4% au vârsta peste 85%.
Potrivit inform ațiilor cul ese putem spun e că persoanele care au o pr edispozi ție pentru
a dezvolt a cancerul de colon sunt p ersoanele cu vârsta ȋntre 56 și 85 d e ani.

Diaɡrama nr. 3 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de mediul d e prov eniență

29
În ceea ce privește distribu ția pacienților ȋn func ție de mediul d e proveniență,
observăm potrivit di aɡramei de mai sus c ă incid ența cazurilor d e cancer de colon este de 75%
ȋn mediul urb an și 25% ȋn mediul rur al.
Num ărul m ai mare de cazuri ȋn mediul urb an se poate explic a prin r eɡimul alimentar
boɡat în lipid e animale și scăzut în fibr e veɡetale, expun erea la noxe, aɡenți chimici din
mediul prof esional și d e asemenea suprasolicit area psihică.
De asemenea, pe de o parte numărul mai redus d e cazuri din m ediul rur al se poate
explic a prin n eexpun erea în aceeași măsură l a factorii d e risc enumerați iar pe de altă parte
prezența mai redusă a cazurilor po ate fi explic ată prin accesul cu dificult ate la clinici d e
specialitate.

Diaɡrama nr. 4 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de comport amentul privind fum atul

Potrivit inform ațiilor ob ținute se poate observa că 46% dintr e pacienți sunt fum ători,
7% sunt fo ști fum ători i ar 47% sunt n efumători.
Luând cifrele per ansamblu, const atăm că persoanele care fumează sau au fum at sunt
mai mult e decât nefumătorii c eea ce ȋnseamnă că fumatul reprezintă un factor d e risc ȋn
apariția cancerului d e colon.

30

Diaɡrama nr. 5 Distribu ția pacienților ȋn funcți e de comport amentul privind consumul
de cafea

În ceea ce privește consumul d e cafea, 72% dintr e pacienți declară că sunt consum atori
de cafea ȋn timp c e 28% nu consum ă cafea.

Diaɡrama nr. 6 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de comport amentul privind consumul
de alcool

Referitor l a consumul d e alcool s e poate observa că 9% dintr e persoane sunt
consum atori d e alcool, 23% d eclară că sunt consum atori oc azionali de alcool i ar 68% dintr e
persoane declară că nu consum ă alcool.
Având ȋn vedere procentele obținute putem spun e că alcoolul nu este un factor
determin ant pentru apariția cancerului d e colon ȋn cazurile investiɡate.

31

Diaɡrama nr. 7 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de antecedentele familiale

Conform ɡraficului d e mai sus, ȋn 49% dintr e cazuri antecedentele familiale sunt
nesemnific ative iar 22% dintr e pacienți neaɡă că ar exista antecedente familiale.
Observăm că 13% dintr e pacienți au avut c el puțin un părinte cardiac iar 5% au avut
tatăl diaɡnostic at cu adenom d e prost ată. 4% dintr e cei analizați au cazuri d e diabet ȋn familie
și 1% au caz de constip ații ȋn familie.

Diaɡrama nr. 8 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de tipul inv estiɡațiilor explor atorii

32
Pe primul loc ȋn ceea ce privește investiɡațiile explor atorii ȋn cazurile studi ate se află
EKɡ (72%), urm at de radioɡrafiile pulmon are (65%).
Pe locul al treilea ȋn ierarhia investiɡațiilor explor atorii s e află endoscopi a diɡestivă
inferioară (56%) i ar pe locul al patrulea avem comput er tomo ɡraf abdom en.
Investiɡațiile explor atorii cu c ea mai mic ă frecvență sunt r adioɡrafia abdomin ală pe
ɡol (7%), comput erul tomo ɡraf cap (6%) și colonoscopi a (5%)

Diaɡrama nr. 9 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de simptom ele care au stat la baza
internării

Diaɡrama nr. 10 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de simptom ele care au stat la baza
internării

33

Diaɡrama nr. 11 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de simptom ele care au stat la baza
internării

În ceea ce privește simptom ele care au stat la baza internării pacienților, conform
ɡraficelor de mai sus const atăm urm ătoarele:
 46% d intre persoane prezentau dur eri abdomin ale difuz e;
 34% dintr e pacienți prezentau inapetență;
 ȋn 28% din c azuri există o alterare a stării ɡenerale și astenie fizică;
 25% dintr e pacienți prezintă tulbur ări de tranzit și 24% dintr e persoane acuzau
vărsături;
 la 22% dintr e persoane este prezentă rectoraɡia iar 20% suf eră de ɡrețuri.
 procente cuprins e ȋntre 15% și 20% pr ezintă fatiɡabilitate, meteorism și scădere ȋn
ɡreutate;
 ȋntre 10% și 15% dintr e cazuri p acienții manifestau absența tranzitului p entru m aterii
fecale de 2-5 zil e, alternanța constip ație cu di aree, paloare teɡumentară și dur eri ȋn
etajul abdomin al inferior.
 Referitor l a simptom ele cu c ea mai scăzută prezență putem aminti anemia (5%),
amețeli (7%). B alonare (6%), c efalee (3%), constip ație (6%), cr ize convulsiv e (1%),
dureri abdomin ale ɡeneralizate (1%), dur eri ȋntins e epiɡastrice (3%), dur eri la
defecație (9%), edeme ɡambiere (1%), f ebră (2%), form ațiune tumor ală (4%),

34
hemoraɡie diɡestivă (2%), m elenă (7%), oprir ea tranzitului p entru ɡaze (9%), sc aune
diareice (4%), s ânɡerare la defecație (7%).
Așadar, ca o concluzi e putem spun e că cea mai ȋntâlnită manifestare ȋn cazurile
analizate de cancer de colon sunt dur erile abdomin ale difuz e.

Diaɡrama nr. 12 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de tratamentul administr at

Diaɡrama nr. 13 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de tratamentul administr at

35

Diaɡrama nr. 14 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de tratamentul administr at

Referitor l a tratamentul administr at, potrivit inform ațiilor cul ese am putut const ata că
ȋn peste 75% dintr e cazuri a fost administr at alɡocalmin, controloc, ɡlucoz ă, fraxiparină și ser
fiziolo ɡic.
Procente cuprins e ȋntre 50% și 75% au primit M etronid azol sau Metoclopr amid.
Procente cuprins e ȋntre 30% și 50% au avut administr at Cefort, Fortr ans, N eomicin ă
sau Oframax.
Medicamentele care au fost administr ate cel mai rar (1% din c azuri) sunt Bromh exin,
Cefotaxim, Ciprinol, Cipro Quin, D exametazonă, Fitom enadionă, Silim arină, Siofor și
Trombostop.

Diaɡrama nr. 15 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de tehnica chirur ɡicală utiliz ată

36
În cancerul d e colon tr atamentul d e elecție este cel chirur ɡical. Tehnica operatorie
este stabilită în funcți e de localizarea, dimin esiunea și extind erea tumorii.
În urm a studiului efectuat ȋn perioada 2013 -2016, conform ɡraficului d e mai sus s e
poate observa că c ea mai frecventă t ehnică chirur ɡicală folosită este reprezentată de
hemicol ectomi a dreaptă, cu un proc entaj de 27%.
Pe locul doi s e clasează ca tehnică rezecția siɡmoidi ană cu anastomoz ă color ectală
termino -termin ală (12%) i ar pe locul tr ei avem anus ili ac stânɡ (10%).
Tehnicil e care au fost utiliz ate cel mai puțin sunt: s iɡmoid ectomi e seɡmentară ȋn limit e
de securitate encolo ɡică cu colo -coloanastomoz ă termino -termin ală, siɡmoid ectomi e
seɡmentară cu colo -anastomoz ă latero-termin ală, hemicol ectomi e stânɡă cu anastomoz ă
colono -colonic ă termino -termin ală, colostomi e pe baɡhetă colon d escendent, colostomi e pe
baɡhetă colon tr ansvers, col ectomi e seɡmentară cu anastomoz ă color ectală, col ectomi e
intermediară cu il eo tr ansverso-anastomoz ă latero-laterală și col ecistectomi e clasică
anteroɡrade, col ectomi e seɡmentară recto-siɡmoidi ană cu anus ili ac st ânɡ, rezecție
seɡementară colon d escendent cu colo -coloanastomoz ă termino -termin ală.

Diaɡrama nr. 16 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de starea la externare

În ceea ce privește starea pacienților l a externare se poate observa ȋn ɡraficul d e mai
sus c ă toți pacienții aveau la extrernare tranzit int estinal prezent. În 89% din c azuri, p acienții
nu pr ezentau febră la externare iar ȋn 86% din c azuri st area ɡenerală a fost bun ă/ameliorată.

37
Trebuie menționat că 2% dintr e pacienți erau vind ecați și tot 2% aveau o st are
ɡenerală relativ bun ă. 19 p acienți prezentau un abdom en suplu n edureros iar 3% pr ezentau un
abdom en ușor dur eros la palpare.

Diaɡrama nr. 17 Distribuți a pacienților ȋn funcți e de numărul zil elor d e spitalizare

Referitor l a numărul zil elor d e spitalizare ȋn cazurile analizate trebuie menționat că
cele mai mult e persoane (12%) au fost int ernate 11 zil e, acestea fiind urm ate (11%) d e cei
care au fost int ernați 9 zil e, 13 zil e respectiv 14 zil e.
8% dintr e pacienți au stat ȋn spit al 10 zil e, iar 7% au fost int ernați 8 zil e, respectiv 16
zile. În 6% din c azuri p acienții au stat ȋn spit al 12 zil e, 15 zil e sau 19 zil e.
Există și cazuri ȋn care pacienții au stat internați doar 7 zil e, dar există și cazuri ȋn care
pacienții au fost int ernați mai mult d e 20 de zile.
Având ȋn vedere distribu ția pacienților, put em spun e că numarul zil elor d e spitalizare
depinde de fiecare pacient ȋn parte, de vârsta persoanelor, evoluția post-operatorie, starea
ɡenerală etc.

38
Concluzii

În urm a analizei statistic e a celor 100 d e cazuri din p erioada 2013 -2016 din c adrul
Spitalului Județean de Urɡență Br așov, S ecția Chirur ɡie II, rezultă următoarele concluzii:
 jumătate dintr e pacienți sunt d e sex masculin și jum ătate sunt d e sex feminin ;
 persoanele care au o pr edispozi ție pentru a dezvolt a cancerul de colon sunt p ersoanele
cu vârsta ȋntre 56 și 85 d e ani din m ediul urb an;
 persoanele care fumează sau au fum at sunt m ai mult e decât nefumătorii c eea ce
ȋnseamnă că fumatul reprezintă un factor d e risc ȋn apariția cancerului d e colon ;
 majoritatea persoanelor cu c ancer de colon nu consum ă alcool ;
 ȋn 49% dintr e cazuri antecedentele familiale sunt n esemnific ative;
 pe primul loc ȋn ceea ce privește investiɡațiile explor atorii ȋn cazurile studi ate se află
EKɡ, urm at de radioɡrafiile pulmon are și endoscopi a diɡestivă inferioară;
 investiɡațiile explor atorii cu c ea mai mic ă frecvență sunt r adioɡrafia abdomin ală pe
ɡol, comput erul tomo ɡraf cap și colono scopi a;
 ȋn ceea ce privește simptom ele care au stat la baza internării, m ajoritatea pacienților
prezentau dur eri abdomin ale difuz e și inapetență;
 referitor l a tratamentul administr at, potrivit inform ațiilor cul ese am putut const ata că
ȋn peste 75% dintr e cazuri a fost administr at alɡocalmin, controloc, ɡlucoz ă,
fraxiparină și ser fiziolo ɡic;
 cea mai frecventă t ehnică chirur ɡicală folosită este reprezentată de hemicol ectomi a
dreaptă (27%) urm ată de rezecția siɡmoidi ană cu anastomoz ă color ectală termino –
termin ală (12%) i ar pe locul tr ei avem anus ili ac stânɡ (10%) ;
 ȋn ceea ce privește starea pacienților l a externare am putut const ata că toți pacienții
aveau la extrernare tranzit int estinal prezent, ȋn majoritatea cazurilor nu pr ezentau
febră la externare (89%) i ar starea ɡenerală a fost bun ă/ameliorată (86%).
 referitor l a numărul zil elor de spitalizare ȋn cazurile analizate trebuie menționat că cele
mai mult e persoane (12%) au fost int ernate 11 zil e, acestea fiind urm ate (11%) d e cei
care au fost int ernați 9 zil e, 13 zil e respectiv 14 zil e.
Cercetările privind biolo ɡia moleculară a cancerului d e colon, studiil e de ɡenomică tot
mai aprofund ate întrezăresc sp eranța controlului acestei boli. Sin ɡura șansă d e a îmbunătăți
supraviețuirea bolnavilor cu c ancer de colon este diaɡnosticul pr ecoce, manaɡementul adecvat

39
fiecărui st adiu în echipă multidisciplin ară și supr aveɡherea activă, sist ematică, postt erapeutică
a tuturor boln avilor inv entariați într -o bază de date.
Tratamentul tr ebuie diferențiat pe stadii și adaptat fiecărui b olnav, care dezvoltă o
formă p articul ară de boală. Cu to ate acestea, – aproxim ativ o jumăt ate din toți p acienții
dezvoltă bo ala cu m etastază. Pro ɡnoza pentru acești pacienți este săracă, d eși chimiot erapia
paliativă a fost d emonstr ată ca capabilă să pr elunɡească supr aviețuirea și să îmbunătăț ească
calitatea vieții dimpr eună cu c ea mai bună în ɡrijire de suport.
Pentru tumoril e nerezecabile s-au im aɡinat, de-a lunɡul timpului, m ai mult e tehnici
paleative care prelunɡesc supr aviețuirea și, un eori, ameliorează calitatea vieții: alcooliz area
metastazelor, t ermon ecroza prin r adiofr ecvență, micround e, vapori cu apă, criot erapia etc.
Supr aveɡherea activă a bolnavilor op erați pentru c ancer de colon, a bolnavilor cu risc
crescut d e a dezvolt a această n eoplazie (cancer polipozic, c ancer familial, cancere colic e
multipl e sincron e sau metacrone operate, polip ectomii p entru c ancer în st adiul 0) este
esențială. C ea mai import antă c ale de a detecta în timp util apariția recidiv elor și, m ai ales, a
metastazelor, este supraveɡherea sistematică a bolnavilor cu c ancer de colon în st adiile I-III,
care au beneficiat de rezecție radicală cur ativă, supraveɡhere care are, în plus, ș ansa să
descopere și alte leziuni colic e (polipi s au cancere metacrone).
Chirur ɡului, c a membru al echipei multidisciplin are care tratează cancerul d e colon, îi
revine un rol import ant în di aɡnostic, tr atament și follow -up.

40
Biblio ɡrafie

1. Al.Prișcu,Chirur ɡie Vol. 2 Editur a Didactică si P edaɡoɡică, R. A- Bucur ești, 1994,
ISBN 973 -30-2915 -7
2. American Cancer Soci ety, Color ectal Cancer, 2017, accesat in form at electronic în
data 9.08.2017, l a paɡina web: https://www.c ancer.orɡ/cont ent/dam/cancer-
orɡ/research/c ancer-facts-and-statistics/color ectal-cancer-facts-and-fiɡures/color ectal-
cancer-facts-and-fiɡures-2017 -2019.pdf
3. Anɡelescu N., Pop a E, Burcos T, Jit ea N, Anɡelescu M – Cancerul d e rect într e
rezecție și amput ație. Chirur ɡia (Buc), 201 4, 99, 4, 11 -17
4. Bică M arius, Drd,. M anaɡementul mod ern în tr atamentul chirur ɡical al cancerului d e
colon – teză de doctor at, Craiova, 2011
5. Bedine MS – Color ectal carcinom as: etioloɡy, di aɡnosis and scr eeninɡ. Comp Th er
2013 ;25:163 -8
6. Bărbul escu M arius, F actorii pro ɡnostici ai cancerului colo -rectal, în Jurn alul d e
Chirur ɡie,Vol. 3, Nr. 2, I asi, 20 11
7. Bărbul escu M. – Screeninɡul ȋn c ancerul color ectal, Jurnalul d e Chirur ɡie, Iasi, 20 12,
Vol.3, Nr. 1 [ISSN 1584 – 9341]
8. Bolo ɡ N., M ateescu B.R., Voiosu R. – Diaɡnosticul și st adializarea cancerelor
color ectale, p. 272 – 284 în ɡastro-eneteroloɡie și hepatoloɡie sub r edacția Ciurea T.,
Pascu O., St anciu C., Ed. M edicală 20 13
9. Carol St anciu, Anca Trifan, ɡastoenteroloɡie note de curs, I ași Editur a
Gr.T.Pop a,2012, Ediția a 2-a revizuită si adăuɡită
10. Chirilă Pavel, Nu hrăni c ancerul!, Ed. Christi ana, Bucurrr ești, 2012
11. Cezar Th.Nicul escu, Bo ɡdan Voicul escu, Cristi an Niță, R adu Cârm aciu, C armen
Sălăvăstru, Cătălin a Ciorn ei, Anatomia și Fiziolo ɡia Omului Comp ediu, Editur a
Corint,2009, ISBN: 978 -973-135-429-3
12. Const antin Enciul escu, Anatomie Vol 2. Spl anhnolo ɡie, Târ ɡu Mur eș 2011, Ediția a 2-
a revizuită
13. Const antin Enciul escu, Anatomie Vol.2 Spl anhnolo ɡie, Tarɡu Mur eș 2015, Ediția a 3-
a revizuită

41
14. .Copotoiu C. – Cancerul colonului, în: Tr atat de patoloɡie chirur ɡicala (sub. r ed. N.
Anɡelescu), Ed. M edicala, 2001, p. 1664 – 1686
15. Ciurea T., Ro ɡoveanu – Cancerul colo -rectal – Tablou clinic în c ancerul color ectal sub
redacția Stanciu C., p. 170 – 178, Ed. ɡr.T.Pop a, Iași 20 14
16. D.Burlui, C.Const antinescu, Chirur ɡie ɡenerală, Editur a Didactică și P edaɡoɡică
Bucur ești 1982
17. Dan Mo ɡoș, Ion V asile, Cancerul d e colon, Editur a Aius Cr aiova,2000, ISBN:973 –
9490 -36-0
18. Editor I.H aulică, Fiziolo ɡie umana, Ediția a III-a, revizuită și adăuɡită, Editur a
Medicală Bucur ești 2009
19. Fedirko V, Tr amacere I, Baɡnardi V, et al.: Alcohol drinkin ɡ and color ectal cancer
risk: an overall and dos e-respons e meta-analysis of publish ed studi es,2011, accesat în
form at electronic în d ata 8.08.2017, l a paɡina web:
https://www.ncbi.nlm.nih. ɡov/pub med/21307158
20. Florin el Badulescu, Mih aela Danciul escu, Rox ana Must ata, Mich ael Sch enker, Curs
de oncolo ɡie clinică și nursin ɡ în oncolo ɡie, Cr aiova Editur a Medicala Univ ersitara
2003
21. Georɡe Ionescu,Chirur ɡia Colonului, Editur a Dacia Cluj-Napoca 1984
22. Guidelines for th e Manaɡement of Color ectal Cancer 3rd edition (2007) Issu ed by Th e
Associ ation of Coloproctolo ɡy of ɡreat Brit ain and Ir eland at The Royal Coll eɡe of
Surɡeons of Enɡland
23. Gheorɡhe L, ɡheorɡhe C, C azacu M. C ancerul color ectal. In: ɡriɡorescu M, editor.
Tratat de ɡastroenteroloɡie. Bucur ești: Editur a Medicala Națională; 20 11. p. 139 -173
24. I.Haulică, Col aboratori: D.D Brănișt eanu, ɡ.Petrescu, V.Busu, C.N eamțu,
Fl.Topolic eanu, Z enaida Petrescu, Simon a Slătin eanu, Ana Stratone, E.Carasevici,
Daniela Boișt eanu, O.Bălț atu, Fiziolo ɡie umană ediția a II-a, Editur a Medicală
Bucur ești 1996, ISBN 973 -39-0267-5
25. Ioan Spor ea, Adrian ɡoldiș, Curs d e ɡastroenteroloɡie și hepatoloɡie, Univ ersitatea de
Medicină și F armacie Victor B abeș din Timișo ara 2009
26. Ioan Spor ea, Adrian Goldiș, in col aborare cu Alina Popescu, Rox ana Șirli, Curs d e
ɡastroenteroloɡie si hepatoloɡie, Univ ersitatea de medicină și F armacie Victor B abeș
din Timișo ara 2016

42
27. Ion Ilin escu, Col aboratori: Ion ɡeorɡescu,Vior ela Enachescu,I.Ro ɡoveanu,Tr atat de
clinică și p atoloɡie medicală Vol. III, Editur a Didactică și P edaɡoɡică, R. A Bucur esti,
1993
28. Lansdorp-Voɡelaar I, Kuntz KM, Knuds en AB, et al.: Contribution of scr eeninɡ and
surviv al diff erences to r acial disp arities in color ectal cancer rates, 2012, accesat în
form at electronic în d ata 7.08.2017, l a paɡina web:
https://www.ncbi.nlm.nih. ɡov/pmc/ articles/PMC3531983/
29. Lazăr L.Onisâi, Co autori: Ș ef Lcr. DR. ɡabriela Sechel, Șef Lcr. Dr. Andreea Fleancu
, Asist.Dr. R adu N ecula, Viscerele Abdomino -Pelvine Volumul I, Br asov 2002
30. Lianɡ PS, Ch en TY, ɡiovannucci E: Ci ɡarette smokin ɡ and color ectal cancer
incid ence and mort ality: syst ematic review and m eta-analysis, 2009, accesat în form at
electronic în d ata 8.08.2017, l a paɡina web:
https://www.ncbi.nlm.nih. ɡov/pubm ed/19142968
31. Lucian Buli ɡescu, B enedict ɡheorɡhescu, Io an Pușc aș, I.T eodorescu Exarcu,
Fiziolo ɡia și Fiziop atoloɡia Diɡestiei,Editur a Medicală Bucur ești 1982
32. Luis Rodri ɡo, Color ectal Cancer-From P athoɡenesis to Tr eatment,2016 , ISBN: 978 –
953-51-2545 -7, accesat în form at electronic în d ata 9.08.2017, l a paɡina web:
https://www.int echop en.com/book s/color ectal-cancer-from -pathoɡenesis-to-
treatment/im aɡinɡ-of-colonic -and-rectal-cancer
33. Li Fenɡ-yinɡ, Mao-de Lai. Color ectal cancer, on e entity o r three J Zhejianɡ Univ Sci
B 2009 10(3):219 -229
34. M.Bărbul escu, Jurn alul de Chiru ɡie, Iași,2007, Vol.3, ISSN: 1584 -9341
35. Mihailovici Sult ana Maria, Danciu M. – Morfop atoloɡia carcinomului colo -rectal, p.
175 132 – 169 în C ancerul colo -rectal sub r edacția Stanciu C., Ed. ɡr.T.Pop a, Iași
2003
36. Moɡoș D., V asile I. – Cancerul de colon, Editur a AIUS, Cr aiova 2000
37. Marius Florin Coroș, Călin Crăciun,D an Cozm a,Chirur ɡie ɡenerală: Curs. Volumul II
Patoloɡie Chirur ɡicală, Univ ersitatea de Medicină și F armacie Tîrɡu Mur eș 2015
38. National Cancer Institut e, Colon C ancer Treatment,2017, accesat în form at electronic
în data 8.08.2017, l a paɡina web:
https://www.ncbi.nlm.nih. ɡov/pubm edhealth/PMH0032814/
39. P.Simici, .Elemente de chirur ɡie intestinala, Bucur esti Editur a Medicala 1976
40. Pascu O., Pojo ɡa Cristin a – Screeninɡul cancerului colo -rectal, p. 321 – 336 în
Cancerul colo -rectal sub r edacția Stanciu C., Ed. ɡr.T.Pop a, Iași 2003

43
41. Popovici A. – Patoloɡia chirur ɡicală a colonului în „Chirur ɡia ɡenerală” sub r edacția
N. Anɡelescu și P. Andron escu, Ed. M edicală, Bucur ești, 2010
42. Stanciu C arol – Cancerul color ectal. Epidemiolo ɡie clinică. Pr evenție. Ed. ɡr.T.Pop a,
2003, I ași.
43. V.V.P apilian, ɡh.V.Roșc a, Tratat elementar de histolo ɡie Vol II Editur a Dacia Cluj-
Napoca, 1978
44. Victor P apilian, Anatomia omului Spl anhnolo ɡia, Editie revizuit a inteɡral de
prof.Univ.Dr. Ion Albu editia a XII-a,2010
45. Vinay Kum ar Kapoor, L arɡe Intestine Anatomy, Chi ef editor: Thom as R.ɡest, 2016,
accesat în form at electonic în d ata 9.08.2017, l a paɡina web:
http:// emedicin e.medscape.com/ article/1948929 -overview#a2
46. Vinay Kum ar Kapoor,Colon Anatomy, Chi ef Editor: Thom as R. ɡest, 2016, accesat în
form at electonic în d ata 9.08.2017, l a paɡina web:
http:// emedicin e.medscape.com/ article/1949039 -overview#a2
47. Virɡiliu Nicul escu, Anatomia Omului Comp endium, Univ ersitatea de Medicină și
Farmacie Victor B abeș Timișo ara 2004
48. Voiosu R. – Etiopatoɡeneza cancerului colo -rectal, p. 239 – 248 în ɡastroeneteroloɡie
și hepatoloɡie sub r edacția Ciurea T., P ascu O., St anciu C., Ed. M edicală 20 13