Formular de aplicare [615394]

Bursa Milvus

2015

Formular de aplicare

Asociația pentru Protec ția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus”
Sediu: Crinului 22, Tg.-Mures, Romania
Adresă poștală: O.P. 3 C.P. 39; 540620 Tg,-Mures
Tel/fax: 0265-264726
[anonimizat]
www.milvus.ro

Titlul proiectului Evaluarea cerin țelor de oxigen la nivel de microhabitat pentru speciile
protejate de raci (Crustacea: Decapoda) din fauna României
Titularul proiectului Pricop Florina-Cristina
Nr. de eviden ță

Dacă aveți întrebări, nelămuriri contacta ți-ne la adresa: [anonimizat] sau [anonimizat].
Data limit ă de predare a proiectelor este 15 martie 2015. Formularele se pot trimite prin po ștă sau prin e-mail.

2
Titlul proiectului: Evaluarea cerin țelor de oxigen la nivel de microha bitat pentru speciile protejate de
raci (Crustacea: Decapoda) din fauna României
Data începerii/încheierii 1 mai 2015 / 1 mai 2016
Buget total: 3000 RON
Suma solicitat ă: 1500 RON

Date personale

Nume și prenume: Pricop Florina-Cristina
Cod po ștal: 335600 Localitate: Lupeni
Strada: Viitorului
Bloc: F1 Jude ț: Hunedoara
Telefon/fax: – Mobil: +4033071248
E-mail: [anonimizat]
Website: http://www.researcherid.com/rid/C-6432-2015

Rezumatul propunerii (max. 250 de cuvinte)

Cunoașterea ecologiei speciilo r protejate reprezint ă un element important în preg ătirea și aplicarea
eficientă a măsurilor de protec ție. Majoritatea speciilor de neverteb rate acvatice depind foarte mult
de calitatea apei dar și de calitatea substratul ui râurilor în care tr ăiesc. Dintre cele trei specii de raci
indigeni din România, dou ă sunt protejate de le ge. Din punct de vedere ecologic, acestea tr ăiesc în
ape curate cu o stabilitate ridicat ă substratului în care construiesc ad ăposturi de tip galerie.
Abordarea în literatura științifică asupra condi țiilor ecologice la nivel de microhabitat este vag ă. Se
cunoaște însă că racii tolereaz ă deficitul de oxigen pentru perioade destul de lungi, fiind capabili s ă
utilizeze energia produs ă din metabolismul anaerob. Având în vedere c ă un rac petrece o mare parte
din viața sa în interiorul ad ăpostului, propun investiga ții cu privire la rela ția dintre oxigen și
comportamentul racilor în interiorul a diferite tipuri de refugii. Investiga țiile vor fi atât cercet ări în
teren cât și experimente de laborator. Sprijinul financia r oferit de „bursa Milvus”, dar mai ales
conceptul de competi ție pentru ob ținerea acestuia, reprezint ă o bună motivație spre canalizarea
eforturilor mele în scopul ob ținerii celor mai bune rezultate.

3 Introducere (max. 500 cuvinte), include ți necesitatea proiectului, scopul și obiective

Cunoașterea ecologiei racilor este importanta din perspectiva conserv ării speciilor
protejate, în contextul actual riscul extinc ției unor popula ții fiind foarte ridicat ca
urmare a distrugerii habitatelor dar și a concuren ței cu speciile invazive asociate cu
ciuma racilor (Richman et al. 2015). Ecolog ia speciilor de raci este bine cunoscut ă însă
o abordare la nivel de microhabitat poate oferi informa ții utile pentru protec ția
acestora. Dou ă dintre cele trei specii indigene de raci din România sunt protejate de
lege, racul-de-ponoare ( Austropotamobius torrentium ) și racul-de-râu ( Astacus
astacus ) (O.U.G. 57/2007). Din punct de vedere al distribu ției acestora, A. torrentium
ocupă zonele montane și sub-montane din sud-vestul și nord-vestul țării, în timp ce A.
astacus are o răspândire cuprinzând toat ă țara (Pârvulescu et al. 2014). Cerin țele lor
ecologice sunt relativ similare (Pârvulescu et al. 2011), îns ă literatura științifică oferă
date contradictorii ce eticheteaz ă aceste specii ca fiind foarte sensibile la calitatea apei
(Füreder & Reynolds 2008, Reynolds & Souty-Grosset 2011), dar în acela și timp ca fiind
adaptabile și tolerante (Reiber 1995, Kuklina et al. 2013).

Un aspect mai pu țin cunoscut mi-a atras aten ția, și anume capacitatea racilor de a
utiliza ciclul metabolic anaerob (Momot 1995 , Fanjul-Moles et al. 1998), aspect însa
mai puțin abordat in literatura de specialit ate probabil datorita modului de via ță al
racilor care se presupune a fi exclusiv aerob. Aceast ă capacitate de a utiliza oxigenul
chiar și aflat în cantit ăți infime, urmat ă de trecerea complet ă la metabolismul anaerob
reprezint ă o moștenire a înrudirii cu decapo dele marine care utilizeaz ă frecvent acest
mecanism având în vedere mediul în care tr ăiesc și care le oblig ă să traverseze uneori
zone de mare adâncime cu ape foarte sl ab oxigenate (Kaelin & Ratcliffe 2008).
Experimentele de laborator efectuate la Universitatea de Vest din Timi șoara (UVT) au
arătat că speciile de raci din fauna României sunt capabile s ă tolereze lipsa de oxigen
pentru cel pu țin 8 ore (Suciu & Pârvulescu 2013). Având în vedere via ța ascunsă a
racilor în galerii adânci s ăpate în maluri sau refugii înguste aflate în spa țiul dintre
pietre, mai ales pe timpul zilei sau în perioada în care femelele poart ă ponta, devine o
provocare investigarea condi țiilor de oxigenare întâlnite la acest nivel. Doresc s ă
menționez că rezultatele mele preliminare efec tuate pe raci din specia invaziv ă
Orconectes limosus au dezvăluit faptul c ă hipoxia sever ă și chiar anoxia survine la
câteva ore în galerii cu lungimea de peste 40 cm, f ără să afecteze supravie țuirea racilor
din experiment.

Propun astfel o abordare prin investiga ții de teren și laborator. Principalul obiectiv al
acestui studiu vizeaz ă căutarea unui r ăspuns la întrebarea dac ă este utilă abilitatea de
a utiliza metabolismul anaerob în condi ții de microrefugiu? , fiind de presupus c ă
datorită slabei circula ții a curen ților de ap ă concentra ția de oxigen s ă fie semnificativ
mai scăzută ca urmare a respira ției a racului din interior. De asemenea, consider c ă
obiectivul secundar al acestei propuneri de proiect îl reprezint ă consolidarea calit ății
mele de student și totodată debutul meu în cariera științifică.

4 Metode (max. 500 cuvinte)

Întreaga activitate de cercetare se va desf ășura sub coordonarea domnului lector
doctor Lucian Pârvulescu, UVT.

Pentru m ăsurarea consumului de oxigen în ad ăposturi de c ătre cele dou ă specii
protejate de raci din România vor fi desf ășurate cercet ări de teren. Dup ă identificarea
galeriilor populate, f ără a deranja animalul, va fi introdus un senzor ce va m ăsura
cantitatea de oxigen din interiorul refugi ului cu ajutorul multiparametrului HACH-
Lange HQ40d. Dup ă aceasta, fiecare exemplar va fi extras din refugiu, m ăsurat cu
șublerul digital și cântărit, după care va fi eliberat în aceea și locație. Experimental, în
laborator vor fi simulate trei variante de ad ăposturi tip galerie, utilizând tuburi de
plastic de 20, 40 și 60 cm, cu diametrul de 4 cm. Unul din capetele fiec ărui tub va fi
astupat, introducând în interior un se nzor pentru oxigen dizolvat. În aceea și porțiune a
tubului va fi introdus racul, limitând posibilitatea de a p ărăsi capătul tubului prin
intermediul unei plase de sârm ă. Capătul opus al tubului va fi deschis. Astfel preg ătit,
tubul va fi scufundat în acvariu unde apa va fi permanent omogenizat ă cu ajutorul
pompei de filtrare. Vor fi folosite succesiv trei tipuri de pompe în func ție de puterea
acestora de filtrare cu scopul de a simula di ferite viteze de curgere a unui râu: 0,05, 0,1
și respectiv 0,5 m/s, m ăsurate cu fluometrul marca JDC Flowatch. Un al doilea
electrod va fi conectat la acela și multiparametru și va măsura cantitatea de oxigen
dizolvat în masa apei din acvariu, ca etalon pentru satura ția maxim ă. Aparatul va fi
setat să măsoare automat la un interval de 30 de minute, câte 24 de ore pentru fiecare
experiment. Experimentul va fi repetat pentru cele 9 combina ții posibile între cele trei
lungimi de tub și cele trei viteze de ap ă, toate acestea repetate la trei niveluri diferite de
temperatur ă: 4, 10 și respectiv 20 °C. Fiecare rac intr odus în experiment va fi în
prealabil m ăsurat cu șublerul digital și cântărit utilizând o balan ță marca Kern, cu
precizia de 0,001 g.

Difuziunea oxigenului este în strâns ă relație cu temperatura apei dar și cu coloana de
apă aflată între consumator și zona de satura ție maxim ă (Revsbech et al. 1980).
Utilizând analize statistice, vor fi testate diferen țele dintre tipurile de refugii stabilind
care este rela ția matematic ă dintre parametrii m ăsurați și cantitatea de oxigen
disponibil ă la speciile de raci vizate. Datele di n laborator vor fi interpretate în rela ție cu
datele ob ținute în urma experimentelor de laborator.

Pentru cercet ările cu specii protejate, Academia Român ă a avizat favorabil UVT pentru
capturarea în scop experimental a 22 de indivizi din specia A. torrentium și 40 de
indivizi din specia A. astacus (aviz nr. 3837/20.11.2014). Exemplarele pentru aceste
experimente vor fi colectate din afara oric ărei arii naturale protejate și numai din
locațiile cu popula ții foarte bine reprezentate. Dup ă finalizarea studiilor, animalele
implicate în experimentele de labora tor vor fi eutanasiate prevenind r ăspândirea
accidental ă în natură a patogenului Aphanomyces astaci .

5 Rezultate anticipate (max. 200 cuvinte)

Pe baza datelor preliminare, pot estima c ă toate speciile de raci sunt tolerante la deficit
de oxigen, cel mai probabil ca o adaptare necesar ă comportamentului lor dependent
de refugiile subterane. Prin ob ținerea unui set de date de laborator care s ă acopere un
interval de temperatur ă cât mai apropiat de condi țiile întâlnite în natur ă, voi putea
analiza statistic și interpreta datele în rela ție cu rezultatele ob ținute din teren. Se poate
spune deja c ă aceste rezultate vor sublinia mai degrab ă importanta refugiilor în
biologia și ecologia racilor. Din punct de vedere al protej ării speciilor, acesta este un
aspect important pentru c ă reflectă importan ța integrit ății malurilor râurilor. Cu aceste
rezultate îmi propun s ă realizez lucrarea de licen ță dar și să particip la manifest ări
științifice. De asemenea, consider c ă este foarte important ă publicarea rezultatelor
într-o lucrare științifică, cel mai probabil în perioada studiilor mele de masterat.

Lista de materiale care pot fi livrate ca urmare a derul ării acestei propuneri de proiect:
– raport par țial și final cu privire la desf ășurarea activit ăților
– dovada particip ării la conferin țe științifice
– draftul lucr ării de licen ță
Fiecare material va men ționa titlul proiectului și sursa de finan țare.

Buget
Vă rugăm să anexați și un buget detaliat!

Echipament 2200 RON
Transport 800 RON
Consumabile 0 RON
altele… 0 RON
0 RON
TOTAL 3000 RON

Anexe
1. Curriculum vitae
2. Buget detaliat
3. Plan de activitate (data încheierii proiectului nu poate fi mai târziu de 1 de septembrie 2016)
4. Referințe bibliografice
______________________ Semn ătura
Data: 14 martie 2015