Activitățile profesionale suprasolicitante sub aspect emoțional și al relaționării [615376]

INTRODUCERE
Activitățile profesionale suprasolicitante sub aspect emoțional și al relaționării
interpersonale, specifice unor profesii ca cea de medic, asistent medical, psiholog pot avea
consecințe negative, descrise în literatura de specialitate sub numele de sindromul burnout,
respectiv sindromul epuizării profesionale (SEP). În cele mai multe cazuri, acesta se manifestă
prin epuizare emoțională accentuată, detașare emoțională în rolul profesional și, în forma
extremă, cinism și insatisfacție profesi onală.
Dintre factorii de risc pentru dezvoltarea burnout, cei mai studiați sunt factorii
organizaționali (valorile promovate de instituție, sistemul de recompensare, rețeaua de
relaționare cu colegii) și cei specifici SEP are consecințe negative atât pent ru individ, cât și
pentru organizație. Prezența SEP este un predictor pentru dezvoltarea depresiei, a insomniei a
durerii musculoscheletale sau a abuzului de substanțe, dar și pentru absenteism, intenția de a
părăsi instituția, calitatea muncii precară sa u erori profesionale.
Persoane distincte, cu resurse personale diferite sunt expuse în mod diferit instalarii
fenomenului burnout. Aceste diferențe sunt influențate atât de factori situaționali, cât și de
trăsăturile de personalitate ale celor în cauză ( variabile).
În vederea atingerii scopului propus, strategia de cercetare psihologică a acestei lucrări
presupune parcurgerea următoarelor etape: documentarea; stabilirea scopului și a obiectivelor;
formularea ipotezelor; alegerea și prezentarea metodelor, instrumentelor; descrierea condițiilor în
care se efectuaează cercetarea; optarea pentru modalități de prelucrare și interpretare a datelor și
validarea.
Lucrarea este organizată în trei capitole: primul capitol abordează câteva teorii
psihologice relevant e,în capitolele doi și trei ale lucrării, am prezentat obiectivele, ipotezele,
metodologia utilizată, precum și rezultatele cercetării.
Rezultatele obținute au fostprelucrate statistic, cu ajutorul programului SPSS varianta 7,
apoi au fost interpreta te și, în funcție de rezultatele chestionarelor, am putut confirma sau infirma
ipotezele de la care am pornit privind relația dintre resursele personale și vulnerabiliutatea la
epuizare profesională.

Obiectivele practice ale acestei lucrări sunt de a demo nstra că între aceste caracteristici
personale există o relație strânsă și creionarea câtorva moduri de intervenție eficientă pentru
indivizii cu un grad de vulnerabilitate.
Există un număr mare de amenințări la adresa echilibrului psihoșogic personal, iar
resursele personale ale individului sunt de importanță majoră în gestionarea acestuia .
Am optat pentru aceasta temă, urmărind rolul pe care particularitățile psihice ale
individului îl au în sanogeneză, sesizând o zonă în care psihoterapia, alături de tehnicile de
relaxare, meditație pot determina o schimbare a calității vieții, în sensul îmbunătățirii acesteia.
Definirea conceptelor următoare: trăsături de personalitate (nevrotism, extraversie,
introversie, agreabilitate, conștiinciozitate, deschidere spre nou), stima de sine, dezirabilitate
socială, autoeficacitatea, locusul de control (putere interioară, puterea altora, șansă, voință
divină).
Prin prezenta lucrare sper să aduc în actualitate concepte clasice din psihologie prin care
să pun în lumină aspecte concrete din viața reală, în contextul mediului socio -cultural autohton.