INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [615340]

1
Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 2
CAPITOLUL 1 : ADOPTAREA MONEDEI EURO – CRITERIILE DE CONVERGENTA ………….. 4
1.1 PREGATIREA BANCILOR ROMANESTI PENTRU OPERATIUNI IN EURO …………………. 8
1.2 AVANTAJELE ADOPTARII MONEDEI EURO ………………………….. ………………………….. …… 10
CAPITOLUL 2: MOMENTUL ADOPTARII MONEDEI UNICE IN ROMANIA (CAND / CUM ?)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 13
2.1 CONVERGENTA REALA A ROMANIEI CU ZONA EURO ………………………….. …………….. 14
2.2 PRODUCTIVITATEA SI CRESTEREA SANATOASA A ECONOMIEI …………………………. 17
2.3 ESTIMAREA PERIOADEI DE TIMP NECESARA PENTRU REALIZAREA
CONVERGENTEI REALE A ROMANIEI CU ZONA EURO ………………………….. ………………….. 20
CAPITOLUL 3: POZITIA ROMANIEI IN PROCESUL ADERARII LA MONEDA EURO ………… 22
3.1 VIZIUNEA BANCII CENTRALE EUROPENE VS BANCILOR CENTRALE NATIONALE
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 22
3.2 POZITIA ROMANIEI DIN PERSPECTIVA BANCII NATIONALE A ROMANIEI …………. 28
CAPITOLU L 4 : ZONA EURO SI STAREA ECONOMIEI ROMANESTI ………………………….. ……. 30
4.1 ZONA EURO ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 30
4.2 ECONOMIA ROMANEASCA ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 31
4.3 RISCURI ALE ADERARII TIMPURII A ROMANIEI LA ZONA EURO …………………………. 36
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 39
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 40

2
INTRODUCERE

Crearea monedei euro la inceputul anului 1999 , inseamna , pentru Europa , inceputul
unei noi ere , care va modifica profund batranul continent si va dinamiza integrarea politica a
Uniunii Europene .
Adoptarea monedei euro este o conditie obligatorie pentru toate statele membre ale
Uniunii Europene , dar fiecare stat european are dreptul sa hotarasca momentul aderarii la
zona euro. Daca facem o scurta analiza i n ceea ce priveste statele care au fost “guvernate” de
communism putem observa ca cinci dintre aceste state au aderat deja la moneda unica ,acestea
fiind Slovacia , Slovenia , Estonia , Lituania si Letonia , iar celelalte state inca utilizeaza
moneda propr ie. Prin urmare trebuie mentionat faptul ca cele cinci state care sunt parte a
zonei euro , sunt state cu o dimenisune a teritoriului mai redusa , ceea ce presupune o anumita
omogenitate a populatiei , ceea ce faciliteaza adoptarea monedei euro pe teritori ul lor.
Potrivit unor studii realizate de institutiile din vestul Europei , s -a ajuns la concluzia ca
orasul Bucuresti , respectiv zona Ilfov s -ar integra cu usurinta in Zona Euro , insa problema
apare in momentul in care ne indreptam foarte mult atentia spre celelalte zone ale Romanie ,
mai putin dezvoltate si anume zona de est. Un avantaj al introducerii monedei euro este acela
ca ofera o mai mare comparabilitate intre preturile acelorasi bunuri si servicii comercializate
in state diferite. O urmare a a cestui fapt este ca , consumatorii vor putea cumpara produse din
tarile vecine care le ofera preturi mult mai mici. Acest aspect al comparabilitatii , poate genera
pe de – o parte beneficii , cum au fost prezentate mai sus , dar pe cealalta parte poate cauz a
efecte negative pentru populatie. Un exemplu ar fi ca , unii comercianti romani vor dori sa
fixeze acelasi preturi ca cele din Vestul Europei , iar in acest caz o paine nu va mai putea fi
cumparata cu echivalentul a 1 leu in euro ci direct cu 1 euro asa cum este in tarile din vestul
Europei : Germania , Franta , Olanda etc . Dupa cum am precizat anterior , populatia
Romaniei din zona Bucuresti si imprejurimile ei va putea face fata la aceasta aliniere a
preturilor la cele din Zona Euro , insa zonele mai sarace ale tarii , acolo unde salariul mediul
obtinut este cel minim pe economie , nu vor putea face fata la fel ca cei din Bucuresti si
imprejurimi la aceasta aliniere a preturilor.
Daca ne indreptam atentia spre opinia celor cinci state care care au fa cut parte din
fostul bloc communist si anume : Romania , Cehia , Bulgaria , Ungaria si Polonia , vom
ajunge la concluzia ca aceste state au adoptat o atitudine de expectativa cu privire la data

3
exacta a adoptarii monedei euro . Prin urmare daca pana in pr ezent toate aceste state doreau sa
adopte cat mai repede moneda unica pentru a se bucura de privilegiile acordate odata cu
adoptarea acestei monede , o data cu perioada prin care a trecut Europa si anume criza
financiara , au iesit la iveala si partile neg ative , limitele generate de adopta rea monedei unice .
Prin urmare au aparut noi costuri ocazionate de criza datoriilor suverane si instituirea
mecanismelor de rezolutie , pe de o parte , iar pe cealalta parte avem exemplul Greciei , care
din cauza faptului ca a urgentat adoptarea monedei unice , cu prima ocazie a intrat in criza.
Nu trebuie sa omitem faptul ca unele state membre ale Zonei Euro , in perioada de criza au
ajuns sa ceara imprumuturi mai mari decat Cehia sau Romania. Avand la dispozitie cursul d e
schimb , autoritatile abilitate au putut interveni pentru a tine mai bine sub control situatia
economica.

4
CAPITOLUL 1 : ADOPTAREA MONEDEI EURO – CRITERIILE DE
CONVERGENTA

Crearea uniunii monetare constituie cea mai importanta e tapa de pana acum in
procesul di namic al integrarii europene.
Indeplinirea criteriilor de convergenta de catre tarile membre ale uniunii monetare a
insemnat cel mai mare program de stabilizare economica pe care l -a cunoscut Europa de -a
lungul timpului , iar moned a euro reprezinta mult mai mult decat suma monedelor din care a
rezultat si inseamna ,in primul rand , o politica monetara comuna in tarile membre .
Responsabilitatea politicii monetare revine Bancii Centrale Europene , care are ca principal tel
stbilitate a preturilor in zona.
Moneda euro va produce modificari semnificative in sistemul economic si financiar
international . El va deveni un concurrent serios pentru dolarul american si va atrage in zona
sa de influenta tarile est -europene associate la Uniunea Europeana , inclusiv Romania.
Uniunea Economica si Monetara Europeana s -a creat in trei etape :
1) prima etapa a inceput in 1990 si s -a incheiat. In aceasta etapa s -au eliminate toate
restrictiile privind circulatia capitalurilor intre tarile membre UE.
2) a doua etapa a inceput la 1 ianuarie 1994 si s -a incheiat la 31 decembrie 1998 . In aceasta
etapa tarile UE au depus eforturi pentru a indeplini criteriile de convergenta , pentru a putea
participa la uniunea monetara. In aceasta perioada s -a realizat c el mai mare program de
stabilizare pe care l -a cunoscut Europa de -a lungul timpului.
3) a treia etapa a inceput la 1 ianuarie 1999.1
Etapele crearii Uniunii Economice si Monetare sunt urmatoarele :
In prima etapa , inceputa la data de 1 iulie 1990 , principalele sale obiective au fost
liberalizarea circulatiei capitalurilor in UE si coordonarea politica si economica stransa. Etapa
a doua a inceput la 1 ianuarie 1994 iar obiectivele sale au fost infi intarea Institutului Monetar
European si independenta bancilor centrale nationale. Etapa a treia a inceput la 1 ianuarie
1999 iar principalul sau obiectiv a fost introducerea treptata a monedei euro . Planul pentru

1Penea Zenovia -Doina , Moneda euro , Ed Tehnica , Bucuresti 1999 , p35

5
etapa a 3 a cuprindea mai multe trepte . La inceputul anului 1998 ECOFIN hotaraste , cu
majoritate calificata care state vor fi recomandate pentru a participa la uniunea monetara ;
decizia sefilor de stat si de guvern al tarilor UE , cu o majoritate calificata , privind statele
participante la uniunea monetara pe baza datelor din 1997. Obiectivele principale la 1 ianuarie
1999 erau stabilirea irevocabila a cursurilor de schimb intre monedele tarilor uniunii monetare
si fata de euro , inceperea activitatii BCE si utilizarea euro pentru plati non -cash. La 1 iulie
2002 euro ramanea singurul mijloc de plata.
In Tratatul de la Maastricht si in protocoalele aditionale sunt prevazute conditiile pe
care trebuie sa le indeplineasca o tara pentru a participa la uniunea monetara . Aceste conditii
au fost d enumite criteria de convergenta . In functie de indeplinirea acestor criterii de
convergenta , au fost selectate , in mai 1998 , primele tari care au facut parte din uniunea
monetara . Criteriile de convergenta au vizat rata inflatiei , nivelul dobanzilor nominale pe
termen lung , evolutia cursurilor de schimb si deficitul bugetar si indatorirea publica.
Indeplinirea criteriilor de convergenta a fost necesara deoarece intre statele care au loc
relatii comerciale si exista diferente economice mari se nasc tensiuni. Spre exemplu intr -o tara
, o inflatie ridicata influenteaza competitivitatea la export a acesteia. Tensiunile care apar se
niveleaza prin intermediul cursului de schimb . In cadrul uniunii monetare insa , cursurile sunt
fixe , ce premiza a trecer ii la moneda unica . De accea statele care participa la uniunea
monetara au trebuit sa creeze , concomitent si o uniune economica , respectiv sa realizeze
Uniunea Economica si Monetara Europeana.
Primul criteriu de convergenta este evolutia preturilor. Ac est criteriu presupune un
grad ridicat de stabilitate a nivelului preturilor se considera atins cand rata inflatiei a unei tari ,
masurata prin indicele preturilor de consum , intr -o baza comparabila , in anul dinaintea
verificarii criteriilor , nu depases te cu peste 1.5% nivelul ratei inflatiei din tara membra ( sau
cel mult trei tari membre) care a/au realizat in acest domeniu cel mai bun rezultat.2
Al doilea criteriu de convergenta este evolutia dobanzilor , iar acesta presupune ca ,
convergenta este a tinsa , din acest punct de vedere daca , in anul dinaintea verificarii
criteriilor , nivelul mediu al dobanzilor nominale pe termen lung nu depaseste cu peste 2%
nivelul nivelul dobanzii nominale pe termen lung atins de tara (maximum 3 tari) cu rezultatul
cel mai bun in domeniul stabilitatii preturilor .

2Chabot Christian, Euro : moneda europeana , traducere Doru Sorin Voin , Ed Teora , 2000 , Bucuresti , p144

6
Al treilea criteriu de convergenta si anume evolutia cursului de schimb , presupune
evolutia cursului de schimb la o tara se considera calificata daca a respectat , fara sa provoace
tensiuni , in ultimii d oi ani , limitele normale de fluctuatie prevazute in cadrul mecanismului
cursurilor de schimb al Sistemului Monetar European.
Criteriile patru si cinci de convergenta , deficitul bugetar si starea indatorarii publice
presupun ca pentru cuantificarea acestor criterii au fost introduse doua valori de referinta si
anume :
a) 3% intre raportul intre deficitul bugetar si produsul intern brut ,calculate in preturi curente;
b) 60% pentru raportul intre datoria publica bruta si produsul intern brut calculate in preturi
curente.
Baza oricarei uniuni monetare o constituie cursurile de schimb fixe intre monedele
tarilor participante , acestea fiind totodata , premiza unei monede unice. O uniune monetara se
poate crea intr -o zi , dar trebuie sa functioneze din p rimul minut , de accea este necesara o
pregatire minutioasa a acesteia.
In afara de criteriile de convergenta nominala care presupun un process de lunga
durata si sustenabil , Tratatul de la Maastricht , mentioneaza si un set de criterii de
convergenta re ala , dar care nu reprezinta o conditie obligatorie pentru aderarea la Zona Euro.
Aceste criterii se refera la :
a) Gradul de deschidere al economiei , exprimat prin ponderea exporturilor si importurilor in
PIB;
b) Ponderea comertului realizat cu tarile me mbre ale Uniunii Europene , in totalul comertului
exterior al unei tari ;
c) Structura economiei , respectiv ponderea pe care o au sectoarele cele mai importante in
crearea PIB;
d) Nivelul PIB/locuitor , acesta fiind cel mai important criteriu dintre toate cele mentionate
mai sus;
In ceea ce priveste scopurile care sunt urmarite prin introducerea monedei unice ,
trebuie mentionat faptul ca se doreste ca economiile statelor membre sa fie durabile , pentru a

7
asigura stabilitate la nivelul intregii comunitati . Aceste obiective fac referire in principal la
urmatoarele criterii :
1) Diminuarea volatilitatii cursurilor de schimb , astfel incat resursele financiare sa fie
allocate intr -o maniera cat mai eficienta la nivelul UE
2) Scaderea inflatiei si a ratelor d e dobanda
3) Reducerea costurilor de tranzactionare generate de conversia monedelor nationale
4) Consolidarea stabilitatii monetare internationale.
Ca o concluzie ,toate statele ce sunt membre ale UE au obligatia de a adopta moneda
unica , exceptie facan d Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord si a Danemarcei ,
insa momentul adoptarii monedei unice ramane la latitudinea fiecarui stat in parte. Scopul
principal al introducerii monedei unice este acela de a oferi stabilitate economica statelor
membre.3

3http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201205ro.pdf accesat in 27.02.2018 , ora 15 :55

8
1.1 PREGATIREA BANCILOR ROMANESTI PENTRU OPERATIUNI IN
EURO

Majoritatea bancilor romanesti au oferit intreaga gama de operatiuni comerciale si
financiare in euro. Pentru conturile de resurse atrase de la clientii sai , in euro sau in valutele
statelor membre , nivelurile dobanzilor bonificate sunt identice pentru produsele de aceasi
natura , indifferent de valuta de denominare. In extrasele de cont pentru conturile curente si de
depozite la termen ale clientilor , BRD inscriie , pe lan ga denominarea in valuta respectiva , si
soldurile in echivalent in euro. Schimburile valutare intre euro si valutele celorlalte state
membre ale zonei euro se efectueaza la paritatea centrala comunicata de UE. In situatia
schimburilor valutare intre una d in valutele din uniunea monetara , inclusiv euro si cele din
afara acestui spatiu , inclusiv fata de leul romanesc , cursurile de vanzare/cumparare sunt
stabilite pe baza raportului dintre cerere si oferta.
In cadrul bancii denumita X , s -a constituit un colectiv de lucru , care pregateste
lucratorii din reteaua bancii implicati in operatiunile valutare , precum si clientii , cu privire la
modul de lucru cu bancile comerciale si firmele din UE si din uniunea monetara. De
asemenea s -au stabilit obiective si programe de lucru care faciliteaza negocierea , semnarea
contractelor comerciale , facturarea si decontarea in euro de catre clientii bancii cu activitate
de comert exterior , in special cei ce au legaturi in mod direct tari participante la uniunea
moneta ra si din state care vor adopta euro ca moneda de plata externa. De asemenea banca
denumita X , a deschis conturi in euro la banci din alte state membre ale uniunii monetare si
in Romania la bancile y , z etc.
Banca Y a adoptat urmatoarele masuri : inscri erea in calitate de participant indirect la
sistemul de decontare german care asigura o adresa a banci la Bic Directory si posibilitatea de
a efectua tranzactii in euro cu membrii sistemului , masuri si programe de pregatire
profesionala pentru personalul bancii , pentru crearea unei echjipe de specialisti in tematica
euro , capabila sa rezolve eventualele probleme dar si sa ofere sfaturi competente clientilor sai
, conform noilor standarde impuse de sistemele de plati in euro , deschiderea de conturi de
correspondent in euro la principalele banci straine de prim rang , care au fost si anterior de 1
ianuarie 1999 , parteneri traditionali pentru Romania.4

4Ion Lucian Mehedinti , Adrian Chicarosie , Uniunea Europeana – istorie si Evolutie.Romania in contextul
integrarii europene , Ed Sinte ze , Galati , p52

9
Banca Z a deschis conturi in euro la 18 banci corespondente din zece state europene ,
prin care clientii sai pot efectua operatiuni in noua moneda europeana . Specialistii studiaza
posibilitatea aderarii la un sistem de decontare a platilor interbancare in euro , de tipul EAF ,
care asigura plati internationale complet computerizate prin intermediul unor ban ci de prim
rang.
La banca Q strategia de adaptare a vizat adaptarea sistemului informatic , modificari la
infrastructura actuala a relatiilor de correspondent in perioada de tranzitie . Prin specificul ei
de banca orientata spre comertul exterior al tarii , banca Q asigura clientilor sai toate
informatiile necesare pentru derularea tranzactiilor si a celor in faza de negociere , prin
adaptarea sistemului de comunicatii bancare pentru a putea face plati si incasari in euro.
Se pare ca bancile romanesti sun t pregatie sa ofere clientilor lor toate info rmatiile si
suportul informatic necesare , pentru buna desfasurare a activitatilor economice de comert
exterior , intampinand trecerea la moneda unica fara mari probleme.5

5http://www.bnro.ro/error.htm?aspxerrorpath=/Prezentari -si-interviuri –/Home.aspx accesat in 27.02.2018 ,
ora 17:12

10
1.2 AVANTAJELE ADOPTARII MONEDEI EURO

O data cu accentuarea tendintelor de globalizare o pietelor , competitia intre cele trei
centre de putere economica ( Europa , SUA , China) s -a ascutit.
Moneda euro a fost lansata la 1 ianuarie 1999 , avand ca folosinta denominarea
instrum entelor de plata si a transferurilor bancare, dar mai era folosita si pentru efectuarea de
plati electronice , iar monedele nationale erau folosite pentru efectuarea de plati in numerar.
In 2002 au fost introduse in circulatie bancnotele si monedele euro.
Inlocuind monedele nationale , moneda euro a eliminat riscurile variatiilor de curs ,
inclusiv costurile de tranzactionare , iar in continuare va voi prezenta cateva din avantajele
adoptarii monedei unice euro atat pentru persoanele fizice cat si pentru p ersoanele juridice :
a) BENEFICIILE UTLIZARII MONEDEI EURO PENTRU POPULATIE :
1) Preturi mai stabile  moneda euro a determinat un nivel mai scazut al inflatiei si o
stabilitate e preturilor .De aici reiese faptul ca nivelul scazut al inflatiei a condus l a
conservarea puterii de cumparare si in acelasi timp a nivelului economiilor populatiei.
2) O piata mai competitiva  populatia are posibilitatea de a compara preturile bunurilor din
zona euro si prin urmare pot face o balanta intre preturi si pot achizitiona bunurile ce au un
pret mai scazut. Asadar este stimultata concurenta intre producatorii de bunuri iar preturile
bunurilor vor fi mentinute la un nivel cat mai scazut pentru populatie.
3) Dobanzi mai mici la creditele contractante  luand in considerare ca nivelul ratei inflatiei
este scazut , costurile aferente imprumuturilor bancare contractante vor fi mai putin gre u de
suportat pentru oameni , mai ales mentionand faptul ca riscul valutar este eliminat de la
inceput.
4) Crearea locurilor de munca  Fiind eliminate riscul de schimb valutar , companiile sunt
stimulate sa investeasca in tarile din Zona Euro , creandu -se prin urmare mai multe locuri de
munca pentru populatia tarilor respective.
b) BENEFICIILE UTLIZARII MONEDEI UNICE EURO PENTRU COMPANII

11
1) Oportunitati mai mari de investitii  Va creste cantitatea de bunuri si servicii distribuite
pe piata dar si o produ ctivitate mai mare find angrenata astfel cresterea economica si cresterea
de noi locuri de munca
2) Stimularea comertului in Zona Euro  inaintea introducerii monedei euro , comerturile se
realizau in cea mai mare parte folosind moneda nationala , dar cursul acesteia varia .Pentru a
reduce riscul tranzactionarii companiile vindeau la preturi ridicate in strainatate , descurajand
comertul. In ziua de astazi ,in tarile care au adoptat deja moneda euro acest risc a fost
eliminate, astfel ca preturile oferite de bunuri si servicii sunt mai scazute. Chiar si tarile care
nu fac parte inca din Zona Euro sunt interesate sa deruleze operatiuni comerciale cu tarile
aflate deja in zona euro deoarece beneficiaza de o piata mai mare in care se utilizeaza o
singura mone da.
3) O mai buna integrare a pietelor financiare  odata eliminat riscul valutar si odata cu
armonizarea reglementarilor pietelor financiare a fost facilitata o circulatie mai buna a
capitalurilor , deci o crestere a plasarii de fonduri . Ca un argument p ro zonei euro ,
dimensionarea pietei financiare din zona euro atrage mai multe fonduri pentru investitii ,
dandu -le voie investitorilor sa isi disperseze riscurile intr -o maniera cat mai mare.
c) BENEFICIILE UTILIZARII MONEDEI EURO PENTRU TARILE MEMBRE U.E
1) Imprumuturi guvernamentale mai ieftine  datorita nivelului scazut al ratei inflatiei ,
imprumuturile guvernamentale sunt mai ieftine , nefiind afectate de scaderea masei monetare.
Prin urmare plata unor dobanzi mai mici la datoria publica deblocheaza banii pe care
guvernele ii pot folosi pentru serviciile publice sau pentru reducerea impozitelor cu efecte
benefice asupra cetatenilor.
2) Stabilitatea si cresterea economica  Avand in vedere faptul ca tarile membre deja ale
zonei Euro trebuie sa respecte criteriile de la Maastricht , respectiv sa nu inregistreze un
deficit bugetar mai mare de 3% din PIB , si nici o datorie publica ce depaseste 60 % din PIB ,
este determinata astfel stabilitatea si cresterea economica in zona euro.6
3) Activ de rezerva  datorita activitatii si increderii generate , moneda euro este atractiva
pentru statele din afara zonei Euro , ca activ de rezerva.

6Radu Serban , Romania in Uniunea Europeana , Ed Tribuna Economica , 2006 , p61

12
Ca o scurta recapitulare in acest subcapitol au fost enumerate principalele avantaje
generale ale adoptarii monedei unice euro , care provin in general din eliminarea riscului
valutar .

13
CAPITOLUL 2 : MOMENTUL ADOPTARII MONEDEI UNICE IN
ROMANIA (CAND / CUM ? )

Conform Tratatului de Aderare la UE , toate statele care devin membre UE sunt
nevoite sa adopte moneda unica euro dupa o anumita perioada , mai indelungata sau mai
apropriata. Prin urmare aderarea unei tari la Uniunea Europeana atrage , in mod automat ,
intrarea tarii respective in UEM. Romania a aderat la UE la data de 1 ianuarie 2007 , ceea ce
inseamna ca in viitorul apropriat trebuie sa pregatim economia romaneasca pentru adoptarea
monedei unice.
Procesul de adoptare a monedei unice este format din trei etape .Prima etapa
presupune acceptarea tarilor candidate in UE. Inca de la aderarea in UE , s tatele membre
trebuie sa elaboreze “Programe nationale de convergenta “ si sa isi coordoneze politicile
economice cu celelalte tari pe baza liniilor de coordonare cu CE si cu celelalte state membre.
A doua etapa presupune realizarea unui criteriu de conve rgenta nominala si a unui nivel de
convergenta reala cat mai ridicate cu tarile din UE precum si participarea la Mecanismul
Cursului de Schimb II.
In final , ultima etapa , dupa respectarea criteriilor de convergenta reala si nominala ,
statele membre vor participa la UEM prin introducerea in circulatie a monedei unice euro . In
momentul aderarii la Zona Euro are loc renuntarea la independent politicii monetare , inclusiv
la instrumentul curs de schimb , ca mijloace de ajustare a dezechilibrelor economice. Dupa
aderarea la etapa finala a UEM , statele vor trebui sa respecte regulile de functionare si
coordonare din ZE prin intermediul “ Programelor nationale de stabilitate””.7

7Conform art 122 din TFUE , un stat membru al UE care nu indeplineste criteriile de aderare pentru adoptarea
monedei unice este tratat ca st at cu derogare si este exonerat de prevederile privind functionarea
Eurosistemului . Danemarca si Regatul Unit au solicitat CE si au obtinut derogarea de la adoptarea monedei
unice , ceea ce inseamna ca nu sunt obligate sa adopte moneda.

14
2.1 CONVERGENTA REALA A ROMANIEI CU ZONA EURO

Actuala criză a arătat că nevoia de politici economice care să asigure stabilitatea
economică nu se termină însă odată cu adoptarea euro. Potrivit rapoartelor BCE (BCE, 2015)
statele care au adoptat moneda euro în 1999 sau 2001 nu au înregistrat convergență reală
sustenabilă (adica progrese până în 2008 au fost anulate în largă măsură de efecte ale crizei
financiare acute și ale crizei ZE), în timp ce în aceeași perioadă, în UE28 s -a înregistrat o
oarecare convergență reală, în principal datorită procesului de ajungere din urmă a
economiilor din ECE. Evidențele empirice ex -post au arătat astfel că nu există mecanisme
automate în ZE care să asigure o convergență reală sustenabilă pentru statele admise după
intrarea în ZE, motivele principale fiind instituțiile slabe, rigiditățile stru cturale, creșterea
slabă a productivității, hibele de design și de aranjamente de politici din ZE .8
Criza a scos astfel în evidență slăbiciuni structurale și instituționale severe ale unor
state participante la UEM. Aceste state (Grecia, Portugalia, Irlan da, Spania) au fost cele care
înainte de criză au înregistrat ritmuri ridicate de creștere economică, însă tot aceste state s -au
confruntat cu căderi bruște si semnificative a PIB real per capita odată cu izbucnirea crizei.
Din aceste motive, factorii care se dovedesc a fi cruciali pentru asigurarea convergenței reale
a statelor în ZE sunt stabilitatea macroeconomică (cu precădere sănătatea finanțelor publice),
flexibilitatea economiei, creșterea productivității totale a factorilor (TFP), integrarea
economi că a statelor în cadrul ZE, capacitatea instrumentelor de politici naționale de a
preveni formarea de bule speculative (BCE, 2015).
Convergența reală are însă mai multe dimensiuni, aceasta fiind o altă lecție importantă
a actualei crize. Astfel, convergen ța reală trebuie analizată atât din punct de vedere cantitativ
(ca nivel, sau ca viteză a convergenței), cât și din punct de vedere calitativ (ca surse potențiale
ale creșterii economice, de exemplu productivitatea totală a factorilor de producție – princi pala
sursă a procesului de convergență a unei țări). Viziunea lărgită a modului în care trebuie
analizată convergența reală a unui stat cu ZE decurge din nevoia de convergență reală
sustenabilă, de natură sănătoasă, bazată pe fundamente economice puternice și nu pe un
context conjunctural, aceasta reprezentând una dintre cele mai importante lecții ale crizei
pentru statele pretendente la intrarea în ZE.

8Daniel Daianu , E lla Kallai , Gabriela Mihailovici , Aura Socol – Studii de strategies i politici SPOS 2017 , p94 -96

15
O convergență reală sustenabilă reprezintă o pre -condiție cheie pentru economiile care
vor să adopte o m oneda comună și să fie rezistente în fața șocurilor adverse (BCE, 2015). Un
potențial dezavantaj al acestor criterii de convergență reală ar putea fi acela că acestea nu sunt
prevăzute în mod explicit în Tratatul de Aderare la UE sau în alt act juridic com unitar, motiv
pentru care statele pretendente pot fi, sau nu, suficient de stimulate să le îndeplinească, sau
măcar să asigure o „masă critică” considerată a fi suficientă ca punct de plecare. Un alt
dezavantaj ar fi acela că nu este clar care sunt indicat orii care atestă cel mai bine nivelul
convergenței reale a statelor aspirante cu ZE.
Unul dintre cei mai folosiți indicatori de convergență reală în literatura de specialitate
este evoluția PIB real/locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Dacă înainte de izbucnirea
crizei țările ECE devenite state membre ale UE au înregistrat rate ridicate de creștere
economică în special în virtutea procesului de catching up susținut de intrări mari de fluxuri
de capital din ZE, actuala criză financiară a încetinit in trările de capital și traiectoria de
creștere economică, subliniind vulnerabilități structurale majore și necesitatea unor ajustări
macro -economice dure în aceste state.
Confrom studiului SPOS 2017 d in punct de vedere al PIB real/locuitor la paritatea
puterii de cumpărare, România se află încă într -o poziție de țară periferică în raport cu țările
europene dezvoltate (Tabel 3.2). De exemplu, în anul 2000, nivelul absolut al PIB/ locuitor la
PPC în România era de 4 ori mai mic față de media ZE, jumătate din cel al Poloniei și
Ungariei și de 3 ori mai mic decât cel al Cehiei. În anul 2015, nivelul PIB pe locuitor s -a
triplat, însă a rămas la un nivel mult inferior atât mediei din ZE, cât și față de statele
pretendente amintite anterior (Polonia, Ungaria, Cehia ). Exprimat în valoare relativă (Tabel
3.2), în România PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a crescut de la 26 % (2000) la
57% din media UE28 (2015), dar a rămas cu mult în urma Cehiei (87%), Poloniei sau
Ungariei (68/69%) și mult sub nivelul ZE (106%), sau al Germaniei (125%).9
Din perspectiva ritmului mediu de creștere economică, România se poziționează destul
de bine, atât față de media ZE, cât și față de celelalte state comparabile ECE. Astfel, în
perioada 2000 -2015, ritmul mediu de creștere economică în România a fost în medie de
3,68% conform datelor Eurostat, în timp ce media în ZE a fost în aceeași perioadă de 1,18%.
Din acest punct de vedere, România se apropie cel mai mult de Polonia, care a înregistrat în

99Daniel Daianu , Ella Kallai , Gabriela Mihailovici , Aura Socol – Studii de strategies i politici SPOS 2017 , p 33 -36

16
aceeași perioadă un ritm mediu de creștere de 3,60%, în timp ce Cehia a crescut în medie cu
2,7%, iar Ungaria cu 2,08%
Analizând datele prezentate anterior, putem conclude că una dintre problemele majore
ale țărilor din ECE rămâne decalajul mare dintre nivelul de dezvoltare economică și nivelul de
dezvoltare a țărilor din ZE (PIB/locuitor, venit/locuitor, salariu mediu etc.). Criza a
demonstrat că aceste diferențe contează și mai mult în cazul uniunilor monetare, din cauza
externalităților negative pe care aceste economii sub -performan te le pot genera în întreaga
zonă și ca urmare a deficitului (în cazul UEM) de instrumente de amortizare a șocurilor
asimetrice. În prezent, ZE are deja o mare problemă de eterogenitate. În timpul crizei,
diferențele mari de performanță economică dintre st atele membre au condus la acumularea de
dezechilibre externe tot mai mari, dezechilibre care la rândul lor au condus la crize de datorie
suverană după ce guvernele au preluat datorii private la datoria publică (Dăianu, 2016b). În
lipsa unor instrumente com une (transferuri fiscale, de exemplu) decalajele de dezvoltare din
interiorul UEM vor genera dezechilibre precum au făcut -o în cazul crizei actuale, sau vor
persista având efecte nefaste asupra funcționării uniunii monetare.

17
2.2 PRODUCTIVITATEA SI CRESTEREA SANATOASA A ECONOMIEI

România are nevoie de o creștere economică sănătoasă, o creștere care să nu genereze
dezechilibre majore, după cum a fost arătat anterior. Într -un context în care potențialul
economiei românești a fo st serios afectat de criza financiară actuală, intensificarea reformelor
structurale precum și stimularea surselor sustenabile de creștere economică – investiții în
capital și tehnologie, cercetare -dezvoltare și inovare, precum și în sănătate a și educația
capitalului uman sunt cele mai fezabile soluții oferite de teoria economică și confirmate de
practica și realitatea economică. Teoria macroeconomică leagă de multe ori succesul
convergenței reale de evoluția productivității muncii. De altfel, multe studii arată că indicele
convergenței structurale cu UE poate crește în principal prin creșterea productivității muncii,
care depinde de organizare mai bună, educație, noi tehnologii, inovatii. Astfel, pot crește
salariile, se mărește ritmul de creștere economică , crește standardul de viață etc.
Viteza de convergență a României față de statele europene dezvoltate poate fi
explicată de nivelul și evoluția productivității muncii. De altfel, un motiv pentru care
veniturile în România sunt atât de reduse are legătura directă cu nivelul productivității muncii
și cu eficiența utilizării resurselor. Conform ultimelor statistici disponibile, nivelul
productivității muncii orare în România este la numai 51,1% din media UE28, pe când
productivitatea muncii pe persoană ocupa tă este de 56,7%. Analizând dinamica acestui
indicator, observăm o îmbunătățire în perioada analizată (o creștere constantă și substanțială
de la 30,7 % în anul 2000 la mai mult de 50% în anul 2015). Cu toate astea, nivelul este
inferior Ungariei și Poloni ei, de exemplu (ambele peste 70%), cu mult sub nivelul Cehiei
(aproape 80%) și incomparabil cu cel al statelor nucleu din ZE (peste 100%).10
O explicație pentru viteza de convergență poate fi și procesul de distribuire și
redistribuire a avuției create la nivelul țărilor ECE comparativ cu modul în care se realizează
aceste procese în țările dezvoltate. Dacă în teoria creșterii economice analize le empirice
relevă o pondere a capitalului de 35% și a muncii de 65% în ceea ce privește distribuirea
PIB90 în Cehia, Polonia și mai ales în România situația este inversă – o pondere de 35 -40%
revine muncii și o pondere de 60 -65% revine capitalului (repart iția venitului național net între
muncă și capital). Evident, această situație are implicații pe mai multe paliere și, conduce la
creșterea inegalităților economice, investiții mici în capitalul uman și, implicit, avans de

10Radu Serban – Romania in Uniunea Eur opeana , Ed Tribuna Economica , Bucuresti 2006 , p33 -41

18
productivitate sub potențial și c reșterea gradului de sărăcie. Mai mult decât atât, analiza
datelor (Graficul 3.4) arată cum criza actuală nu numai că nu a corectat aceste
dezechilibre/deficiente ci, mai degrabă a afectat și mai mult acest proces în cazul țărilor ECE,
povara picând pe ume rii lucrătorilor și, afectând în aces mod premisele unui catching up
rapid. În România ponderea ce revine muncii a scăzut de la 39,3% în anul 2008 la 32,3% în
2015.
In studiul SPOS 2017 , autorii precizau faptul ca n ivelul de trai într -o economie
național ă înseamnă însă mai mult decât creșterea PIB pe locuitor. Deși PIB ul pe locuitor este
un indicator mult folosit pentru a compara nivelul de dezvoltare a statelor, dezvoltarea unui
stat înseamnă considerabil mai mult. Îmbunătățirea condițiilor de viață, cr eșterea bunăstării
sociale la nivelul economiei naționale, creșterea nivelului de trai, evoluții pozitive ale
veniturilor și avuției naționale, toate acestea însumate definesc gradul de dezvoltare a unei
economii și, implicit, nivelul de trai, bunăstarea s ocială a populației.
În anul 2007, de exemplu, România avea una dintre cele mai mari rate de creștere
economică (6,9%), dar și cea mai mare rată de deprivare materială (36,5%). Deși rata de
deprivare materială severă a avut un trend descrescător pe parcur sul întregii perioade analizate
(a scăzut de la 36,5% în 2007 la 24,6% în 2015), în România a rămas la niveluri
considerabile, incomparabile cu cele existente în ZE, dar și în Cehia, Polonia, chiar și în
Ungaria.
Ratele mari de creștere economică au fost cel mai bine reflectate în ratele de deprivare
materială în cazul Poloniei (care a plecat de la 22,3%, în 2007 și a ajuns în 2015 la numai 8%
nivel comparabil cu ZE, sau Cehiei (care a avut initial o rată de deprivare materială de numai
7,4%, ajungând în 2 015 la o rată sensibil mai mică decât cea din ZE).
In acelasi studiu este mentionat faptul ca n ivelul de trai într -o economie națională este
reflectat până la urmă de bunăstarea indivizilor. În fond, aceștia sunt cei care vor resimți
efectele adoptării mo nedei euro. Pentru a studia impactul asupra bunăstării îndivizilor, am
considerat că analiza convergenței prețurilor trebuie însoțită de analiza convergenței salariilor.
Conform datelor disponibile pe Eurostat, în anul 2015 convergența salariilor era în Ro mânia
de numai 20,5%, în timp ce convergența prețurilor se ridică la nivelul de aproape 50% față de
EU28. După cum se poate observa în Tabelul 3.9., în timp ce convergența prețurilor în statele
ECE analizate este relativ asemănătoare (în jur de 50%, plus s au minus), convergența
salariilor diferă semnificativ. În România convergenta salariilor (20,5%) este aproape

19
jumătate față de Cehia (37,9%) și sub nivelul Poloniei și Ungariei (în jur de 30%).
Convergența redusă a salariilor în România vis -à-vis de conve rgența prețurilor se
traduce printr -o putere de cumpărare scăzută în România față de ZE, dar și față de celelalte
state est -europene, de unde rezultă din nou un cerc vicios al sărăciei, și toate riscurile care
derivă de aici. În tabelul următor este prezen tată în paralel convergența prețurilor și
convergența salariilor în anul 2015.11

.

11https://www.ecb.europa.eu accesat in 03.03.2018 , ora 15 :28

20
2.3 ESTIMAREA PERIOADEI DE TIMP NECESARA PENTRU REALIZAREA
CONVERGENTE I REALE A ROMANIEI CU ZONA EURO

Speranța că România poate ajunge din urmă țările dezvoltate se întemeiază pe ipoteza
că România va înregistra în continuare un ritm mediu de creștere economică superior celui din
ZE, dar și că aceasta din urmă va crește cu rate asemănătoare înregistrate istoric în perioada
analizată.
Rezultatele studiul ui SPOS 2017 arată că dacă România și -ar păstra ritmul mediu de
creștere înregistrat în perioada 2000 -2015, atunci ar reuși să ajungă din urmă media ZE în 27
ani, în vreme ce 75% din media ZE ar putea atinge în 13 ani. Dacă România ar crește în medie
cu 5% pe an în termeni reali (în mod sustenabil), atunci ar putea ajunge din urmă media ZE în
18 ani, iar nivelul de 75% din media ZE l -ar putea atinge în 9 ani, adică în 2024.
Rate de creștere de peste 5 -6% anual în termeni reali sunt nerealiste în condițiile ce se
prefigurează în economia europeană, dar și în economia globală. Chiar o rată de creștere de
5% anual reclamă o mobilizare puternică a rezervelor interne de eficiență și valorificarea
resurselor de trecere la un alt model de creștere. Este de sublini at însă că aderarea la ZE nu
reclamă atingerea în prealabil a mediei PIB/capita din ZE. Cum se argumentează în analiza
noastră, se poate imagina aderarea după atingerea unui nivel de cca 75% din media ZE și
îndeplinirea altor condiții structurale, după cum vor fi arătate în continuare în cadrul lucrării.
Țările care au adoptat moneda unică după 2007 au avut PIB/capita în PPC relativ la
media UE28 în anul anterior adoptării monedei unice cuprins între 94% în cazul Ciprului și
64% în cazul Estoniei ( o țară mică, care avea Consiliu Monetar înainte de adoptarea euro).
Celalalte țări baltice, care au funcționat cu consilii monetare ani buni înainte de aderare la ZE,
au avut o medie în jur de 70%, iar alte țări (Cipru, Slovenia, Malta, Slovacia) o medie de 83%.
România credem ca trebuie să țintească un PIB/capita in PPC de cel puțin 75% din media UE
la data aderării. Țările baltice nu sunt cazuri relevante având în vedere dimensiunea și
aranjamentele de consiliu monetar.12
Deși în perioada 2000 -2015 România a înr egistrat cea mai mare rată medie de creștere
economică dintre statele analizate, diferențe foarte mari regăsim la nivelurile PIB/locuitor. În
2015, de exemplu, România înregistra un nivel al PIB/locuitor de numai 15.100 euro, față de
29.200 media ZE, 33.90 0 euro în Germania, 29.300 în Franța. Chiar și față de Cehia (23.200),

12Daniel Daianu , Ella Kallai , Gabriela Mihailovici , Aura Socol – Studii de strategie si politici SPOS 2017 , p99 -106

21
Polonia (18.600) și Ungaria (18.600), nivelul PIB/locuitor este semnificativ mai mic. Acesta
este și motivul pentru care, conform calculelor, numărul de ani necesari pentru ajungerea di n
urmă a ZE de către aceste state este sensibil mai mic decât în cazul României, deși ratele
medii de creștere acestora au fost mai mici decât în cazul țării noastre. Rezultatele arată că
Cehia ar putea ajunge din urma ZE în aproximativ 15 ani, Polonia în 19 ani, iar Ungaria în 21
ani, dacă toate aceste state ar crește în medie ca și până acum.
Decalajul mare de dezvoltare între România și ZE este principala piedică în adoptarea
monedei unice. În plus, cum s -a evidențiat în capitolele anterioare, intervine funcționarea
defectuoasă a ZE, care are nevoie de alte mecanisme și aranjamente de politici. Apartenența la
ZE în momentul de față ar încorseta procesul de convergență reală, motiv pentru care aderarea
timpurie la ZE prezintă pentru România riscuri majore .
Autorii studiului si analizei SPOS 2017 precizeaza faptul ca adevarata miza a adoptarii
euro in Romania nu trebuie sa fie daca sau cand ci in ce conditii se va realiza aceasta.

22
CAPITOLUL 3 : POZITIA ROMANIEI IN PROCESUL ADERARII LA
MONEDA EUR O
3.1 VIZIUNEA BANCII CENTRALE EUROPENE VS BANCILOR
CENTRALE NATIONALE

Acest subcapitol are ca scop analizarea poziției pe care se situează diverse state
membre ale Uniunii Europene, dar care nu au adoptat încă moneda Euro. Dintre aceste state
amintim în primul rând România, Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia
Romania
În prezent, dacă ne focalizam atenția asupra criteriilor de convergență nominală ce
trebuie îndeplinite de toate statele ce vor să adere la Zona Euro, constatăm faptul că singurul
criteriu ce încă nu este îndeplinit de România vizează creșterea prețurilor.
Potrivit previzionărilor realizate, BCE, considera evoluția viitoare a IAPC în cazul
României ca fiind favorabilă, însă atrage atenția asupra faptului că trebuie luate în conside rare
și „dinamica prețurilor materiilor prime și ale prețurilor administrate, în cazul celor din urmă,
în special pe termen mediu.” Privind în perspectivă, faptul că PIB/locuitor și nivelulprețurilor
sunt încă semnificativ reduse în România comparativ cu zona Euro este posibil ca acești doi
factori să influențeze negativ evoluția inflației în următoarea perioadă .
De asemenea, în perioada de referință, România nu a participat la mecanismul de curs
de schimb ERM II. Cursul de schimb al leului raportat la eu ro a prezentat un grad de
volatilitate relativ ridicat, deși comparativ cu alte state, în medie volatilitatea a fost mai
redusă.13
Atât deficitul bugetar, cât și gradul de îndatorare s -au situat în intervalul stabilit; de
asemenea și ratele dobânzilor pe t ermen lung s -au situat la un nivel inferior punctului de
maxim stabilit.
Din punctul de vedere al Băncii Centrale Europene, „Legislația României nu
îndeplinește toate cerințele referitoare la independența băncii centrale. România este stat
membru al UE care face obiectul unei derogări și, în consecință, trebuie să respecte toate
cerințele de adaptare prevăzute în Trata t.

13“Raport de convergenț ă – mai 2012”, pg. 72,
http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201205ro.pdf accesat in 05.03.2018 ora 14 20

23
Bulgaria
In perioada de referință, nivelul IAPC în cazul Bulgariei și -a situat sub nivelul valorii
de referință corespunzătoare crite riului privind stabilitatea prețurilor.
Privind evoluția IAPC în ultimii 10 ani, constatăm faptul că, în cazul Bulgariei, inflația
anuală măsurată prin indicele prețurilor bunurilor de consum a avut caracter volatil,
înregistrând valori situate între 2,3% și 12%. Intervalul de variație poate fi explicat prin
ajustările prețurilor administrate și ale accizelor, în special la tutun, evoluția prețurilor
materiilor prime, însă trebuie luat în calcul și un alt factor, respective creșterea economică
robustă mani festată de economia bulgară în ultima perioadă. Cu toate că nivelul inflației este
situate sub nivelul de referință, “exista preocupări cu privire la sustenabilitatea convergentei
inflației .
În ceea ce privește nivelul deficitului bugetar și respective ni velul gradului de
îndatorare, Bulgaria se situează în intervalul stabilit prin Tratatul de la Maastricht .
În perioada de referință de 2 ani, leva bulgărească nu a participat la mecanismul
cursului de schimb ERM II. Ratele dobânzilor pe termen lung, sunt s ituate la un nivel ce
corespunde criteriilor de convergență nominală din Tratatul la Maastricht. În cazul tuturor
statelor studiate cursul de schimb se încadrează în marjele stabilite, după cum reiese din
graficul următor .
Potrivit previzionărilor realiza te, BCE, considera evoluția viitoare a IAPC în cazul
României ca fiind favorabilă, însă atrage atenția asupra faptului că trebuie luate în considerare
și „dinamica prețurilor materiilor prime și ale prețurilor administrate, în cazul celor din urmă,
în spec ial pe termen mediu.” Privind în perspectivă, faptul că PIB/locuitor și nivelul
prețurilor sunt încă semnificativ reduse în România comparativ cu zona Euro este posibil ca
acești doi factori să influențeze negativ evoluția inflației în următoarea perioadă .14
De asemenea, în perioada de referință, România nu a participat la mecanismul de curs
de schimb ERM II. Cursul de schimb al leului raportat la euro a prezentat un grad de
volatilitate relativ ridicat, deși comparativ cu alte state, în medie volatilitatea a fost mai
redusă.

14Raport de convergenț ă – mai 2012”, pg. 73, http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201205ro.pdf
accesat in 05.03.2018 ora 14 44
“Raport de convergenț ă – mai 2012”, pg. 56, http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201205ro.pdf

24
Atât deficitul bugetar, cât și gradul de îndatorare s -au situat în intervalul stabilit; de
asemenea și ratele dobânzilor pe termen lung s -au situat la un nivel inferior punctului de
maxim stabilit.
Din punctul de vedere a l Băncii Centrale Europene, „Legislația României nu
îndeplinește toate cerințele referitoare la independența băncii centrale. România este stat
membru al UE care face obiectul unei derogări și, în consecință, trebuie să respecte toate
cerințele de adaptare prevăzute în Tratat.
In perioada de referință, nivelul IAPC în cazul Bulgariei și -a situat sub nivelul valorii
de referință corespunzătoare criteriului privind stabilitatea prețurilor.
Privind evoluția IAPC în ultimii 10 ani, constatăm faptul că, în caz ul Bulgariei, inflația
anuală măsurată prin indicele prețurilor bunurilor de consum a avut caracter volatil,
înregistrând valori situate între 2,3% și 12%. Intervalul de variație poate fi explicat prin
ajustările prețurilor administrate și ale accizelor, î n special la tutun, evoluția prețurilor
materiilor prime, însă trebuie luat în calcul și un alt factor, respective creșterea economică
robustă manifestată de economia bulgară în ultima perioadă. Cu toate că nivelul inflației este
situate sub nivelul de ref erință, “exista preocupări cu privire la sustenabilitatea convergentei
inflației
În ceea ce privește nivelul deficitului bugetar și respective nivelul gradului de
îndatorare, Bulgaria se situează în intervalul stabilit prin Tratatul de la Maastricht. În p erioada
de referință de 2 ani, leva bulgărească nu a participat la mecanismul cursului de schimb ERM
II. Ratele dobânzilor pe termen lung, sunt situate la un nivel ce corespunde criteriilor de
convergență nominală din Tratatul la Maastrich t.
Din perspecti va, BCE considera ca Bulgaria desi indepliniste toate criteriile de
convergenta nominala, trebuie sa implementeze strategii de care sa asigure stabilitate
macroeconomica si respectiv stabilitatea durabila a preturilor .
Prin urmare, “legislația bulgară nu îndeplinește toate cerințele privind independența
băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea juridică a băncii centrale în
Eurosistem. Bulgaria este statmembru al UE care face obiectul unei derogăriși, în consecință,
trebuie să respec te toate cerințele de adaptare prevăzute în articolul 131 din Tratat

25
Pe de alta parte, din perspectiva autoritatilor de supraveghere bulgare, pozitia adoptata
cu privire la adopatarea monedei euro, este una de espectativa: „Dacă mă angajez pe calea
aderăr ii, nu știu cu exactitate în ce mă implic, așa că vom adopta pur și simplu o atitudine de
expectativă”. (Simeon Djankov, ministru de finanțe în perioada iulie 2009 – martie 2013,
Washington, februarie 2013) .
Republica Ceha
În republica Cehă, în perioada d e referință rata medie anuală a inflație s -a situat sub
nivelul de referință. Analiza retrospectiva pe o perioadă mai îndelungată indică faptul că
inflația anuală măsurată prin IAPC a avut în general un trend descrescător, dar chiar și atunci
când creștere a prețurilor bunurilor de consum a urmat un trend crescător, acesta nu a
înregistrat fluctuații foarte ridicate.
După perioada de criza prin care a trecut, Cehia a început treptat să își redreseze
economia, îndeosebi prin exporturi. La fel ca și în celela lte 2 state, România și Bulgaria,
creșterea remunerarii pe salariat a rămas superioară dinamicii productivității muncii.
Prognozele realizate de BCE indică faptul că în perioada următoare inflația va urma un trend
descrescător.
Din punctul de vedere al de ficitului bugetar respectiv al gradului de îndatorare, în
prezent Cehia nu întâmpină situații nefavorabile, adică valorile acestor 2 indicatori se situează
în parametrii normali.
Întocmai cu celelalte state, Republica Ceha în perioada de referință nu a pa rticipat la
mecanismul de curs de schimb ERM ÎI. Însă, în ceea ce privește volatilitatea cursului de
schimb, aceasta se situează în intervalul stabilit, iar potrivit previziunilor Băncii Naționale a
Republicii Cehe, nici în perioada următoare nu se vor înr egistra fluctuații ridicate.
Potrivit concluziilor expuse în „Raportul de Convergență” publicat de către BCE în
mai 2012, Republica Ceha necesita printre altele menținerea unei politici monetare orientată
spre îmbunătățirea cadrului fiscal intern, aplicar ea unor măsuri de consolidare fiscală, prin
implementarea unor noi măsuri și în plus menținerea unei politici prudențe în privința
cheltuiÎn concluzie, ca și în cazul celorlalte 2 state, “legislația cehă nu îndeplinește toate
cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea
juridică a băncii centrale în Eurosistem. Cehia este stat membru al UE care face obiectul unei

26
derogări și, în consecință, trebuie să respecte toate cerințele de adaptare prevăzute în artico lul
131 din Tratat.15
Totodată, din perspectiva Guvernatorului Băncii Naționale Cehe atitudinea cu privire
la adoptarea monedei unice este de expectativă, mai ales având în vedere neajunsurile
generate de perioada de criză. Astfel declarația Guvernatorului Băncii Naționale Cehe este
următoarea: „Chiar dacă în urma alegerilor se formează o coaliție favorabilă unei intrări
rapide în zona euro, opinia mea este că cererea oficială de aderare nu va fi depusă mai
devreme de anul 2016.” (Miroslav Singer, Guvernato rul Băncii Naționale a Republicii Cehe,
Bloomberg, mai 2013)
Ungaria
În anul 2013, nivelul IAPC a fost inferior valorii de referință, doar că din perspectiva
autorităților europene, riscurile în sensul creșterii inflației în perioada următoare s -ar referi la
majori neașteptate ale prețurilor materiilor prime.
În ceea ce privește nivelul datoriei publice nivelul acesteia corespunde criteriilor de
convergență nominală, iar gradul de îndatorare se încadrează în parametrii normali.
De asemenea, în prezent cu rsul de schimb se încadrează în marjele de fluctuație de ±
15%, iar ratele dobânzilor pe termen lung încă se situează ușor deasupra valorii de referință.
Așadar, în opinii reprezentanților Băncii Centrale Europene, „Ungaria necesită, o politică
monetară or ientată spre stabilitate, inclusiv un cadru instituțional stabil care să mențină
încrederea pieței în independența deplină a băncii centrale.
Din perspectiva autorităților de conducere ale Ungariei, situație este expusă astfel: 
„Ungaria nu va pune pe ta pet problema adoptării monedei unice înainte de sfârșitul acestui
deceniu […] Îndeplinirea de către Ungaria a criteriilor de aderare la zona euro este un proces
îndelungat”. (Mihály Vargă, ministrul economiei, aprilie 2013);  „Ungaria nu se poate gândi
serios la intrarea în zona euro până când nivelul mediu de dezvoltare economică nu atinge
90% din cel al statelor din Zona Euro.” (Viktor Orbán, prim -ministru, aprilie 2013)

15Financial Market inflation expectations – march 2014”, Czech National Bank, pg. 9 -10,
http://www.cnb.cz/miranda2/export/sites/www.cnb.cz/en/financial_markets/inflation_expectations_ft/inflati
on_e xpectations_ft_2014/A_ inflocek_03_2014.pdf accesat in 05.03.2018 , ora 15 00

27
Polonia
Potrivit rezultatelor furnizate, constatam că Polonia îndeplinește toate criteriile de
aderare la moneda unică, astfel că în cazul de fata nivelul indicelui prețurilor bunurilor de
consum se situează sub nivelul de referință. Deficitul bugetar și respectiv datoria publică a
fost deja ajustat, astfel ca deficitul bugetar a înreg istrat astfel valori sub nivelul stabilit
respectiv de 3% din PIB. Cursul de schimb se încadrează în intervalul stabilit, iar nivelul
ratelor de dobândă pe termen lung sunt situate sub nivelul de referință.
Prin urmare, din perspectiva îndeplinirii criter iilor de convergență nominală, Polonia
poate opta să adere la Zona Euro oricând. Perspectiva BCE, în momentul publicării
„Raportului de convergență” era următoarea: „Legislația Poloniei nu îndeplinește toate
cerințele privind independența băncii centrale, confidențialitatea, interdicția de finanțare
monetară și integrarea juridică a băncii centrale în Eurosistem.”, însă între timp Polonia și -a
îmbunătățit indicatorii.
Trebuie analizată, însă și perspectiva Consiliului de Politica Monetară al Băncii
Naționa le a Poloniei: „În opinia Consiliului, intrarea Poloniei în ERM II și ulterior în zona
euro ar trebui avută în vedere după depășirea crizei financiare cu care se confruntă țările din
zona euro și după finalizarea cadrului instituțional al acesteia, în cond iții care să permită
maximizarea beneficiilor asociate integrării în zonă monetară și totodată reducerea la
minimum a costurilor aferente”. (Consiliul de Politică Monetară al Băncii Naționale a
Poloniei, Orientările politicii monetare pentru anul 2014, sep tembrie 2013)
Prin urmare, putem conchide subliniind faptul că dacă ne -am rezuma strict la criteriile
de convergență nominală prevăzute în Tratatul de la Maastricht, dintre cele 5 țări ce au
aparținut fostului bloc comunist, 4 dintre acestea îndeplinesc c ondițiile de aderare la zona
Euro, însă opinia organismelor de supraveghere financiară din fiecare stat, în speță Băncile
Centrale Naționale, adopta o atitudine de expectativă având în vedere costurile generate de
adoptarea monedei euro și care au ieșit la iveală în special în perioada de criză economică.16

161 Isarescu, M., „Romania si Adoptarea monedei Euro” -Disertaț ia guvernatorului BNR, M. Isărescu, la
decernarea Dr.Honoris.Causa. al Universitatii Bucureș ti, pg. 21 – http://www.bnro.ro/Prezentari -si-interviuri –
1332.aspx – accesat in 05.03.2018 ora 15 : 26

28
3.2 POZITIA ROMANIEI DIN PERSPECT IVA BANCII NATIONALE A
ROMANIEI

În ultima perioadă, România a realizat progrese semnificative în sensul îndeplinirii
criteriilor de convergență. Astfel, în prezent, doar rata inflației depășește încă valoarea de
referință a criteriului de la Maastricht, însă conform previzionărilor realizate de BNR, în
cursul anului 2014 va fi îndeplinit și acest criteriu. Pe de altă parte, în cadrul tabloului de
bord, PIIN rămâne sin gurul indicator ce depășește parametrii stabiliți, însă corecția acestuia
este în mod inevitabil, rezultatul unui proces de durată nu doar în cazul României cât și în
situația celorlalte 5 țări ce au aparținut blocului comunist, după cum reiese din tabelul
următor. (Țin să precizez faptul că PIIN reprezintă poziția investițională internațională netă,
adică câte capitaluri din exterior apar și s -a stabilit că acestea să nu depășească 35% din PIB.)
Situația economică a ultimilor ani a demonstrat că accentul cade nu atât pe
îndeplinirea criteriilor nominale, cât pe elementele ce condiționează succesul economic în
interiorul Zonei Euro. Altfel spus, „Este România pregătită să intre în Zona Euro, lăsând de o
parte criteriile de convergență nominală?”. Or, intrân d în Zona Euro, nu cumva ni se va
impune un șablon ce nu ne va mai dă libertate, lejeritate de decizie, astfel încât nu vom putea
accentua creșterea economică; oare vom adopta criza ce a fost specifică statelor membre
Zonei Euro, ne vom împrumuta mai scump așa cum s -a întâmplat în cazul Spaniei sau al
Italiei?
Până acum s -a spus că îndeplinind criteriile de convergență nominală, poți intra în
Zona Euro și apoi mecanismele pieței vor contribui la optimizarea creșterii economice a
noului stat membru al Zonei Euro. Or, acest fapt nu s -a întâmplat, mai ales dacă privim asupra
țărilor din Sud, respectiv Grecia, Italia, Spania, Portugalia despre care s -ar putea spune că au
avut chiar de suferit. Decizia și respectiv momentul aderării la Zona Euro trebuie bine
calculat, nu trebuie să fie doar o ambiție, mai ales ținând cont de faptul că „obținerea și apoi
păstrarea competitivității, a stabilității financiare și a echilibrului fiscal condiționează
convergenta nominală și reală în perioada premergătoare întării în Zo na Euro, dar și
fructificarea avantajelor uniunii monetare ulterior aderării .
Prin urmare, îndeplinirea criteriilor de convergență nominală este o condiție necesară,
dar nu și suficientă, iar necesitatea atingerii unui grad relativ ridicat a PIB/locuitor, criteriului
de convergență reală, în perioadă anterioară intrării în Zona Euro, a devenit evidenta. Din nou

29
este reliefata importanta omogenității unui stat, respectiv existența unor decalaje de proporții
între o zonă și alta a aceluiași stat
Pentru că t ot am făcut referire la competitivitate, puteam lua exemplul unui stat Vest
European, membru al Zonei Euro, unde prețurile în euro sunt cam tot aceleași cu prețurile în
lei, în România. De exemplu, dacă în Franța o pâine costă 1 euro, iar în România costă 1 leu,
în momentul în care România va deveni membră a Zonei Euro, prețurile treptat se vor alinia,
adică și în România o pâine va costa 1 euro care înseamnă 4,5 lei și nu 1 leu. Dacă privim și
asupra gradului de omogenizare, am constatat că, conform studii lor Vest -Europene, zona
București și respectiv Ilfov se vor alinia ușor, problema se pune ce vor face celelalte orașe,
zone mai slab dezvoltate ale României.
În plus, forțarea unei adoptări rapide a monedei euro s -a dovedit periculoasă. 40 Iarăși,
luăm ex emplul Greciei, care gândindu -se strict la beneficiile aduse de adoptarea monedei
Euro și aici ne referim în special la faptul că Grecia este un stat în care turismul este foarte
bine dezvoltat iar moneda euro ar fi favorizat încă o dată turismul și nu num ai, a forțat
adoptarea monedei unice, iar rezultatele sunt deja bine cunoscute.
Este important ca reformele necesare să fie făcute înainte de aderarea la Zona Euro,
pentru că există mai multă flexibilitate, iar obiectivul aderării la euro, ar putea fi fol osit
maidegrabă pentru a pune la punct într -un mod eficient economia statului și nu pentru a obține
statutul de stat membru al Zonei Euro.
Și pentru că după cum am spus criteriile de convergență nominală s -au dovedit
insuficiențe a apărut Tabloul de bord, respectiv o imagine de ansamblu asupra procedurii
privind dezechilibrele macroeconomice.
Prin urmare, trebuie precizat faptul că ideea adoptării monedei unice nu este
abandonată însă abordarea acesteia este mai prudentă și mai cuprinzătoare. 41 România e ste
mai aproape că oricând de îndeplinirea criteriilor de convergență nominală de la Maastricht,
însă a devenit evident faptul că îndeplinirea acestora nu este suficientă. Acum rezolvarea
problemelor economice interne înainte de aderarea la Zona Euro este o condiție esențială
pentru succesul procesului de extindere a Zonei Euro, doar astfel noile state membre tot crea
beneficii atât pentru ele însăși cât și pentru ansamblul Uniunii Monetare.17

17NISTORESCU, NICOLAE . Etica afacerilor în practica europeană. Dr. Nicolae Nistorescu.
București : Tribuna Economică, 2007, 382 p.

30
CAPITOLUL 4 : ZONA EURO SI STAREA ECONOMIEI ROMANESTI
4.1 ZONA EU RO

ZE are o dimensiune politică pronunțată, fiind gândită de fondatori ca inimă a
procesului de integrare europeană. Ea aduce beneficii economice legate de schimburile
comerciale, costurile tranzacțiilor, eliminarea riscului valutar și, ,,adăpostul” pe c are euro îl
aduce în raport cu șocurile puternice ce vin de pe piețele financiare, din economia globală.
Dar ZE prezintă și riscuri, care au fost subestimate nu de puțini, și care au ieșit eclatant la
lumină după erupția crizei financiare. De aceea, analiz a aderării trebuie să le examineze,
pentru ca decizia politică să fie informată și responsabilă.
Criza din ZE este legată de mecanisme și aranjamente de politici (policies) inadecvate.
Credința că euro, în sine, va fi o forță cu acțiune inexorabilă pentru convergența reală s -a
dovedit prea optimistă. Evidențe empirice arată că nu există mecanisme automate în ZE care
să asigure o convergență reală sustenabilă pentru state mai puțin dezvoltate; motivele
principale fiind, pe de o parte, instituții autohtone s labe, rigidități structurale, creșterea
insuficientă a productivității iar, pe de altă parte, modul în care ZE funcționează.
Criza a scos în evidență slăbiciuni structurale și instituționale majore ale unor state
participante la UEM. Aceste state (Grecia, Portugalia, Spania) au fost cele care înainte de
criză au înregistrat ritmuri ridicate de creștere economică, însă tot aceste state s -au confruntat
cu căderi bruște si semnificative ale PIB real per capita odată cu izbucnirea crizei. S -a văzut,
totodată, că în ZE dezechilibrele externe, ca ilustrare a unor decalaje de competitivitate între
statele membre, nu își pierd din relevanță .
Criza actuală a lărgit viziunea asupra modului în care trebuie analizată convergența
reală cu ZE a unui stat membru. Acest l ucru decurge din nevoia de convergență reală
sustenabilă, sănătoasă, bazată pe fundamente economice puternice și nu conjuncturale;
aceasta este poate una dintre cele mai importante lecții oferite de criză statelor pretendente la
intrarea în ZE.18

18Dardac, N., Barbu, T., “Moneda”, Ed. ASE, Bucureș ti, 2009

31
4.2 ECONOMIA ROMANEASCA

România îndeplinește în prezent criteriile oficiale de intrare în ZE. În România,
stabilitatea macro -economică a fost realizată cu mari eforturi după anul 2010. Supra –
încălzirea economiei154, în anii pre -criză, a mers în tandem cu acu mularea de dezechilibre
mari care, odată corectate, au anulat câștigurile de venituri obținute anterior. României i -au
trebuit 6 ani să revină la veniturile (la PIB -ul) din 2008. Notabil este că revenirea economiei
din ultimii ani nu a fost însoțit de o cr eștere mare a deficitelor externe. Se poate invoca aici
contribuția fondurilor europene la finanțarea balanței de plăți. Dar sunt indicii că se produc
mutații în capacitatea de export, remarcabil fiind aportul sectorului IT. Și serviciile de
transport au c unoscut o creștere importantă. Aceste date pozitive nu anulează teza care spune
că sunt necesare reforme structurale și investiții de o anumită natură pentru a depăși „capcana
venitului mediu”.
Criza financiară actuală a arătat că simpla îndeplinire a uno r criterii nominale este
departe de a fi suficientă pentru ca o țară să beneficieze de pe urma intrării în ZE. În plus, s -a
demonstrat că nevoia de politici economice care să asigure stabilitatea economică nu se
termină odată cu adoptarea euro. O convergen ță reală sustenabilă reprezintă o condiție cheie
pentru economiile care vor să adopte o monedă comună și să fie rezistente la șocuri adverse.
Decalajul mare de dezvoltare între România și ZE este piedica esențială în adoptarea
monedei unice. ZE are deja o mare problemă de eterogenitate. În timpul crizei, diferențele
mari de performanță economică dintre țări au condus la acumularea de dezechilibre externe
tot mai mari, dezechilibre care, la rândul lor, au condus la crize de datorie suverană, după ce
guverne le au preluat datoriile private la datoria publică. În lipsa unor instrumente comune de
amortizare a șocurilor asimetrice, decalajele de dezvoltare din interiorul UEM generează
dezechilibre precum în cazul crizei actuale, ceea ce va reclama corecții foarte costisitoare în
plan social și politic.
Alături de problema decalajelor economice intervine funcționarea defectuoasă a ZE,
care are nevoie de alte mecanisme și aranjamente de politici. Aceste două probleme
fundamentale indică dimensiunea riscurilor unei aderări premature la ZE. În lumina lecțiilor
funcționarii ZE este improbabil ca o aderare prematură să fie acceptată de țările care dau tonul
în ZE – deși pot fi imaginate rațiuni geopolitice care pot grăbi aderarea155. Este posibilă însă
o aderare la UB î nainte de aderarea la ZE .

32
Convergenta si compatibilitatea
Dacă înainte de izbucnirea crizei țările ECE devenite membre ale UE au înregistrat
rate ridicate de creștere economică, în special în virtutea procesului de catching -up susținut de
intrări mari de fluxuri de capital din ZE156, actuala criză financiară a încetinit intrările de
capital și traiectoria de creștere economică, subliniind vulnerabilități structurale majore, mai
ales in unele țări și necesitatea unor ajustări macro -economice de amploare. N u în cele din
urmă a fost reliefată nevoia de a schimba modelul de creștere economică. De aici a rezultat
necesitatea promovării reformelor structurale în aceste state -și nu numai -, în vederea
mobilizării rezervelorinterne de eficiență, a creșterii potenț ialului economic și a dezvoltării în
mod sustenabil.
Factorul esențial de realizare a convergenței reale este competitivitatea. O creștere mai
rapidă a competitivității ar conduce la o reducere a decalajelor economice, politice, sociale și
instituționale. Eficiența piețelor bunurilor, a muncii și a capitalului ce trebuie să țină cont de
imperative sociale (o creștere economică inclusivă) ar favoriza un grad mai ridicat de valoare
al afacerilor și potențarea motoarelor de creștere economică endogenă – inves tiții mai mari în
inovare, cercetare -dezvoltare și capital uman. Toate acestea ar ajuta România și celelalte țări
analizate în această lucrare – Polonia, Cehia și Ungaria – să treacă de la modelul economiilor
bazate pe creștere de eficiență la modelul de d ezvoltare specific economiilor bazate pe inovare
România are nevoie de o creștere economică sănătoasă, o creștere care să nu genereze
dezechilibre greu de controlat. Într -un context în care potențialul economiei românești a fost
sever afectat de criza fin anciară, intensificarea reformelor structurale, precum și stimularea
surselor sustenabile de creștere economică -investiții în capital și tehnologie,
cercetaredezvoltare și inovare) și în sănătatea și educația capitalului uman – sunt soluții
potrivite, deși nu sunt ușor de pus în practică. Deficitul de performanță în domenii ca:
dezvoltare -instituțională, infrastructură, complexitatea afacerilor și inovare poate fi diminuat
considerabil prin accesul deplin la fondurile europene structurale și de coeziune al țărilor
ECE. Probleme structurale ale economiei românești pot fi rezolvate prin utilizarea unui volum
cât mai mare de fonduri europene. Investițiile străine directe (ISD) pot ajuta în continuare
România să se dezvolte, mai ales dacă se vor implementa în do meniile ce favorizează
formarea de avantaje competitive.19

19Scurt ghid despre euro. . [Luxemburg] : Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2015

33
Dacă România și -ar păstra ritmul mediu de creștere înregistrat în perioada 2000 -2015,
atunci ar reuși să ajungă din urmă media ZE în 27 ani, în vreme ce 75% din media ZE ar putea
atinge în 13 ani. Dacă ar crește în medie cu 5% pe an (în mod sustenabil), atunci ar putea
ajunge din urmă media ZE în 18 ani, iar nivelul de 75% din media ZE l -ar putea atinge în 9
ani, adică în 2024 (diferențialul de creștere economică ar fi de cca. 2,5 – 3%,, având în ve dere
că în perioada analizată media ZE a fost de 1,18%, în timp ce media în România a fost de
3,68%) .
Rate mari de creștere economică sunt extrem de dificil de realizat în condițiile ce se
prefigurează în economia europeană, în economia globală. Ne referi m la spectrul unei stagnări
seculare (Summers, 2014)158, la gradul de supra -îndatorare (debt -overhang) din țările
dezvoltate, la revenirea economică dificilă din ZE, la protecționism în creștere, etc. Chiar o
rată de creștere de 5% anual reclamă o mobiliza re exemplară a rezervelor interne de eficiență
și valorificarea resurselor pentru a trece la un alt model de creștere.
Aderarea la ZE nu reclamă atingerea în prealabil a mediei PIB/capita din ZE. Cum se
argumentează în analiza noastră, se poate imagina ad erarea după atingerea unui nivel de cca
75% din media ZE și îndeplinirea altor condiții structurale.
Țările care au adoptat moneda unică după 2007 au avut PIB/capita în PPS relativ la
media UE28 în anul anterior adoptării monedei unice cuprins între 94%, în cazul Ciprului și
64%, în cazul Estoniei (care avea însă Consiliu Monetar și este o țară foarte mică!). Țările
Baltice, care au funcționat cu consilii monetare ani buni înainte de aderare la ZE au avut o
medie în jur de 70%, iar celelalte țări (Cipru, S lovenia, Malta, Slovacia) o medie de 83%.
România credem ca trebuie să țintească un PIB/capita în PPS de cel puțin 75% din
media UE la data aderării. Țările baltice nu sunt cazuri relevante având în vedere dimensiunea
lor și aranjamentele de consiliu mone tar ce au predispus la o opțiune.20
Aspecte monetare si financiare
În ce privește viteza de transmitere a deciziilor de politică monetară în dobânzile
creditelor în monedă națională acordate populației și companiilor nu există diferențe mari față
de țăril e din regiune.

20The international role of the euro”, European Central Bank, 2013
http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/eurointernationalrole201307en.pdf?f4c76471697141917926e0f001
1372ee accesat in 05.03.2018 , ora 16 :02

34
Există diferențe mari în percepția riscului de credit. În România creditele pentru
companii sunt percepute mai riscante decât creditele pentru achiziția de locuințe acordate
populației,situație inversă față de cea din țările din jur și din ZE. Această situație creează un
handicap companiilor autohtone din cauza costului mai mare al finanțării și un stimulent
pentru dezvoltarea pieței proprietăților rezidențiale, creditul de locuințe ieftin susținând
cererea. În aceste condiții, dacă oferta d e locuințe rămâne în urma cererii cu ușurință se poate
dezvolta o bulă a prețurilor proprietăților imobiliare. Aceasta inferență este de ajustat cu
impactul veniturilor (relative scăzute față de alte țări din regiune) și noi reglementări macro –
prudențiale.
După încheierea negocierilor de aderare la UE și liberalizarea contului de capital în
România au intrat fluxuri de capital importante, în special sub forma investițiilor directe și
împrumuturi, investițiile de portofoliu jucând un rol minor datorită sub -dezvoltării pieței de
capital și a datoriei publice reduse. Intermedierea financiară și îndatorarea sectorului privat,
mai ales în valută, au crescut accelerat .
După 2008 intrările de capital au încetinit, intermedierea financiară a scăzut și,
îndatorarea sectorului privat a fost substituită de îndatorarea sectorului public, care
actualmente a atins un nivel de cca 40% din PIB; este un nivel considerat acceptabil pentru
nivelul de dezvoltare al țării și care nu trebuie să mai crească, având în vedere condi țiile din
economia globală.
Gradul înalt de euroizare a creditării a fost un real obstacol în mecanismul de
transmitere a politicii monetare și a politicii cursului de schimb, care a rămas în regim de
flotare controlată. După 2008 îngreunarea mecanismului de transmitere a politicii monetare de
gradul înalt de euroizare a creditelor nu s -a resimțit deorece majoritatea creditelor noi
acordate au fost în monedă națională și finanțate de economisirea internă. Convergența
dobânzilor la creditele în lei și euro a atins un punct ce permite în continuare creșterea
ponderii creditării in lei. Pe măsură ce acest proces va continua se va ajunge, probabil, la
situația în care întregul credit în valută va fi finanțat în totalitate de depozitele în valută ale
rezidențilo r. Este de salutat creșterea gradului de de -euroizare a economiei autohtone în
ultimii ani, ceea ce ajută mecanismul de transmisie și robustețea economiei. De -euroizarea
trebuie să fie încurajată.
De-euroizarea mărește eficacitatea politicii monetare și u șurează practicarea regimului
de flotare controlată (managed floating) – efectul de venit și avuție ca urmare a unei deprecieri

35
este atenuat de scăderea euroizării – chiar dacă un „legacy effect”(reflex al stocului de credite
denominate în euro) se simte î ncă în mod semnificativ. Este de subliniat că, BNR poate încă
practica politici standard având în vedere mersul economiei (cu creștere economică
semnificativă) și perspectiva ca inflația să revină în teritoriu pozitiv curând (la finele anului
2017 inflația CPI este prognozată de BNR la cca. 2%). Măsurile ne -convenționale ale BCE
complică formularea politicilor monetare în economiile emergente. BNR nu are cum sa
subestimeze diferențialul de rate de politică monetară în deciziile sale .21

21Di Tella, R., Mac Culloc h, R., “Happiness, Contentment, and Other Emotions for Central Banks”
http://www.bostonfed.org/economic/conf/BehavioralPolicy2007/chapter6.pdf accesat in 05 03 2018 or a 17 49

36
4.3 RISCURI ALE ADERARII TIMPURII A ROMANIEI LA ZONA EURO

Decalajul de venituri per capita a României față de media ZE10 este mult mai mare
decât a fost cel al Portugaliei sau Spaniei în 1999 sau a Slovaciei în 2009. În 2015 în România
PIB/per capita în puterea cumpărării standard a fost 49% din media ZE10, iar nivelul
prețurilorpentru un coș de bunuri și servicii similar d e 51.4% din media ZE10167. Datorită
acestor doi factori combinați, ponderea PIB/capita în prețuri curente în me dia EZ10 a fost de
24% în 2015 .
În eventualitatea aderării României la ZE cu acest decalaj, există riscul unei inflații
apreciabil mai ridicate decât în ZE, ceea ce ar conduce la dobânzi reale mai mici decât în
restul ZE și, la o tendință de apreciere în termeni reali a cursului de schimb, precum s -a
întâmplat în Spania și Portugalia. Și nu este clar dacă măsurile macro -prudențiale ar fi
suficien t de eficace pentru a combate mișcări de capital nefavorabile. Este improbabil ca
inflația foarte scăzută din ZE să influențeze expectațiile inflaționiste din România atât de mult
încât să micșoreze diferențialul de inflație și, mai departe, să invalideze supoziția făcută. În
perioada 2000 -2015, în țările ECE diferențialul între dobânda reală a ZE (Euribor 3 luni
minus inflația anuală) și dobânda reală (diferența dintre dobânda de 3 luni de pe piața
interbancară și inflația anuală) a fost, în medie, de: 3.5 puncte procentuale în cazul României,
3 puncte procentuale în cazul Poloniei, 2.2 puncte procentuale în cazul Ungariei și -0.2 puncte
procentuale în cazul Cehiei .
Cu o politică monetară unică, dobânzile reale în România ar fi mai mici decât în restul
ZE ceea ce ar crește riscul expansiunii abrupte a creditării, a apariției de bule speculative în
activele imobiliare. Este de reiterat că nu este clar dacă măsuri macro -prudențiale ar fi
suficiente pentru a preveni dezechilibre mari. În plus, există o serie d e factori amplificatori ai
riscului expansiunii abrupte a creditului. În primul rând, intermedierea financiară scăzută în
România, este cea mai mică din UE. În al doilea rând, pentru că ponderea volumului
creditelor de locuință în total credite populație e ste cea mai mică din UE, există potențial mare
de creștere din cel puțin patru motive: *gospodăriile populației sunt mai puțin îndatorate față
de restul UE, *fondul de locuințe este învechit (mai mult de jumătate din locuințe au fost
construite înainte de 1970), *locuințele sunt supra -aglomerate conform standardelor UE,
*proporția mare a proprietarilor de locuință (98% față de 61% în Germania) comparativ cu
cea a chiriașilor cu implicația sub -dezvoltării pieței locuințelor de închiriat. Prin faptul că
acces ul la locuință se face preponderent prin cumpărare și nu prin închiriere, prețul

37
proprietăților rezidențiale este mult mai sensibil la schimbările în oferta creditelor de locuințe
și implicit la schimbarea ratelor de dobândă. Subdezvoltarea pieței de închi rieri imobiliare
poate crea instabilitate financiară. De obicei fazele recesioniste ale ciclurilor de afaceri
afectează în mai mare măsură gospodăriile cu venituri mici, iar dacă acestea nu au
posibilitatea să închirieze locuințe, atunci reducerea prețuril or locuințelor este mai mare în
urma spargerii unei bule imobiliare. În al treilea rând, pentru că proprietarul de locuință are
tendința să își schimbe rezidența mai puțin frecvent față de cum ar face -o cel care închiriază
locuință, sub -dezvoltarea pieței de închirieri imobiliare împiedică mobilitatea forței de muncă
și, contribuie la menținerea diferențelor în nivelul ratei șomajului între regiuni. Având în
vedere cele de sus, se poate anticipa o mai mare sensibilitate a cererii și ofertei de locuințe la
variația ratelor de dobândă și fluctuații ciclice mai puternice în România față de ZE .
Tendința de apreciere a cursului de schimb prin reducerea competitivității produselor
comercializabile teoretic ar trebui să contra -balanseze comportamentul pro -ciclic g enerat de
persistența dobânzilor reale mai mici decât cele de echilibru. Ținând seama de particularitățile
economiei românești există factori amplificatori și moderatori ai efectului de contra -balansare.
Efectul de contra -balansare prin aprecierea leului, evocat mai sus, este indezirabil și în
sine. În timp, se poate distorsiona alocarea resurselor în favoarea bunurilor
necomercializabile – este ceea s -a întâmplat în România după 2004 -2005. Cazurile de succes
în dezvoltarea economică sunt legate de politici le de curs care nu au tolerat aprecieri
nesusținute de câștiguri de productivitate corespunzătoare, care au asigurat competitivitate și
construcție de avantaje competitive168. Cursul de schimb real efectiv, după o lungă perioadă
de apreciere până în 2007, s-a depreciat până în 2010 după care a rămas relativ stabil. Efectul
negativ asupra evoluției cotei de piață în exporturile mondiale s -a simțit după 2009 când
ritmurile anuale au fluctuat în intervalul de ±10%, iar din 2013 dinamica a încetinit
ajungându -se în 2015 la o sincronizare înaltă a ritmului exporturilor românești cu ritmul
exporturilor mondiale .22
În România de după 2008, ponderea remunerării salariaților în valoarea adăugată, în
industrie mai cu seama, a devenit cea mai mică din UE (37% in 2015), indicând mari ajustări
persistente atât în salarii cât și în volumul populației salariate (Grafic A4.5). Recuperarea
locurilor de muncă s -a dovedit a fi înceată, din cauza nevoii de ajustare a bilanțurilor în
sectorul privat și a menținerii la nivele joas e a creditelor noi acordate companiilor. Se poate

22https://www.ecb.europa.eu accesat in 05 03 2018 ora 18 00

38
vorbi despre o fațetă negativă a corectării dezechilibrelor macro -economice, despre un model
de creștere economică ce nu poate fi sustenabil nefiind “inclusiv”. Reluarea creditării este
necesară, pentru că doar astfel România poate evita capcana venitului mediu. Dar această
creditare nu trebuie să încurajeze consumul exuberant, ci trebuie să sprijine producția de
capital prin investiții bune .23

23Croitoru, L., 2014, ,,Cercul vicios al politicii fiscale’’, disponibil la
http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Studii/LC20140209.pdf . Accesat la 05 03 2018 ora 18 20

39
CONCLUZII

Crearea monedei euro la inceputul anului 1999 , a inseamnat , pentru Europa ,
inceputul unei noi ere , care va modifica profund batranul continent si va dinamiza integrarea
politica a Uniunii Europene .
Toate statele ce sunt membre ale UE au obligatia de a adopta moneda unica , exceptie
facand Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord si a Danemarcei , insa momentul
adoptarii monedei unice ramane la latitudinea fiecarui stat in parte. Scopul principal al
introducerii monedei unice este acela de a oferi stabilitate economica statel or membre.
Indeplinirea criteriilor de convergenta de catre tarile membre ale uniunii monetare a insemnat
cel mai mare program de stabilizare economica pe care l -a cunoscut Europa de -a lungul
timpului.
Bancile romanesti sunt pregatie sa ofere clientilor l or toate informatiile si suportul
informatic necesare , pentru buna desfasurare a activitatilor economice de comert exterior ,
intampinand trecerea la moneda unica fara mari probleme.
În prezent, dacă ne focalizam atenția asupra criteriilor de convergență nominală ce
trebuie îndeplinite de toate statele ce vor să adere la Zona Euro, constatăm faptul că singurul
criteriu ce încă nu este îndeplinit de România vizează creșterea prețurilor. Alături de problema
decalajelor economice intervine funcționarea defec tuoasă a ZE, care are nevoie de alte
mecanisme și aranjamente de politici.
România are nevoie de o creștere economică sănătoasă, o creștere care să nu genereze
dezechilibre greu de controlat. Într -un context în care potențialul economiei românești a fost
sever afectat de criza financiară, intensificarea reformelor structurale, precum și stimularea
surselor sustenabile de creștere economică -investiții în capital și tehnologie,
cercetaredezvoltare și inovare și în sănătatea și educația capitalului uman – sunt soluții
potrivite, deși nu sunt ușor de pus în practică.

40
BIBLIOGRAFIE

1. Chabot , Christian, Euro : moneda europeana , traducere Doru Sorin Voin , Ed. Teora ,
2000, Bucuresti
2. Croitoru, L., Cercul vicios al politicii fiscale, 2014
3. Daianu , Daniel , Kallai Ella, Mihailovici Gabriela, Socol Aura: Studii de strategie si politici
SPOS , 2017
4. Dardac, N., Barbu, T., Moneda , Ed. ASE, București, 2009
5. Di Tella, R., Mac Culloch, R., Happiness, Contentment, and Other Emotions for Central
Banks
6. Mehedinti , Ion Lucian, Chicarosie , Adrian, Uniunea Europeana – istorie si Evolutie.
Romania in contextul integrarii europene , Ed. Sinteze , Galati
7. NISTORESCU, NICOLAE , Etica afacerilor în practica europeană , București, Tribuna
Economică, 2007
8. Penea, Zenovia -Doina , Moneda euro , Ed. Tehnica , Bucuresti , 1999
9. Radu , Serban , Romania in Uniunea Europeana , Ed. Tribuna Economica , 2006
10. Financial Market inflation expectations – march 2014 , Czech National Bank
11. Scurt ghid despre euro . [Luxemburg] , Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene,
2015
12. http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201205ro.pdf
13. http://www.bnro.ro/error.htm?aspxerrorpath=/Prezentari -si-interviuri –/Home.aspx
14. https://www.ecb.europa.eu
15. http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201205ro.pdf
16.http://www.cnb.cz/miranda2/export/sites/www.cnb.cz/en/financial_markets/inflation_expe
ctations_ft/inflation_e xpectations_ft_2014/A_inflocek_03_2014.pdf
17. http://www.bnro.ro/Prezentari -si-interviuri – 1332.aspx

41
18.http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/eurointernationalrole201307en.pdf?f 4c764716971
41917926e0f0011372ee
19. http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Studii/LC20140209.pdf