Crearea monedei euro la inceputul anului 1999 , inseamna , pentru Europa , inceputul unei [615337]

1

2
INTRODUCERE

Crearea monedei euro la inceputul anului 1999 , inseamna , pentru Europa , inceputul unei
noi ere , care va modifica profund batranul continent si va dinamiza integrarea politica a
Uniunii Europene .
Adoptarea mon edei euro este o conditie obligatorie pentru toate statele membre ale Uniunii
Europene , dar fiecare stat european are dreptul sa hotarasca momentul aderarii la zona euro.
Daca facem o scurta analiza in ceea ce priveste statele care au fost “guvernate” de
communism putem observa ca cinci dintre aceste state au aderat deja la moneda unica ,acestea
fiind Slovacia , Slovenia , Estonia , Lituania si Letonia , iar celelalte state inca utilizeaza
moneda proprie. Prin urmare trebuie mentionat faptul ca cele cinci state care sunt parte a
zonei euro , sunt state cu o dimenisune a teritoriului mai redusa , ceea ce presupune o anumita
omogenitate a populatiei , ceea ce faciliteaza adoptarea monedei euro pe teritoriul lor.
Potrivit unor studii realizate de instituti ile din vestul Europei , s -a ajuns la concluzia ca
orasul Bucuresti , respectiv zona Ilfov s -ar integra cu usurinta in Zona Euro , insa problema
apare in momentul in care ne indreptam foarte mult atentia spre celelalte zone ale Romanie ,
mai putin dezvolta te si anume zona de est. Un avantaj al introducerii monedei euro este acela
ca ofera o mai mare comparabilitate intre preturile acelorasi bunuri si servicii comercializate
in state diferite. O urmare a acestui fapt este ca , consumatorii vor putea cumpara produse din
tarile vecine care le ofera preturi mult mai mici. Acest aspect al comparabilitatii , poate genera
pe de – o parte beneficii , cum au fost prezentate mai sus , dar pe cealalta parte poate cauza
efecte negative pentru populatie. Un exemplu ar fi ca , unii comercianti romani vor dori sa
fixeze acelasi preturi ca cele din Vestul Europei , iar in acest caz o paine nu va mai putea fi
cumparata cu echivalentul a 1 leu in euro ci direct cu 1 euro asa cum este in tarile din vestul
Europei : Germania , Fr anta , Olanda etc . Dupa cum am precizat anterior , populatia
Romaniei din zona Bucuresti si imprejurimile ei va putea face fata la aceasta aliniere a
preturilor la cele din Zona Euro , insa zonele mai sarace ale tarii , acolo unde salariul mediul
obtinu t este cel minim pe economie , nu vor putea face fata la fel ca cei din Bucuresti si
imprejurimi la aceasta aliniere a preturilor.
Daca ne indreptam atentia spre opinia celor cinci state care care au facut parte din fostul
bloc communist si anume : Roma nia , Cehia , Bulgaria , Ungaria si Polonia , vom ajunge la

3
concluzia ca aceste state au adoptat o atitudine de expectativa cu privire la data exacta a
adoptarii monedei euro . Prin urmare daca pana in prezent toate aceste state doreau sa adopte
cat mai r epede moneda unica pentru a se bucura de privilegiile acordate odata cu adoptarea
acestei monede , o data cu perioada prin care a trecut Europa si anume criza financiara , au
iesit la iveala si partile negative , limitele generate de adoptarea monedei unic e . Prin urmare
au aparut noi costuri ocazionate de criza datoriilor suverane si instituirea mecanismelor de
rezolutie , pe de o parte , iar pe cealalta parte avem exemplul Greciei , care din cauza faptului
ca a urgentat adoptarea monedei unice , cu prima ocazie a intrat in criza. Nu trebuie sa
omitem faptul ca unele state membre ale Zonei Euro , in perioada de criza au ajuns sa ceara
imprumuturi mai mari decat Cehia sau Romania. Avand la dispozitie cursul de schimb ,
autoritatile abilitate au putut interve ni pentru a tine mai bine sub control situatia economica.

4
CAPITOLUL 1 : ADOPTAREA MONEDEI EURO – CRITERIILE DE
CONVERGENTA

Crearea uniunii monetare constituie cea mai importanta etapa de pana acum in procesul
dynamic al integrarii euro pene.
Indeplinirea criteriilor de convergenta de catre tarile membre ale uniunii monetare a
insemnat cel mai mare program de stabilizare economica pe care l -a cunoscut Europa de -a
lungul timpului , iar moneda euro reprezinta mult mai mult decat suma mon edelor din care a
rezultat si inseamna ,in primul rand , o politica monetara comuna in tarile membre .
Responsabilitatea politicii monetare revine Bancii Centrale Europene , care are ca principal tel
stbilitatea preturilor in zona.
Moneda euro va produc e modificari semnificative in sistemul economic si financiar
international . El va deveni un concurrent serios pentru dolarul american si va atrage in zona
sa de influenta tarile est -europene associate la Uniunea Europeana , inclusiv Romania.
Uniunea Ec onomica si Monetara Europeana s -a creat in trei etape :
1) prima etapa a inceput in 1990 si s -a incheiat. In aceasta etapa s -au eliminate toate
restrictiile privind circulatia capitalurilor intre tarile membre UE.
2) a doua etapa a inceput la 1 ianuarie 19 94 si s -a incheiat la 31 decembrie 1998 . In aceasta
etapa tarile UE au depus eforturi pentru a indeplini criteriile de convergenta , pentru a putea
participa la uniunea monetara. In aceasta perioada s -a realizat cel mai mare program de
stabilizare pe care l-a cunoscut Europa de -a lungul timpului.
3) a treia etapa a inceput la 1 ianuarie 1999.1
Etapele crearii Uniunii Economice si Monetare sunt urmatoarele :
In prima etapa , inceputa la data de 1 iulie 1990 , principalele sale obiective au fost
liberalizarea circulatiei capitalurilor in UE si coordonarea politica si economica stransa. Etapa
a doua a inceput la 1 ianuarie 1994 iar obiectivele sale au fost infiintarea Institutului Monetar
European si independenta bancilor centrale nationale. Etapa a tr eia a inceput la 1 ianuarie

1 Penea Zenovia -Doina , Moneda euro , Ed Tehnica , Bucuresti 1999 , p35

5
1999 iar principalul sau obiectiv a fost introducerea treptata a monedei euro . Planul pentru
etapa a 3 a cuprindea mai multe trepte . La inceputul anului 1998 ECOFIN hotaraste , cu
majoritate calificata care state vor fi reco mandate pentru a participa la uniunea monetara ;
decizia sefilor de stat si de guvern al tarilor UE , cu o majoritate calificata , privind statele
participante la uniunea monetara pe baza datelor din 1997. Obiectivele principale la 1 ianuarie
1999 erau sta bilirea irevocabila a cursurilor de schimb intre monedele tarilor uniunii monetare
si fata de euro , inceperea activitatii BCE si utilizarea euro pentru plati non -cash. La 1 iulie
2002 euro ramanea singurul mijloc de plata.
In Tratatul de la Maastricht si in protocoalele aditionale sunt prevazute conditiile pe care
trebuie sa le indeplineasca o tara pentru a participa la uniunea monetara . Aceste conditii au
fost denumite criteria de convergenta . In functie de indeplinirea acestor criterii de
convergent a , au fost selectate , in mai 1998 , primele tari care au facut parte din uniunea
monetara . Criteriile de convergenta au vizat rata inflatiei , nivelul dobanzilor nominale pe
termen lung , evolutia cursurilor de schimb si deficitul bugetar si indatorire a publica.
Indeplinirea criteriilor de convergenta a fost necesara deoarece intre statele care au loc
relatii comerciale si exista diferente economice mari se nasc tensiuni. Spre exemplu intr -o tara
, o inflatie ridicata influenteaza competitivitatea la export a acesteia. Tensiunile care apar se
niveleaza prin intermediul cursului de schimb . In cadrul uniunii monetare insa , cursurile sunt
fixe , ce premiza a trecerii la moneda unica . De accea statele care participa la uniunea
monetara au trebuit sa cr eeze , concomitent si o uniune economica , respectiv sa realizeze
Uniunea Economica si Monetara Europeana.
Primul criteriu de convergenta este evolutia preturilor. Acest criteriu presupune un grad
ridicat de stabilitate a nivelului preturilor se conside ra atins cand rata inflatiei a unei tari ,
masurata prin indicele preturilor de consum , intr -o baza comparabila , in anul dinaintea
verificarii criteriilor , nu depaseste cu peste 1.5% nivelul ratei inflatiei din tara membra ( sau
cel mult trei tari memb re) care a/au realizat in acest domeniu cel mai bun rezultat.2
Al doilea criteriu de convergenta este evolutia dobanzilor , iar acesta presupune ca ,
convergenta este atinsa , din acest punct de vedere daca , in anul dinaintea verificarii
criteriilor , nivelul mediu al dobanzilor nominale pe termen lung nu depaseste cu peste 2%

2 Chabot Christian, Euro : m oneda europeana , traducere Doru Sorin Voin , Ed Teora , 2000 , Bucuresti , p144

6
nivelul nivelul dobanzii nominale pe termen lung atins de tara (maximum 3 tari) cu rezultatul
cel mai bun in domeniul stabilitatii preturilor .
Al treilea criteriu de convergen ta si anume evolutia cursului de schimb , presupune evolutia
cursului de schimb la o tara se considera calificata daca a respectat , fara sa provoace tensiuni
, in ultimii doi ani , limitele normale de fluctuatie prevazute in cadrul mecanismului cursurilor
de schimb al Sistemului Monetar European.
Criteriile patru si cinci de convergenta , deficitul bugetar si starea indatorarii publice
presupun ca pentru cuantificarea acestor criterii au fost introduse doua valori de referinta si
anume :
a) 3% intre rap ortul intre deficitul bugetar si produsul intern brut ,calculate in preturi curente;
b) 60% pentru raportul intre datoria publica bruta si produsul intern brut calculate in preturi
curente.
Baza oricarei uniuni monetare o constituie cursurile de schimb fixe intre monedele tarilor
participante , acestea fiind totodata , premiza unei monede unice. O uniune monetara se poate
crea intr -o zi , dar trebuie sa functioneze din primul minut , de accea este necesara o pregatire
minutioasa a acesteia.
Inafara d e criteriile de convergenta nominala care presupun un process de lunga durata si
sustenabil , Tratatul de la Maastricht , mentioneaza si un set de criterii de convergenta reala ,
dar care nu reprezinta o conditie obligatorie pentru aderarea la Zona Euro. A ceste criterii se
refera la :
a) Gradul de deschidere al economiei , exprimat prin ponderea exporturilor si importurilor in
PIB;
b) Ponderea comertului realizat cu tarile membre ale Uniunii Europene , in totalul comertului
exterior al unei tari ;
c) Struct ura economiei , respectiv ponderea pe care o au sectoarele cele mai importante in
crearea PIB;
d) Nivelul PIB/locuitor , acesta fiind cel mai important criteriu dintre toate cele mentionate
mai sus;

7
In ceea ce priveste scopurile care sunt urmarite prin introducerea monedei unice , trebuie
mentionat faptul ca se doreste ca economiile statelor membre sa fie durabile , pentru a asigura
stabilitate la nivelul intregii comunitati . Aceste obiective fac referire in principal la
urmatoarele criterii :
1) Dimin uarea volatilitatii cursurilor de schimb , astfel incat resursele financiare sa fie
allocate intr -o maniera cat mai eficienta la nivelul UE
2) Scaderea inflatiei si a ratelor de dobanda
3) Reducerea costurilor de tranzactionare generate de conversia monede lor nationale
4) Consolidarea stabilitatii monetare internationale.
Ca o concluzie ,toate statele ce sunt membre ale UE au obligatia de a adopta moneda unica
, exceptie facand Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord si a Danemarcei , insa
momentul adoptarii monedei unice ramane la latitudinea fiecarui stat in parte. Scopul
principal al introducerii monedei unice este acela de a oferi stabilitate economica statelor
membre.3

3 http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201205ro.pdf accesat in 27.02.2018 , ora 15 :55

8
1.1 PREGATIREA BANCILOR ROMANESTI PENTRU OPERATIUNI IN
EURO
Majoritatea bancilor romanesti au oferit intreaga gama de operatiuni comerciale si
financiare in euro. Pentru conturile de resurse atrase de la clientii sai , in euro sau in valutele
statelor membre , nivelurile dobanzilor bonificate sunt identice p entru produsele de aceasi
natura , indifferent de valuta de denominare. In extrasele de cont pentru conturile curente si de
depozite la termen ale clientilor , BRD inscriie , pe langa denominarea in valuta respectiva , si
soldurile in echivalent in euro. S chimburile valutare intre euro si valutele celorlalte state
membre ale zonei euro se efectueaza la paritatea centrala comunicata de UE. In situatia
schimburilor valutare intre una din valutele din uniunea monetara , inclusiv euro si cele din
afara acestui spatiu , inclusiv fata de leul romanesc , cursurile de vanzare/cumparare sunt
stabilite pe baza raportului dintre cerere si oferta.
In cadrul bancii denumita X , s -a constituit un colectiv de lucru , care pregateste lucratorii
din reteaua bancii implica ti in operatiunile valutare , precum si clientii , cu privire la modul de
lucru cu bancile comerciale si firmele din UE si din uniunea monetara. De asemenea s -au
stabilit obiective si programe de lucru care faciliteaza negocierea , semnarea contractelor
comerciale , facturarea si decontarea in euro de catre clientii bancii cu activitate de comert
exterior , in special cei ce au legaturi in mod direct tari participante la uniunea monetara si din
state care vor adopta euro ca moneda de plata externa. De aseme nea banca denumita X , a
deschis conturi in euro la banci din alte state membre ale uniunii monetare si in Romania la
bancile y , z etc.
Banca Y a adoptat urmatoarele masuri : inscrierea in calitate de participant indirect la
sistemul de decontare germa n care asigura o adresa a banci la Bic Directory si posibilitatea de
a efectua tranzactii in euro cu membrii sistemului , masuri si programe de pregatire
profesionala pentru personalul bancii , pentru crearea unei echjipe de specialisti in tematica
euro , capabila sa rezolve eventualele probleme dar si sa ofere sfaturi competente clientilor sai
, conform noilor standarde impuse de sistemele de plati in euro , deschiderea de conturi de
correspondent in euro la principalele banci straine de prim rang , care a u fost si anterior de 1
ianuarie 1999 , parteneri traditionali pentru Romania.4

4 Ion Lucia n Mehedinti , Adrian Chicarosie , Uniunea Europeana – istorie si Evolutie.Romania in contextul
integrarii europene , Ed Sinteze , Galati , p52

9
Banca Z a deschis conturi in euro la 18 banci corespondente din zece state europene , prin
care clientii sai pot efectua operatiuni in noua moneda europeana . Specialistii s tudiaza
posibilitatea aderarii la un sistem de decontare a platilor interbancare in euro , de tipul EAF ,
care asigura plati internationale complet computerizate prin intermediul unor banci de prim
rang.
La banca Q strategia de adaptare a vizat adaptare a sistemului informatic , modificari la
infrastructura actuala a relatiilor de correspondent in perioada de tranzitie . Prin specificul ei
de banca orientata spre comertul exterior al tarii , banca Q asigura clientilor sai toate
informatiile necesare pentr u derularea tranzactiilor si a celor in faza de negociere , prin
adaptarea sistemului de comunicatii bancare pentru a putea face plati si incasari in euro.
Se pare ca bancile romanesti sunt pregatie sa ofere clientilor lor toate informatiile si suportul
informatics necesare , pentru buna desfasurare a activitatilor economice de comert exterior ,
intampinand trecerea la moneda unica fara mari probleme.5

5 http://www.bnro.ro/error.htm?aspxerrorpath=/Prezentari -si-interviuri –/Home.aspx accesat in 27.02.2018 ,
ora 17:12

10
1.2 AVANTAJELE ADOPTARII MONEDEI EURO

O data cu accentuarea tendintelor de globalizare o pietelor , competitia intre cele trei centre
de putere economica ( Europa , SUA , China) s -a ascutit.
Moneda euro a fost lansata la 1 ianuarie 1999 , avand ca folosinta denominarea
instrumentelor de plata si a transferurilor bancare, dar mai era folo sita si pentru efectuarea de
plati electronice , iar monedele nationale erau folosite pentru efectuarea de plati in numerar.
In 2002 au fost introduse in circulatie bancnotele si monedele euro.
Inlocuind monedele nationale , moneda euro a eliminat riscu rile variatiilor de curs , inclusiv
costurile de tranzactionare , iar in continuare va voi prezenta cateva din avantajele adoptarii
monedei unice euro atat pentru persoanele fizice cat si pentru persoanele juridice :
a) BENEFICIILE UTLIZARII MONEDEI EURO PENTRU POPULATIE :
1) Preturi mai stabile  moneda euro a determinat un nivel mai scazut al inflatiei si o
stabilitate e preturilor .De aici reiese faptul ca nivelul scazut al inflatiei a condus la
conservarea puterii de cumparare si in acelasi timp a nive lului economiilor populatiei.
2) O piata mai competitiva  populatia are posibilitatea de a compara preturile bunurilor din
zona euro si prin urmare pot face o balanta intre preturi si pot achizitiona bunurile ce au un
pret mai scazut. Asadar este stimulta ta concurenta intre producatorii de bunuri iar preturile
bunurilor vor fi mentinute la un nivel cat mai scazut pentru populatie.
3) Dobanzi mai mici la creditele contractante  luand in considerare ca nivelul ratei inflatiei
este scazut , costurile aferent e imprumuturilor bancare contractante vor fi mai putin greu de
suportat pentru oameni , mai ales mentionand faptul ca riscul valutar este eliminat de la
inceput.
4) Crearea locurilor de munca  Fiind eliminate riscul de schimb valutar , companiile sunt
stimulate sa investeasca in tarile din Zona Euro , creandu -se prin urmare mai multe locuri de
munca pentru populatia tarilor respective.
b) BENEFICIILE UTLIZARII MONEDEI UNICE EURO PENTRU COMPANII

11
1) Oportunitati mai mari de investitii  Va creste cantitatea de bunuri si servicii distribuite
pe piata dar si o productivitate mai mare find angrenata astfel cresterea economica si cresterea
de noi locuri de munca
2) Stimularea comertului in Zona Euro  inaintea introducerii monedei euro , comerturile se
realizau in cea mai mare parte folosind moneda nationala , dar cursul acesteia varia .Pentru a
reduce riscul tranzactionarii companiile vindeau la preturi ridicate in strainatate , descurajand
comertul. In ziua de astazi ,in tarile care au adoptat deja moneda eur o acest risc a fost
eliminate, astfel ca preturile oferite de bunuri si servicii sunt mai scazute. Chiar si tarile care
nu fac parte inca din Zona Euro sunt interesate sa deruleze operatiuni comerciale cu tarile
aflate deja in zona euro deoarece beneficiaz a de o piata mai mare in care se utilizeaza o
singura moneda.
3) O mai buna integrare a pietelor financiare  odata eliminat riscul valutar si odata cu
armonizarea reglementarilor pietelor financiare a fost facilitata o circulatie mai buna a
capitalurilor , deci o crestere a plasarii de fonduri . Ca un argument pro zonei euro ,
dimensionarea pietei financiare din zona euro atrage mai multe fonduri pentru investitii ,
dandu -le voie investitorilor sa isi disperseze riscurile intr -o maniera cat mai mare.
c) BE NEFICIILE UTILIZARII MONEDEI EURO PENTRU TARILE MEMBRE U.E
1) Imprumuturi guvernamentale mai ieftine  datorita nivelului scazut al ratei inflatiei ,
imprumuturile guvernamentale sunt mai ieftine , nefiind afectate de scaderea masei monetare.
Prin urmare p lata unor dobanzi mai mici la datoria publica deblocheaza banii pe care
guvernele ii pot folosi pentru serviciile publice sau pentru reducerea impozitelor cu efecte
benefice asupra cetatenilor.
2) Stabilitatea si cresterea economica  Avand in vedere faptu l ca tarile membre deja ale
zonei Euro trebuie sa respecte criteriile de la Maastricht , respectiv sa nu inregistreze un
deficit bugetar mai mare de 3% din PIB , si nici o datorie publica ce depaseste 60 % din PIB ,
este determinata astfel stabilitatea si c resterea economica in zona euro.6
3) Activ de rezerva  datorita activitatii si increderii generate , moneda euro este atractiva
pentru statele din afara zonei Euro , ca activ de rezerva.

6 Radu Serban , Romania in Uniunea Europeana , Ed Tribuna Economica , 2006 , p61

12
Ca o scurta recapitulare in acest subcapitol au fost enumerate pr incipalele avantaje generale
ale adoptarii monedei unice euro , care provin in general din eliminarea riscului valutar .

13
CAPITOLUL 2 : MOMENTUL ADOPTARII MONEDEI UNICE IN
ROMANIA (CAND / CUM ? )
Conform Tratatului de Ader are la UE , toate statele care devin membre UE sunt nevoite sa
adopte moneda unica euro dupa o anumita perioada , mai indelungata sau mai apropriata. Prin
urmare aderarea unei tari la Uniunea Europeana atrage , in mod automat , intrarea tarii
respective in UEM. Romania a aderat la UE la data de 1 ianuarie 2007 , ceea ce inseamna ca
in viitorul apropriat trebuie sa pregatim economia romaneasca pentru adoptarea monedei
unice.
Procesul de adoptare a monedei unice este format din trei etape . Prima etapa pre supune
acceptarea tarilor candidate in UE. Inca de la aderarea in UE , statele membre trebuie sa
elaboreze “Programe nationale de convergenta “ si sa isi coordoneze politicile economice cu
celelalte tari pe baza liniilor de coordonare cu CE si cu celelal te state membre. A doua etapa
presupune realizarea unui criteriu de convergenta nominala si a unui nivel de convergenta
reala cat mai ridicate cu tarile din UE precum si participarea la Mecanismul Cursului de
Schimb II.
In final , ultima etapa , dupa re spectarea criteriilor de convergenta reala si nominala , statele
membre vor participa la UEM prin introducerea in circulatie a monedei unice euro . In
momentul aderarii la Zona Euro are loc renuntarea la independent politicii monetare , inclusiv
la instrum entul curs de schimb , ca mijloace de ajustare a dezechilibrelor economice. Dupa
aderarea la etapa finala a UEM , statele vor trebui sa respecte regulile de functionare si
coordonare din ZE prin intermediul “ Programelor nationale de stabilitate””.7

7 Conform art 122 din TFUE , un sta t membru al UE care nu indeplineste criteriile de aderare pentru adoptarea
monedei unice este tratat ca stat cu derogare si este exonerat de prevederile privind functionarea
Eurosistemului . Danemarca si Regatul Unit au solicitat CE si au obtinut derogarea de la adoptarea monedei
unice , ceea ce inseamna ca nu sunt obligate sa adopte moneda.

14
2.1 CONVERGENTA REALA A ROMANIEI CU ZONA EURO.

Actuala criză a arătat că nevoia de politici economice care să asigure stabilitatea economică
nu se termină însă odată cu adoptarea euro. Potrivit rapoartelor BCE (BCE, 2015) statele care
au adoptat moneda euro în 1999 sau 2001 nu au înregistrat convergență reală sustenabilă
(adica progrese până în 2008 au fost anulate în largă măsură de efecte ale crizei financiare
acute și ale crizei ZE), în timp ce în aceeași perioadă, în UE28 s -a înregistrat o oarecare
convergență reală, în principal datorită procesului de ajungere din urmă a economiilor din
ECE. Evidențele empirice ex -post au arătat astfel că nu există mecanisme automate în ZE care
să asigure o convergență reală sustenabilă pentru statele admise după int rarea în ZE, motivele
principale fiind instituțiile slabe, rigiditățile structurale, creșterea slabă a productivității, hibele
de design și de aranjamente de politici din ZE .8
Criza a scos astfel în evidență slăbiciuni structurale și instituționale seve re ale unor state
participante la UEM. Aceste state (Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania) au fost cele care
înainte de criză au înregistrat ritmuri ridicate de creștere economică, însă tot aceste state s -au
confruntat cu căderi bruște si semnificative a PI B real per capita odată cu izbucnirea crizei.
Din aceste motive, factorii care se dovedesc a fi cruciali pentru asigurarea convergenței reale
a statelor în ZE sunt stabilitatea macroeconomică (cu precădere sănătatea finanțelor publice),
flexibilitatea econ omiei, creșterea productivității totale a factorilor (TFP), integrarea
economică a statelor în cadrul ZE, capacitatea instrumentelor de politici naționale de a
preveni formarea de bule speculative (BCE, 2015).
Convergența reală are însă mai multe dimens iuni, aceasta fiind o altă lecție importantă a
actualei crize. Astfel, convergența reală trebuie analizată atât din punct de vedere cantitativ
(ca nivel, sau ca viteză a convergenței), cât și din punct de vedere calitativ (ca surse potențiale
ale creșterii economice, de exemplu productivitatea totală a factorilor de producție – principala
sursă a procesului de convergență a unei țări). Viziunea lărgită a modului în care trebuie
analizată convergența reală a unui stat cu ZE decurge din nevoia de convergență reală
sustenabilă, de natură sănătoasă, bazată pe fundamente economice puternice și nu pe un
context conjunctural, aceasta reprezentând una dintre cele mai importante lecții ale crizei
pentru statele pretendente la intrarea în ZE.

8 Daniel Daianu , Ella Kallai , Gabriela Mihailovici , Aura Socol – Studii de strategies i politici SPOS 2017 , p94 -96

15
O convergență reală su stenabilă reprezintă o pre -condiție cheie pentru economiile care vor
să adopte o moneda comună și să fie rezistente în fața șocurilor adverse (BCE, 2015). Un
potențial dezavantaj al acestor criterii de convergență reală ar putea fi acela că acestea nu sunt
prevăzute în mod explicit în Tratatul de Aderare la UE sau în alt act juridic comunitar, motiv
pentru care statele pretendente pot fi, sau nu, suficient de stimulate să le îndeplinească, sau
măcar să asigure o „masă critică” considerată a fi suficientă ca punct de plecare. Un alt
dezavantaj ar fi acela că nu este clar care sunt indicatorii care atestă cel mai bine nivelul
convergenței reale a statelor aspirante cu ZE.
Unul dintre cei mai folosiți indicatori de convergență reală în literatura de speciali tate este
evoluția PIB real/locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Dacă înainte de izbucnirea crizei
țările ECE devenite state membre ale UE au înregistrat rate ridicate de creștere economică în
special în virtutea procesului de catching up susținut d e intrări mari de fluxuri de capital din
ZE, actuala criză financiară a încetinit intrările de capital și traiectoria de creștere economică,
subliniind vulnerabilități structurale majore și necesitatea unor ajustări macro -economice dure
în aceste state.
Confrom studiului SPOS 2017 d in punct de vedere al PIB real/locuitor la paritatea puterii de
cumpărare, România se află încă într -o poziție de țară periferică în raport cu țările europene
dezvoltate (Tabel 3.2). De exemplu, în anul 2000, nivelul absolut a l PIB/ locuitor la PPC în
România era de 4 ori mai mic față de media ZE, jumătate din cel al Poloniei și Ungariei și de
3 ori mai mic decât cel al Cehiei. În anul 2015, nivelul PIB pe locuitor s -a triplat, însă a rămas
la un nivel mult inferior atât mediei din ZE, cât și față de statele pretendente amintite anterior
(Polonia, Ungaria, Cehia). Exprimat în valoare relativă (Tabel 3.2), în România PIB/locuitor
la paritatea puterii de cumpărare a crescut de la 26 % (2000) la 57% din media UE28 (2015),
dar a răm as cu mult în urma Cehiei (87%), Poloniei sau Ungariei (68/69%) și mult sub nivelul
ZE (106%), sau al Germaniei (125%).9
Din perspectiva ritmului mediu de creștere economică, România se poziționează destul de
bine, atât față de media ZE, cât și față de celelalte state comparabile ECE. Astfel, în perioada
2000 -2015, ritmul mediu de creștere economică în România a fost în medie de 3,68%
conform datelor Eurostat, în timp ce media în ZE a fost în aceeași perioadă de 1,18%. Din
acest punct de vedere, România se apropie cel mai mult de Polonia, care a înregistrat în

9 9 Daniel Daianu , Ella Kallai , Gabriela Mihail ovici , Aura Socol – Studii de strategie si politici SPOS 2017 , p 33 –
36

16
aceeași perioadă un ritm mediu de creștere de 3,60%, în timp ce Cehia a crescut în medie cu
2,7%, iar Ungaria cu 2,08%
Analizând datele prezentate anterior, putem conclude că una dintre problemel e majore ale
țărilor din ECE rămâne decalajul mare dintre nivelul de dezvoltare economică și nivelul de
dezvoltare a țărilor din ZE (PIB/locuitor, venit/locuitor, salariu mediu etc.). Criza a
demonstrat că aceste diferențe contează și mai mult în cazul uni unilor monetare, din cauza
externalităților negative pe care aceste economii sub -performante le pot genera în întreaga
zonă și ca urmare a deficitului (în cazul UEM) de instrumente de amortizare a șocurilor
asimetrice. În prezent, ZE are deja o mare proble mă de eterogenitate. În timpul crizei,
diferențele mari de performanță economică dintre statele membre au condus la acumularea de
dezechilibre externe tot mai mari, dezechilibre care la rândul lor au condus la crize de datorie
suverană după ce guvernele au preluat datorii private la datoria publică (Dăianu, 2016b). În
lipsa unor instrumente comune (transferuri fiscale, de exemplu) decalajele de dezvoltare din
interiorul UEM vor genera dezechilibre precum au făcut -o în cazul crizei actuale, sau vor
persista având efecte nefaste asupra funcționării uniunii monetare.

17
2.2 PRODUCTIVITATEA SI CRESTEREA SANATOASA A ECONOMIEI.

România are nevoie de o creștere economică sănătoasă, o creștere care să nu genereze
dezechilibre majore, după cum a fost ară tat anterior. Într -un context în care potențialul
economiei românești a fost serios afectat de criza financiară actuală, intensificarea reformelor
structurale precum și stimularea surselor sustenabile de creștere economică – investiții în
capital și tehnol ogie, cercetare -dezvoltare și inovare, precum și în sănătate a și educația
capitalului uman sunt cele mai fezabile soluții oferite de teoria economică și confirmate de
practica și realitatea economică. Teoria macroeconomică leagă de multe ori succesul
conve rgenței reale de evoluția productivității muncii. De altfel, multe studii arată că indicele
convergenței structurale cu UE poate crește în principal prin creșterea productivității muncii,
care depinde de organizare mai bună, educație, noi tehnologii, inova tii. Astfel, pot crește
salariile, se mărește ritmul de creștere economică, crește standardul de viață etc.
Viteza de convergență a României față de statele europene dezvoltate poate fi explicată de
nivelul și evoluția productivității muncii. De altfel, un motiv pentru care veniturile în
România sunt atât de reduse are legătura directă cu nivelul productivității muncii și cu
eficiența utilizării resurselor. Conform ultimelor statistici disponibile, nivelul productivității
muncii orare în România este la numai 51,1% din media UE28, pe când productivitatea
muncii pe persoană ocupată este de 56,7%. Analizând dinamica acestui indicator, observăm o
îmbunătățire în perioada analizată (o creștere constantă și substanțială de la 30,7 % în anul
2000 la mai mult de 50% în anul 2015). Cu toate astea, nivelul este inferior Ungariei și
Poloniei, de exemplu (ambele peste 70%), cu mult sub nivelul Cehiei (aproape 80%) și
incomparabil cu cel al statelor nucleu din ZE (peste 100%).10
O explicație pentru viteza de converg ență poate fi și procesul de distribuire și redistribuire a
avuției create la nivelul țărilor ECE comparativ cu modul în care se realizează aceste procese
în țările dezvoltate. Dacă în teoria creșterii economice analizele empirice relevă o pondere a
capita lului de 35% și a muncii de 65% în ceea ce privește distribuirea PIB90 în Cehia, Polonia
și mai ales în România situația este inversă – o pondere de 35 -40% revine muncii și o pondere
de 60 -65% revine capitalului (repartiția venitului național net între mun că și capital). Evident,
această situație are implicații pe mai multe paliere și, conduce la creșterea inegalităților

10 Radu Serban – Romania in Uniunea Europeana , Ed Tribuna Economica , Bucuresti 2006 , p33 -41

18
economice, investiții mici în capitalul uman și, implicit, avans de productivitate sub potențial
și creșterea gradului de sărăcie. Mai mul t decât atât, analiza datelor (Graficul 3.4) arată cum
criza actuală nu numai că nu a corectat aceste dezechilibre/deficiente ci, mai degrabă a afectat
și mai mult acest proces în cazul țărilor ECE, povara picând pe umerii lucrătorilor și, afectând
în aces mod premisele unui catching up rapid. În România ponderea ce revine muncii a scăzut
de la 39,3% în anul 2008 la 32,3% în 2015.
In studiul SPOS 2017 , autorii precizau faptul ca n ivelul de trai într -o economie națională
înseamnă însă mai mult decât creș terea PIB pe locuitor. Deși PIB ul pe locuitor este un
indicator mult folosit pentru a compara nivelul de dezvoltare a statelor, dezvoltarea unui stat
înseamnă considerabil mai mult. Îmbunătățirea condițiilor de viață, creșterea bunăstării
sociale la nivel ul economiei naționale, creșterea nivelului de trai, evoluții pozitive ale
veniturilor și avuției naționale, toate acestea însumate definesc gradul de dezvoltare a unei
economii și, implicit, nivelul de trai, bunăstarea socială a populației.
În anul 200 7, de exemplu, România avea una dintre cele mai mari rate de creștere
economică (6,9%), dar și cea mai mare rată de deprivare materială (36,5%). Deși rata de
deprivare materială severă a avut un trend descrescător pe parcursul întregii perioade analizate
(a scăzut de la 36,5% în 2007 la 24,6% în 2015), în România a rămas la niveluri
considerabile, incomparabile cu cele existente în ZE, dar și în Cehia, Polonia, chiar și în
Ungaria.
Ratele mari de creștere economică au fost cel mai bine reflectate în rate le de deprivare
materială în cazul Poloniei (care a plecat de la 22,3%, în 2007 și a ajuns în 2015 la numai 8%
nivel comparabil cu ZE, sau Cehiei (care a avut initial o rată de deprivare materială de numai
7,4%, ajungând în 2015 la o rată sensibil mai mică decât cea din ZE).
In acelasi studiu este mentionat faptul ca n ivelul de trai într -o economie națională este
reflectat până la urmă de bunăstarea indivizilor. În fond, aceștia sunt cei care vor resimți
efectele adoptării monedei euro. Pentru a studia i mpactul asupra bunăstării îndivizilor, am
considerat că analiza convergenței prețurilor trebuie însoțită de analiza convergenței salariilor.
Conform datelor disponibile pe Eurostat, în anul 2015 convergența salariilor era în România
de numai 20,5%, în timp ce convergența prețurilor se ridică la nivelul de aproape 50% față de
EU28. După cum se poate observa în Tabelul 3.9., în timp ce convergența prețurilor în statele
ECE analizate este relativ asemănătoare (în jur de 50%, plus sau minus), convergența
salari ilor diferă semnificativ. În România convergenta salariilor (20,5%) este aproape

19
jumătate față de Cehia (37,9%) și sub nivelul Poloniei și Ungariei (în jur de 30%).
Convergența redusă a salariilor în România vis -à-vis de convergența prețurilor se traduce
printr-o putere de cumpărare scăzută în România față de ZE, dar și față de celelalte state est –
europene, de unde rezultă din nou un cerc vicios al sărăciei, și toate riscurile care derivă de
aici. În tabelul următor este prezentată în paralel convergența pr ețurilor și convergența
salariilor în anul 2015.11

.

11 https://www.ecb.europa.eu accesat in 03.03.20 18 , ora 15 :28

20
2.3 ESTIMAREA PERIOADEI DE TIMP NECESARA PENTRU
REALIZAREA CONVERGENTEI REALE A ROMANIEI CU ZONA EURO.

Speranța că România poate ajunge din urmă țările dezvoltate se în temeiază pe ipoteza că
România va înregistra în continuare un ritm mediu de creștere economică superior celui din
ZE, dar și că aceasta din urmă va crește cu rate asemănătoare înregistrate istoric în perioada
analizată.
Rezultatele studiului SPOS 2017 arată că dacă România și -ar păstra ritmul mediu de
creștere înregistrat în perioada 2000 -2015, atunci ar reuși să ajungă din urmă media ZE în 27
ani, în vreme ce 75% din media ZE ar putea atinge în 13 ani. Dacă România ar crește în medie
cu 5% pe an în term eni reali (în mod sustenabil), atunci ar putea ajunge din urmă media ZE în
18 ani, iar nivelul de 75% din media ZE l -ar putea atinge în 9 ani, adică în 2024.
Rate de creștere de peste 5 -6% anual în termeni reali sunt nerealiste în condițiile ce se
prefi gurează în economia europeană, dar și în economia globală. Chiar o rată de creștere de
5% anual reclamă o mobilizare puternică a rezervelor interne de eficiență și valorificarea
resurselor de trecere la un alt model de creștere. Este de subliniat însă că a derarea la ZE nu
reclamă atingerea în prealabil a mediei PIB/capita din ZE. Cum se argumentează în analiza
noastră, se poate imagina aderarea după atingerea unui nivel de cca 75% din media ZE și
îndeplinirea altor condiții structurale, după cum vor fi arăt ate în continuare în cadrul lucrării.
Țările care au adoptat moneda unică după 2007 au avut PIB/capita în PPC relativ la media
UE28 în anul anterior adoptării monedei unice cuprins între 94% în cazul Ciprului și 64% în
cazul Estoniei ( o țară mică, care avea Consiliu Monetar înainte de adoptarea euro). Celalalte
țări baltice, care au funcționat cu consilii monetare ani buni înainte de aderare la ZE, au avut o
medie în jur de 70%, iar alte țări (Cipru, Slovenia, Malta, Slovacia) o medie de 83%. România
credem ca trebuie să țintească un PIB/capita in PPC de cel puțin 75% din media UE la data
aderării. Țările baltice nu sunt cazuri relevante având în vedere dimensiunea și aranjamentele
de consiliu monetar.12
Deși în perioada 2000 -2015 România a înregistrat cea mai mare rată medie de creștere
economică dintre statele analizate, diferențe foarte mari regăsim la nivelurile PIB/locuitor. În

12 Daniel Daianu , Ella Kallai , Gabriela Mihailovici , Aura Socol – Studii de strategie si politici SPOS 2017 , p99 –
106

21
2015, de exemplu, România înregistra un nivel al PIB/locuitor de numai 15.100 euro, față de
29.200 media ZE, 33.900 euro î n Germania, 29.300 în Franța. Chiar și față de Cehia (23.200),
Polonia (18.600) și Ungaria (18.600), nivelul PIB/locuitor este semnificativ mai mic. Acesta
este și motivul pentru care, conform calculelor, numărul de ani necesari pentru ajungerea din
urmă a ZE de către aceste state este sensibil mai mic decât în cazul României, deși ratele
medii de creștere acestora au fost mai mici decât în cazul țării noastre. Rezultatele arată că
Cehia ar putea ajunge din urma ZE în aproximativ 15 ani, Polonia în 19 ani, iar Ungaria în 21
ani, dacă toate aceste state ar crește în medie ca și până acum.
Decalajul mare de dezvoltare între România și ZE este principala piedică în adoptarea
monedei unice. În plus, cum s -a evidențiat în capitolele anterioare, intervine funcț ionarea
defectuoasă a ZE, care are nevoie de alte mecanisme și aranjamente de politici. Apartenența la
ZE în momentul de față ar încorseta procesul de convergență reală, motiv pentru care aderarea
timpurie la ZE prezintă pentru România riscuri majore .
Autorii studiului si analizei SPOS 2017 precizeaza faptul ca adevarata miza a adoptarii euro
in Romania nu trebuie sa fie daca sau cand ci in ce conditii se va realiza aceasta.

22
CAPITOLUL 3 : POZITIA ROMANIEI IN PROCESUL ADERARII LA
MONEDA EURO
3.1 VIZIUNEA BANCII CENTRALE EUROPENE VS BANCILOR
CENTRALE NATIONALE

Acest subcapitol are ca scop analizarea poziției pe care se situează diverse state membre ale
Uniunii Europene, dar care nu au adoptat încă moneda Euro. Dintre aceste state amintim în
primul rând România, Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia
Romania
În prezent, dacă ne focalizam atenția asupra criteriilor de convergență nominală ce trebuie
îndeplinite de toate statele ce vor să adere la Zona Euro, constatăm faptul că singurul criteriu
ce încă nu este îndeplinit de România vizează creșterea prețurilor.
Potrivit previzionărilor realizate, BCE, considera evoluția viitoare a IAPC în cazul
României ca fiind favorabilă, însă atrage atenția asupra faptului că trebuie luate în considerare
și „dinamica prețurilor materiilor prime și ale prețurilor administrat e, în cazul celor din urmă,
în special pe termen mediu.” Privind în perspectivă, faptul că PIB/locuitor și nivelul
prețurilor sunt încă semnificativ reduse în România comparativ cu zona Euro este posibil ca
acești doi factori să influențeze negativ evoluț ia inflației în următoarea perioadă .
De asemenea, în perioada de referință, România nu a participat la mecanismul de curs de
schimb ERM II. Cursul de schimb al leului raportat la euro a prezentat un grad de volatilitate
relativ ridicat, deși comparativ cu alte state, în medie volatilitatea a fost mai redusă.13
Atât deficitul bugetar, cât și gradul de îndatorare s -au situat în intervalul stabilit; de
asemenea și ratele dobânzilor pe termen lung s -au situat la un nivel inferior punctului de
maxim stabili t.
Din punctul de vedere al Băncii Centrale Europene, „Legislația României nu îndeplinește
toate cerințele referitoare la independența băncii centrale. România este stat membru al UE

13 “Raport de convergenț ă – mai 2012”, pg. 72, http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201205ro.pdf
accesat in 05.03.2018 ora 14 20

23
care face obiectul unei derogări și, în consecință, trebuie să respect e toate cerințele de
adaptare prevăzute în Trata t.
Bulgaria
In perioada de referință, nivelul IAPC în cazul Bulgariei și -a situat sub nivelul valorii de
referință corespunzătoare criteriului privind stabilitatea prețurilor.
Privind evoluția IAPC în ultimii 10 ani, constatăm faptul că, în cazul Bulgariei, inflația
anuală măsurată prin indicele prețurilor bunurilor de consum a avut caracter volatil,
înregistrând valori situate între 2,3% și 12%. Intervalul de variație poate fi explicat prin
ajustările prețurilor administrate și ale accizelor, în special la tutun, evoluția prețurilor
materiilor prime, însă trebuie luat în calcul și un alt factor, respective creșterea economică
robustă manifestată de economia bulgară în ultima perioadă. Cu toate că nivel ul inflației este
situate sub nivelul de referință, “exista preocupări cu privire la sustenabilitatea convergentei
inflației .
În ceea ce privește nivelul deficitului bugetar și respective nivelul gradului de îndatorare,
Bulgaria se situează în intervalu l stabilit prin Tratatul de la Maastricht .
În perioada de referință de 2 ani, leva bulgărească nu a participat la mecanismul cursului de
schimb ERM II. Ratele dobânzilor pe termen lung, sunt situate la un nivel ce corespunde
criteriilor de convergență n ominală din Tratatul la Maastricht. În cazul tuturor statelor studiate
cursul de schimb se încadrează în marjele stabilite, după cum reiese din graficul următor .
Potrivit previzionărilor realizate, BCE, considera evoluția viitoare a IAPC în cazul
Români ei ca fiind favorabilă, însă atrage atenția asupra faptului că trebuie luate în considerare
și „dinamica prețurilor materiilor prime și ale prețurilor administrate, în cazul celor din urmă,
în special pe termen mediu.” Privind în perspectivă, faptul că PI B/locuitor și nivelul
prețurilor sunt încă semnificativ reduse în România comparativ cu zona Euro este posibil ca
acești doi factori să influențeze negativ evoluția inflației în următoarea perioadă.14
De asemenea, în perioada de referință, România nu a p articipat la mecanismul de curs de
schimb ERM II. Cursul de schimb al leului raportat la euro a prezentat un grad de volatilitate
relativ ridicat, deși comparativ cu alte state, în medie volatilitatea a fost mai redusă.

14 Raport de convergenț ă – mai 2012”, pg. 73, http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201205ro.pdf
accesat in 05.03.2018 ora 14 44
“Raport de convergenț ă – mai 2012”, pg. 56, http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201205ro.pdf

24
Atât deficitul bugetar, cât și gr adul de îndatorare s -au situat în intervalul stabilit; de
asemenea și ratele dobânzilor pe termen lung s -au situat la un nivel inferior punctului de
maxim stabilit.
Din punctul de vedere al Băncii Centrale Europene, „Legislația României nu îndeplinește
toate cerințele referitoare la independența băncii centrale. România este stat membru al UE
care face obiectul unei derogări și, în consecință, trebuie să respecte toate cerințele de
adaptare prevăzute în Tratat.
In perioada de referință, nivelul IAPC î n cazul Bulgariei și -a situat sub nivelul valorii de
referință corespunzătoare criteriului privind stabilitatea prețurilor.
Privind evoluția IAPC în ultimii 10 ani, constatăm faptul că, în cazul Bulgariei, inflația
anuală măsurată prin indicele prețuril or bunurilor de consum a avut caracter volatil,
înregistrând valori situate între 2,3% și 12%. Intervalul de variație poate fi explicat prin
ajustările prețurilor administrate și ale accizelor, în special la tutun, evoluția prețurilor
materiilor prime, îns ă trebuie luat în calcul și un alt factor, respective creșterea economică
robustă manifestată de economia bulgară în ultima perioadă. Cu toate că nivelul inflației este
situate sub nivelul de referință, “exista preocupări cu privire la sustenabilitatea con vergentei
inflației
În ceea ce privește nivelul deficitului bugetar și respective nivelul gradului de îndatorare,
Bulgaria se situează în intervalul stabilit prin Tratatul de la Maastricht. În perioada de
referință de 2 ani, leva bulgărească nu a partic ipat la mecanismul cursului de schimb ERM II.
Ratele dobânzilor pe termen lung, sunt situate la un nivel ce corespunde criteriilor de
convergență nominală din Tratatul la Maastrich t.
Din perspectiva, BCE considera ca Bulgaria desi indepliniste toate cri teriile de convergenta
nominala, trebuie sa implementeze strategii de care sa asigure stabilitate macroeconomica si
respectiv stabilitatea durabila a preturilor .
Prin urmare, “legislația bulgară nu îndeplinește toate cerințele privind independența bănci i
centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea juridică a băncii centrale în
Eurosistem. Bulgaria este statmembru al UE care face obiectul unei derogăriși, în consecință,
trebuie să respecte toate cerințele de adaptare prevăzute în articolul 1 31 din Tratat

25
Pe de alta parte, din perspectiva autoritatilor de supraveghere bulgare, pozitia adoptata cu
privire la adopatarea monedei euro, este una de espectativa: „Dacă mă angajez pe calea
aderării, nu știu cu exactitate în ce mă implic, așa că vom adopta pur și simplu o atitudine de
expectativă”. (Simeon Djankov, ministru de finanțe în perioada iulie 2009 – martie 2013,
Washington, februarie 2013) .
Republica Ceha
În republica Cehă, în perioada de referință rata medie anuală a inflație s -a situat sub nivelul
de referință. Analiza retrospectiva pe o perioadă mai îndelungată indică faptul că inflația
anuală măsurată prin IAPC a avut în general un trend descrescător, dar chiar și atunci când
creșterea prețurilor bunurilor de consum a urmat un trend crescător, acesta nu a înreg istrat
fluctuații foarte ridicate.
După perioada de criza prin care a trecut, Cehia a început treptat să își redreseze economia,
îndeosebi prin exporturi. La fel ca și în celelalte 2 state, România și Bulgaria, creșterea
remunerarii pe salariat a rămas superioară dinamicii productivității muncii. Prognozele
realizate de BCE indică faptul că în perioada următoare inflația va urma un trend descrescător.
Din punctul de vedere al deficitului bugetar respectiv al gradului de îndatorare, în prezent
Cehia nu întâmpină situații nefavorabile, adică valorile acestor 2 indicatori se situează în
parametrii normali.
Întocmai cu celelalte state, Republica Ceha în perioada de referință nu a participat la
mecanismul de curs de schimb ERM ÎI. Însă, în ceea ce priveșt e volatilitatea cursului de
schimb, aceasta se situează în intervalul stabilit, iar potrivit previziunilor Băncii Naționale a
Republicii Cehe, nici în perioada următoare nu se vor înregistra fluctuații ridicate.
Potrivit concluziilor expuse în „Raportul de Convergență” publicat de către BCE în mai
2012, Republica Ceha necesita printre altele menținerea unei politici monetare orientată spre
îmbunătățirea cadrului fiscal intern, aplicarea unor măsuri de consolidare fiscală, prin
implementarea unor noi măsu ri și în plus menținerea unei politici prudențe în privința
cheltuiÎn concluzie, ca și în cazul celorlalte 2 state, “legislația cehă nu îndeplinește toate
cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea
jurid ică a băncii centrale în Eurosistem. Cehia este stat membru al UE care face obiectul unei

26
derogări și, în consecință, trebuie să respecte toate cerințele de adaptare prevăzute în articolul
131 din Tratat. 15
Totodată, din perspectiva Guvernatorului Bănci i Naționale Cehe atitudinea cu privire la
adoptarea monedei unice este de expectativă, mai ales având în vedere neajunsurile generate
de perioada de criză. Astfel declarația Guvernatorului Băncii Naționale Cehe este următoarea:
„Chiar dacă în urma alegeril or se formează o coaliție favorabilă unei intrări rapide în zona
euro, opinia mea este că cererea oficială de aderare nu va fi depusă mai devreme de anul
2016.” (Miroslav Singer, Guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Cehe, Bloomberg, mai
2013)
Unga ria
În anul 2013, nivelul IAPC a fost inferior valorii de referință, doar că din perspectiva
autorităților europene, riscurile în sensul creșterii inflației în perioada următoare s -ar referi la
majori neașteptate ale prețurilor materiilor prime.
În ceea ce privește nivelul datoriei publice nivelul acesteia corespunde criteriilor de
convergență nominală, iar gradul de îndatorare se încadrează în parametrii normali.
De asemenea, în prezent cursul de schimb se încadrează în marjele de fluctuație de ± 15%,
iar ratele dobânzilor pe termen lung încă se situează ușor deasupra valorii de referință.
Așadar, în opinii reprezentanților Băncii Centrale Europene, „Ungaria necesită, o politică
monetară orientată spre stabilitate, inclusiv un cadru instituțional s tabil care să mențină
încrederea pieței în independența deplină a băncii centrale.
Din perspectiva autorităților de conducere ale Ungariei, situație este expusă astfel: 
„Ungaria nu va pune pe tapet problema adoptării monedei unice înainte de sfârșitul acestui
deceniu […] Îndeplinirea de către Ungaria a criteriilor de aderare la zona euro este un proces
îndelungat”. (Mihály Vargă, ministrul economiei, aprilie 2013);  „Ungaria nu se poate gândi
serios la intrarea în zona euro până când nivelul mediu de dezvoltare economică nu atinge
90% din cel al statelor din Zona Euro.” (Viktor Orbán, prim -ministru, aprilie 2013)

15 Financial Market inflation expectations – march 2014”, Czech National Bank, pg. 9 -10,
http://www.cnb.cz/miranda2/export/sites/www.cnb.cz/en/financial_markets/inflation_expectations_ft/inflati
on_e xpectations_ft_2014/A_inflocek_03_2014.pdf accesat in 05.03.2018 , ora 15 00

27
Polonia
Potrivit rezultatelor furnizate, constatam că Polonia îndeplinește toate criteriile de aderare la
moneda unică, astfel că în c azul de fata nivelul indicelui prețurilor bunurilor de consum se
situează sub nivelul de referință. Deficitul bugetar și respectiv datoria publică a fost deja
ajustat, astfel ca deficitul bugetar a înregistrat astfel valori sub nivelul stabilit respectiv d e 3%
din PIB. Cursul de schimb se încadrează în intervalul stabilit, iar nivelul ratelor de dobândă pe
termen lung sunt situate sub nivelul de referință.
Prin urmare, din perspectiva îndeplinirii criteriilor de convergență nominală, Polonia poate
opta s ă adere la Zona Euro oricând. Perspectiva BCE, în momentul publicării „Raportului de
convergență” era următoarea: „Legislația Poloniei nu îndeplinește toate cerințele privind
independența băncii centrale, confidențialitatea, interdicția de finanțare moneta ră și integrarea
juridică a băncii centrale în Eurosistem.”, însă între timp Polonia și -a îmbunătățit indicatorii.
Trebuie analizată, însă și perspectiva Consiliului de Politica Monetară al Băncii Naționale a
Poloniei: „În opinia Consiliului, intrarea P oloniei în ERM II și ulterior în zona euro ar trebui
avută în vedere după depășirea crizei financiare cu care se confruntă țările din zona euro și
după finalizarea cadrului instituțional al acesteia, în condiții care să permită maximizarea
beneficiilor aso ciate integrării în zonă monetară și totodată reducerea la minimum a costurilor
aferente”. (Consiliul de Politică Monetară al Băncii Naționale a Poloniei, Orientările politicii
monetare pentru anul 2014, septembrie 2013)
Prin urmare, putem conchide subl iniind faptul că dacă ne -am rezuma strict la criteriile de
convergență nominală prevăzute în Tratatul de la Maastricht, dintre cele 5 țări ce au aparținut
fostului bloc comunist, 4 dintre acestea îndeplinesc condițiile de aderare la zona Euro, însă
opinia organismelor de supraveghere financiară din fiecare stat, în speță Băncile Centrale
Naționale, adopta o atitudine de expectativă având în vedere costurile generate de adoptarea
monedei euro și care au ieșit la iveală în special în perioada de criză economi că.16

16 1 Isarescu, M., „Romania si Adoptarea monedei Euro” -Disertaț ia guvernatorului BNR, M. Isărescu, la
decernarea Dr.Honoris.Causa. al Universitatii Bucureș ti, pg. 21 – http://www.bnro.ro/Prezentari -si-interviuri –
1332.aspx – accesat in 05.03.2018 ora 15 : 26

28
3.2 POZITIA ROMANIEI DIN PERSPECTIVA BANCII NATIONALE A
ROMANIEI.

În ultima perioadă, România a realizat progrese semnificative în sensul îndeplinirii
criteriilor de convergență. Astfel, în prezent, doar rata inflației depășește încă valoarea d e
referință a criteriului de la Maastricht, însă conform previzionărilor realizate de BNR, în
cursul anului 2014 va fi îndeplinit și acest criteriu. Pe de altă parte, în cadrul tabloului de
bord, PIIN rămâne singurul indicator ce depășește parametrii stabi liți, însă corecția acestuia
este în mod inevitabil, rezultatul unui proces de durată nu doar în cazul României cât și în
situația celorlalte 5 țări ce au aparținut blocului comunist, după cum reiese din tabelul
următor. (Țin să precizez faptul că PIIN rep rezintă poziția investițională internațională netă,
adică câte capitaluri din exterior apar și s -a stabilit că acestea să nu depășească 35% din PIB.)
Situația economică a ultimilor ani a demonstrat că accentul cade nu atât pe îndeplinirea
criteriilor no minale, cât pe elementele ce condiționează succesul economic în interiorul Zonei
Euro. Altfel spus, „Este România pregătită să intre în Zona Euro, lăsând de o parte criteriile
de convergență nominală?”. Or, intrând în Zona Euro, nu cumva ni se va impune un șablon ce
nu ne va mai dă libertate, lejeritate de decizie, astfel încât nu vom putea accentua creșterea
economică; oare vom adopta criza ce a fost specifică statelor membre Zonei Euro, ne vom
împrumuta mai scump așa cum s -a întâmplat în cazul Spaniei sau al Italiei?
Până acum s -a spus că îndeplinind criteriile de convergență nominală, poți intra în Zona
Euro și apoi mecanismele pieței vor contribui la optimizarea creșterii economice a noului stat
membru al Zonei Euro. Or, acest fapt nu s -a întâmplat, m ai ales dacă privim asupra țărilor din
Sud, respectiv Grecia, Italia, Spania, Portugalia despre care s -ar putea spune că au avut chiar
de suferit. Decizia și respectiv momentul aderării la Zona Euro trebuie bine calculat, nu
trebuie să fie doar o ambiție, mai ales ținând cont de faptul că „obținerea și apoi păstrarea
competitivității, a stabilității financiare și a echilibrului fiscal condiționează convergenta
nominală și reală în perioada premergătoare întării în Zona Euro, dar și fructificarea
avantajelor uniunii monetare ulterior aderării .
Prin urmare, îndeplinirea criteriilor de convergență nominală este o condiție necesară, dar
nu și suficientă, iar necesitatea atingerii unui grad relativ ridicat a PIB/locuitor, criteriului de
convergență reală, în p erioadă anterioară intrării în Zona Euro, a devenit evidenta. Din nou

29
este reliefata importanta omogenității unui stat, respectiv existența unor decalaje de proporții
între o zonă și alta a aceluiași stat
Pentru că tot am făcut referire la competitivita te, puteam lua exemplul unui stat Vest
European, membru al Zonei Euro, unde prețurile în euro sunt cam tot aceleași cu prețurile în
lei, în România. De exemplu, dacă în Franța o pâine costă 1 euro, iar în România costă 1 leu,
în momentul în care România va deveni membră a Zonei Euro, prețurile treptat se vor alinia,
adică și în România o pâine va costa 1 euro care înseamnă 4,5 lei și nu 1 leu. Dacă privim și
asupra gradului de omogenizare, am constatat că, conform studiilor Vest -Europene, zona
București și respectiv Ilfov se vor alinia ușor, problema se pune ce vor face celelalte orașe,
zone mai slab dezvoltate ale României.
În plus, forțarea unei adoptări rapide a monedei euro s -a dovedit periculoasă. 40 Iarăși, luăm
exemplul Greciei, care gândindu -se strict la beneficiile aduse de adoptarea monedei Euro și
aici ne referim în special la faptul că Grecia este un stat în care turismul este foarte bine
dezvoltat iar moneda euro ar fi favorizat încă o dată turismul și nu numai, a forțat adoptarea
monedei unic e, iar rezultatele sunt deja bine cunoscute.
Este important ca reformele necesare să fie făcute înainte de aderarea la Zona Euro, pentru
că există mai multă flexibilitate, iar obiectivul aderării la euro, ar putea fi folosit mai degrabă
pentru a pune la punct într -un mod eficient economia statului și nu pentru a obține statutul de
stat membru al Zonei Euro.
Și pentru că după cum am spus criteriile de convergență nominală s -au dovedit insuficiențe
a apărut Tabloul de bord, respectiv o imagine de ansamb lu asupra procedurii privind
dezechilibrele macroeconomice.
Prin urmare, trebuie precizat faptul că ideea adoptării monedei unice nu este abandonată
însă abordarea acesteia este mai prudentă și mai cuprinzătoare. 41 România este mai aproape
că oricând d e îndeplinirea criteriilor de convergență nominală de la Maastricht, însă a devenit
evident faptul că îndeplinirea acestora nu este suficientă. Acum rezolvarea problemelor
economice interne înainte de aderarea la Zona Euro este o condiție esențială pentru succesul
procesului de extindere a Zonei Euro, doar astfel noile state membre tot crea beneficii atât
pentru ele însăși cât și pentru ansamblul Uniunii Monetare.17

17 NISTORESCU, NICOLAE . Etica afacerilor în practica europeană. Dr. Nicolae Nistorescu.
București : Tribuna Economică, 2007, 382 p.

30
CAPITOLUL 4 : ZONA EURO SI STAREA ECONOMIEI ROMANESTI
4.1 ZONA EURO
ZE are o dimensiune po litică pronunțată, fiind gândită de fondatori ca inimă a procesului de
integrare europeană. Ea aduce beneficii economice legate de schimburile comerciale, costurile
tranzacțiilor, eliminarea riscului valutar și, ,,adăpostul” pe care euro îl aduce în raport cu
șocurile puternice ce vin de pe piețele financiare, din economia globală. Dar ZE prezintă și
riscuri, care au fost subestimate nu de puțini, și care au ieșit eclatant la lumină după erupția
crizei financiare. De aceea, analiza aderării trebuie să le ex amineze, pentru ca decizia politică
să fie informată și responsabilă.
Criza din ZE este legată de mecanisme și aranjamente de politici (policies) inadecvate.
Credința că euro, în sine, va fi o forță cu acțiune inexorabilă pentru convergența reală s -a
dovedit prea optimistă. Evidențe empirice arată că nu există mecanisme automate în ZE care
să asigure o convergență reală sustenabilă pentru state mai puțin dezvoltate; motivele
principale fiind, pe de o parte, instituții autohtone slabe, rigidități structur ale, creșterea
insuficientă a productivității iar, pe de altă parte, modul în care ZE funcționează.
Criza a scos în evidență slăbiciuni structurale și instituționale majore ale unor state
participante la UEM. Aceste state (Grecia, Portugalia, Spania) au fost cele care înainte de
criză au înregistrat ritmuri ridicate de creștere economică, însă tot aceste state s -au confruntat
cu căderi bruște si semnificative ale PIB real per capita odată cu izbucnirea crizei. S -a văzut,
totodată, că în ZE dezechilibrele externe, ca ilustrare a unor decalaje de competitivitate între
statele membre, nu își pierd din relevanță .
Criza actuală a lărgit viziunea asupra modului în care trebuie analizată convergența reală cu
ZE a unui stat membru. Acest lucru decurge din nevo ia de convergență reală sustenabilă,
sănătoasă, bazată pe fundamente economice puternice și nu conjuncturale; aceasta este poate
una dintre cele mai importante lecții oferite de criză statelor pretendente la intrarea în ZE.18

18 Dardac, N., Barbu, T., “Moneda”, E d. ASE, Bucureș ti, 2009

31
4.2 ECONOMIA ROMANEASCA
România îndeplinește în prezent criteriile oficiale de intrare în ZE. În România, stabilitatea
macro -economică a fost realizată cu mari eforturi după anul 2010. Supra -încălzirea
economiei154, în anii pre -criză, a mers în tandem cu acumularea de dezechilibre mari care,
odată corectate, au anulat câștigurile de venituri obținute anterior. României i -au trebuit 6 ani
să revină la veniturile (la PIB -ul) din 2008. Notabil este că revenirea economiei din ultimii ani
nu a fost însoțit de o creștere mare a deficitel or externe. Se poate invoca aici contribuția
fondurilor europene la finanțarea balanței de plăți. Dar sunt indicii că se produc mutații în
capacitatea de export, remarcabil fiind aportul sectorului IT. Și serviciile de transport au
cunoscut o creștere impo rtantă. Aceste date pozitive nu anulează teza care spune că sunt
necesare reforme structurale și investiții de o anumită natură pentru a depăși „capcana
venitului mediu”.
Criza financiară actuală a arătat că simpla îndeplinire a unor criterii nominale e ste departe
de a fi suficientă pentru ca o țară să beneficieze de pe urma intrării în ZE. În plus, s -a
demonstrat că nevoia de politici economice care să asigure stabilitatea economică nu se
termină odată cu adoptarea euro. O convergență reală sustenabilă reprezintă o condiție cheie
pentru economiile care vor să adopte o monedă comună și să fie rezistente la șocuri adverse.
Decalajul mare de dezvoltare între România și ZE este piedica esențială în adoptarea
monedei unice. ZE are deja o mare problemă de e terogenitate. În timpul crizei, diferențele
mari de performanță economică dintre țări au condus la acumularea de dezechilibre externe
tot mai mari, dezechilibre care, la rândul lor, au condus la crize de datorie suverană, după ce
guvernele au preluat dator iile private la datoria publică. În lipsa unor instrumente comune de
amortizare a șocurilor asimetrice, decalajele de dezvoltare din interiorul UEM generează
dezechilibre precum în cazul crizei actuale, ceea ce va reclama corecții foarte costisitoare în
plan social și politic.
Alături de problema decalajelor economice intervine funcționarea defectuoasă a ZE, care
are nevoie de alte mecanisme și aranjamente de politici. Aceste două probleme fundamentale
indică dimensiunea riscurilor unei aderări premature la ZE. În lumina lecțiilor funcționarii ZE
este improbabil ca o aderare prematură să fie acceptată de țările care dau tonul în ZE – deși
pot fi imaginate rațiuni geopolitice care pot grăbi aderarea155. Este posibilă însă o aderare la
UB înainte de aderare a la ZE

32
Convergenta si compatibilitatea
Dacă înainte de izbucnirea crizei țările ECE devenite membre ale UE au înregistrat rate
ridicate de creștere economică, în special în virtutea procesului de catching -up susținut de
intrări mari de fluxuri de capital din ZE156, actuala criză financiară a încetinit intrările de
capital și traiectoria de creștere economică, subliniind vulnerabilități structurale majore, mai
ales in unele țări și necesitatea unor ajustări macro -economice de amploare. Nu în cele di n
urmă a fost reliefată nevoia de a schimba modelul de creștere economică. De aici a rezultat
necesitatea promovării reformelor structurale în aceste state -și nu numai -, în vederea
mobilizării rezervelor interne de eficiență, a creșterii potențialului eco nomic și a dezvoltării în
mod sustenabil.
Factorul esențial de realizare a convergenței reale este competitivitatea. O creștere mai
rapidă a competitivității ar conduce la o reducere a decalajelor economice, politice, sociale și
instituționale. Eficienț a piețelor bunurilor, a muncii și a capitalului ce trebuie să țină cont de
imperative sociale (o creștere economică inclusivă) ar favoriza un grad mai ridicat de valoare
al afacerilor și potențarea motoarelor de creștere economică endogenă – investiții mai mari în
inovare, cercetare -dezvoltare și capital uman. Toate acestea ar ajuta România și celelalte țări
analizate în această lucrare – Polonia, Cehia și Ungaria – să treacă de la modelul economiilor
bazate pe creștere de eficiență la modelul de dezvoltare specific economiilor bazate pe inovare
România are nevoie de o creștere economică sănătoasă, o creștere care să nu genereze
dezechilibre greu de controlat. Într -un context în care potențialul economiei românești a fost
sever afectat de criza financiară , intensificarea reformelor structurale, precum și stimularea
surselor sustenabile de creștere economică -investiții în capital și tehnologie,
cercetaredezvoltare și inovare) și în sănătatea și educația capitalului uman – sunt soluții
potrivite, deși nu sun t ușor de pus în practică. Deficitul de performanță în domenii ca:
dezvoltare -instituțională, infrastructură, complexitatea afacerilor și inovare poate fi diminuat
considerabil prin accesul deplin la fondurile europene structurale și de coeziune al țărilor
ECE. Probleme structurale ale economiei românești pot fi rezolvate prin utilizarea unui volum
cât mai mare de fonduri europene. Investițiile străine directe (ISD) pot ajuta în continuare
România să se dezvolte, mai ales dacă se vor implementa în domeniile ce favorizează
formarea de avantaje competitive.19

19 Scurt ghid despre euro. . [Luxemburg] : Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2015

33
Dacă România și -ar păstra ritmul mediu de creștere înregistrat în perioada 2000 -2015,
atunci ar reuși să ajungă din urmă media ZE în 27 ani, în vreme ce 75% din media ZE ar putea
atinge în 13 ani. Dacă ar crește în medie cu 5% pe an (în mod sustenabil), atunci ar putea
ajunge din urmă media ZE în 18 ani, iar nivelul de 75% din media ZE l -ar putea atinge în 9
ani, adică în 2024 (diferențialul de creștere economică ar fi de cca. 2,5 – 3%,, având în vedere
că în perioada analizată media ZE a fost de 1,18%, în timp ce media în România a fost de
3,68%)
Rate mari de creștere economică sunt extrem de dificil de realizat în condițiile ce se
prefigurează în economia europeană, în economia globală. Ne referim la spectrul unei stagnări
seculare (Summers, 2014)158, la gradul de supra -îndatorare (debt -overhang) din țările
dezvoltate, la revenirea economică dificilă din ZE, la protecționism în creștere, etc. Chiar o
rată de creștere de 5% anual reclamă o mobilizare e xemplară a rezervelor interne de eficiență
și valorificarea resurselor pentru a trece la un alt model de creștere.
Aderarea la ZE nu reclamă atingerea în prealabil a mediei PIB/capita din ZE. Cum se
argumentează în analiza noastră, se poate imagina aderarea după atingerea unui nivel de cca
75% din media ZE și îndeplinirea altor condiții structurale.
Țările care au adoptat moneda unică după 2007 au avut PIB/capita în PPS relativ la media
UE28 în anul anterior adoptării monedei unice cuprins între 94%, în cazul Ciprului și 64%, în
cazul Estoniei (care avea în să Consiliu Monetar și este o țară foarte mică!). Țările Baltice,
care au funcționat cu consilii monetare ani buni înainte de aderare la ZE au avut o medie în
jur de 70%, iar celelalte țări (Cipru, Slovenia, Malta, Slovacia) o medie de 83%.
România credem ca treb uie să țintească un PIB/capita în PPS de cel puțin 75% din media
UE la data aderării. Țările baltice nu sunt cazuri relevante având în vedere dimensiunea lor și
aranjamentele de consiliu monetar ce au predispus la o opțiune.20
Aspecte monetare si financiare
În ce privește viteza de transmitere a deciziilor de politică monetară în dobânzile creditelor
în monedă națională acordate populației și companiilor nu există diferențe mari față de țările
din regiu ne.

20 The international role of the euro”, European Central Bank, 2013
http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/eurointern ationalrole201307en.pdf?f4c76471697141917926e0f001
1372ee accesat in 05.03.2018 , ora 16 :02

34
Există diferențe mari în percepția riscului de credit. În Români a creditele pentru companii
sunt percepute mai riscante decât creditele pentru achiziția de locuințe acordate populației,
situație inversă față de cea din țările din jur și din ZE. Această situație creează un handicap
companiilor autohtone din cauza costului mai mare al finanțării și un stimulent pentru
dezvoltarea pieței proprietăților rezidențiale, creditul de locuințe ieftin susținând cererea. În
aceste condiții, dacă oferta de locuințe rămâne în urma cererii cu ușurință se poate dezvolta o
bulă a prețurilor proprietăților imobiliare. Aceasta inferență este de ajustat cu impactul
veniturilor (relative scăzute față de alte țări din regiune) și noi reglementări macro –
prudențiale.
După încheierea negocierilor de aderare la UE și liberalizarea contului de capital în
România au intrat fluxuri de c apital importante, în special sub forma investițiilor directe și
împrumuturi, investițiile de portofoliu jucând un rol minor datorită sub -dezvoltării pieței de
capital și a datoriei publice reduse. Intermedierea financiară și îndatorarea sectorului privat,
mai ales în valută, au crescut accelerat .
După 2008 intrările de capital au încetinit, intermedierea financiară a scăzut și, îndator area
sectorului privat a fost substituită de îndatorarea sectorului public, care actualmente a atins un
nivel de cca 40% din PIB; este un nivel considerat acceptabil pentru nivelul de dezvoltare al
țării și care nu trebuie să mai crească, având în vedere c ondițiile din economia globală.
Gradul înalt de euroizare a creditării a fost un real obstacol în mecanismul de transmitere a
politicii monetare și a politicii cursului de schimb, care a rămas în regim de flotare controlată.
După 2008 îngreunarea mecanismului de transmitere a politicii monetare de gradul înalt de
euroizare a creditelor nu s -a resimțit deorece majoritatea creditelor noi acordate au fost în
monedă națională și finanțate de economisirea internă. Convergența dobânzilor la creditele în
lei și euro a atins un punct ce permite în continuare creșterea ponderii creditării in lei. Pe
măsură ce acest proces va continua se va ajunge, probabil, la situația în care întregul credit în
valută va fi finanțat în totalitate de depozitele în valută ale rezidenților. Este de salutat
creșterea gradului de de -euroizare a economiei autohtone în ulti mii ani, ceea ce ajută
mecanismul de transmisie și robustețea economiei. De -euroizarea trebuie să fie încurajată.
De-euroizarea mărește eficacitatea politicii monetare și ușurează practicarea regimului de
flotare control ată (managed floating) – efectul de venit și avuție ca urmare a unei deprecieri
este atenuat de scăderea euroizării – chiar dacă un „legacy effect”(reflex al stocului de credite
denominate în euro) se simte încă în mod semnificativ. Este de subliniat că, B NR poate încă

35
practica politici standard având în vedere mersul economiei (cu creștere economică
semnificativă) și perspectiva ca inflația să revină în teritoriu pozitiv curând (la finele anului
2017 inflația CPI este prognozată de BNR la cca. 2%). Măsuril e ne-convenționale ale BCE
complică formularea politicilor monetare în economiile emergente. BNR nu are cum sa
subestimeze diferențialul de rate de politică monetară în deciziile sale .21

21 Di Tella, R., Mac Culloch, R., “Happiness, Contentment, and Other Emotions for Central Banks”
http://www.bostonfed.org/economic/conf/BehavioralPolicy2007/chapt er6.pdf accesat in 05 03 2018 ora 17 49

36
4.3 RISCURI ALE ADERARII TIMPURII A ROMANIEI LA ZONA EURO
Decalajul de venituri per capita a României față de media ZE10 este mult mai mare decât a
fost cel al Portugaliei sau Spaniei în 1999 sau a Slovaciei în 200 9. În 2015 în România
PIB/per capita în puterea cumpărării standard a fost 49% din media ZE10, iar nivelul
prețurilor pentru un coș de bunuri și servicii similar de 51.4% din media ZE10167. Datorită
acestor doi factori combinați, ponderea PIB/capita în prețuri curente în me dia EZ10 a fost de
24% în 2015 .
În eventualitatea aderării României la ZE cu acest decalaj, există riscul unei inflații
apreciabil mai ridicate decât în ZE, ceea ce ar conduce la dobânzi reale mai mici decât în
restul ZE și, la o tendință de apreciere în t ermeni reali a cursului de schimb, precum s -a
întâmplat în Spania și Portugalia. Și nu este clar dacă măsurile macro -prudențiale ar fi
suficient de eficace pentru a combate mișcări de capital nefavorabile. Este improbabil ca
inflația foarte scăzută din ZE să influențeze expectațiile inflaționiste din România atât de mult
încât să micșoreze diferențialul de inflație și, mai departe, să invalideze supoziția făcută. În
perioada 2000 -2015, în țările ECE diferențialul între dobânda reală a ZE (Euribor 3 luni
minus inflația anuală) și dobânda reală (diferența dintre dobânda de 3 luni de pe piața
interbancară și inflația anuală) a fost, în medie, de: 3.5 puncte procentuale în cazul României,
3 puncte procentuale în cazul Poloniei, 2.2 puncte procentuale în cazul Un gariei și -0.2 puncte
procentuale în cazul Cehiei .
Cu o politică monetară unică , dobânzile reale în România ar fi mai mici decât în restul ZE
ceea ce ar crește riscul expansiunii abrupte a creditării, a apariției de bule speculative în
activele imobiliare. Este de reiterat că nu este clar dacă măsuri macro -prudențiale ar fi
suficient e pentru a preveni dezechilibre mari. În plus, există o serie de factori amplificatori ai
riscului expansiunii abrupte a creditului. În primul rând, intermedierea financiară scăzută în
România, este cea mai mică din UE. În al doilea rând, pentru că pondere a volumului
creditelor de locuință în total credite populație este cea mai mică din UE, există potențial mare
de creștere din cel puțin patru motive: *gospodăriile populației sunt mai puțin îndatorate față
de restul UE, *fondul de locuințe este învechit (m ai mult de jumătate din locuințe au fost
construite înainte de 1970), *locuințele sunt supra -aglomerate conform standardelor UE,
*proporția mare a proprietarilor de locuință (98% față de 61% în Germania) comparativ cu
cea a chiriașilor cu implicația sub -dezvoltării pieței locuințelor de închiriat. Prin faptul că
accesul la locuință se face preponderent prin cumpărare și nu prin închiriere, prețul

37
proprietăților rezidențiale este mult mai sensibil la schimbările în oferta creditelor de locuințe
și implicit l a schimbarea ratelor de dobândă. Subdezvoltarea pieței de închirieri imobiliare
poate crea instabilitate financiară. De obicei fazele recesioniste ale ciclurilor de afaceri
afectează în mai mare măsură gospodăriile cu venituri mici, iar dacă acestea nu au
posibilitatea să închirieze locuințe, atunci reducerea prețurilor locuințelor este mai mare în
urma spargerii unei bule imobiliare. În al treilea rând, pentru că proprietarul de locuință are
tendința să își schimbe rezidența mai puțin frecvent față de cum ar face -o cel care închiriază
locuință, sub -dezvoltarea pieței de închirieri imobiliare împiedică mobilitatea forței de muncă
și, contribuie la menținerea diferențelor în nivelul ratei șomajului între regiuni. Având în
vedere cele de sus, se poate anticipa o mai mare sensibilitate a cererii și ofertei de locuințe la
variația ratelor de dobândă și fluctuații ciclice mai puternice în România față de ZE
Tendința de apreciere a cursului de schimb prin reducerea competitivității produselor
comercializabile teoretic ar trebui să contra -balanseze comportamentul pro -ciclic generat de
persistența dobânzilor reale mai mici decât cele de echilibru. Țin ând seama de particularitățile
economiei românești există factori amplificatori și moderatori ai efectului de contra -balansare.
Efectul de contra -balansare prin aprecierea leului, evocat mai sus, este indezirabil și în sine.
În timp, se poate distorsiona alocarea resurselor în favoarea bunurilor necomercializabile –
este ceea s -a întâmplat în România după 2 004-2005. Cazurile de succes în dezvoltarea
economică sunt legate de politicile de curs care nu au tolerat aprecieri nesusținute de câștiguri
de productivitate corespunzătoare, care au asigurat competitivitate și construcție de avantaje
competitive168. Cur sul de schimb real efectiv, după o lungă perioadă de apreciere până în
2007, s -a depreciat până în 2010 după care a rămas relativ stabil. Efectul negativ asupra
evoluției cotei de piață în exporturile mondiale s -a simțit după 2009 când ritmurile anuale au
fluctuat în intervalul de ±10%, iar din 2013 dinamica a încetinit ajungându -se în 2015 la o
sincronizare înaltă a ritmului exporturilor românești cu ritmul exporturilor mondiale .22
În România de după 2008, ponderea remunerării salariaților în valoarea adăugată, în
industrie mai cu seama, a devenit cea mai mică din UE (37% in 2015), indicând mari ajustări
persistente atât în salarii c ât și în volumul populației salariate (Grafic A4.5). Recuperarea
locurilor de muncă s -a dovedit a fi înceată, din cauza nevoii de ajustare a bilanțurilor în
sectorul privat și a menținerii la nivele joase a creditelor noi acordate companiilor. Se poate
vorbi despre o fațetă negativă a corectării dezechilibrelor macro -economice, despre un model

22 https://www.ecb.europa.eu accesat in 05 03 2018 ora 18 00

38
de creștere economică ce nu poate fi sustenabil nefiind “inclusiv”. Reluarea creditării este
necesară, pentru că doar astfel România poate evita capcana venitului med iu. Dar această
creditare nu trebuie să încurajeze consumul exuberant, ci trebuie să sprijine producția de
capital prin investiții bune .23

23 Croitoru, L., 2014, ,,Cercul vicios al politicii fiscale’’, disponibil la
http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Studii/LC20140209.pdf . Accesat la 05 03 2018 ora 18 20

39