Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului [615266]

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

1
Introducere
Virusul hepatitei C reprezintă o problemă gravă de sănătate publică . Infecții noi continuă
să apară,iar morbiditatea și mortalitatea sunt în creștere. [1]
Hepatitele cronice B și C sunt cauze importante de sănatate publică în întreaga lume,
reprezentând principalele cauze de morbiditate hepatică actuală. Aproximativ 7% din populația
lumii sunt infectate cu virusul hepatitei B și 3% cu virusul hepatitei C. Consecința infecției
cronice hepatice virale es te inflamația parenchimului hepatic, persistentă mai mult de șase luni,
care se manifestă ca hepatită cronică, ciroză sau hepatocarcinom. [2]
Boala parodontal ă reprezintă o afecțiune complexă, în care sunt interesate structurile de
menținere ale dintelui . La baza stabilirii etiologiei bolii parodontale se află numeroase studii care
au stabilit rolul determinant al factorilor etiologici locali și sistemici, precum si virulența speciilor
bacteriene.Se estimează că există aproximativ 400 de specii bacteriene diferite capabile să
colonizeze cavitatea orală,iar fiecare individ poate prezenta tipic 150 sau mai multe specii
diferite.
Bolile generale in fluențează în mod cert starea de îmbolnăvire a parodonțiului marginal
pe mai multe căi: favorisează instalarea, inițierea bolii parodontale, grăbesc ritmul de evoluție al
bolii parodontale, întârzie, îngreunează sau compromit eficiența tratamentului local și favorizează
apariția recidivelor după tratamentul local. [3]
Relația dintre manifestările orale și infecțiile cu virusuri hepatitice este complexă,
implicând aspecte medicale, psihologice, economice, etice. In cursul infecțiilor virale cronice cu
VHB și VHC au fost asociate frecvent disfuncții ale glandelor salivare, care au dus la scăderea
secreției de salivă și apariția unor leziuni oro -dentare, care afectează sănătatea orală și duc la
scăderea calitătii vieții . Apariția și identificarea unor leziuni orale cum ar fi limfomul, sindromul
Sjogren, candidoze sau lichenul plan pot reprezenta motive intemeiate pentru testarea si
identificarea infecțiilor cu virusurile hepatitice B și C. Modificările care au loc la nivel hepatic in
contextul existenței virusului dar și administrarea terapiei antivirale pot asocia tulburări
hematologi ce de diferite grade , manifestate cu sângerări sau alte categorii de leziuni mucoase, de
multe ori d ificil de tratat . (2) Prognosticul parodontopatiilor depinde în mare măsură de pacient,
de dorința lui de a -și conserva dinții, de o colaborare strânsă cu medicul în primul rând în ceea ce

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

2
privește însușirea și întreținerea unei igiene orale riguroase fără de care orice tratament
parodontal este sortit eșecului .[4]
Cunoașterea statusului general al pacientului și al statusul ui viral sunt important e în
vederea instituirii celui ma i potrivit tratament, în condiții de siguranță atât pentru pacient: [anonimizat] ș i
pentru medic dar și pentru a obține cel mai bun raspuns terapeutic.

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

3
CAPITOLUL I – Hepatitele virale cronice cu virusul B și C

I.1 Etiopatogenia hepatitelor cronice virale cu VHB și VHC
Prevalența infecției, modul de transmitere și tipul de manifestare sunt influențate de
condițiile geografice și socio economice. Î n Africa și zona orienta lă hepatita B este boala nou –
născuților și a copiilor, fiind perpetuate de ciclul materno – neonatal. Î n Europa de Est predomină
tinerii și adulții, contaminarea fiind dependent ă de condițiile de igienă a actelor chirurgicale. [5]
În țările europene î n general se constată o tendință de scădere a numărului de cazur i de infecții
acute (VHB) deși în fiecare an sunt confirmate între 7000 și 8000 de cazuri noi. În urma
programelor de vaccinare sistematică desfașurate de statele member UE, incidența infecției cu
VHB a scăzut de la 6 .7 cazuri la 100.000 locuitori î n anul 1995 la 1 .2 cazuri la 100.000 l ocuitori
în 2009. În România , incidența V HB a scăzut de la 24,4/100.000 î n anul 1995, la 2,7/100.000 în
anul 2009,în anul 2010 fiind diagnosticate 505 cazuri noi. Prevalența actuală în România este
estimată la 4 -6% menținându -se între cele mai ridicate din Europa. [2]
In cazul infecției cu VHC se inregistrează o prevalență ce variază intre 0,4 și 22%, cea
mai ridicată rată inregistrându -se în Italia.În perioada 2006 -2008 au fost diagnosticate între
27.000 și 290.000 de cazu ri noi de infecție cu VHC. [2]
Calea de transmitere percutană reprezintă modalitatea majoră de contaminare. Multe din
hepati tele postransfuzionale nu sunt cauzate de VHB, iar jumă tate din cazurile de hepatită acută
virală B nu au î n istoric intervenții chirurgicale sau alte leziuni cutanate contaminate. În prezent
se recunosc multe cazuri de hepatită de tip B rezultate din “ modele noncutanate”de transmitere,
Ag HBs fiind identificat e în aproape toate fluidele organismului uman: salivă , lichid seminal,
pleural, cefalorahidian, ascit ă, sinovial, suc gastric, lapte de mamă, răni, urină, rareori în fecale.
Virusul he patitic B poate trece de la mamă la copil, la naștere sau curând după aceea, poate fi
transmis î ntre adulți și copii . Hepatita B se poate transmite și prin contact sexual, transfuzii de
sânge și folosirea în comun a acelor de către utilizatorii de droguri intravenoase. Într-o treime din
cazurile de hepatită B sursa infecției nu poate fi identificata. [5] Majoritatea pacienților cu
hepatită B se vindecă complet, dar un mic p rocent dintre ei nu pot să lichidez e boala și pot
dezvolta hepatită cronică și eventual ciroză. Cei cu hepatită cronică devin purtători, ceea ce

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

4
inseamnă că pot transmite celorlalți boala chiar și când propriile simptome au disparut. Numai
1-2 % dintre p acienții cu hepatita B mor din cauza bolii.

Fig. 1 Căi de transm itere a virusurilor hepatice B ș i C

Hepatica C se transmite , de obicei, prin contact cu sâ nge sau ace contaminate transfuzii d e
sânge, transmitere nozocomială . Deși hepatita C poate provoca numai simpto me moderate sau
chiar nici un si mptom, 20 -30 % din purtatorii cronici fac ciroza î n urmă torii 10 ani. Într-o treime
din cazurile de hepatită C, sursa bolii este necunoscută .[6] Studii epidemiologice arată că cele
mai numeroase persone diagnosticate în ultimii ani au vârsta între 22 și 44 de ani, bărbații fiind
de doua ori mai afectați decât femeile. După înțepătura accid entală de la pacientul viremic, riscul
de infecție cu VHC este de 3 -10%, mai mic decât pentru VHB (30 -60%). Căi de transmitere a
virusurilor hepatice B și
C De la mamă la
copil – la naștere Contact sexual
Transfuzii
de sânge Intervenții
chirurgicale
Utilizarea în comun a
acelor pentru
administrarea drogurilor
ooogurilordrdrdrogurilor
i.v Contact transcutanat
cu sânge sau fluide
contaminate

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

5

I.2 Diagnosticu l și tratamentul hepatitelor cro nice virale cu VHB și VHC
Diagnosticul hepatitei cronice B și C poate fi întâmplător, în contextul evidențierii unor
niveluri crescute ale transaminazelor serice sau al identificării unei ca tegorii de risc
epidemiologic. Î n general, simptomatologia clinic ă este nespecif ică, asociind mai frecvent
fatigabilitate, mai ra r icter, greață, sensibilitate î n hipocondrul drept, mialgii sau artralgii.
Prezența icterului, splenomegaliei, ascitei, encefalopatiei și edemelor sunt semne de ins talare a
cirozei .[2]
Hepatita cronică este caracterizată prin prezența și persistența mai mult de 6 luni a Ag
HBs în ser, rep licarea virală evidențiată prin prezența AND seric și prin persistența citolizei
(creșterea ALAT) mai mult de 6 luni, prezența A HBc totali, absența Ac HBc -IgM și AcHBs.
Diagnosticul clinic și biologic este urmat de diagnosticul etiologic, sugerat epidemiologic și
confirmat prin teste virusologice. Ag HBs, marker pentru infecția cu VHB, care apare cu 2 -7
săptămâni anterior debutului și dispare în covalescență și AcHBc -IgM, marker pentru infecția
acută, care apare precoce și dispare în 6 -12 luni.
Diagnosticul etiologic direct al hepatitei acute cu VHC se face prin evidențierea în sânge
a ARN viral, prin tehnica polymerase chain reaction(PCR). Evidențierea anticorpilor anti -VHC
este utilă în infecția acută, nu mai atunci când poate fi surprins momentul seroconversiei. Acești
Ac apar tardiv, după 15 -30 zile de la creșterea transaminazel or. Confirmarea hepatitei cronice cu
VHC se face prin prezența Ac anti -VHC evidențiați prin teste standardizate ELIZA sau EIA,
persistenți după o lună și confirmați printr -un test suplimentar imunoblot. [2]
Puncția biopsie hepatică, t estele alternative neinvazive de tip fibroscan sau fibrotest pot fi
folosite pent ru completarea diagnosticului hepatită cronică cu VHC. [2]
Tratamentul hepatitei B
Terapia anti VHB are ca scop supresia virală obiectivată prin scăderea ADN -VHB la
valori nedetectabile, normalizarea biochimică ( nivel ALT plasmatic) și seroconversia AgHBe la
Ac-HBe. Seroconversia Ag HBs fiind obiectivul final, care poate fi atins doar la 10% dintre
pacienti .[2]

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

6
În prezent ca și alter native terapeutice sunt folosiți interferonii și analogii nucleozidici
(Entecavirul, Lamivudina) și analogii nucleotidici (Adefovirul, Tenofovirul) Multe studii au
dovedit utilitatea admini strării Lamivudinei100mg/zi po î n formele severe. Lamivudina este un
analog nucleozidic, utilizat obișnuit î n formele cronice de hepatită cu VHB. În prezent, nu se
poate preciza care trebuie să fie durata terapiei și nici eficiența certă a acesteia în formele ac ute
ale infecției VHB. Terapia cu interferoni cu o durată finită(48 săptămâni) oferă șansa de supresie
virală completă . Răsp unsul terapeutic este mai slab î n cazul pacienților cu VHB care au și VHD .
Reacții adverse ale terapiei cu Interferon pot fi creșter ea temporară a nivelului transaminazelor,
creșterea susceptibili tații la infecțiile bacteriene ș i boli autoimune, depresie, manifestări febrile de
tip pseudogripal, obos eală, neutropenie .[2]
Contraindicațiile tratamentul ui cu Interferon sunt insuficiența heptică , ciroză avansată,
insuficiență renală, imunosupresia, citopenia, abuzul de droguri, transplantul d e organe solide.
Există cazuri când tratamentul cu Lamivudină poate eșua datorită apariției rezistenței virale,
chiar dacă ADN -VHB devine nedectabil. (2)Tratamentul se realizează sub monitorizarea funcției
renale datorită gradului ridicat de nefrotoxicitate pe ca re il au analogii nucleozidici ș i cu restricții
la pacienții cu diabet decompensat, glomerulonefrită, ciroză, proteinurie, transplant de o rgane . În
stadiile finale, o opțiune de tratament poate fi transplantul de ficat , cu posibili tatea rejetului grefei
atunci câ nd boala recidivează având o formă mai agresivă. Atunci câ nd există o coinfecție cu
VHD, singura op țiune terapeutică este PegInterferonul (48 săptămâni) .
Tratamentul hepatitei C
Tratamentul hepatitei acute cu VHC poate beneficia de administrarea monoterapiei cu
Interferon α 3MR sc de 3 ori pe săptămână, scăzând rata cronicizării prin introducerea unui
răspuns virusologic susținut la 30 -70% dintre pacienți. Scopul terapiei il reprezintă vindecarea
infecției, care poate fi obținută la peste 99% dintre pacienții care realizează răspuns viral susținut
(RVS),adică ARN -VHC n edectab il la 24 săptămâni după terminarea terapiei. În România se
utilizează Pegylat Interferon (IFN) -α și Ribavirină pentru 24 sau 48 de săptămâni. Acest
tratament început la 2 -3 luni de la debutul formei acute, pare să fie superior monoterapiei cu
Interferon . Folosirea Ribavirine i, impune mă suri de contracepție cel puțin 6 luni după finalizarea
tratamentului intrucât aceasta are efecte teratogene. IFN-α pegilat, poate fi f olosit ca alternativă
la pacienții care nu tolerează Ribavirina , dar cu rezultate mai puț in bune față de terapia

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

7
combinată. Boceprevirul și Telaprevirul sunt prima linie de inhibito ri de protează, fiind denumite
“direct -acting antivirals” *(DAAs), acestea aduc beneficii pentru tratamentul genotipului 1. În
asociere cu Interferon Pegylat –α și Ribavirină, rata de răspun s poate crește la 60 -75%. În anul
2014 în UE sunt aprobate alte două molecule inhibitoare ale ARN -polimerazei, Sofosbufir,
Simeprevir și Declatasvir. Transplantul hepatic reprezintă o ultimă variantă de tratament pentru
cazuri le de ciroză avansată datorată VHC . Deși infecția cu V HC recidivează, evoluția clinică este
în general lentă, iar rata de supraviețuire pe termen lung est e relativ înaltă.[2]
Efectele secundare pe care le are terapia cu Interferon Pegylat și Ribavirină sunt: cefalee,
febră, mialgii, artralgii, greață, pierderea apetitului, pierdere în greutate, fatigabilitate,
iritabilitate, i nsomnii, depresie, tiroidita autoimună. De cele m ai multe ori acestea determină
întreruperea înainte de termen a terapiei (10 -20%) sau modificarea dozelor (20-30%). Unele
dintre cele mai obișnuite reacții secundare asociate terapiei anti -VHC sunt ulcerațiile aftoase la
nivelul limbii, gingiilor, obrjilor. În scopul prevenirii apariției acestora se impune intreținerea
unei igiene rigur oase a cavitații bucale prin periaj dentar cu periuțe moi, evitarea produselor
iritante, cu alcool, alimentelor fierbinți, uscat e, sărate, condimentate, acide, consumul crescut de
lichide. Uscă ciunea gurii asociată acestei terapii afectează dantura, gingiile și mucoasa orală,
putând determina pierderea dinților. De asemenea crește rata susceptibilitații față de infecțiile
fungice, bacteriene sau virale, tulburări hematologice (trombocitopenie, l eucopenie,
pancitopenie), mărirea în volum a glandelor limfatice, hipo sau hipertiroidia, tulburări psihice și
ale sistemului nervos (modificări ale dispozitiei, agresivitate, nervozita te, scaderea apetitului
sexual, m emorie deficitară, migrenă, senzaț ie de ars ură, tremor, coșmaruri, insomnii, tulburări
oculare, acustice ș i vestibulare ,transpirații abundente. ) [2]

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

8

Fig. 1-Efecte secundare ale terapiei antiviral e

I.3 Studii privind implicația virusurilor VHB și VHC asupra sănătății orale
În pra ctica dentară, cea mai frecventă infecție este cea cu virusul hepatitei B, care se
transmite prin sânge, salivă și secreții faringiene. Atât VHB cât și VHC contribuie la dezvoltarea
bolii parodontale, după cum a rezultat din studii care au evidențiat mai frecvent prezența AgHBs,
anti HBc sau anti – VHC î n saliva nestimulată la pacienții cu boală parodontală față de grupul
pacienților de control. O mare concentrație de VHB a fost identificată în șanțul gingival.
Sângerările asociate bolii parodontale și igiena orală deficitară cresc riscul transmiterii VHB.
Virusul ARN -VHC a fost identificat în salivă și în glandele salivare ale pacienților cu
sialadenită. Majoritatea pacienților cu VHC prezintă nivel mai mare în șanțul gingival decât în
salivă . Particule de VHC au fost identificate și pe periuțele de dinți util izate de pacienți.[2]
Un studiu realizat în Slovenia a pus î n evidență detectarea VHC AR N în fluidul gingival
crevi cular în 59% din cazuri și 35% î n saliva celor analizați. În saliva, VHC ARN a fost detectat
numai în cazurile î n care VHC a fost detectat și in fluidul ș anțului crevicular iar în salivă există
sânge. În fluidul șanțului crevicular în care nu a fost semnalată prezența sângelui,VHC ARN a
Crește rata
susceptibilitații
față de infecții
•fungice
•bacteriene
•virale
Tulburari
hematologice
•trombocitopenie
•leucopenie
•pancitopenie
Tulburari la
nivelul cavita ții
bucale
•uscaciunea gurii
•ulcera ții aftoase
•scaderea
cantita ții de
saliva
Tulburări psihice
și ale sistemului
nervos
•agresivitate
•nervozitate
•memorie
deficitară

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

9
fost deseori identificat în cazurile cu nivel viral crescut în plasmă. Concluziile studiului au fost că
în afara de sânge, o alta sursă probabilă de infecție cu VHC în salivă este fluidul șanțului
crevicular( GCF). Rezultatele asigură o bază biologică pentru viitoarele investigați i asupra rolului
VHC -ului in patogenitatea bolii parodontale Analiza GCF -ului și analiza markerilor inflamatori
(prostaglandina E2(PGE2), neutro fil elastaza și enzima lizozomale β -glucuronidază ) pot ajuta la
definirea modului în care anumite boli sistemice (diabet., hepatite, leucemii) pot modifica
evoluția bolile parodontale și cum boala parodontală/ inflama ția parodontală pot influența boli
sistemice certe (boli cardiovasculare/ boli cerebrovasculare) [8].
În cadrul infecțiilor cu VHC și VHB au fost identifi cate manifestări orale asociate :
lichenul plan , sialadenite , sindromul Sj ӧgren҆ s, cancere orale, ulcerații aftoase (la ni velul limbii,
gingiilor, obrajilor), uscăciunea gurii care favorizează apariția bolii carioase cu complicațiile ei.
Trombocitopenia secundară hipersplenismului din stadiul de ciroză sau tratamentului cu
Interferon, tulburările de hemostază determinate de insuficiența hepatică pot determina apariția
de peteșii la nivelul mucoasei orale sau cu sângerări severe după traumatisme fie ele chiar
minore. Sângerările orale care apar în absența inflamației ar putea sugera un deficit de coagulare
cauzat de insuficien ța funcției hepatice. Infecția cu VHC, ca și tratamentul cu Interferon pare să
constituie factori favorizanți pentru manifestarea diabetului la persoane cu boală hepatică cronică .
Asocierea diabetului complică patologia orală, prin creșterea frecvenței bo lii parodontale,
stomatitelor, candidozei, cheilitei, leucoplaziei și cariilor dentare. [2]
Cavitatea orală poate reflecta disfuncții ale ficatului sub formă de tulburări de sângerare ,
peteșii, creșterea vulnerabilității la echimoze, icter al membranelor și mucoaselor, gingivite,
sângerări gingivale (chiar și la traume minime), foeto r hepatic (miros caracteristic în bolile de
ficat î n stadii avansate), cheilite, limbă atrofică și netedă, xerostomia, bruxism, erupții cutanate
periorale, inflamație orală. Toat e aceste manifestări și simptome raportate sunt semne orale
neobișnuite și pot fi intâlnite deasemenea și în alte boli sistemice. [1]
Indicele DMFT diferă semnificativ între pacienții cu hepatită C și pacienții clinic sănătoși.
Studiu realizat la Facultatea de Medicină din Varna, Bulgaria a arătat că numărul proceselor
carioase și a dinților lipsă a fost mai mare la cei cu hepatită C cu vârstă cuprinsă între 25 -50 de
ani. Chiar dacă nu a existat o diferență semnificativă în indicele CPITN, la nivelul subiecț ilor
evaluați, s -a observat un status parodontal deficitar la pacienții cu hepatitaC. Impactul social a

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

10
avut o afectare importantă la 71% din subiecții cu hepatită C, aceștia raportând o durere la nivelul
cavității orale iar 56% prezentau dificultăți în relaxare. [1]
Date cu privire la statusul dentar relevă faptul că persoanele cu hepatită C sunt mai
predispuse la carii dentare, pierdere de stimă de sine datorată unei estetici orale deficitare, acești
pacienți prezintă dificultăți în alimentație datorită unei sănătăți orale precare, toate acestea
ducând la o calitate a vieții compromisă .[1]
Boala parodontală, sângerările severe și igiena orală deficitară au fost asociate cu riscul
infecției hepatice și cu markeri hepatici d etectabili în salivă.[1]
Lichenul Plan (LP) este o afecțiune cronică mucocutanată des întâlnită la femeile de
vârstă mijlocie și afectează 1 -2% din populație. Există o oarecare asociere observată între HCV și
LP oral, însă aceasta variază în funcție de regiune. LP oral este des intâlnit b ilateral și se prezintă
clinic ca o mixtură de subtipuri.[1] Leziunile de LP sunt determinate prin alterarea imunității
celulare, diagnosticul bazându -se pe criterii clinice și histopatologice. Prevalența LP este mai
mare la pacienții purtători de Ag HBs. [2]
Este știut faptul că HCV afectea ză glandele salivare, cele mai frecvente tulburări la
nivelul glandelor salivare care se asociază cu hepatita cronică cu VHC fiind xerostomia,
sialadenita și sindromul Sjӧgren.
Este încă neclar dacă virusul hepatitic C provoacă o mimare a sindromului sau dacă
virusul este direct responsabil de dezvoltarea sindromului Sjӧgrenm(SS) intr-un subset specific
de pacienți. În special unii pacienț i pot prezenta tripla asociere: infecția cu VHC, sindromul
Sjӧgren și sialadenita. Cauza principală a sialadenitei este de natură bacteriană, dar și unele
virusuri precum VHC pot fi asociate sialadenit ei cu xerostomie.[2]
Xerostomia este factor favorizant pentru apariția cariilor și leziunilor d e părți moi de la
nivelul cavității orale. Saliva are rol de lubrifiere, curățare, remineralizare, hidratare, inițiază
digestia, rol imunologic de apărare impotriva bacteriilor. La pacienții cu VHC s -a constatat o
scădere cu 50 % a cantității de salivă. Sc ăderea secreției de salivă poate avea ca efecte secundare
: carii dentare, alterarea gustului, senzația de arsură a gurii , candidoze, halit oză, dificultăți de
mestecare, î nghițire, de vorbire, de menținere a protezelor, gură și buze u scate, sialadenita. [2 ]

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

11
I.4 Profilaxia infecțiilor cu VHB și VHC în medicina dentară
Cadrele medicale și personalul auxiliar aflate î n cabinetele de me dicină dentară sunt
predispuse contactării infecției cu virusurile hepatice B și C în timpul exercitării profesiei
medicale prin contactul cu produsele biologice ale pacienților.
Tipurile de expunere care constituie factori de risc pentru infecția cu VHB și VHC sunt
reprezentate de înțepare sau tăierea tegumentului cu obiecte posibi l contaminate (ace de seringă,
bisturie, alte obiecte înțepătoare – tăietoare), contactul mucoaselor sau al pielii care prezintă
soluții de discontinuitate cu sângele contaminat, secreții, țesuturi sau alte produse biologice
potențial infecțioase. Materiile fecale, secrețiile nazale, transpirația, la crimile, urina, conținutul de
varsătură nu sunt considerate infecțioase, cu excepția cazului in care conțin sânge. Orice posibil
contact direct (contact fără barieră de protecție) cu VHB sau VHC necesită evaluare și
supraveghe re serologică.
Riscul de tran smitere a VHB după expunere transcutanată, variază de la 30% când sursa
are profilul AgHBs (+), AgHB e(+) la 1-6 % în cazul sursei AgHBs(+), AgHBe( -). Riscul
transmiterii profesionale a VHC după expunere transcutanată este de 0.5%. Riscul transmiterii
VHC în practica dentară este scăzut, dar s -a constatat că frecvența Ac -VHC la dentiști și
specialiștii în chirurgia orală din SUA este mai mare decât la donatoriii de sânge (Klein
RS,1991). Riscul profesional în prac tica medicală dentară dar și ge nerală a scăzut după
introducerea vaccinării anti -VHB, mai ales la dentiștii tineri, dar protecția postvaccinală trebuie
verificată periodic prin determinarea titrului de Ac HBs, considerat protector la un nivel mai mare
de 10 Mui/ml. [2]
Testarea serologică post-vaccinare nu este recomandată de rutină după vaccinarea anti –
hepatită B în rândul adulților cu un status imunitar normal. Evaluarea răspunsului imun vaccinal
este necesară la personalul medical cu risc crescut de expunere profesională la produse biolo gice
posibil contaminate, la pacienții imunodeprimați după transplant sau chimioterapie, persoane
HIV pozitive, pacienți dializați cronic. Testarea constă în determinarea concentrației Ac anti -HBs
la 2-3 luni după administrarea ul timei doze de vaccin hepat itic B din schema completă de
vaccinare. Dacă concentrația Ac anti -HBs este mai mică de 10mUI/ml după prima serie de
vaccinare anti -hepatita B, este necesară revaccinarea cu schema completă în cazul persoanelor
imunocompetente. La persoanele imunodeprimate este utilă testarea anuală a concentrației Ac

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

12
anti-HBs. Doza de rapel este recomandată persoanelor cu status imun normal care au primit
vaccin hepatitic B în copilărie. [2]
Pentru VHC, nu există încă un vaccin. În cazul expunerii accidentale, intervențiile se vor
limita la evaluarea riscului și monitorizarea clinică și biologică postexpunere. Datorită faptului că
au existat cazuri de refuz al ef ectuării de către medici, a tratamentelor persoanelor d iagnosticate
cu hepatite virale , aceștia din urmă refuză să mai declare existența diagnosticelor de hepatite.
Medicul dentist poate fi atât vector cât și țintă a virusurilor hepatitice B și C. De aceea
cunoașterea dar mai ales respectarea măsurilor profilactice în cabinetele dentare precum și
educarea pacientului, pot contribui la realizarea unui parteneriat de încredere între medic și
pacient, condiție esențială pentru realizarea actului medical în condiții de siguranță, corect și
complet. [2]

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

13
CAPITOLUL II-Boala parodontală
Boala reprezintă o degenerare de natură infec țioasă a ț esutului parodontal și osos care
constituie suportul rădă cinii dentare, netratarea acestei afecț iuni sau tratar ea improprie ducâ nd la
pierderea ireversibil ă a din ților.
II.1 Eleme nte anatomo -clinice ale parodonțiului marginal superf icial
Parodonțiul marginal cuprinde totalitatea țesuturilor care asigură menținerea și susținerea
dinților în oasele maxilare. În plan vertical, parodonțiul marginal are o arie cuprinsă între nivelul
marginii gingivale și o zonă nedelimitată strict din apr opierea apexului .[3]
Parodonțiul superficial sau de înveliș este format din gingie cu epiteliul gingival, corion
gingival, ligamente supraalveolare.
Gingia reprezintă porțiunea vizibilă a parodonțiului marginal și este porțiunea mucoasei
masticatorii care acoperă extremitatea coronară a osului alveolar (limbusul alveolar). Gingia se
împarte în trei zone :
Marginea gingivală liberă, este porțiunea cea mai coronară între papilele interdentare ale gingiei
și corespunde peretelui extern al șanțului gingival. Grosimea ei variază între 0,5 mm și 2 mm.
Papila interdentară ocupă spațiul interdentar (ambrazura gingivală vestibulo -orală), fiind situată
imediat s ub punctul de contact. Când aceasta lipsește (diastema primară, incongruența dento –
alveolară cu spațiere), papila interdentară prezintă formă de platou sau chiar de șa, ca o
depresiune concavă.
Gingia fixă aderă ferm de dinte și osul alveolar subiacent și se întinde de la baza marginii
gingivale libere până la mucoasa alveolară. Are o înalțime verticală cuprinsă între 1mm și 9mm,
în funcție de dintele investigat, de localizarea frenurilor, bridelor și fascicu lelor musculare
subiacente .[3]
Aspecte clinice generale ale gingiei sănătoase:
Culoarea normală este roz deschis, variază în raport cu gradul de keratinizare, de
vascularizație și de grosimea stratului epitelial.
Aspectul suprafeței gingivale în zona fixă este de gravură punctată (stippling) sau "în
coajă de portocală" .

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

14
Consistența gingiei este fermă în special în zona de gingie fixă, în raport cu aceasta,
marginea gingivală liberă și vârful papilelor prezintă o consistență mai laxă, ușor depresibilă la
compr imare cu o sondă butonată . [3]

Fig.3 Aspecte clinice dentare și gingivo -parodontale

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

15

II.2 Manifestări principale care însoțesc suferintele clinice gingivo -parodontale
În cele mai multe cazuri acestea rezultă din natura leziunilor de baz ă ale bolii: inflamația
reprezint ă peste 96% din for mele clinice de afectare ale parodonț iului marginal. Semne le
principale de inflamaț ie sunt: modifică ri de culoare, aspect și consistență ale gingiei și
volumetrice, prin resorbție verticală la nivelul oaselor alveolare; creș teri de volum ale gingiei sau
tumefacți i gingivale (hipertrofii sau hiper plazie); reduceri de volum ale structurilor gingivo –
parodontale, retrac ția gingiv ala și atrofia osoasă orizontală sunt rezultatu l fenomenelor
inflamatorii dar ș i de involuție precoce sau fiziologi a, de vâ rsta paro donțiului marginal.
Gingivitele prezintă cea mai mare prevalență si incidență în clinica bolilor parodon țiului
marginal. Principalele semne clinice sunt: s ângerarea (produsă cu usurin ță în numeroase
circumstan țe: periaj, masticație, succi une vol untară sau chiar spontan), modifică ri de culoare, de
aspect, pierderea texturii de “gravură punctată”, modificarea consistenței, modif icări de volum,
senzaț ii de prurit, usturime gingival ă sau chiar uș oare dureri, mai frecvent la periaj, uneori î n
cursul masticației și foarte rar dureri apă rute spontan.
Manifestări radiologice: î n mod obiș nuit starea de gingivit ă nu se însoțește de modificări
radiologice astfel încât creasta marginală a osului a lveolar se situează la o distanț ă considerată
normal, de 2 -3 mm de joncțiu nea smalț -cement. Uneori însă, s -a observat î n practică la
gingivitele hiperplazice î n special, și care au o evoluție mai lungă de luni de zile, pot apă rea
fenomene de demineral izare a limbusurilor alveolare ș i a crestei marginale a osului alveolar,
fenome n rezultat din tr-o hiperemie activă prelungită în corionul gingival.
În parodontitele marginale c ronice sunt prezente : leziuni distructive ce afectează
parodonțiul marginal profund, de susținere; placa bacteriană supra și subgingivală , tartru, retracț ii
gingivale, pungi parodontale, liză osoasă verticală sau orizontală .[3]
II.3 Etiopatogenia bolii parodontale
Etiologia bolii parodontale a fost mult timp neprecizat ă din cauza faptului că nu s -au
cunosc ut microbii specifici acestei boli. Bolii parodontale i s -au atribuit numeroase cauze, de
ordin local și general. În acest sens, au fost incriminați: tartrul, tulburări funcționale, modificările
morfologice ale dinților, arcadelor dentare și maxilarelor, ale articulației temporo -mandibulare,

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

16
ocluzale și musculare, de asemenea factori generali și stemici (diabet, boli cardio vasculare, b oli
endocrine, virale, psihice, etc) În prezent, în urma unor cercetări aprofundate, este precizat rolul
principal, determinant al factorului microbian în prod ucerea bolii parodontale în forma sa
distructivă, ceilalți factori fiind favorizanți sau predispozanți. Factorul determinant în afecțiunile
inflamatorii de tip distructiv ale parodonțiului marginal este reprezentat de factoru l microbian,
placa bacteriană [ 3].
Placa bacteriană dentară (biofilmul dentar) este depozitul moale, biofilmul ce aderă de
suprafața dinților sau de alte suprafețe dure din cavitatea bucală (restaurări protetice fixe sau
mobile, implante) și nu se îndepărtează la simpla clătire sau la un jet de apă. În orice mostră de
placă bacteriană se identifică cel puțin 30 de specii bacteriene, astfel încât se poate spune că
biofilmele care colonizează suprafețele dentare sunt printre cele mai complexe biofilme existente
în natură [9 ].

Fig. 4 Placa bacteriană dentară -http://odontologiarm.com.br/periodontia/placa -bacteriana/
Etiologia microbiană a bolii parodontale este unanim acceptată astăzi, însă dintre cele
peste 500 de specii microbiene, care pot intra în componența plăcii bacteriene, numai o mică
parte sunt implicate î n patogenia bolii parodontale [10 ]. Astfel, prezența în placa bacteriană a
anumitor microorganisme specifice, care pot elabora substanțe cu rol distructiv pentru țesuturile
parodontale, este una dintre condițiile necesare dezv oltării bolii parodontale.

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

17
Factorii favorizanți ai parodontopatiilor marginale cronice sunt locali și generali:
-factori locali: tartru dentar, trauma ocluzală, cariile dentare, edentația, anomaliile dento –
maxilare, parafuncțiile, obiceiuri vicioase, fact ori iatrogenic, alți factori locali ;
-factori generali, sistemici.[3]
II.4 Factorii de risc in boala parodontală
Boala parodontală desemnează totalitatea manifestărilor patologice ce interesează
parodonțiul de înveliș, acestea prezentând o etiologie plurifactorială (factori determinanți și
favorizanți), cunoscând o evoluție cronică (cu perioade de activitate și inactivitate), impunând un
tratament complex și de lungă durată. Termenul de boală parodontală, în sensul său cel mai strict,
se referă la gin givite și parodontite. Acestea di n urmă se constituie în forme di structive ale bolii
parodontale, consecință a interacțiilor dintre factorii microbieni (determinanți) și cei ai gazdei dar
și posibile influențe ale mediului ambiant (factori favorizan ți). [1 1]
Evaluarea riscului parodontal are drept obiective identificarea acestora în scopul evitării,
reducerii sau controlării lor. Riscul parodontal poate fi identificat în termeni de factori de risc,
indicatori de risc și predictori de risc care port fi asoci ați unor factori externi (tutun, status socio –
economic, complianță terapeutică), factori interni (vârstă, agenți bacterieni sau derivați ai
acestora, factori genetici, afecțiuni sistemice, influențe hormonale și medicamentoase, stress) la
care se pot corel a factori morfo -funcționali și de retenție. Factorul de risc este considerat a fi
determinant pentru apariția bolii deoarece el îndeplinește două criterii: prezintă plauzibilitate
biologică ca agent cauzal iar studiile clinice prospective susțin asocierea sa cu boala parodontală,
respectiv au demonstrat că precede apariția bolii (fumatul, de exemplu). [12 ] Până în prezent s -au
realizat numeroase studii de specialitate asupra factorilor de risc și posibilităților de depistare a
pacienților cu risc crescut. S tudii epidemiologice recente au furnizat informații importante care au
condus la o mai bună înțelegere a patogenezei bolii parodontale. Nu trebuie pierdută din vedere
existența unor factori de risc (FR) și implicarea lor ca parte integrantă a lanțului cauz al al bolii
parodontale. Prezența factorilor de risc implică creșterea probabilității ca boala parodontală să
survină, după cum există și posibilitatea inversă prin care boala parodontală reprezintă un factor
agravant al unor boli sistemice în anumite cond iții clinico -patologice. Cunoașterea și înțelegerea
factorilor de risc este de mare importanță în manag ementul bolii parodontale. [13,14]

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

18
CAPITOLUL III –Corelații intre bolile hepatice virale și boala parodontală
Este cunoscut că PMC (parodontita marginal ă cronică) este o boală multifactorială cu o
gamă largă de modificări locale și generalizate, factorii de risc modificând răspunsul gazdei la
principalul factor etiologic incrimina t – placa dentară. [3] Totuși, deși existența
microorganismelor este vitală, factorul gazdă este deosebit de important. Cu cât etiologia a
evoluat, cu atât s -au întâlnit noi forme de boli parodontale. Studiile de specialitate au observat că
factorii sistemici nu pot provoca prin ei inșiși un răspuns inflamator al gingiei . Ei au r olul de a
scădea rezistența țesuturilor parodontale sau de a provoca anumite fenomene tisulare, făcându -le
mai vulnerabile în fața factorilor locali. Dintre aceștia amintim deficiențele nutriționale,
neuropsihice, bolile cardiovasculare, diabetul, greutate a mică la nașterea prematură la copii și
bolile apara tului respirator. [3]
Atât infecțiile cu virusurile hepatice B și C cât și tratamentul inițiat pentru tratarea acestor
infecții scad imu nitatea organismului, facându -l astfel mai vulnerabil în fața bo lii parodontale și
îngreunează totodată raspunsul local al pacientului la tratamentele de specialitate care au ca scop
ameliorarea și stagnarea bolii. Infecțiile c ronice cu virusurile B și C duc la o scă dere a secreției
salivare, fapt ce favorizează acumul area de placă bacteriană care însoțită de o igienă orală precară
sau incor ect realizată predispun la apariția afecțiunilor parodontale și a leziunilor carioase.
Datorită tulburărilor de coagulare instalate în cadrul acestor boli virale și a
trombocitopenie i, apar sângerării în timpul periajului, masticației și nu numai, determină un gust
neplăcut și ingreunează realizarea cu succes a detartrajului, etapă de tratament foarte importantă
în cazul bolii parodontale.
Infecția și inflamația parodontală interacți onează c u alți factori care pot determina
scăderea funcției orale, reduce calitatea vieții și crește riscul pacientului de a dezvolta mai multe
boli sistemice cronice , Ținând cont de consecințele bolii parodontale care sunt grave, medicii
stomatologi gener aliști trebuie să ajute pacienții să-și pastreze sănătatea parodontală.
Efectele negative ale bolii parodontale asupra calitații vieții au fost raportate într -un
număr foarte mare de studii. Parodontitele pot afecta nu numai abilitatea de a vorbi, de a mânca,
de a socializa dar și relaț iile interpersonale și activită țile zilnice.

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

19
Pentru a evalua calitatea vieții putem folosi Oral Healt Impact Profile (OHIP) care este o
construcție multidimensională c e reflectă confortul în timpul masticației, în timpul somnului,
implicarea în interacțiunile sociale, respectul de sine și satisfacția privind sănătatea orală.
Oral Health Impact Profile este un instrument de măsură bine validat, care detectează disfuncția,
disconfortul și dizabilitatea atribuită condițiilo r orale bazate pe modelul OMS “ boală –
insuficiență -dizabilitate -handicap” . Acesta poate indica, astfel, impactul bolii parodontale asup ra
stării de bine a pacientului OHIP -14 fiind forma scurtă pentru Oral Health Impact Profile.

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

20
CAPITOLUL IV – Studiu clinic
IV.1 Introducere
Hepatitele, în mod special cele cu virus B și C rămân cauze majore de morbiditate și de
mortalitate dar și un domeniu terapeutic in continuă dezvoltare. Hepatitele virale ră mân un
subiect complex, cu modalități de transmitere variate și posibilități inovatoare de tratament .
Bolile hepatice cu virus B și C pot fi considerat e drept factor de risc pentru apariția și agravarea
bolii parodontale, prin diminuarea mecanismelor de apărare ale gazdei în prezența plăcii
bacteriene.
IV.2 Motivația alegerii temei
A avut în vedere incidența crescută a cazurilor de hepatită virală B și C și importanța
cunoașterii statusului general al pacientului pentru a preîntâmpina eventualele accidente
neplăcute în cabinetul de medicină dentară.
IV.3 Scopul studiului
Studiul a fost realizat cu scopul de a evalua infuența virusurilor hepatice VHB și VHC
asupra calitații vieții pacientului parodontopat .
IV.4 Obiectivele studiului
Pentru a indeplini scopul propus, ne -am propus următoarele obiective:
 Evaluarea calității vieții pacienților cu hepatite virale și boală parodontală pe baza
chestinarului OHIP .
 Identificarea și diferențierea formelor de boală parodontală respectiv gingivitelor și
parodontitelor, pe baza examenului clinic și paraclinic.
 Cuantific area tuturor rezultatelor obținute prin realizarea unor tabele și grafice.

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

21
IV.5 Material și metode
Acest studiu a fost realizat pe un eșantion de 50 de pacienți adulți care aveau vârsta
cuprinsă intre 18 și 70 de ani și au fost evaluate calitatea vieții pacienților cu boală parodontală și
hepatite cronice cu virus VHB și VHC precum și nevoile de îngrijiri dentare.
Am urmărit în cadrul studiului un număr de 50 de pacienți care s -au prezentat pentru
diferite probleme sto matologice în Centrul Stomatologic Tiglina din Galați, în perioada 15
Octombrie 2 015- 15 Aprilie 2016. Pacienții adulți , prezentau diferite tipuri de hepatite cronice, în
cea mai mare parte aflându -se în evidența cabinetului stomatologic. Au prezentat impo rtanță
pentru studiu pacienții diagnosticați cu hepatită virală B sau C și au fost excluși din studiu
gravidele, pacienții cu tulburări psihice sau cărora li s -au administrat antibiotice în ultimele 3
luni.
Pacienț ilor li s -au completat foile de observație iar aceștia și-au dat consimtământul informat și în
ceea ce privește completarea unor chestionare privind calitatea vieții, acestea fiind necesare în
urmărirea statusului lor parodontal.
Datele au fost obținute folosind un ches tionar (Figura .5) structurat care conținea întrebări
despre vârsta, sexul, existența bolilor cronice, statusul de fumător/consumator de alcool,
frecvența periajului, vizitele anuale la medicul stomatolog în scop profila ctic și tratamentele
stomatologice efectuate în ultimele 6 luni. Pacienții au fost intrebați de asemenea daca sunt
diagnosticați cu virusul hepatic B sau C.
Pentr u a măsura impactul virusurilor hepatice și a bolii parodontale asupra calității vieții
pacienț ilor am folosit indicele Oral Heal h Impact Profile (OHIP) (Figura .6) care este un
instrument ce măsoară percepția proprie și care coține 14 intrebări grupate câte două din 7
domenii diferite : limitarea funcțională, durerea fizică, disconfortul psihologic, dizabilitate fizică,
dizabilitat e psihologică, obstacole sociale și handicapul social . Fiecare pacient a ales un răspuns
din cele 4 aflate la dispoziție astfel: 0-niciodată , 1- foarte rar, 2 – ocazional, 3 – destul de des , 4-
foarte des. Aceste modele de chestionare au fost folosite pentru a structura mai facil informațiile.
Prelucrarea statistică a datelor a fost realizată cu a jutorul programului Microsoft Excel
2007. Examinarea pacienților a fost realizată conform foii de observație iar e xamenul endobucal
a urmări t :

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

22
 aspectul țesuturilor moi: mucoasă orală și gingie marginală (culoare, consistență,
textură, poziție, contur,săngerare, dimensiune)
 aspectul țesuturilor dure: dinți (formă, mărime, structură, poziție, culoare,puncte
de contact)
Pentru evaluarea igienei dentare au fost folosiți indicii de igienă dentare: Indici de placă
Silness și Loe și indici de tartru Silness și Loe.
În prima ședință de tratament s -au determinat valorile indicilor după care placa bacteriană
a fost colorată cu revelator de placă . La începutul ședinței de tratament pacientului i -au fost
explicate tehnicile corecte de periaj, durata și frecvența acestuia.
Au fost folosite examene imagistice: radiografii retroalveolare și ortopantomograme.
Examenele de laborator vizate au fost: tromboci te, hemoglobină, glicemie, colesterol, creatinină.
1 Câți ani aveți?
2 Sex Feminin Masculin
3 Fumaț i? Deloc Ocazional Frecvent
4 Consumați alcool?
5 De ce boli vă știți suferind?
6 De câte ori vă periați dinții pe zi? O
dată De2 ori >de 2 ori
7 Mergeți la dentist o dată pe an?
8 Aveți tratamente stomatologice? Da Nu
9 Vă sângerează gingiile? Da Nu
10 Aveți respirație urât mirositore? Da Nu
11 Vă simțiți deseori gura uscată? Da Nu
12 Sunteți diagnosticat cu hepatită virală
VHB/VHC ?

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

23
Fig.5 Chestionar de evaluare

Nr. Intrebări O ral Health Impact
Profile Niciodată
Scor-o Foarte
rar-1 Ocaziona
lscor -2 Destul de
des-3 Foarte
des-
scor-4
1 Aveți dificultăți de vorbire?
2 Aveți modificări ale gustului
3 Suferiți de dureri la nivelul
cavității orale?
4 Aveți o stare de disconfort
sau durere în timpul
masticației?
5 Vă considerați vinovat de
situația existentă în cavitatea
orală?
6 Aveț i o stare de încordare
datorată problemelor
stomatologice?
7 Considerați că dieta este
nesatisfăcătoare din cauza
problemelor dentare?
8 Ați fost nevoit să întrerupeți
masa din cauza problemelor
dentare?

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

24
Fig.6 Chestionar OHIP (Oral Health Impact Profile)

Participanții la studiu au fost adulți cu vârsta cuprinsă între 18 și 70, fiind apoi impărțiți pe grupe
de vârstă. (tabelul nr.1, figura 7 )

9 Din cauza problemelor
dentare aveți difucultăți de a
vă relaxa?
10 Vă simțiți jenați și evitați
compania altor persoane?
11 Problemele stomatologice vă
determină o stare de
iritabilitate?
12 Aveți dificultăți în efectuarea
anumitor activități zilnice?
13 Considerați din aceste motive
că viata vă este mai puțin
satisfăcătoare?
14 Au existat situații când
problemele stomatologice nu
v-au permis să desfășurați
nici o activitate?

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

25

Tabel nr. I Repartiția lotului studiat pe grupe de v ârstă
Grupa de vârstă Număr de pacienți
<20 ani 1
21-30 ani 3
31-40 ani 7
41-50 ani 14
51-60 ani 21
>60 ani 4

Fig.7 Distribuția lotului pe grupe de vârstă
0510152025
<
20
ani21-
30
ani31-
40
ani41-
50
ani51-
60
ani>60
ani
Numar de pacienti 1 3 7 14 21 4Reparti ția pe grupe de vârstă

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

26

Distribuția lotului studiat pe sexe
Din punct de vedere al sexelor, lotul a fost alcatuit din atât din persoane de sex feminin
cât și de sex masculin așa cum rezultă și din tabelul nr.2 anexat , cu mențiun ea că persoanele de
sex masculin (62%) dețin o pondere crescută faț ă de sexul feminin.(38%)
Tabelul nr.II Repartiția lotului studiat pe sexe
Sex Număr de cazuri
Feminin 21
Masculin 29

Fig.8 Repartiția lotului studiat pe sexe
Distribuția lotului după tipul de infecție diagnosticat
În grupul analizat 33 de pacienți erau diagnosticați cu virusul hepatic VHB (66%) , 13 cu
virusul hepatic VHC (26%) ș i 4 pacienți cu VHB și VHC (8%) .(Figura 5)
05101520253035
Feminin MasculinNr.pacineți
sexulDistribuția pe sexe

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

27

Tabel nr .III Repartiția lotului studiat în funcție de tipul de virus hepatic

Fig.9 Repartiția pacienților cu hepatite cronice după tipul de virus hepatic

05101520253035
VHB VHC VHB si VHCDistribuția în funcție de tipul de virus
VHB
VHC
VHB si VHCTipul de virus Numar de pacienti
VHB 33
VHC 13
VHB si VHC 4

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

28

IV.6 Cazuri clinice
CAZUL I
Pacient ul P.O, de sex masculin , în vârstă de 5 4 de ani, s-a prezentat în cabinetul de
medicină dentară acuzând miros neplăcut al cavității oral e, sângerări gingivale , mucoase uscate.
Antecedente heredo -colaterale nu releva u date semnificative .
Antecedente personale – a fost diagnosticat ă cu hepatită cronică cu vir us C în anul 2012 pentru
care a urmat tratamen t cu PegInterferon . A suferit o operație de apendicectomie în 2006. Se știa
suferind de hipertensiune arterială (HTA) pentru care lua Nifedipin 1 tabletă seara și dimineața ,
Indapamid 1tb la prânz.
Analizele de laborator : Ac anti VHC =pozitivi
Tabelul nr. IV Analize de laborator
Hematologie Biochimie
Hb=13,5 g/dl TGP=105 U/l
PLT=138 000/µl Glicemie=101mg/dl
VSH=22mm/h Cretinină=0,68mg/dl
Ne=15400/µl Colesterol=205 mg/dl

În urma efectuării anamnezei s -au identificat urmă torii factori de risc: pacientul era
fumător de 15 ani( 1 pachet pe zi) și consumă 1 litru de vin/zi.
Din punct de vedere al asi gurării igienei dentare declara că efectuează periajul dentar o dată la 2
zile prin mișcări orizontale.
A beneficiat în trecut de tratamente dentare dar nu merge a niciodată preventiv la control
stomatologic.

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

29
Nr. Intrebări chestinar oral
Health Impact Profile Niciodată Foarte
rar Ocazional Destul
de des Foarte
des

1 Aveți dificultăți de vorbire? 3
2 Aveți modificări ale gustului 3
3 Suferiți de dureri la nivelul
cavității orale? 4
4 Aveți o stare de disconfort sau
durere în timpul masticației? 4
5 Vă considerați vinovat de
situația existentț în cavitatea
orală? 1
6 Aveți o stare de încordare
datorată problemelor
stomatologice? 2
7 Considerați că dieta este
nesatisfăcătoare din cauza
problemelor dentare? 3
8 Ați fost nevoit să întrerupeți
masa din cauza problemelor
dentare? 3
9 Din cauza problemelor dentare
aveți difucultăți de a vă relaxa? 2
10 Vă simțiți jenați și evitați
compania altor persoane? 1

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

30
Fig.10 Chestionar OHIP -al pacientulu i P.O
Profilul de sănătate orală realizat cu ajutorul chestionarului OHIP -14 indică afectarea cea
mai mare în domeniul durerii fizice ș i a dizabilității fizice.

11 Problemele stomatologice vă
determină o stare de
iritabilitate? 1
12 Aveți dificultăți în efectuarea
anumitor activități zilnice? 2
13 Considerați din aceste motive
că viata vă este mai puțin
satisfăcătoare? 2
14 Au existat situații când
problemele stomatologice nu v –
au permis să desfășurați nici o
activitate? 0

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

31
Examenul clinic al pacient ului

Fig.11 Aspect inițial -Vedere zonă frontală -IM

Fig.12 Vedere laterală dreapta –IM
Fig.13 Vedere laterală stânga -IM

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

32
În urma examenului clinic oral s-a observat existenț a:
 inflamației gingival e localizată coroborată și cu analizele hematologice ;
 ușoară hipertrofie gingivală datorată prob abil tratamentului cu antagoniști de calciu pentru
menținerea valorilor tensiunii arteriale în limite normale. Înaintea începerii examenului
TA=140/90 mmHg ;
 igienă dentară precară prin prezența depozitelor de placă bacteriană și a concrementelor
tartrice ;
 retracții gingivale generalizate ;
 sângerări gingivale la nivelul situsului 1.6 fața palatinală , 2.4. fața vestibulară ;
 multiple distrucții coronare datorate p roceselor carioase simple și co mplicate tratate și
netratate ;
 multiple tratamente dentare – indicând o susceptibilitate crescută la carii ;
 zonă ulcerativă pe fond eritematoas de formă ovalară la nivelul palatului dur, situată
median, posterior de rugile palatine ;
 colorații la nivelul fețelor vestibulare ale grupului frontal inferior ;
 modificări de culoare la nivelul gingie i fixe datorate tartrului subgingival .

.

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

33
Fig.14 Examen intraoral -arcadă superioară

Fig.15 Arcada inferioară – aspect inițial
Au fost determinați indicii de placă Silness și Loe , indicii de tartru Silness și Loe , la
prima prezentare în cabinet, apoi au fost redeterminați la 2 și la 4 săptămâni .Valorile înregistrate
au fost inregistrate în tabelul nr.5
Tabel nr.V Evaluarea igienei dentare cu ajutorul indicilor Silness și Loe
Indici de igienă dentară Examinare
inițială Examinare la 2
săptămâni Examinare la 4
săptămâni
1 Indici de placă 3 1 2
2 Indici de tartru 3 1 1

Tratamentul propus a vizat:
1. Inform area și conștientizarea pacientuu i cu privire la efectele negative ale plăcii
bacteriene și la importanța menținerii unei igiene orale riguroase.

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

34
S-a recomandat :
 Însușirea unei tehnici corecte de periaj dentar care nu lezează parodințiu l marginal
și care s timulează refacerea celui afectat ( Tehnica Stillman )
 Periaj dentar manual cu periută soft 2 ori/zi -obligatoriu seara
 Folosirea unei paste de dinti terapeutice Curasept
 Folosirea unei ape de gură cu Clorhexidină 0,2% timp de 21 de zile
 Igienizarea spațiilor interdentare seara cu ajutorul axei dentare (dental floss)
2.Igienizarea cavității bucale prin:
-detartraj , surfasaj și periaj pro fesional
3.Tratamentul proceselor carioase și refacerea tratamentelor existente care nu mai corespund
situației clinice dentare pentru indepărtarea factorilor iritativi locali. Protezarea edentațiilor cu
ajutorul protezelor conjuncte.
4. Mentenanța:
Pacie ntul să fie monitorizat ă la un interval de 3 luni în primul an pentru evaluarea
statusului parodontal și a gradului de igienă d entară. Daca rezultatele sunt satisfăcatoare, mărirea
perioadei de dispensarizare la 6 luni.
5. Pacientul fost îndrumat către medicul curant infecționist pentru a ține afecțiunea sistemică sub
control, la fel și către medicul cardiolog eliminănd astfel posibilitatea unei reacutizări a bolii
parodontale pe fondul unei imunități scăzute sau a bolilor decompensate.
Pacientului i s-a recomandat creșterea consumului de lichide (apă, sucuri naturale) și
reducerea consumului de alcool și fumatul care favorizează deshidratarea țesuturilor și instalarea
senzației de uscăciune a gurii.

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

35

Fig. 16 Aspectul după detrartraj
La reexami nare, după 2 săptămâni pacientul prezenta o igienă dentară mult inbunătățită
fapt ce reiese și din rezultatele indicilor de placă și tartru din tabelul nr.5 .
Aspectul gingiei era imbunătățit, observându -se o ameliorare a inflamației gingivale. Culoarea
gingiei a revenit spre roz.
La 4 săptămâni de la pri mul control textura gingiei era în limite normale , la fel și
culoarea , inflamația gingivală fiind complet redusă , persistau încă retracțiile gingivale .
S-au putut observa depozite minime de placă bacteriană, medicul reamintindu -i astfel necesitatea
respectării indicațiilor de periaj și folosire a mijloacelor auxiliare pentru menținerea rezultatelor
obținute.
Pacien tul a afirmat că senzația de uscăciune a gurii a dispărut, la fel și halena. S-a
observa t încă o sângerarea gin givală localizată deși afirma că folosește ața dentara și realizez ă
periajul conform indicațiilor, fapt ce ne-a dus cu gândul și la o cauză trombocită având în vedere
numărul scăzut de trombocite pe fondul hepatitei cronic e VHC.
La 3 luni pacient ul a revenit în cabinet cu o igienă orala bună și f ără depozite de tartru
urmând în continuare tratamentul stomatologic pentru asanarea cavității orale.

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

36
CAZUL II
În cabinetul de medicină dentară s -a prezentat pacinentul V.R, în vâ rstă de 45 de ani, de
sex mascul in pentru acuze de hipersensibilitate dent ară, respirație urât mirositoare.
Antecedentele heredo -colaterale – nu relevau date semnificative .
Antecedente personale – Pacientul a fost diagnosticat cu hepatită virală cu VHB în an ul
2000, cu viremie nedectabil ă pentru care urma tratament de întreținere cu hepatoprotectoare:
Silimarină 2cp*3/zi,hepatoprotect 1tb/zi, vitamine din complexul B -1/zi.
Pacientul era fumător de la vârsta de 12 de ani și consum a alcool ocazional. Din punct de
vedere al igienei dentare susține a că efectuează periajul dentar de2 ori/zi și de 2 ani de zile
realizează o igienă dentară profesională o dată pe an. Nu prezenta sângerări la nivelul țesuturilor
moi ale cavității orale și nici senzație de gură uscată.
Nr
. Intrebări chestinar oral
Health Impact Profile Nicioda
tă
Scor -o Foarte
rar-1 Ocazion
al-scor-
2 Destul de
des-3 Foarte
des-scor-4
1 Aveți dificultăți de vorbire? 1
2 Aveți modificări ale gustului 2
3 Suferiți de dureri la nivelul
cavității orale? 1
4 Aveți o stare de disconfort sau
durere în timpul masticației? 3
5 Vă considerați vinovat de
situația existentț în cavitatea
orală? 2
6 Aveți o stare de încordare
datorată problemelor
stomatologice? 3

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

37
Fig.17 Chestional OHIP -al pacientului V.R

Conform chestionarului de sanătate orală OHIP -14-pacientul prezenta nemulțumiri in
domeniul dizabilității sociale -având în vedere profesia sa ( cadru didactic) – simțindu -se iritat 7 Considerați că dieta este
nesatisfăcătoare din cauza
problemelor dentare? 2
8 Ați fost nevoit să întrerupeți
masa din cauza problemelor
dentare? 3
9 Din cauza problemelor dentare
aveți difucultăți de a vă relaxa? 2
10 Vă simțiți jenați și evitați
compania altor persoane? 4
11 Problemele stomatologice vă
determină o stare de
iritabilitate? 4
12 Aveți dificultăți în efectuarea
anumitor activități zilnice? 4
13 Considerați din aceste motive
că viata vă este mai puțin
satisfăcătoare? 4
14 Au existat situații când
problemele stomatologice nu v –
au permis să desfășurați nici o
activitate? 0

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

38
frecvent în prezența altor persoane și resimțind o dificultate în a face față profesi ei. Acestea
datorându -se atât bolii sistemice care prezin tă ca simptome predominante inapetență și
fatigabilitate cât și aspectului dentar care i nduce a insatisfacția de a trai, incapacitate funcțională .
La examenul clinic au fost corelate analizele de laborator care au evidențiat următoarele:
As HBs -pozitiv
Tabel nr. VI Examene de laborator

Hematologie
Biochimie
Hb=12,5 g/dl TGP=98U/l
PLT=238 000/µ Glicemie=125mg/dl
VSH=7mm/h Cretinină=0,52mg/dl
Ne=18400/µl Colesterol=169mg/dl

Examenul clinic al pacientului

Fig.18 Examen oral -vedere frontală -IM

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

39

Fig.19 Examen oral vedere lateral dreapta -IM, Situație inițială

La examenul clinic s -au constatat următoarele:
 Prezența de placă bacteriană și concremente tartrice ;
 Retracții gingivale care au pus în evidență mărirea coroane lor clinice dentare ;
 Prezența pigmentărilor dentare ;
 Spațieri interdentare ;
 Mobilitatea de gradul1 a grupului frontal la arcada dentară superioară ;
 Existența tratamentelor dentare ;
 Dezechilibre ocluzale ;
 Pigmentarea mucoasei fixe la nivelul situsului 2.1 în apropierea coletului dentar .

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

40

Fig.20 Examen oral -vedere lateral stânga –IM , Situația inițială
Au fost determinați indicii de placă Silness și Loe , indicii de tartru Silness și Loe , la
prima prezentare în cabinet, apoi au fost redeterminați la 2 și la 4 săptămâni. Valorile înregistrate
au fost notate în tabelul nr.7
Tabel nr.VII Evaluarea igienei dentare cu ajutorul indicilor Silness și Loe

Tratamentul propus a urmărit:
1.Informa rea și conștientizarea pacientului cu privire la efectele distructive ale plăcii bacteriene și
la importanța menținerii unei igiene orale riguroase.
Pacientului i s -a recomand at:
 însușirea unei tehnic i corecte de periaj dentar ( Tehnica Bass );
Indici de igienă dentară Examinare
inițială Examinare la 2
săptămâni Examinare la 4
săptămâni
1 Indici de placă 2 1 1
2 Indici de tartru 3 1 0

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

41
 Periaj dentar man ual cu periuț ă duritate medie de 2 ori/zi -obligatoriu seara ;
 Folosirea unei pas te de dinti terapeutice Sensodyne pentru reducerea
Hipersensibilității dentare -dimineața și Parodontax –seara, aceasta adresându -se
special parodonțiului dentar;
 Folosirea unei ape de gură cu Clorhexidină 0,2% timp de 21 de zile ;
 Igienizarea spațiilor interdentare seara cu ajutorul a ței dentare (dental floss) ;
 Mestecarea alimentelor cu consistență crescută pentru a crește fluxul sanguin la
nivel parodontal având rol trofic pentru acesta;
 Masaj gingival cu periuța dentară dinspre cervical spre ocluzal .

Pentru un impact mai mare asupra pacientului cu privire la necesitatea însușirii unei
metode corecte și constante de întreținere a igienei orale am hotărât colorarea placii bacteriene cu
tablete revelato are de placă.

Fig.21 Colorarea placii bacteriene folosind tablete revelatoare de placă

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

42

Fig.22 Vedere intraorală a grupului frontal inferior după spălarea revelatorului de placă

2.Igienizarea cavității bucale prin:
-detartraj și periaj profesional

Fig.23 Situația clinică după detartraj și periaj profesional

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

43

3.Tratamentul proceselor carioase și refacerea tratamentelor existente care nu mai
corespund situației clinice dentare pentru îndepărtarea factorilor iritativi locali. Protezarea
edentațiilor cu ajutorul protezelor conjuncte din materiale biocompatibile corect adaptate pentru a
nu crea spini iritativi care să favorizeze avansarea bolii parodontale .
4. Mentenanța:
Pacientul să fie monitorizat la un interval de 6 luni pentru evaluarea statusului parodontal și a
gradului de igienă dentară.
După cele 4 săptămâni de monitorizare s -a constatat o îmbunătățire a indicelui de igienă
orală, depozitele de pl acă fiind reduse considerabil. Analiezele au indicat o glicemie crescuta care
încă nu era suficient investigată. Pacientul nu -și aminteș te dacă a consumat alimente înaintea
recoltării probei de sânge de acee a s-a recomandat repetarea analizei și în funcție de rezultatul
acesteia consult de specialitate.
Pacientul afirm a că în urma indicațiilor terapeutice pe care și le -a însușit, sensibilitatea dentară a
dispărut , la fel și halena.
La controlul de la 6 luni , pacientul nu s-a mai prezentat pe motiv că ar fi plecat din țară
dar a anunțat te lefonic că a fost diagnosticat înainte de a pleca, cu diabet tip 2, pe care îl ține sub
control prin ajustarea dietei.
CAZUL III.
În cabinetul de medicină dentară s -a prezentat paci enta C.M, în vârstă de 40 de ani, de
sex feminin, pentru acuz e de estetică nesatisfăcatoare și respirație urât mirositoare.
Antecedentele heredo -colaterale – nu relevau date semnificative .
Antecedente personale – A fost di iagnosticată cu Hepatită virală cu VHC în 2003 pentru
care urmează tratament de întreținere hepatică. cu multipli noduli tiroidieni în primăvara anului
2016 pentru care a urmat o fitoterapie și tot atunci cu Bartolinită pentru care a suferit intervenție
chirurgicală.
Analizele de laborator: Ac anti VHC -pozitiv

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

44

Tabel nr. VIII Analize de laborator
Hematologie Biochimie
Hb=10,3 g/dl TGP=218 U/l
PLT=215 000/µl Glicemie=115 mg/dl
VSH=8 mm/h Cretinină=0,72 mg/dl
Ne=112 00/µl Colesterol=180 mg/dl

Pacienta nu era fumătoare, cons uma alcool ocaziona l. Igiena cavității bucale era asigurată
prin periaj man ual cel mult o data pe zi. Acuz a respiraț ie urât mirositoare și senzație de gură
uscată precum și sângerări gingivale în timpul periajului.
A benefi ciat în trecut de tratamente de ntare dar nu mergea preventiv la control
stomatologic.
Profilul de sănătate orală realizat cu ajutor ul chestionarului OHIP -14 indica afectarea cea
mai mare în domeniul de limitare funțională (pacienta prezentând dificultăți în vorbire),
dizabilitate fizică, socială și psihologică, pacienta resimțind frecvent dureri în regiunea
epigastrică, sentimentul de jenă și iritabilitate în fața altor persoane , toate acestea ducând la
insatisfacția de a trăi.
Nr
. Intrebări chestinar oral
Health Impact Profile Niciodată
Scor -o Foarte
rar-1 Ocazion
al-scor-2 Destul
de des –
3 Foarte
des-scor-4
1 Aveți dificultăți de vorbire? 4
2 Aveți modificări ale gustului 0
3 Suferiți de dureri la nivelul
cavității orale? 2
4 Aveți o stare de disconfort sau 3

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

45
durere în timpul masticației?
5 Vă considerați vinovat de
situația existentț în cavitatea
orală? 4
6 Aveți o stare de încordare
datorată problemelor
stomatologice? 3
7 Considerați că dieta este
nesatisfăcătoare din cauza
problemelor dentare? 4
8 Ați fost nevoit să întrerupeți
masa din cauza problemelor
dentare? 3
9 Din cauza problemelor
dentare aveți difucultăți de a
vă relaxa? 4
10 Vă simțiți jenați și evitați
compania altor persoane? 4
11 Problemele stomatologice vă
determină o stare de
iritabilitate? 4
12 Aveți dificultăți în efectuarea
anumitor activități zilnice? 2
13 Considerați din aceste motive
că viata vă este mai puțin
satisfăcătoare? 4

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

46
14 Au existat situații când
problemele stomatologice nu
v-au permis să desfășurați nici
o activitate? 1
Fig.24 Chestional OHIP -al pacientului V.R

Examenul clinic al pacientei

Fig.25 Examen oral -vedere frontală -IM- situație inițială
La examenul clinic s-au constatat următoarele:
 Prezența de placă bacteriană și concrement e tartrice;
 Pigmentații dentare la nivelul lui 1.3, 1.4, 2.3, 3.1, 3.2, 3.3, 4.1, 4.2, 4.3, 4,4 ;
 Fistulă la nivelul lui 3.3;
 Pigmentare gingivală la nivelul lui 1.1 ;
 Inflamație gingivală localizată ;
 Multiple carii simple și complicate parțial tratate ;
 Multiple breșe edentate neprotezate ;
 Malpoziții dentare ale lui 3.1, 3.2 .

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

47

Fig.26 Examen oral -vedere laterală dreapta -IM

La prima ședință a u fost determinați indicii de placă Silness și Loe și indicii de tartru
Silness și Loe , apoi au fost redeterminați la 2 și la 4 săpt ămâni. Valorile înregistrate fiind notate
în tabelul nr. 9
Tabel nr.IX Evaluarea igienei dentare cu ajutorul indicilor Silness și Loe
Indici de igienă dentară Examinare
inițială Examinare la 2
săptămâni Examinare la 4
săptămâni
1 Indici de placă 3 1 2
2 Indici de tartru 3 1 0

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

48

Fig.27 Examen oral -vedere laterală stângă –IM- situația inițială

Fig.28 Examen intraoral –situație inițială

Pentru o mai bună evidențiere a plăcii bacteriene s-a ales colorarea acesteia cu albastru de
metilen 1%.

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

49

Fig.29 Colorarea plăcii bacteriene cu albastru de metilen 1%

Tratamentul propus a urmărit:
1.Informa rea și conștientizarea pacientului cu privire la efectele distructive ale plăcii bacteriene și
la importanța menținerii unei igiene orale riguroase.
Pacientei i s -a recomandat :
 însușirea unei t ehnici corecte de periaj dentar;
 Periaj dentar manual cu periută duritate medie de 2 ori/zi -obligatoriu seara ;
 Folosirea aței dentare și a apei de gură ;
-detartraj și periaj profesional ;

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

50

Fig.30 Situația finală –după detartraj și periaj

3.Trat amentul proceselor ca rioase cu materiale fizionomice;
4. Protezarea edentațiilor cu ajutorul protezelor conjuncte și adjuncte din materiale
biocompatibile corect adaptate;
5. Mentenanța:
Pacienta a fost monitorizat ă la un interval de 3 luni pentru evaluarea statusului parodontal ș i a
gradului de igienă dentară.
După cele 2 săptămâni de monitorizare s -a constatat o îmbunătățire a indicelui de igienă
orală, depozitele de placă fii nd reduse considerabil. În săptămâna a 4 însă indicele de placă
înregistrat nu a fost conform așteptărilor noastre. De aceea, pacientei i-au fost reamintite măsurile
de igienă care trebuie impuse precum și modul în care se realizează aceasta.
Pacienta a confirmat că în ur ma tratamentului instituit , respirația urât mirositoare a
dispărut.
Aceasta se află încă în tratament urmând să se resta bilească un echilibru din punct de
vedere estetic dar și funcțional.

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

51
IV.7 Rezultate și discuții
Distribuția cazurilor în funcție de tipul de afectare parodontală .
În urma examenului oral efectuat su biecților s -a constatat existenț a un ei afectă ri
parodontale astfe l că 33 de pacienț i prezentau gingivite iar 9 pacienți parodontite (tabel nr.10 și
nr.11 )
Tabel nr.X Distribuția pacienților pe tipul de afecțiunii
Afectare parodontală Numar de pacienț i
Gingivite 33
Parodontite 9

Fără afecțiuni 8

Fig. 3 1 Distribuția cazurilor în funcție de tipul afecțiunii

66%18%16%Distribuția lotului pe tipul de afecțiuni
Gingivite Parodontite Fără afecțiuni

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

52
Tabel nr.XI Distribuția pacienților pe tipul de afecțiunii

Fig..32 Distribuția pacienților pe tipul de afecțiunii

051015202530
Gingivite
croniceGingivite
hiperplaziceParodontite
marginala
cronică
superficialăParodontite
marginal
cronică
profundă29
46
358% 8% 12% 6%
Număr cazuri FrecvențaTipuri de afecțiuni Număr
cazuri Frecvența
Gingivite cronice 29 58%
Gingivite hiperplazice 4 8%
Parodontite marginala cronică superficială 6 12%
Parodontite marginal cronică profundă 3 6%
Fără afecțiuni 8 16%
Total cazuri 50 100%

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

53
Distribuția cazurilor în fun cție de factorii cu risc medical
În urma analizării rezultatelor chestionarului de e valuare au fost identificați doar 10
pacienți care consumau frecvent alcool și 25 d e pacienți care fumau frecvent, p acienții care
consumau frecvent alcool și/ fumau fiind mai predispuși la dezvoltarea bolii parodontale
comparativ cu cei care consumă ocazional/deloc.
Tabel nr.XII Distribuția cazurilor în funcție de factorii de risc
Factori
de risc Deloc Ocazional Frecvent Frecvența
deloc Frecvența
ocazional Frecvența
frecvent
Alcool 8 32 10 16% 64% 20%
Fumat 16 7 25 32% 14% 50%
Alcool+
Fumat 3 42 5 6% 84% 10%

Fig.33 Distribuția cazurilor în funcție de factorii de risc
01020304050
Deloc Ocazional FrecventFactori de risc
Alcool Fumat Alcool+ Fumat

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

54

Repartiția lotului în raport cu nivelul de igienă orală
Pacienții care iși asigurau igiena orală folosind doar periajul au fost în număr de 32
(64%) , în timp ce numărul pacienților care foloseau atât periajul cât și mijloace auxiliare( apă de
gură, ață dentară) este de doar 18, reprezentând doar 36 %. Pacienții care folosesc periajul
manual sunt în număr de 39 iar cei care folosesc periuțe electri ce doar 11 permițându -ne să
observăm faptul că acestea sunt încă scumpe și neaccesibile tuturor așa cum sunt cele obișnuite.
Tabel nr.XIII Distribuția pacienților în raport cu mijlocul prin care își asigur ă igiena orală
Mijoace de igienă Număr de pacienți Frecvenț a
Periaj 32 64%
Periaj+mijloace auxiliare 18 36%

Fig.34 Distribuția pacienților în raport cu mijlocul prin care este asigurată igiena orală

64%36%Distribuția lotului în funcție de mijloacele de igienă
Periaj Periaj+mijloace auxiliare

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

55

Tabel nr. XIV Distribuția pacienților în funcție de tipul de periaj
Tipuri de periaj Num ăr de pacienți Frecvența
Periaj manual 39 78%
Periaj electric 11 22%

Fig.35 Distribuția pacienților în funcție de tipul de periaj
Evaluarea gradului de igienă orală a fost realizată cu ajutorul indicelui de placă Silness
și Loe. Rezultatele au fost următoarele:
-indice 0: 4 pacienți ;
-indice 1: 8 pacienți ;
-indice 2: 29 pacienți ;
-indice 3: 9 pacienți .
0510152025303540
Periaj manual Periaj electricNumăr cazuri
Tipuri de periajNumăr de pacienți

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

56

Fig.44 Distribuția pacienților privind indicele de placă Siln ess și Lo e
Evaluarea indicelui de tartru Silness și Loe
Repartiția numerică și reprezentarea grafică a lotului în funcție de indicele de tartru a avut
următoarele rezultate:
-indice 0: 2 pacienți ;
-indice1: 5 pacienți ;
-indice2: 28 pacienți ;
-indice3: 15 pacienți . 8%
16%
58%18%Indicele de placă
indice0 indice1 indice2 indice3

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

57

Fig.45 Repartiția lotului privind indicele de tartru

La rubrica referitoare la numărul de igienizări efectuate pe zi și controlul stomatologic
profilactic efectuat o data pe an s -au înregistrat 28 de răspunsuri pentru un singur pe riaj pe z i (de
obicei seara), 18 de răspunsuri pentru 2 periaje pe z i (D+S) și doar 4 răspunsuri pentru > 2/zi.
Controlul profilactic o data pe an a fost realizat doar de 18 pacie nți din lotul examinat,
majoritatea mergâ nd la cabinetul dentar atunci cănd apar urge nțele.

Tabel nr.XV Distribuția lotului în funcție de numărul de igienizări
Număr de igienizări pe zi Număr de pacienți
1/zi – dimineața sau seara 28
2/zi- dimineața și seara 13
>2/zi – prânz, dimineața și seara 4
1 periaj la 2 -3zile 5
indice0 indice1 indice2 indice3
nr.pacienți 4 8 29 905101520253035Număr paciențiIndicele de tartru

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

58

Fig.36 Distribuția lotului în funcție de numărul de igienizări

Fig.37 Distribuția lotului în funcție de controlul profilactic
Distribuția pacienților în funcție de existența tra tamentelor stomatologice
Din lotul analizat doar 18 persoane au declarat că nu au tra tamente stomatologice în timp
ce 32 de persone prezintau multiple tratamente de complexități diferite. 56% 26%8%10%Distribu ția pacienților în funcție de numărul
de igienizări
1/zi –dimineața sau seara 2/zi-dimineața și seara
>2/zi –prânz, dimineața și seara 1 periaj la 2 -3zile
01020304050
1 2control
profilactic, 18urgențe/altele, 32Nr.cazuri
Motivul prezențăriiRepartiția cazurilor în funcție de controlul
profilactic

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

59

Fig.38 Distribuția pacienților în funcție de exi stența tratamentelor stomatologice

Simptomele orale raportate frecvent de către pacienții intervievați au fost respirația urât
mirositoare, gust neplăcut, sângerări gingivale și gură uscată.
Tabel nr.XVI Distribuția pacienților în funcție de simptomatologia orală
Simptome Număr pacienți Procent
Respirație urât mirositoare 48 96%
Gust neplăcut 44 88%
Sângerări 38 76%
Gură uscată 45 90%

0 5 10 15 20 25 30 35DANURepartiția cazurilor în funcție de tratamentele
stomatologice
DA NU

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

60

Fig.39 Repartiția pacienților în funcție de simptomatologia orală
Tabel nr.XVII Distribuția pacienților în funcție de răspunsurile la chestionarul de sănătate orală OHIP
Chestionar
OHIP Niciodată/Uneori Ocazional Destul
de des niciodata
% ocazional
% destul de
des %
Aveți
dificultăți de
vorbire? 3 32 15 6% 64% 30%
Aveți
modificări ale
gustului 8 10 32 16% 20% 64%
Suferiți de
dureri la
nivelul
cavității
orale? 25 20 5 50% 40% 10%
Aveți o stare
de disconfort
sau durere în 12 18 20 24% 36% 40%
01020304050
Respirație
urât
mirositoareGust
neplăcutSângerări Gură uscatăNumăr pacienți

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

61
timpul
masticației?
Vă considerați
vinovat de
situația
existentă în
cavitatea
orală? 10 20 20 20% 40% 40%
Aveți o stare
de încordare
datorată
problemelor
stomatologice? 5 10 35 10% 20% 70%
Considerați că
dieta este
nesatisfăcătoar
e din cauza
problemelor
dentare? 18 11 21 36% 22% 42%
Ați fost nevoit
să întrerupeți
masa din cauza
problemelor
dentare? 22 13 15 44% 26% 30%
Din cauza
problemelor
dentare aveți
difucultăți de a
vă relaxa? 12 10 28 24% 20% 56%

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

62
Vă simțiți
jenați și evitați
compania altor
persoane? 7 13 30 14% 26% 60%
Problemele
stomatologice
vă determină o
stare de
iritabilitate? 9 13 28 18% 26% 56%
Aveți
dificultăți în
efectuarea
anumitor
activități
zilnice? 11 35 4 22% 70% 8%
Considerați
din aceste
motive că viata
vă este mai
puțin
satisfăcătoare? 2 7 41 4% 14% 82%
Au existat
situații când
problemele
stomatologice
nu v -au permis
să desfășurați
nici o
activitate? 42 3 5 84% 6% 10%

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

63

Distribuția pacienților în funcție de răspunsurile la chestionarul de sănătate orală OHIP

Fig.40 Distribuția pacienților în funcție de răspunsurile la chestionarul de sănătate orală OHI

0% 20% 40% 60% 80% 100%Aveți dificultăți de vorbire?Aveți modificări ale gustuluiSuferiți de dureri la nivelul cavității …Aveți o stare de disconfort sau durere …Vă considerați vinovat de situația …Aveți o stare de încordare datorată …Considerați că dieta este …Ați fost nevoit să întrerupeți masa …Din cauza problemelor dentare …Vă simțiți jenați și evitați compania …Problemele stomatologice vă …Aveți dificultăți în efectuarea …Considerați din aceste motive că …Au existat situații când problemele …
Niciodată/Uneori
Ocazional
Destul de des

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

64
Au fost de asemenea evaluate buletinele de analiză și s-au identificat 23 de pacienți cu
trombocitopenie, 14 pacienți cu anemie și 3 pacienți cu leucopenia.

Fig.42 Repartiția pacienților în funcție de date hematologice

Distribuția pacienților în funcție de valoarea ALT
Tabel nr.XVIII Distribuția pacienților în funcție de valoarea ALT
Valori ALT Numar pacienți
Valori ALT < 41u/l 8 16%
Valori ALT >41u/l 42 84%

Cei mai mulți pacienți au avut valori ale ALT –lui peste limita superioară normală.
Valorile ALT ului au variat intre 32.4UI și 2 55 UI. Trombocitopenie
, 29
Anemie, 4Leucopenie, 6
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5Repartiția cazurilor în funcție de analize
hematologice

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

65

Fig.43 Distribuția pacienților în funcție de valoarea ALT

<41 u/l>41u/l
01020304050
Cazuri Frecven'a
<41 u/l 8 16%
>41u/l 42 84%Reparti ția cazurilor după valoarea ALT

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

66

CONCLUZII
1. Repartiția pe sexe a lotului studiat a arătat o afectare mai mare în rândul bărbaților cu 29
de cazuri din totalul de 50 reprezentând 62% și un număr crescut de cazuri cu Hepati tă cu
virus VHB față de Hepatita cu virus C sau cazurile cu co -infecție B și C( 33 cazuri -66%,
13 cazuri -26%, respectiv 4 cazuri -8%).
2. Ponderea cea mai mare după tipul de afecțiune identificată o deține gingivita cu 66% din
totalul de cazuri. Cea mai afectată grupă de vârstă a fost 51 -60 de ani cu 21 de cazuri în
timp ce cea mai puțin afectată a fost grupa sub 20 de ani; La vârstele mai tinere
mecanismele de autoapărare reusesc mai bine să compenseze boala parodontală chiar în
condițiile unei afecțiun i sistemice cu graviate mai mare cum este hepatita B sau C.
3. Hepatitele favorizează riscul de infecție și distrucție parodontală prin mecanismul de
scădere a imunității dar nu este obligatoriu ca un pacient cu hepatită să prezinte boală
parodontală întrucât factorul deteminant rămâne placa bacteriană.
4. Asigurarea corespunzătoare, corectă și constantă a igienei dentare și a cavității orale,
scade riscul dezvoltării unei boli parodontale chiar și pe fondul existenței unei boli
sistemice.
5. Factorii de ri sc, alcoolul și fumatul, prezintă o pondere destul de mare în ceea ce priveste
consumul lor frecvent,astfel – alcool 20%, fumat -50%,alcool+ fumat 10%.
6. Simptomatologia orală comună a pacienților cu hepatite B și C cuprinde: alterarea
gustului, senzația de gu ră și limbă uscată , respiraț ie urât mirositoare (halitoză).
7. Din punct de vedere al deprinderilor de igienă, studiul a arătat o pondere foarte scăzută,
de doar 36% a pacienților care folosesc periuța dentară și mijloacele auxiliare (apa de gură
si ața dentară) în timp ce 64% realizează doar periajul dentar.
8. Majoritatea pacienților (32 cazuri ) din cadrul lotului examinat merg eau la ca binetul
dentar atunci cănd apăreau urgențe, controlul profilactic o data pe an fiind realizat doar de
18 pacienți.

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

67
9. Persoanele cu Hepatita C sunt mai predispuse la apariția leziunilor carioase datorită
modificării cantității de salivă s ecretată care scade cu până la 50%, ducând astfel la
pierderi de stimă de sine din cauza esteticii orale dar și la apariția problemelor de nutriție.
10. Prezența sângerărilor orale în absența inflamației sugerează deficit de coagulare cauzat de
insuficiența hepatică.
11. Diversitatea și numărul crescut al problemelor oro -dentare la pacienții cu hepatite cronice
virale B și C impune o mai mare implic are a personalului medical și nu numai (poate și a
celui didactic) în ceea ce privește educația sanitară și profilaxia în medicina dentară.
12. Răspunsurile la chestionarul OHIP au arătat o pondere crescută a incapacității
funcționale(82%) , fiind urmată de al imentația nesatisfăcătoare (70%), tulburări de gust
(64%), iritare în prezența altor persoane (60%) și senzatie de jenă (56%).

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

68
Bibliografie
1. Vladimir E. Panov Departamentul de stomatologie conservatoare și patologie orală,
Facultatea de Medicina Dentara, Universitatea de Medicina, Varna, Bulgaria – 5
manifes tări orale ale virusului hepatic ISSN: 1312 -773X (Online) Journal of IMAB –
2013, vol . 19,
2. Manuela Arbune – Particularit ăți ale infecțiilor cu VHB, VHC și HIV în medicina dentară,
Galați:Zigot to,2014, ISBN 978 -606-669-104-8.
3. Dumitriu H.T., Parodontologie, București, Editura Viața Medicală Românească,2009;
4. Mârțu S, Mocanu C . Parodontologie Clinică, Ed Apollonia, Iași, 2000
5. Marius Georgescu ,.Bolile ficatului –1996 Editura AIUS Craiova, ISBN 973-9251 -16-1
6. Medicina in familie –teora -2011 -ISBN 10: -973-20-0345 -6
7. Jurnal of.Periodontal . january 2001,vol.72, no.1.pages 11 -16).
8. Jurnal of.Periodontal DOI:10.1196/annals.1384.027
9. Listgarten M -Pathogenesis of periodontitis, JclinPeriodontal,1986,13,418 -425
10. Aglie FR, Caranza FA, Newman MG și colaboratorii: Identification of tissue invading
bacteria in human periodontal diseases J Periodontal Res, 1982, 17, 452 -455.
11. Amabile N G, Pettenati -Soubayroux I, et al Severity of periodontal disease correlates to
inflammatory systemic status and independently predicts the presence and angiografic
extent of stable coronary artery disease. J Intern Med 2008; 263:644 -652 [Pub Med:
18205762]
12. Chuc YH, Chun KR, Olguin D, Wang HL.Biological foundation for periodontitis as a
potential risk factor for atheroschlerosis.J Periodontal Res 2005;40(1): 87 -95
13. Ozmeric N.Advances in periodontal disease markers. Clin Chim Acta 2004;343(1 -2):1-16
14. Page RC,SchroderHE. Pathogenesis of inflamatory periodontal disease.A summary of
curent wor k.Lab Invest 1976;34(3):235 -49.
15. http://circodentistry.ro/boala -parodontala

Costea Florentina Influența virusurilor hepatice B și C asupra calității vieții pacientului
parodontopat

69