Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia [615257]

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 1 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016 0 CURS INTRODUCTIV
1 Cuprins
0 INTRODUCERE EROARE! MARCAJ ÎN DO CUMENT NEDEFINIT.
0.1 Obiectivele disciplinei Eroare! Marcaj în document nedefinit.
0.2 Competențe specific acumulate Eroare! Marcaj în document n edefinit.
0.3 Structura disciplinei Eroare! Marcaj în document nedefinit.
0.4 Evaluarea Eroare! Marcaj în document nedefinit.
0.5 Bibliografie Eroare! Marcaj în document nedefinit.

0 INTRODUCERE

Econometria este știința și arta modelării logice a relațiilor economice, în baza
datelor statistice cantitative, cu ajutorul metodelor matematice, facilitată prin
instrumente informatice.

0.1 Obiectivele disciplinei
Obiectivele principale în predarea disciplinei constau în:
Formarea gândirii în aria econometriei și însușirea limbajului econometric;
Utilizarea corectă a metodelor și tehnicilor de modelare econo metrică;
Luarea deciziilor, utilizând testarea ipotezelor statistice;
Fundamentare econometrică a calculelor de prognoză;
Analiza și interpretarea rezultatelor obținute în urma aplicării modelor econometrice;
Formarea abilității de a utiliza sursele de inf ormații din baze de date statistice;
Dobândirea de abilități în lucrul cu software specializat.

0.2 Competențe specific acumulate
Competențe profesionale:
Cunoașterea și înțelegerea conceptelor cu care operează econometria;
Folosirea corectă a termenilor de specialitate din domeniul econometric;
Cunoașterea și însușirea metodologiei de calcul și interpretare a rezultatelor
Folosirea competentă a publicațiilor naționale și internaționale de baze de date
statistice;
Organizarea procesului de cercetare econometr ică într -o viziune sistemică;
Utilizarea cu discernământ a corelațiilor factorilor economici;

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 2 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016
Utilizarea adecvată a cunoștințelor acumulate în planificarea și realizarea unor
cercetări empirice
Folosirea adecvată a noțiunilor și tehnicilor de calcul în di ferite contexte ale practicii
profesionale : comunicare profesională în materie de abordare cantitativă a
investigațiilor cu specialiști din același domeniu sau din domenii apropiate.
Realizarea unui studiu de caz folosind modelarea econometrică.

Competen țe transversale:
Respectarea principiilor care guvernează etica cercetării științifice
Formarea deprinderii de a lucra în echipe de cercetare multi și interdisciplinară, de a
coopera la realizarea unor proiecte.

0.3 Structura disciplinei
Tematicile disciplinei sunt proiectate corespunzător obiectivelor prezentate anterior și a
tematicilor prevăzute în Fișa disciplinei de Econometrie fiind compuse astfel:
Tematică curs:
Tema 1 Concepte generale în econometrie. Prezentarea etapelor unui demers
econometric. Elementele modelului econometric. 2 ore
Tema 2 Fundamentarea deciziilor folosind testarea ipotezelor statistice 4 ore
Tema 3 Modele de regresie unifactorială : estimare, inferența, analiza Anova 2 ore
Tema 4 Modele econometrice. Modele de regresie unifactoriala 2 ore
Tema 5 Modele de regresie multifactoriala: estimare, inferența, indicatorii corelației
multiple 2 ore
Evaluare pe parcurs 2 ore
Tema 6 Heteroscedasticitate 2 ore
Tema 7 Autocorelarea erorilor 2 ore
Tema 8 (Multi)Coliniaritate, testarea repartiției normale a erorilor 2 ore
Tema 9 Modelarea econometrica a seriilor cronologice: estimarea componentei
trend, estimarea componentei sezoniere, previzionarea fenomenelor afectate
de sezonalitate, staționaritate 2 ore
Tema 10 Organizarea unei cercetări econometrice. Aplicații recapitulative 2 oră

Tematică seminarii
Seminar 1 Aplicații referitoare la testarea ipotezelor statistic
4 ore Seminar 2
Seminar 3 Analiza econometrica a dependentei liniare dintre doua variabile
4 ore Seminar 4
Seminar 5 Analiza econometrica a dependentei liniare dintre mai multe variabile 2 ore
Seminar 6 Aplicații referitoare la testarea ipotezelor modelului de regresie:
Heteroscedasticitate 2 ore
Seminar 7 Aplicații referitoare la testarea ipotezelor modelului de regresie:
Autocorelarea erorilor 2 ore

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 3 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016 Seminar 8 (Multi)Coliniaritate, testarea repartiției normale a erorilor 2 ore
Seminar 9 Aplicații referitoare la estimarea componentei sezoniere si la previzio nare
fenomenelor afectate de se zonalitate 2 ore
Seminar 10 Aplicații referitoare la modelarea econometrica a seriilor cronologice:
staționaritate 4 ore
Seminar 11 Organizarea unei cercetări econometrice. Aplicații recapitulative 2 oră

0.4 Evaluarea
Examenul final la disciplină Econometrie este un examen sub formă scrisă în timpul
sesiunii de examene. Subiectele de examinare conțin întrebări teoretice deschise și aplicații
similare temelor de curs și seminar.
Prezența la seminarii este stimulativă pentru obținerea notei, fiind notate participarea activă la
acestea cu o notă. Această notă va avea o pondere de 30% la nota totală. Cei care lipsesc la
seminarii nu vor beneficia de această cotă parte la stabilirea notei finale. În cadru l activităților de
la seminar se vor exersa subiectele cu caracter practic și se va verifica realizarea exercițiilor de la
sfârșitul temelor.

Stabilirea notei finale: Examenul final (6 0%) + punctaj activitate pe parcurs (4 0%).
0.5 Bibliografie
Biblio grafie obligatorie:
1. Bârsan -Pipu N., Gogu E., – Prelegeri curs și seminarii. Facultatea CIG, ASE, 2016
2. Bârsan -Pipu, Nicolae. Statistică economică. Brașov: Editura Infomarket, 2014.
3. Voineagu, V., Țițan., E., Șerban, R., Ghiță, S., Todose , D., Boboc, C., Pele, D.
Teoria și practica econometrică , Ed. Economică, București, 2007

Bibliografie suplimentară:
1. Anderson, David, Dennis Sweeney, și Thomas Williams. Statistics for Business and
Economics . Mason: South -Western Cengage Learning, 2011.
2. Andrei, Tudorel, și Regis Bourbonnais. Econometrie. București: Editura Economică,
2014.
3. Gujarati, Damodar. Basic Econometrics. New York: Mc -Graw Hill Book Company,
2004.
4. Tănăsoiu, Ovidiu, și Andreea Iacob. Econometrie. Studii de caz. București:
Biblioteca digitală ASE, 2004.
5. ***Anuarul Statistic al României INS
6. *** Anuarul Statistic al Comerțului exterior INS
7. *** Statistica teritoriala INS
8. *** www.eurostat.org
9. *** www.unstat.org
10. *** www.ins.ro

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 4 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016 11. *** www.tempo -online.ro

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 5 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016 TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE

Prelegere adaptată după:
”Teorie și practică econometrică ” V. Voineagu, E . Țițan, S. Ghiță, etc.
”Econometrie ” – Bârsan -Pipu Nicolae

Conținut:

1.1 Definirea și etimologia termenului de econometrie 6
1.2 Scurt istoric 7
1.3 De ce econometria o disciplină separată? 9
1.4 Obiectivele econometriei 10
1.5 Concepte de bază 11
1.5.1 Tipuri de date 12
1.5.2 Modele econometrice 14
1.5.3 Variabile economice 11
1.6 Concepte cheie 16
1.7 Bibliografie selectivă 16

Obiectivele prelegerii:
 Definirea termenului de econometrie
 Un scurt istoric al apariției și dezvoltării econometriei
 Obiectivele econometriei
 Conceptele de bază utilizate în econometrie
 Prezentarea etapelor unui demers econometric.
 Elementele modelului econometric.

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 6 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016 1 TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE
1.1 Definirea și etimologia termenului de econometrie
Econometria , a cărei denumire își are originea în reunirea cuvintelor grecești eikonomia
(economia) cu metron (măsură) are o evoluție multiseculară.
Econometrie în mod literal înseamnă măsurări economice . Este o combinație între economie,
matematică și statistică.
Pentru început o să prez entăm și analizăm principalele definiții ale econometriei date în dicționare,
însă dorim să precizăm că în literatura de specialitate există zeci de definiții ale econometriei prin
faptul că, este o știință oarecum nouă și în dezvoltare.

Econometríe (s. f.): Ansamblul metodelor matematice și statistice folosite ca instrument de
studiere a corelațiilor cantitative ale fenomenelor și proceselor economice. Din fr. économétrie
(en. econometrics). Sursa: Dicționarul Ex plicativ al Limbii Române (DEX).

Econometríe (f.): Ramură a economiei care se ocupă cu studiul metodelor de analiză matematică
și statistică a fenomenelor și proceselor economice.
Sursa: Noul Dicționar Explicativ al Limbii Române ( NODEX )

Econometríe (în engleză Econometrics ): Analiza statistică și matematică a relațiilor economice.
Econometria creează ecuații pentru a descrie fenomene, cum ar fi relația dintre modificările de
preț și ale cere rii.

Legat de relația teorie economică – econometrie și, în ultima
instanță, de caracterizarea econometriei ca o economie de
intenție științifică, merită toată atenția părerea
econometricianului R.Frisch, conform căreia " experiența a
arătat că fiecare di n următoarele 3 puncte de vedere, al
statisticii1, al teoriei economice și al matematicii, este de o
condiție necesară, dar nu suficientă pentru o înțelegere
efectivă a relațiilor cantitative din economia modernă;
unificarea lor este aceea care asigură efi ciența.
Econometria este tocmai această unificare ".(R. Frisch,
Econometrica).

Econometria poate fi definită ca analiza cantitativă a fenomenelor economice actuale bazată pe
dezvoltarea în paralel a teoriilor și observațiilor relativ la metodele de inferență potrivite” (P.A.
Samuelson, T.C. Koopmans, J.R.N. Stone – Econometrica 1954)

1 Analiza statistica urmareste:
a. descoperirea a tot ceea ce este permanent, esential si logic in variatia proceselor statistice;
b. masurarea influentei factorilor care determina variatii in timp si spatiu;
c. masurarea influentei factorilor care determina variatii din punct de vedere calitativ. Teoria
economicăMetoda /Logica
matematică
Baze de date /
analiza statisticăInstrumente
informaticeECONOMETRIA

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 7 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016 Econometria este o stiinta economica ce reprezinta un ansamblu coerent de metode si instrumente
de analiza statistica – matematica a fenomenelor si proceselor economic e în care însasi teoria
economica este formalizata în termeni matematici. Îmbinând metodele statistico – matematice cu
particularitatile teoretice ale economiei politice, econometria întruneste atât valentele unei
cercetari economice aplicative, cât si ale celei fundamentale de teorie generala.

Economistii care au studiat cresterea economica în perioada neoclasica sau ocupat, cu precadere
de studierea raportului cantitativ dintre factorii de productie utilizati si rezultatele obtinute,
respectiv sporul de produse si de venit în care s -au canalizat aceste rezultate. Pentru a comensura
aceste rezultate s -au creat si instrumentele de investigatie statistica si matematica necesare, astfel
ca în primele decenii ale secolului XX s -a cristalizat si s -a afirmat o s tiinta noua economica numita
econometrie.

În general, comportamentul economic descris de teoria economică stă la baza formulării ipotezelor
pe care se construiește un model teoretic al "mersului" economiei. Impactul dintre modelul teoretic
si realitatea r eflectată prin date, este analizat de economtrie apelând îndeosebi la metodele
statisticii.

1.2 Scurt istoric
Denumirea ca atare a fost pusă în circulație în urmă cu aproximativ 70 de ani cu prilejul
înființării societații de econometrie.
Inițiatorul întemeie rii acestei societați este considerat Ragnar Frisch, profesor de economie
la Oslo, laureat al premiului Nobel pentru economie în 1969 care, împreună cu matematicianul
american C.F. Ross, au solicitat în acest sens ajutorul economistului si statisticianului I. Fisher. Ca
urmare, în 29 decembrie 1930 este întemeiată la Cleveland așa numita "Econometric
Society".Scopul societății de econometrie a fost de a uni pe cei interesați într -o grupare
internațională în vederea dezvoltării teoriei economice în conjunctu ră cu statistica și matematica.

Termenul de econometrie fost introdus de către Ragnar Frisch , economist
și statistician norvegian, primul laureat al premiului Nobel pentru economie.
Într-o lucrare din anul 1926, Frisch scria: „Ca intermediar între matema tică,
statistică și economie, vom găsi o nouă disciplină care poate fi numită
econometrie . Econometria are ca scop de a supune legile abstracte ale
economiei politice teoretice verificării experimentale și numerice, și, astfel,
de a transforma economia pur ă, în măsura în care aceasta este posibil, într -o
știință în sensul strict al cuvântului”.

Econometria s-a constituit ca știință în anul 1930, odată cu înființarea Societății de econometrie
(Econometric Society ). (29 dec. 1930 , Cleveland, S.U.A.). Socie tatea de Econometrie a creat
publicația “ Econometrica” (nr. 1 a apărut în 1933, editor șef fiind Ragnar Frisch ). Societatea a
definit econometria ca fiind "teoria economică, în relația sa cu statistica și matematica" și având
ca obiect "unificarea teoretico -cantitativă și abordarea empirică, cantitativă a problemelor
economice". Problema centrală pentru domeniul econometriei a fost modul de a combina teoria

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 8 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016 economică, matematica și statistica. Termenul de econometrie a ajuns să se refere de atunci, în
principal, la vârful teoriei triunghiului economie -matematică -statistică, dar este o statistică care
este condiționată de teoria economică.
În editorialul primului număr al revistei Fritsch scria referitor la conceptul de econometrie:
„Definiția econom etriei este implicată în scopul Societății (de Econometrie), în secțiunea I din
actul său constitutiv, care prevede: "Societatea de Econometrie este o o societate internațională
pentru progresul teoriei economice în relația sa cu statistica și matematica. Societatea trebuie să
funcționeze ca organizație științifică complet dezinteresată, fără părtinire politică, socială,
financiară sau națională. Obiectul principal este acela de a promova studii care vizează o
unificare a abordării problemelor economice în mod teoretic -cantitativ și empiric – cantitativ și
care sunt pătrunse de o gândire constructivă și riguroasă, similar cu ceea ce a ajuns să fie
dominant în științe naturii". (…)

O contribuție majoră la dezvoltarea conceptelor și metodelor econometriei, în deceniile care au
urmat constituirii Societății de Econometrie, a avut -o Comisia Cowles (Cowles Commission for
Research in Economics ), constituită în 1932 de Alfred Cowles , un ec onomist și om de afaceri
american. Începând din 1939 comisia a început să funcționeze la Universitatea din Chicago, iar
din anul 1955 la Universitatea Yale, sub numele de Fundația Cowles. Având ca motto “ Teorie și
măsurare ”, Comisia Cowles și -a orientat c ercetările și eforturile pentru lega teoria economică cu
matematica și statistica. Principalele contribuții ale sale se regăsesc în crearea și consolidarea a
două domenii importante: teoria echilibrului general și econometria. Activitățile și lucrările
Com isiei Cowles au generat modelele econometrice cu ecuații simultane, însoțite de un interes
crescând pentru modelele macroeconometrice. Astfel, primul model național a fost dezvoltat de
economistul olandez Jan Tinbergen pentru Olanda (1937) și apoi pentru S tatele Unite (1939) și
Marea Britanie (1951).

Primul model macroeconomic global, a fost inițial de economistul Lawrence Klein în cadrul
Asociației Econometrice de Prognoză Wharton ( Wharton Econometric Forecasting Associates ).
Pentru statisticienii din i nstitutele naționale de statistică, modelele econometrice au evoluat
continuu, ajungând să includă o multitudine de variabile și de ecuații, care să descrie unele aspecte
structurale al economiei sau comportamentul unor grupuri bine definite de agenți econ omici. Astel,
în modele macroeconometrice au fost definite ecuații de estimare pentru o gamă largă de funcții
economice , cum ar fi cererea, consumul, investițiile de capital, etc.

În ce privește precursorii econometriei, se cuvine să amintim cel puțin următoarele personalitați:
 Francois Quesnay (1694 – 1774), medic și economist francez, întemeietor al școlii fiziocrate, susținător al politicii
economice liber schimbiste. S -a remarcat îndeosebi prin așa numitul "tablou economic" și "analiza tabloului
economic" – opere principale în care se face o analiza a capitalului, a reproducției sale, precum și a circulației
materiale și valorice a capitalului și venitului național. A reușit, deci, să prezinte, sub forma unei scheme,
procesul reproducției redând depe ndența între compartimente prin corelații cifrice. Ecoul stârnit la timpul
respectiv de către opera sa poate fi sugerat de afirmația lui Mirabeau: "în istorie sunt trei invenții care au conferit
stabilitate social -politică: scrisul de mână, banii, tabloul economic a lui Quesnay ".
 William Petty (1623 – 1687) – întemeietor al economiei politice moderne, inventator într -o anumita masura a
statisticii – a căutat ca prin intermediul numerelor, a masurătorilor, sa descopere regularitați în domeniul
fenomenelor s ociale. Are de asemenea merite deosebite în demografie datorate cercetărilor sale în vederea
stabilirii unei "legi matematice a mortalitații".

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 9 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016  Antoine Cournot (1801 – 1877) – matematician și probabilist francez – a încercat o abordare matematică a
economie i politice. Formularea matematică a legii cererii și ofertei reprezintă un fericit exemplu pentru
preocupările sale de introducere a conceptului de funcție în cercetarea relațiilor cauză -efect din economie.
Lucrarea sa "Recherches sur les principles mathém atiques de la théorie des richesses", elaborată in 1838, poate
reprezenta un punct de referință pentru econometrie.
 Ernst Engel (1821 – 1896) – statistician și economist german – a căutat să exprime matematic legități privind
cererea de mărfuri. În acest scop a utilizat evidențe (bugete de familie) privind veniturile si cheltuielile în familie.
 Bowley sir A.L.(1869 – 1957) – statistician, matematician, economist și demograf englez. Preocupat îndeosebi
de statistică atât ca profesor la Londra, căt și ca dir ector al institutului din Oxford, a avut remarcabile contribuții
în domeniul sondajului statistic, ca și in domeniul dinamicii prețurilor și salariilor, estimării venitului național.
 Marshall Alfred (1842 – 1924) – economist englez cu numeroase contribuții în domeniul măsurării relațiilor preț –
cerere, preț -ofertă (indicatorul elasticitații cererii îi aparține).

Contribuții importante în domeniul introducerii rigurozității matematicii în economie au avut de asemenea: von
Thünen, Pareto V., R. A. Fisher, L. Walras, iar mai recent J. Tinbergen, H. Wold, L.R. Klein, W. Leontief, G.Tintner.

În cadrul econometriei, principalul instrument de investigație utilizat în acest scop este modelul
economico -matematic cu funcții cognitive dar si previzionale.

1.3 De ce econometria o disciplină separată?
Obiectul economiei, matematicii,
statisticii Obiectul econometriei
Teoria economică abordează aspecte
economice de natură calitativă Scopul econometriei este acela de a testa o
teorie economică folosind date reale / empirice .
Economia matematică exprimă teoria
economică în formă matematică, fără
verificare empirică Econometria pleacă de la un model economic,
adică există anumite relații a priori acceptate pe
baza unui model economic și aceste relații sunt
testate folosind date reale.
Statistica economică se ocupă cu observarea,
culegerea, înregistrarea, prelucrarea și
analiza datelor economice și nu are ca
obiectiv utilizarea datelor colectate pentru
testarea teoriilor economice. Econometria constă în folosirea datelor de
observate pentru a testa o teorie economică sau
pentru a estima o relație între variabile
economice – analiză economică empirică.

Statistica matematică oferă instrumentele
generale folosite pentru analiza oricăror date
de natură aliatoare Econometria furnizează instrumentele și
tehnicile speciale de analiză cantitativă a datelor
economice
Statistica , de cele mai multe ori, caută
anumite corelații între variabile, dar fără a
avea la bază o teorie economică.
Econometria este bazată pe dezvoltarea
metodelor statisticii pentru estimarea relațiilor
economice, pentru testarea teoriilor economice
și pentru evaluarea și implementarea politicilor
guvernamentale și de afaceri.

Astăzi, putem considera, că econometria, ca domeniu de studiu, conține econometria teoretică și
econometria aplicată .

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 10 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016  Econometria teoretică se referă la dezvoltarea unor instrumente și metode, precum și cu
studiul proprietăților metodelor econometrice. Econometria teoretică face parte din
domeniul de statisticii teoretice.
 Econometria aplicată este un concept care descrie dezvoltarea cantitat ivă a modelelor
economice și aplicarea de metode econometrice la aceste modele, folosind datele din
procesele economice. Econometria aplicată este utilizată în principal în domeniul
economiei aplicate.

Rolul Econometriei în economie este de a valida mode lele elaborate, oferind răspunsuri la
întrebări de tipul:
 relațiile economice sunt valide?
 coeficienții modelului econometric sunt estimați cu precizie?
 coeficienții sunt stabili pe toată perioada analizată?
 modelul este comparabil la nivel teritorial /zon e geografice?
1.4 Obiectivele econometriei
În general, abordările moderne ale economiei pot fi clasificate în următoarele categorii:
macroeconomie, microeconomie, economie financiară și econometrie . În toate aceste categorii
economice, un rol principal îl are analiza cantitativă, rol pe care în realizează econometria.
În acest context, principalele obiective ale econometriei pot fi sintetizate astfel:
a. Estimarea relațiilor economice. Analiza modului în care teoria economică poate
explica datele disponibile despre un anumit proces economic.
b. Confruntarea teoriei economice cu realitatea și testarea de ipoteze despre aspecte
specifice fenomenului studiat . Testarea validității teoriei econ omice și a ipotezelor
modelului procesului economic.
c. Previzionarea variabilelor economice . Prognoza asupra evoluției procesului
economic analizat.

În linii mari, pentru atingerea acestor obiective, studiile de analiză econometrică trebuie să
parcurgă urmă toarele etape:
Etapa 1: Culegerea datelor și sintetizarea evenimentelor și tendințelor observate privind
procesele economice analizate . Această etapă se referă la focalizarea pe anumite
procese economice, pentru care observăm și culegem și înregistrăm date și fapte. Aceste
date pot fi evoluția venitului și a consumului, tendințele din piețele financiare și volumul
investițiilor, evoluția ratei inflației, creșterea/diminuarea exportului/importului și
dinamica ratei șomajului etc.

Etapa 2: Dezvoltarea modelului econometric și formularea modelului teoretic în format
matematic. Pe baza datelor colectate și a observațiilor empirice asupra pr ocesului
economic, în această etapă este necesară construirea unui model econometric, care să
explice fenomenul economic analizat. Aceasta implică dezvoltarea unui model
statistico -matematic, care urmează să fie transformat într -un model econometric. În
general, modelul economic ne furnizează numai o evaluare cantitativă, fără a avea o
relație funcțională specificată. Această relație de natură cantitativă acum se stabilește

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 11 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016 prin determinarea variabilelor modelului și a relațiilor funcționale dintre aceste
variabile.
Etapa 3: Verificarea modelului econometric . Pentru modelul econometric determinat este
necesară estimarea parametrilor necunoscuți ai modelului, pe baza datelor înregistrate.
În continuare, se verifică dacă modelul econometric este adecvat, respe ctiv dacă este
consistent cu ipotezele formulate asupra modelului.
Etapa 4: Aplicarea modelului econometric . După etapa de verificare a modelului econometric,
acesta poate fi aplicat pentru a valida modelul economic aferent procesului analizat,
pentru a ef ectua prognoze și scenarii privind evoluțiile viitoare și pentru a fundamenta
deciziile economice și financiare de management.
1.5 Concepte de bază
Conceptele de bază utilizate în econometrie sunt:
1. Variabile economice.
2. Tipuri de date;
3. Modelar e econometrică;
4. Relații statistice.

1.5.1 Variabile economice
Variabilele economice determină structura modelului econometric: variabile e xogene sau
variabile endogene
Variabila aleatoare (ε): sintetizează totalitatea variabilelor (în afara celor factoriale)
care influențează variabila endogenă, dar nu sunt specificate în cadrul modelului
(factori aleatori)
Variabila timp (t) se introduce în anumite modele econometrice ca variabilă fictivă.

Componentele modelului econometric sunt următoarele:
1) Variabilele de intrare ,
kX XX ,…,,2 1 , denumite și variabile independente sau
variabile explicative sau variabile factoriale sau variabile exogene) sunt variabile
aleatoare/determinate în afara sistemului , despre care modelul econometric nu are
nimic de spus ;
2) Variabila de ieșire ,
Y, denumită și variabilă dependentă sau variabilă explicată
sau variabilă rezultativă sau variabilă endogenă , care este de asemenea o variabilă
aleatoare /determinate în cadrul sistemului;
3) Variabilele de perturbație, notate c u u sau  , denumite și variabile reziduale sau
variabile de eroare sintetizează totalitatea variabilelor (în afara celor factoriale) care
influențează variabila endogenă, dar nu sunt specificate în cadrul modelului (factori
aleatori) ;
4) Variabila timp (t) se introduce în anumite modele econometrice ca variabilă fictivă
din două motive:
 Permite identificarea unor regularități în evoluția fenomenelor;

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 12 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016  Reprezintă măsura artificială a acelor variabile economice care acționează asupra
variabilei rezultative dar care, fiind de natură calitativă, nu pot fi cuantificate și
nici nu apar explicit în model.

1.5.2 Tipuri de date
Din punct de vedere cronologic, observarea fenomenelor și proceselor economice se poate
face în mod static sau în mod dinamic, evolutiv. Aceste do uă modalități de observare a unităților
unei populații conduc la gruparea datelor statistice în trei categorii:

Tipurile de date utilizate în modelele econometrice se clasifică astfel:
a) Date transversale (cross -sectional data );
b) Date în serii de timp (time-series data );
c) Date longitudinale sau tip panel (longitudinal or panel data ).
a) Datele transversale de tip secțiune/profil, la nivelul unităților statistice sunt datele
înregistrate referitor la una sau mai multe variabile econometrice, pentru o singură
entitate/ caracteristică , obținute la un anumit moment dat, respectiv într-o singură perioadă
de timp ). Sunt secțiuni informaționale transversale , denumite "tăieturi informa ționale"
în raport cu axa timpului.
Ex: Nivelul exporturilor la nivelul țărilor din UE în anul 2016.
Nivelul salariului mediu pe județe în anul 2016

Entitățile pot fi persoane, consumatori, producători, firme, organisme guvernamentale, state
etc. Pentru datele transversale vom urmări obținerea lor prin metode de eșantionare aliatoare.
Datele transversale ne permit stabilirea relațiilor între variabilele modelului econometric,
pentru entitatea respectivă la un anumit moment dat. Modelul de înregistrare a datelor
transversale este preze ntat în tabelul de mai jos:
Observația Variabila
dependentă Variabile independente
i
iY
iX1
iX2 …
kiX
1
1Y
11X
21X …
1kX
2
2Y
12X
22X …
2kX
… … … … … …
i
iY
iX1
iX2 …
kiX
… … … … … …
n
nY
nX1
nX2 …
knX

b) Datele în serii de timp (serii cronologice) sunt datele înregistrate referitor la una sau mai
multe variabile econometrice, pentru o singură entitate (persoană, firmă, țară) colectate în
mai multe perioade de timp discrete (ani, trimestre, luni, săptămâni, zile etc).
Sunt secțiuni informaționale longitudinale , denumite "secțiuni informa ționale" în raport
cu axa timpului.
Ex. Nivelul exportului de bunuri și servicii in perioada 2000 -2015, la nivelul României

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 13 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016 Problema principală a acestui tip de date este aceea că în cele mai multe cazuri, ele nu sunt
independente în timp, fiind de cele mai multe ori corelate în timp. Datele de tip seri e de timp
ne permit urmărirea evoluției variabilelor modelului econometric și realizarea de prognoze
pentru entitatea respectivă la anumite momente viitoare. Modelul de înregistrare a datelor în
serii de timp este prezentat în tabelul următor:
Observația Perioada de
timp Variabila
dependentă Variabile independente
i t
iY
iX1
iX2 …
kiX
1
1t
1Y
11X
21X …
1kX
2
2t
2Y
12X
22X …
2kX
… … … … … … …
i
it
iY
iX1
iX2 …
kiX
… … … … … … …
n
nt
nY
nX1
nX2 …
knX

c) Datele longitudinale sau datele de tip panel sunt datele înregistrate referitor la una sau mai
multe variabile econometrice, pentru mai multe entități, notate
jE ,
mj1 , colectate în
mai multe perioade de timp discrete. Pentru datele longitudinale vom urmări obținerea lor
prin metode de eșantionare aleatoare.
Sunt secțiuni informaționale mixte, transversale și longitudinale , denumite "tăieturi
informa ționale mixte" în raport cu axa timpului.
Ex. Nivelul exportului României de bunuri și servicii pe țări, în perioada 2000 -2015.
Datele longitudinale ne permit stabilirea relațiilor între variabilele modelului econometric, a
diferențelor dintre entitățile analizate, precum ș i urmărirea evoluției variabilelor modelului
econometric și realizarea de prognoze pentru entități la anumite momente viitoare. Modelul
de înregistrare a datelor longitudinale este prezentat în tabelul de mai jos:
Observația Entitatea Perioada
de timp Variabila
dependentă Variabile independente
i
jE t
iY
iX1
iX2 …
kiX
1
1E
11t
11Y
111X
121X …
11kX
2
1E
12t
12Y
112X
122X …
12kX
… … … … … … … …
n
1E
1nt
1nY
11nX
12nX …
1knX
1
2E
21t
21Y
211X
221X …
21kX
2
2E
22t
22Y
212X
222X …
22kX
… … … … … … … …
n
2E
2nt
2nY
21nX
22nX …
2knX
… … … … … … … …
1
mE
mt1
mY1
mX11
mX21 …
mkX1
2
mE
mt2
mY2
mX12
mX22 …
mkX2
… … … … … … … …
n
mE
mnt
mnY
mnX1
mnX2 …
mknX

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 14 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016 Notațiile utilizate în tabelul de mai sus au următoarele semnificații:
d)
jE – entitatea j,
mj1 ;
e)
jit – perioada de timp
it , pentru entitatea j,
ni1 ,
mj1 ;
f)
jiY – variabila
iY , pentru entitatea j,
ni1 ,
mj1 ;
g)
jliX – variabila
liX , pentru entitatea j,
nil,1 ,
mj1 .

1.5.3 Modele econometrice
Metoda și tehnica modelării este principalul instrument de cercetare econometrică a proceselor
economice.
Principalele definiții și sensuri pentru conceptul de model, în general, cuprinse în dicționare sunt
următoarele:
 Model : Sistem teoretic sau material cu ajutorul căruia pot fi studiate indirect
proprietățile și transformările altui sistem, mai complex, cu care primul sistem prezintă
o analogie [ Dicționarul Explicativ al Limbii Române – DEX ]
 Model : (Mat.) Sistem de relații matematice care leagă între ele mărimile de stare ale
sistemului modelat [DEX].

Conceptul de model definit mai sus se aplică și modele lor econometrice, pentru care putem
considera definiția adaptată:
Model econometric : descrie, cu ajutorul unui set de simboluri, relațiile de dependență dintre
fenomenele economice, pe baza unei ecuații sau a unui sistem de ecuații, permițând înțelegerea,
explicarea sau obținerea de informații noi privind comportamentul fenomenelor cercetate.
Schema generală a unui model econometric este reprezentată în Figura 1.1.

Date de intrare
(observate) Factori de variație (perturbație) ( u)

Date de ieșire
(obser vate) ↓ ↓ ↓ … ↓
→ X1 →
Model econometric

 kX XXf Y ,…,,2 1

→ X2 →
→ Y →
…
→ Xk →
↑ ↑ ↑
Variabile
de intrare Relație funcțională Variabila
de ieșire
Figura 1.1: Schema generală a unui model econometric

Modelul econometric descris mai sus este un model determinist . Factorii de variație sau de
perturbație transformă modelul într -un model probabilist .

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 15 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016 1.5.4 Relațiile statistice

Relațiile statistice pe care se formulează modelul econometric pot fi :
 relații de identitate : sunt formulări logice cu privire la procesul economic
descris
 relații de comportament : ecuații stochastice care modelează răspunsul
variabilei endogene Y la un set de valori ale variabilei exogene X;
 relații tehnologice : restricțiile impus e output -urilor în raport cu input -urile
 relații instituționale : reflectă unele reglementări impuse de lege

Relația funcțională ,
 kX XXf Y ,…,2 1 , care ne arată legătura dintre variabila dependentă și
variabilele independente ale modelului economet ric.

Pentru variabilele de intrare ale modelului econometric cu o singură variabilă X, vom nota valorile
observate cu
 n i X XX X ,…,,2 1 ,
ni1 , unde n este efectivul sau volumul eșantionului
înregistrat.
Pentru modelul econometric cu k variabile de intrare vom nota valorile observate cu
 jn j j ji X X X X ,…,,2 1
,
kj1 .
Pentru variabila de ieșire Y a modelului, vom nota valorile observate cu
 n i Y YY Y ,…,,2 1 ,
ni1
.

Într-un model econometric, un fenomen oarecare X=(x 1, x2, …,x n) poate fi introdus cu
următoarele valori:
 Valori reale (xi), sunt mărimi concrete, pozitive, exprimate în unități de
măsură specific e naturii fenomenului cu media
xși dispersia
2
x
 Valori centrate :
x x xi i* cu media 0 și dispersia
2
x
 Valori centrate și normate :
xi
ixxx** cu m edia 0 și dispersia 1
Vom detalia conceptele menționate anterior în temele următoare.

Curs introductiv. TEMA 1: CONCEPTE GENERALE ÎN ECONOMETRIE Gogu Emilia

Pag. 16 din 16
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE 2016 1.6 Concepte cheie
 Econometrie
 Econometrist sau econometrician
 Econometrie teoretică
 Econometrie aplicată
 Relație funcțională
 Tip de date
 Date transversale ( cross -sectional data );
 Date în serii de timp ( time-series data );
 Date longitudinale sau tip panel
(longitudinal or panel data ).  Model econometric
 Variabilă econometrică
 Variabilă de intrare (variabilă
independentă sau variabilă explicativă
sau variabilă factorială sau variabilă
exogenă)
 Variab ilă de ieșire (variabilă dependentă
sau variabilă explicată sau variabilă
rezultativă sau variabilă endogenă)
 Variabilă de perturbație (variabilă
reziduală sau variabilă de eroare)
1.7 Bibliografie selectivă
[1] Anderson, David, Dennis Sweeney , și Thomas Williams. Statistics for Business and
Economics . Mason: South -Western Cengage Learning, 2011.
[2] Bârsan -Pipu, Nicolae. Statistică economică. Brașov: Editura Infomarket, 2014.
[3] Gujarati, Damodar. Basic Econometrics. New York: Mc -Graw Hill Book Compa ny, 2004.
[4] Montgomery, Douglas C., Jennings, Cheryl L., Kulahci, Murat. Introduction to time series
analysis and forecasting . Hoboken, New Jersey: John Wiley & Sons, 2008.
[5] Voineagu, V., Țițan., E., Șerban, R., Ghiță, S., Todose, D., Boboc, C., Pele, D. (20 07).
Teoria și practica econometrică , Ed. Economică, București.