Licenta Mihaela 2 [615234]

PARTEA GENERALA
CAPITOLUL 1. ANATOMIA APARATULUI DENTO -MAXILAR

1.1 ANATOMIA BAZEI CRANIULUI
Această structură este compusă din osul etmoid, sfenoid, occipital și o parte din frontal
și temporal.Creșterea la acest nivel este de origine esențială cartilaginoasa, prin jocul de
sincronizare și fenomenele de apoziție -resorbție.
a) Cresterea in lungime: se face printr -un numar de sincondroze orientate transversal.
Aceste suturi se închid foarte devreme, fie la naștere, fie în primii 5 sau 6 ani de viaț ă. Numai
sincondroza sfeno -occipitală și septo -etmoidal sunt active până la maturitate.
Activitatea sincondrozei sfeno -occipitale are efectul de a deplasa în jos și înapoi
conductul auditiv externe și, în special, cavitatea glenoidă. Acesta acțiune de sin condroză este
completată de apariția unor fenomene minore de apoziție -resorbție conduc la formarea
arcadelor sprancenoase, orbitelor și sinusurilor frontale.
b) Creșterea in lățime: rolul suturilor longitudinale – în special a suturii metopice – este de
scurtă durată, deoarece acestea sunt practic toate dispărute pana la vârsta de trei ani. Foarte
devreme vor interveni fenomenele de remodelare.

1.2 ANATOMIA COMPLEXULUI NAZO -MAXILAR
Include cinci oase pereche: maxilarul, osul palatinal, osul malar, oasele p roprii ale
nasului si un os nepereche, vomerul. Vom aprofunda insa doar maxilarul.
a) Creșterea in lățime: această creștere apare datorită interacțiunii suturilor internazale,
intermaxilare, interpalatinale si prin remodelare . După cinci ani, aceste sutur i sunt practic
inactive. Palatul se lărgește înapoi prin alungirea divergenta a arcadei , proportional cu aparitia
dintilor monofizari. Anumite suturi, cum este si sutura palatinala mediana, nu se sudeaza pana
la maturitate (aproximativ 25 ani), fapt ce pe rmite realizarea unor actiuni ortopedice, ca de
exemplu disjunctia.
b) Creșterea in înălțime și in lungime: la nivelul suturilor fronto -maxilare, maxilo -malare,
zigomatico -malare, pterigo -palatine, premaxilomalare și palatinale transversale, cea din urmă
rămânând activă pe tot parcursul vieții. Creșterea in înălțime și lungime ar fi datorată abilitatii
de adaptare a acestor suturi, sub influența activă de remodelare functionala a septului nazal.
Zona antero -inferioară a maxilarului se resoarbe odata cu de plasarea sagitala, ceea ce face ca
regiunea na zo-maxilară să fie mai proeminentă.
– Bolta palatinala: forma sa este plată la naștere. Se îndepărtează de podeaua orbitei în
timpulde creștere, lăsând în urmă sinusul maxilar, aceasta coborare fiind concomiten tă cu
coborarea limbii. În plus, concavitatea palatului este constituită în timpul dezvoltarii proceselor
alveolare .
– Orbitele: globii oculari isi ating talia definitiva la varsta de 3 ani.
– Sinusul: se formează în momentul erupției dinților temporari.
– Nasul: creșterea sa depinde în mod special de ansamblul septo -etmoidal.
– Tuberozitatea: la acest nivel, se produce o activitate apozitionala care permite dezvoltarea
celor de -al doilea si al treilea molari, in medie pana la varsta de 20 de ani.
– Proce sele alveolare: servesc drept support arcadelor dentare si nu exista doar in functie de

prezenta dintilor. Se dezvolta printr -o apozitie osoasa considerabila, concomitent cu
fenomenele de dentitie.

1.3 ANATOMIA MANDIBULEI
E singu rul os mobil al feței. Mandibula este conectată la baza craniului prin intermediul
cavitatii glenoide care se deplaseaza in jos si inapoi. Creșterea sagitală a mandibulei trebuie,
prin urmare, să fie cantitativ mai importanta decat cea a maxilarului, in scopul de a mentin e o
articulatie dento -dentara normal intre maxilar si mandibula. Este un os complex atat prin
osificare, cat si prin modificarile morfopatologice. Creșterea înălțimii ramurilor ascendente
indeparteaza corpul mandibular de maxilar. In acest spatiu liber, se dezvolta, prin apozitie,
procesele alveolare, impreuna cu fenomenele de dentitie. O apozitie osoasa mai slaba se
produce in zona inferioara a mandibulei, indepartand canalul dentar de pe suprafata osului.
a) Creșterea in lățime: sincondroza simfizală se închide în primele luni de viață.
Creșterea in lățime a mandibulei resulta esential din alungirea sa, asociata cu divergenta
progresiva a celor doua hemimandibule inspre posterior..Această creștere in lățime va fi mai
sensibilă, mai ales la nivelul condili lor.
b) Creșterea in lungime : rolul cartilajului condilian, mult timp considerat determinant,
este acum discutata astfel :
-la nivelul ramului ascendent: apozitia inapoi si resorbtia inainte a ramului ascendent, creeaza
progresiv locul evolutiei tuturor d intilor. Apozitia, fiind mult mai importanta decat resorbtia,
ramul reculeaza si se ingroasa. Acest proces continuă până la evoluția dintilor inclusi.
– La nivelul corpului: acest fenomen de remodelare antreneaza o alungire a corpului, mentonul
se modeleaz a mai mult prin resorbtia supra -simfizara decat prin apozitia simfizara.
c) Creșterea în inălțime: ramul ascendent este foarte scurt la nastere. Acesta se
alungeste datorita activitatii cartilajului condilian. O remodelare osoasa ii da forma definitiva
capului colului condilian.
d) Studiul unor structuri particulare ale mandibulei:
– Apofiza coronoida: se dezvolta gratie tractiunii muschilor temporali, in cursul dezvoltarii
functiei masticatorii. Prin remodelarea sa, incetineste efectul de extindere inspr e posterior a
mandibulei.
-Condilul – este singurul cartilaj secundar persistent după naștere.Este acoperit de un strat gros
de țesut conjunctiv.Este un cartilaj unic în organism: poate sa creasca grosimea, nu numai prin
crestere interstitiala, dar si pri n crestere apozitionala. Suprafata cartilaginoasa prolifereaza si se
produc resorbtii compensatorii foarte complexe la nivelul colului condilului, in toate cele trei
sensuri ale spatiului. Condilul joaca un rol de diferentiere intre activitatea suturii sfe no-
occipitale care conduce occipitalul si cavitatea glenoida in jos si inapoi, si mandibula care se
orienteaza cu fata in jos si inainte.

Bibliografie : Francis Bassigny – Manuel d’Orthopedie Dento faciale – Masson, Paris 1983