SINERGII DE COMBATER E A RISCURILOR ÎN AUDITAREA [615233]

1

SINERGII DE COMBATER E A RISCURILOR ÎN AUDITAREA
PROIECTELOR CU FINAN ȚARE NERAMBURSABILĂ

ANDREI -MIREL FLOREA
floreaandreim @yahoo .com
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați

Abstract
Fondurile europene joacă un rol important în contextul dezvoltării economice naționale și
un subiect de înalt interes public. Pentru a controla și verifica modul de cheltuire a acestor fonduri
este obligatoriu apelarea la serviciile unor specialiști, membrii ai Camerei Auditorilor Financiari
din România în diverse etape de dezvoltare a proiectului. Pentru fondurile atrase î n perioada de
programare 2007 -2013 cadrul legislativ care reglementa misiunea de efectuare a procedurilor
convenite era reprezentat de IFRS 4400.

Cuvinte cheie : fonduri europene, proceduri, ISA 805, IFRS 4400, riscuri
Clasificare: M42

I. Introducere
În perioada post aderare agenții economici români au descoperit beneficiile pe care le aduc
afaceri lor lor atragerea de finanțare europeană. Deși rata de absorbție nu a atins valorile așteptate
fondurile europene sunt tot mai prezente in activitatea economică. Astfel se impune ca activitatea de
audit sa fie c ât mai bine reglementată și standardizată, să ofere o asigurare r idicată fată de procedurile
convenite aplicate până acum prin intermediul IFRS 4400.
Modificările apărute prin implementarea ISA 805 au conturat o noua viziune asupra auditării
fondurilor europene prin adoptarea de proceduri care să combată cât mai mult posibil riscurile de
audit. Dac ă până acum efectuarea procedurilor specifice riscului erau facultative prin implementarea
ISA 805 acestea devin obligatorii. Aceste modificări au vizat și statutul operațiunii de verificare prin
intermediul procedurilor conv enite care conform prevederilor ISA nu reprezentau o misiune de audit
schimbând astfel semnificativ modalitatea de abordare a verificării cheltuielilor efectuate in cadrul
proiectelor europene.
În lucrare ne vom concentra asupra activității de audit efectu ată de auditorii financiari
independenți, membrii ai Camera Auditorilor Financiari din România. Activitatea de audit a
proiec telor europene va fi relatată în comparație cu celelalte mi siuni pe care le realizează auditorii
financiari prin prisma trăsături lor comune dar și a diferențe lor. După determinarea statutului acestei
activități vom prezenta o serie de riscuri întâlnite în practica auditului și soluții posibile de rezolvare
a acestora.
Abordarea noastră are ca scop o clarificare asupra nece sității și importanței auditului
proiectelor europene și o înțelegere a părților implicate asupra acestei necesități.
Cercetarea s -a bazat pe sistematizarea și sintetizarea noțiunilor cuprinse în literatura de specialitate –
atât financiar -contabilă, cât și juridică – a reglementărilor elaborate de organismele profesionale,
precum și de autoritățile statului. Pentru realizarea cercetării s -a folosit o tehnică deductivă, în vederea
identificării oportunităților, criticilor și părerilor. În partea incipientă am realizat o analiză
comparativă a misiunilor de audit. Pentru dezvoltarea cercetării am prezentat, , problemele apărute în
cadrul auditului proiectelor europene pe baza situațiilor întâlnite în practică și pentru îmbunătățirea
acestei activități am form ulat soluții. În literatura de specialitate în domeniul auditului proiectelor
europene se găsesc atât lucrări cu abordări practice cât și lucrări abordate prin prisma caracterului
științific. Un subiect referitor la auditul proiectelor europene din literat ura studiată a fost prezentat

2
prin prisma raționamentului profesional aplicat la misiunile de audit intern operațional în cadrul
proiectelor finanțate din fonduri europene (Pitulice, 2009).
Un alt subiect prezentat a fost auditul proiectelor în contextul e conomiei bazate pe cunoaștere,
accentuându -se rolul cunoașterii în desfășurarea misiunilor de audit a proiectelor (Dobre,2009). O a
treia abordare se referă la principiul competenței și diligenței profesionale în aplicarea standardelor
de audit privind mis iunile de audit a proiectelor (Dobre, 2009).
Propunerea privind elaborarea unui ghid care să prezinte în mod detalia pașii efectuării unei
misiuni de verificare a cheltuielilor proiectelor finanțate din fonduri nestructurale (Botez, 2012) si a
unei evidenț e ale principalelor aspecte cu caracter sensibil (Șerban, 2012) identificate în practica de
audit a proiectelor europene s -a concretizat prin elaborarea și publicarea unei serii de articole cu
caracter practic.
Auditorii financiari, membri ai Camerei Audit orilor Financiari din România sunt cei care
realizează misiunea de verificare a cheltuielilor derulate prin proiectele europene. Doar prin
consolidarea credibilității oferite de auditor prin rapoartele întocmite profesia de auditor se poate
dezvolta (Bunge t, 2012).
Contractul de finanțare este documentul care prezintă obiectivul angajamentului auditorilor,
sarcina acestora fiind de a verifica toate informațiile necesare din cererea de rambursare prin care să
ateste că finanțarea acordată a fost cheltuită cu respectarea condițiilor și termenilor din contractul de
finanțare.
Standardului 4400 Misiuni pentru efectuarea procedurilor convenite privind informațiile financiare
prezintă baza realizării procedurilor convenite pentru efectuarea verificării cheltuielil or realizate în
implementarea proiectelor europene. Obiectivul unei misiuni pe baza procedurilor convenite este
reprezentat de raportarea de către auditor a constatărilor după ce acesta a implementat procedurile ce
țin de natura unui audit.
Standardul pr ecizează că în astfel de misiuni nu este exprimată nici o asigurare, auditorul
furnizând un raport asupra constatărilor efective ale procedurilor convenite. În locul acesteia,
utilizatorii raportului evaluează pentru ei înșiși procedurile și constatările r aportate de către auditor și
conturează propriile lor concluzii care decurg din audit.
Rezultă că terminologia de „audit” nu este adecvată unei misiuni care vizează efectuarea
procedurilor convenite, această procedură ne fiind o misiune de audit propriu -zisă, acest lucru încă
creează confuzii în practică așa cum a constatat si Camera Auditorilor Financiari din România (Botez,
2012).
Lucrarea are rolul de a prezenta problemelor identificate în implementarea proiectelor
europene la care am participat în calitate duală ( în cadrul unor proiecte distincte desigur) : ca membru
în echipa de audit a unei societăți de audit și ca persoană fizică – membru în echipa de implementare .
Având în vedere că sunt în derulare proiectelor pentru perioada 2014 -2020, se poat e considera că
perioada 2007 -2013 a fost o perioadă de acomodare pentru toți participanții în proiectele cu finanțare
nerambursabilă, iar în perioada următoare ar trebui să atragem fonduri nestructurale care să ducă la
dezvoltarea activităților economice. La nivel internațional preocuparea este de regândire a
standardelor de audit cu scopul consolidării rolului, relevanței și calității serviciilor de audit conexe
în contextul evoluției mondiale. În acest proces de revizuire va intra și standardul 4400 Misiu ni pentru
efectuarea procedurilor convenite privind informațiile financiare.
Etapele pentru realizarea unei misiuni de audit pe baza procedurilor convenite sunt
asemănătoare celorlalte misiuni de audit, acestea sunt: respectiv planificare, proceduri de fon d și
raportare. Etapa care necesită cel mai mare nivel de raționament profesional este reprezentată de
planificarea misiunii, fiind o etapă primordială în realizarea misiunii (Popa, 2012).
Într-o misiune de audit pe baza procedurilor convenite, auditorul r ealizează procedurile
specifice care au fost solicitate de către client, ca beneficiar al finanțării nerambursabile, conform
metodologiei elaborate de finanțator. Procedurile sunt specificate și auditorul întocmește apoi un
raport care să evidențieze const atările efective. Deși sunt numite proceduri convenite acestea sunt

3
proceduri solicitate de finanțator fără a cere auditorului să -și exprime opinia supra celor mai potrivite
proceduri pentru atingerea scopului proiectelor finanțate

II. Bibliografie

1. Bunget, O.C., Dumitrescu, A.C. (2012), Studiu asupra relației dintre opinia de audit și
respectarea principiilor contabile, Revista „Audit Financiar” nr. 1, p 6 -11
2. Botez, D. (2012), Experiențe și sugestii privind documentarea auditului fondurilor
structura le (I), Revista „Practici de Audit” nr. 3, p 34 -38
3. Botez, D. (2012), Experiențe și sugestii privind documentarea auditului fondurilor
structurale (II), Revista „Practici de Audit” nr. 4, p 21 -24
4. Botez, D. (2012), Intervenția auditorului privind fondurile structurale nerambursabile,
oeconomica 2012, pag 24 -38, http://oeconomica.upm.ro/OVI/24 -38DanielBotez.pdf
5. Dobre, E. (2009), Auditul proiectelor în contextul economiei bazate pe cunoaștere ,
Revista „Audit Financiar” nr. 8/2009, p 28 -33
6. Dobre, E. (2009), Pro ceduri convenite, efectuate într -un angajament de audit de proiect,
Revista „Audit Financiar” nr. 9/2009, p 32 -42
7. Hațegan, C.(2013), Studiu privind activitatea de audit financiar pentru verificarea
proiectelor europene în România, Revista „Audit Financiar” nr. 6/2013, p 3-10
8. Pitulice M, Pitulice C (2009), Auditul proiectelor finanțate din fonduri europene –
delimitări legislative și raționament profesional, Revista „Audit Financiar” nr. 6, p 8 -14
9. Popa, I.E., Mihăilescu, I., Șpan, G.A., Stănescu N. (2012), Considerații privind exercitarea
raționamentului profesional în cadrul standardelor internaționale de audit, Revista „Audit
Financiar” nr. 8, p 13 -22
10. Șerban, M. (2012), Auditarea proiectelor europene – de la teorie la practică, Revista
„Practici de Audit” nr. 4, p 13 – 20