Disertatie Text2 [615215]

CAPITOLUL 1
PREZENTAREA IMOBILUL UI ȘI DESCRIEREA
AMPLASAMENTULUI

Imobilul pentru care se va proiecta instalația de încălzire în pardoseală și ulterior cu
radiatoare este o pensiune turistică alcătuită din parter și două etaje ce poate găzdui un număr
de 32 de persoane. Aceasta este situată în județul Brașov, orașul Brașov. Știind acest lucru s -a
determinat că imobilul se află în zona climatică IV consultând SR -1907 -1.
Caracteristicile constructive ale clădirii se definesc în tabelele 1.1 și 1.2.
Geamurile care comunică cu exteriorul sunt realizate din termopan cu emisie scăzută
iar ușile interioare și cele care comunică cu exteriorul sunt realizate din lemn masiv.

Tabelul 1.1
Pereți exteriori 0,3 m
Tencuială mortar 0,02 m
Zidărie din cărămizi cu goluri v ertical 0,2 m
Polistiren expandat 0,05 m
Tencuială mortar 0,03 m
Planșeul peste etajul 2 0,4 m
Tencuială mortar 0,02 m
Beton 0,2 m
Polistiren expandat 0,03 m
Beton 0,1 m
Hidroizolație –
Vată minerală 0,05 m

Tabelul 1.2
Planșeul pest e subsol 0,25 m
Gresie 0,01 m
Șapă de egalizare 0,03 m
Strat isolator 0,04 m
Beton 0,15 m
Tencuială mortar 0,02 m
Planșeul între niveluri 0,25 m
Parchet de lemn 0,02 m
Șapă de egalizare 0,02 m
Strat isolator 0,04 m
Beton 0,15 m
Tencuială mortar 0,02 m
Pereți interiori 0,1 m
Tencuială mortar 0,01 m
Zidărie din cărămizi cu goluri vertical 0,08 m
Tencuială mortar 0,01 m

Pe baza caracteristicilor constructive s -a construit planul clădirii prezent în anexa 3 și
o modelare 3D în programul CATIA v 5 pentru a avea o imagine de ansamblu a imobilului.
Aceasta se poate observa în figurile 1.1 și 1.2.

Figura 1.1

Figura 1.2

CAPITOLUL 2
CALCULUL NECESARULUI DE CĂLDURĂ
AL CLĂDIRII[1]

2.1 Calculul n ecesarul ui de căldură
Acesta este exprimat în W și se calculează cu relația următoare din SR 1907 -1:
io c
T Q)A A(QQ   1001

în care :
TQ
– flux termic cedat prin transmisie, considerat în regim termic staționar,
corespunzător diferenței de temperatură între interiorul și exteriorul elementelor de
construcție care delimitează încăperea, în W;
iQ
– sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura exterioară convențională de
calcul a aerului infiltrat prin neetanșeitățile ușilor și ferestrelor și a aerului pătruns la
deschiderea acestora, în W;
oA
– adaosul pentru orientare ;
cA
– adaosul pentru compensarea efectului suprafețelor reci .
Efectu ând calculele de mai sus au rezultat următoarele valori:
Camera Q [W] Camera Q [W]
1 11011,23 19 3281,985
2 3047,156 20 950,9638
3 950,9638 21 144,4194
4 144,4194 22 275,7083
5 275,7083 23 950,9638
6 950,9638 24 950,9638
7 950,9638 25 275,7083
8 144,4194 26 144,4194
9 275,7083 27 1290,67
10 1290,67 28 1290,67
11 1290,67 29 144,4194
12 144,4194 30 275,7083
13 275,7083 31 950,9638
14 950,9638 32 950,9638
15 950,9638 33 144,4194
16 144,4194 34 275,7083
17 275,7083 35 950,9638
18 950,9638 36 3281,985

TOTAL : 40557,62 W [W] (1)

2.2 Calcului f luxul ui termic cedat prin transmisie
Aces ta se notează cu
TQ și se exprimă în W și se calculează cu relația următoare din
SR 1907 -1:

  S,e i
M T Q
RθθAmC Q  
[W] (2)

în care:
m – coeficient de masivitate termică a elementelor de construcție exterioare ;
A – aria suprafețe i fiecărui element de construcție determinată conform STAS 6472 -3
în
2m ;
θi – temperatura interioară convențională de calcul, conform SR 1907 -2, în °C;
θe – temperatura spațiilor exterioare încăperii considerate, în °C;
R’ – rezistența termică specifică corectată a elementului de construcție considerat,
stabilită conform STAS 6472 -3 în m2W/K ;
QS – fluxul termic cedat prin sol, în W;
CM – coeficient de corecție al necesarului de căldură de calcul funcție de masa
specifică a construcție i.
Fluxul termic cedat prin transmisie
TQ este afectat de următoarele adaosuri în
procente:
Ao – adaosul pentru orientare, în scopul diferențierii necesarului de căldură de calcul
al încăperilor diferit expuse radiației solare;
Ac – adaosul pentru compensarea efectului suprafețelor reci, în scopul corectării
bilanțului termic al corpului omenesc în încăperile în care elementele de construcție cu
rezistența specifică redusă, favorizează intensificarea cedării de căldură a corpului prin
radiație.

În urma calculelor au rezultat următoarele valori:
Camera
TQ[W] Camera
TQ[W]
1 4713,165 19 1424,100
2 1667,945 20 488,325
3 488,325 21 70,009
4 70,009 22 201,298
5 201,298 23 488,325
6 488,32 5 24 488,325
7 488,325 25 201,298
8 70,009 26 70,009
9 201,298 27 765,213
10 765,213 28 765,213
11 765,213 29 70,009
12 70,009 30 201,298
13 201,298 31 488,325
14 488,325 32 488,325
15 488,325 33 70,009
16 70,009 34 201,298
17 201,298 35 488,325
18 488,325 36 1424,100

2.3 Calcului c oeficientul ui de masivitate termică a elementelor de
construcție exterioar ă
Acesta se calculează cu relația următoare extrasă din SR 1907 -1:

D, , m  050 2251
[-] (3)

în care:
D – indicele inerției termice a elementului de co nstrucție, conform STAS 6472/ 3.

În urma efectu ării calculelor au rezultat următoarele valori:
Denumire m [-]
Perete exterior 1
Perete interior 1
Ușă interioară 1,059
Ușă exterioară 1,059
Fereastră 1,017
Pardoseală 1

2.4 Calculul coeficientului e corecție al necesarului de căl dură de
calcul
Coeficientul de corecție a necesarului de căldură de calcul CM se stabilește funcție de
masa specifică a elementelor de construcție interioare ale construcției mpi, astfel:

– pentru mpi  400 kg/m2, CM = 1
– pentru mpi > 400 kg/m2, CM = 0,94

Masa specifică a construcției m pi se determină pentru întreaga construcție cu relația:

AM
, mpi
pi 90
[kg/m2] (4)
în care :
Mpi – masa tuturor elementelor de construcție interioare (pereții interiori, planșee
între etaje, eleme nte de tâmplărie interioare); nu se ia în calcul masa elementelor de
construcție perimetrale (pereți exteriori, ferestre, uși, acoperiș, planșeu peste subsol neîncălzit,
pereți către casa scării, pereți care despart spații neîncălzite), în kg;
A – aria per imetrală a construcției prin care se produce disipare de flux termic (pereți
exteriori, ferestre, uși pereți spre casa scării, planșeu peste subsoluri neîncălzite, planșeu sub
pod, acoperișuri de tip terasă etc.) în m2.
Luând în calcul densitatea materiale lor și ținând seama de caracteristicile
constructive ale clădirii va rezulta:
Mpi = 325179 kg
A = 419,1 m2
Având aceste valori, se poate calcula masa specifică a elementelor de construcție
interioare ale construcției:
mpi = 698,3 kg/m2
Deoarece aceasta est e mai mare de 400 kg/m2 coeficientul de corecție al necesarului
de căldură de calcul va fi:
CM = 0,94

2.5 Determinarea a daosul ui pentru orientare
Acesta afectează numai fluxul termic cedat prin elementele de construcție ale
încăperilor cu pereți exte riori supraterani și se adoptă în funcție de orientarea camerei către
punctele cardinale ale Pământului.
Pentru încăperi cu mai mulți pereți exteriori, adaosul Ao se stabilește corespunzător
peretelui cu orientarea cea mai defavorabilă.
Consultând SR 1907 -1, s-au extras următoarele valori ale adaosului pentru orientare a
față de punctele cardinale :
Camera Ao [-] Camera Ao [-]
1 5 19 5
2 5 20 0
3 0 21 0
4 0 22 0
5 0 23 0
6 0 24 0
7 0 25 0
8 0 26 0
9 0 27 5
10 5 28 5
11 5 29 0
12 0 30 0
13 0 31 0
14 0 32 0
15 0 33 0
16 0 34 0
17 0 35 0
18 0 36 5

2.6 Determinarea a daosul ui pentru compensarea
efectului suprafețelor reci
În cazul prezentat avem de aface cu încăperi cu planșee încălzitoare prin radiație de
pardoseală, iar valorile adaosului pentru compensarea efectului suprafețelor reci Ac se adoptă
din tabelul 1 conform SR 1907 -1.
Tabelul 2.1
Numărul de suprafețe prin care se cedează flux termic către
mediul înconjurător Ac
1
2
3 0
2
4

Adoptarea adaosului A c pentru fiecare cam eră în parte se va face astfel:

Camera Ac [-] Camera Ac [-]
1 4 19 4
2 2 20 0
3 0 21 0
4 0 22 0
5 0 23 0
6 0 24 0
7 0 25 0
8 0 26 0
9 0 27 2
10 2 28 2
11 2 29 0
12 0 30 0
13 0 31 0
14 0 32 0
15 0 33 0
16 0 34 0
17 0 35 0
18 0 36 4

2.7 Calculul s arcin ii termic e pentru încălzirea de la temperatura
exterioară la temperatura interioară a aerului infiltrat prin
neetanșeitățile ușilor și ferestrelor și a aerului pătruns la
deschiderea acestora
Aceasta se notează cu
iQ și se determină ca valoarea maximă între sarcinile termice
Qi1 și Qi2 exprimate în W în care:
1iQ
– sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura exterioară convențională de
calcul la temperatura interioară convențională de calcul, a aerului infiltrat prin neetanșeitățile
ușilor și ferestrelor și a aerului pătruns la deschiderea acestora, determinată ținând seama de
numărul de schimburi de aer necesar în încăpere din condiții de confort fiziologic cu relația:

 

 1001 ) (1c
u e i pp M ao iAQ cVCn Q   
[W] (5)

2iQ
– sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura exterioară convențională de
calcul la temperatura interioară convențională de calcul, a aerului infiltrat prin neetanșeitățile
ușilor și ferestrelor și a celui pătruns la deschiderea acestora, determinată de viteza
convențională a vântului se calculează cu relația:

   

 1001342c
u e i/M iA Q) ( vLi E C Q  
[W] (6)

în care:
nao – numărul de schimburi de aer necesar în încăpere din condiții de confort
fiziologic î n (m3/s)/m3;
Acesta a fost adoptat conform SR 1907 -1 astfel:
– Pentru camere de locuit: nao = 0,22 x 10-3 (m3/s)/ m3
– Pentru bucătări e: nao = 0,33 x 10-3 (m3/s)/ m3
– Pentru băi: nao = 0,28 x 10-3 (m3/s)/ m3

Np – numărul de persoane ;
V – volumul încăperii, în m3;
cp – căldură specifică la presiune constantă a aerului la temperatura θi, în J/kgK ;
 – densitatea aerului la presiune constantă a aerului la temperatura θi, în kg/m3;
E – factor de corecț ie de înălțime;
θi și θe au semnificațiile anterioare;
i – coeficient de infiltrație a aerului prin rosturi, în W/mK(s /m)4/3;
L – lungimea rosturilor ușilor și ferestrelor din fațadele supuse acțiunii vântului în m ;
v – viteza convențională a vântului de calcul, în m/s,
Qu – sarcina termică pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea uși lor
exterioare în W .
Numărul de persoane din clădire este de 32.
Căldura specifică la presiune constantă a aerului la temperatura θi este de 1011J/kgK
pentru temperatura inte rioară de 20°C și densitatea aerului de 1,205kg/m3, iar pentru
temperatura interioară de 22°C vom avea o căldură specifică de 1022J/kgK și o densitate a
aerului de 1,206kg/m3.
Factorul de corecție de înălțime E are valoare 1 deoarece clădir ea are mai puțin de 12
nivele.
Luând în calcul cele mentionate mai sus rezulta urmatoarele valori :
Camera Qi1 [W] Qi2 [W] Camera Qi1 [W] Qi2 [W]
1 5873,9 364,03 19 1729,7 74,696
2 1262,5 253,498 20 462,64 302
3 462,64 302 21 74,41 15,631
4 74,41 15,631 22 74,41 15,63 1
5 74,41 15,631 23 462,64 302
6 462,64 302 24 462,64 302
7 462,64 302 25 74,41 15,631
8 74,41 15,631 26 74,41 15,631
9 74,41 15,631 27 471,89 308,04
10 471,89 308,04 28 471,89 308,04
11 471,89 308,04 29 74,41 15,631
12 74,41 15,631 30 74,41 15,631
13 74,41 15,631 31 462,64 302
14 462,64 302 32 462,64 302
15 462,64 302 33 74,41 15,631
16 74,41 15,631 34 74,41 15,631
17 74,41 15,631 35 462,64 302
18 462,64 302 36 1729,7 74,696

Lungimea rosturilor L, este egală cu perimetrul elementelor mobile ale ferestrelor și
ușilor. Rostul format de două elemente mobile se ia în calcul o singură dată, în cazul ușilor și
ferestrelor duble , rostul se măsoară pentru un singur rând.
Valorile coeficientului de infil trație prin rosturi i, în funcție de felul ușilor și
ferestrelor și modul de comportare a clădirii la acțiunea vântului se adoptă din SR 1907 -1.
În cazul încăperilor cu doi pereți exteriori alăturați (încăperi cu colț) ambii pereți se
consideră sub acțiune a vântului de calcul.
În cazul încăperilor cu doi pereți exteriori situați pe fațade opuse, se va considera sub
acțiunea vântului de calcul acea fațadă pentru care
Li are valoarea cea mai mare.
În cazul încăperilor cu trei sau patru per eți exteriori se consideră sub acțiunea
vântului de calcul cei doi pereți alăturați pentru care
Li are valoarea cea mai mare.

Camera i [W/mK] Camera i [W/mK]
1 0,0785 19 0,0667
2 0,0785 20 0,0785
3 0,0785 21 0,0785
4 0,0785 22 0,0785
5 0,0785 23 0,0785
6 0,0785 24 0,0785
7 0,0785 25 0,0785
8 0,0785 26 0,0785
9 0,0785 27 0,0785
10 0,0785 28 0,0785
11 0,0785 29 0,0785
12 0,0785 30 0,0785
13 0,0785 31 0,0785
14 0,0785 32 0,0785
15 0,0785 33 0,0785
16 0,0785 34 0,0785
17 0,0785 35 0,0785
18 0,0785 36 0,0667

Viteza convențională a vântului v și valoarea v3/4 în funcție de zona eoliană în care
se găsește localitatea Brașov și de amplasamentul clădirii față de localitate s-a adoptat din SR
1907 -1 astfel:
v4/3 = 6,35 (m/s)3/4 (zona eoliană IV)

La întocmirea t abelului pentru calculul necesarului de căldură s -au folosit
următoarele notații:

– perete exterior PE;
– perete interior PI;
– fereastră cuplată FC;
– ușă exterioară UE;
– ușă interioară UI;
– pardoseală PD.

CAPITOLUL 3
UTILIZAREA MATERIALELOR TERMOI ZOLANTE
NECONVENȚIONALE

3.1 Generalități
Proprietățile de izolare termică și acustică a unor materiale asa numite „verzi” și a
unor subproduse agricole și industriale au fost studiate de mai mulți autori pentru a evalua
oportunitatea de reutilizare sau reciclare a acestora. Utilizarea acestor produse nu este larg
răspândită și, în unele cazuri, este limitată la o etapă experimentală și de laborator. Câteva
exemple sunt amintite în lucrarea de față unde se exemplif ica pentru fiecare material
parametrii termici.
Durabilitatea reală a materialelor izolate considerate este legată de disponibilitatea
acestora; acestea ar trebui utilizate, de preferință, atunci când sunt recoltate, produse sau
fabricate. Atunci când sun t disponibile, sunt raportate date privind performanța de mediu
măsurată. Cu toate acestea, ultima informație nu este furnizată de obicei, deoarece majoritatea
materialelor neconvenționale sunt doar într -o etapă incipientă de prototip.
Datele privind pro ducția mondială medie din 1993 -2013 a fiecăruia dintre
materialele analizate sunt raportate în statisticile oficiale ale Organizației pentru Alimentație
și Agricultură a Națiunilor Unite.
Piața caselor construite din materiale neconvenționale pare să prind ă contur în
contextul actual al pieței, în primul rând datorită prețului care ajunge în unele cazuri la
jumătatea celui cerut pentru o construcție din zidărie, dar și datorită rapidității de dezvoltare și
a confortului termic sporit.
În ultimii ani constru ctorii români de case au preluat o serie de modele occidentale,
dar nu au avut mare succes cu ele, deoarece cumpărătorii locali erau concentrați pe locuințele
tradiționale, din beton sau cărămidă. Acum, noile sisteme încep să fie tot mai intens
promovate c a o alternativă la metodele tradiționale de construcții și pot oferi produse de
calitate accesibile românilor cu venituri mici și medii.

3.2 Prezentarea materialelor

a. Coji de orez
Date oficiale ale Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Na țiunilor Unite
din 2013 arată că orezul este al treilea produs cel mai mare produs în lume după trestia de
zahăr și porumbul cu o producție de peste 740 de milioane de tone pe an.
Ca o consecință, se produce o cantitate mare de reziduuri care provoacă
preocupări legate de neutralizare, în timp ce acestea ar putea fi utilizate cu succes pentru
producerea de materiale verzi. Yarbrough a evaluat performanța de izolare termică a plăcilor
de particule din coji de orez, un produs secundar important al cultivări i orezului.
Conductivitatea termică la 24 ° C a fost cuprinsă între 0,0464 și 0,0566 W / mK; cea mai mică
valoare a fost măsurată pentru proba cu o densitate de 154 kg / m3[5].
Aceleași cercetări relevă rezultatele testelor de izolare termică realizate p e
plăci aglomerate din coji de pecan, dar rezultatele au arătat că acest material nu este adecvat
pentru izolare ( avand o conductivitate termica de 0,0884 W / mK). In figura de mai jos se
observa coeficientul de absorbție a sunetului a trei materiale comp ozite din paie și lemn de
orez, măsurate într -o încăpere de reverberație. Paiele 0.4, 0.6 și 0.8 sunt eșantioane conținând,
respectiv, 10, 20 și 30% orez în greutate. Panoul din lemn fabricat cu adaos de paie de orez de
10% este caracterizat printr -un coef icient de absorbție a sunetului mai mare decât cel obținut
pentru panourile din plăci aglomerate, plăcile din fibre și placaj[6].
Producția medie mondială de orez în perioada 1993 -2013 este de 6,25 × 1011
kg, produsă în principal în Asia (90,9%).

Figur a 3.1 Panoul de izolație termică testat(stânga) și coeficientul de absorbție a
sunetului (dreapta) al materialelor compozite din paie și lemn de orez testate

b. Materiale compozite din floarea -soarelui
Floarea -soarelui (Helianthus annuus) este una dintre c ulturile cele mai raspandite din
lume, datorită conținutului ridicat de ulei din semințele sale. Au fost efectuate mai multe
cercetări pentru dezvoltarea materialelor inovatoare de izolare termică din reziduuri de
cultivare a plantelor sau de ulei.
Conduc tivitatea termică a plăcilor aglomerate realizate cu ajutorul mănunchiului de
floarea -soarelui măcinată a fost măsurată în densitatea de material variabilă și diametrul
granulației[7]. Cea mai mică valoare a fost obținută pentru materialul mai puțin dens, de 36 kg
/ m3, caracterizat prin diametrul granulei mai mic de 1 mm.
Turta produsă în timpul proceselor de rafinare a floarea -soarelui a fost utilizată
pentru a produce o placă de fibră de izolație termică: totuși mostra cea mai performantă a fost
destul de fragilă și caracterizată printr -o conductivitate termică ridicată de 0,0885 W / mK. În
cele din urmă, tulpinile acestei plante au fost folosite pentru a produce două materiale
compozite care conțin și deșeuri textile. Cele două materiale diferă in liant ; gips sau epoxid:
conductivitatea termică măsurată a fost respectiv egală cu 0,1642 W / mK și 0,0728 W / mK.
Producția mondială de semințe de floarea -soarelui în perioada 1993 -2013 este de 2,9
x 1010 kg, produsă în principal în Europa (58,0%) și în Ameri ca (21,1%).

Figura 3.2 Agromaterial testat în(stânga); conductivitatea termică in raport cu densitatea
materialului (dreapta).

c. Tulpini de bumbac
Bumbacul este cea mai răspândită planta neagricolă folosită în principal pentru
producția de țesă turi. Un studiu realizat de X. Zhou a testat performanța termică a unui
material inovator realizat folosind tulpini de bumbac, un reziduu al producției de bumbac.
Particulele s -au obținut prin transformarea tulpinilor în fibre fără a folosi lianți
chimici. Conductivitatea termică a probei testate a fost între 0,0585 și 0,0815 W / mK (figura
de mai jos); cu cât este mai dens materialul, cu atât este mai mică izolația termică[8].
Producția medie mondială de bumbac în perioada 1993 -2013 este de 2,14 × 1010 kg,
produsă în principal în Asia (63,7%) și în America (24,6%).

Figura 3.3 Tulpinile de bumbac și valorile conductivității
termice în raport cu densitatea probelor testate

d. Frunzele de ananas
Procesul de recoltare produce unele reziduuri, una d intre ele este constituită din
frunze. In prezent se utilizeaza ca plante energetice sau pur și simplu arse. Poluarea aerului și
a solului cauzată de aceste procese cauzează probleme de mediu care ar putea fi limitate prin
găsirea unei utilizări inovatoare a acestui material în sectorul construcțiilor.
Tangjuank a studiat proprietățile termoizolante ale unui panou fabricat din frunze de
ananas sfărâmate și uscate, legate cu latex din cauciuc natural. Probele testate au o densitate
între 178 și 232 kg / m3 și o conductivitate termică cuprinsă între 0,035 și 0,043 W / mK. O
valoare inferioară de conductivitate a fost observată pentru proba având o densitate de 210 kg
/ m3.
Rezistența la foc a fost evaluată utilizând metoda definită de ASTM D 635 -98;
material ul conductiv mai puțin termic a prezentat cea mai bună performanță (1,35 min.).
Rezultatele principale ale acestor măsurători sunt prezentate în figura de mai jos[9].
O altă cercetare a lui Kumfu a investigat conductivitatea termică a unei plăci din
fibre de frunze de ananas și cauciuc natural prin metoda de presare la cald: în acest caz o
probă densă de 338 kg / m3 a arătat o conductivitate termică de 0,057 W / mK[10].
Producția medie mondială de ananas în perioada 1993 -2013 este de 1,73 × 1010 kg,
produsă în p rincipal în Asia (48,6%) și în America (34,1%).

Figura 3.4 Fibre de frunza de ananas(stanga) si valorile conductivitatii termice ale
probelor testate

e. Fibre textile reciclate
Fabricarea de produse textile produce o cantitate mare de deșeuri, de ob icei
depozitate în depozite de deșeuri sau utilizate pentru recuperarea energiei. În Uniunea
Europeană sunt necesare noi strategii de recuperare a deșeurilor textile, deoarece în prezent
sunt reciclate doar 1,5 din 5,8 milioane tone.
Valverde a realizat u n material fabricat din resturi din industria textilă sintetică,
alcătuit din poliester și poliuretan. Conductivitatea termică a probelor testate a fost între 0,041
și 0,053 W / mK . Valoarea cea mai scăzută a fost măsurată pentru proba caracterizată print r-o
densitate de 396 kg / m3. Cel mai performant material a fost caracterizat printr -o
conductivitate termică de 0,044 W / mK și o densitate de 440 kg / m3 [11].
Panourile de izolație inovatoare constituite din două straturi exterioare (grosime de
2,5 mm) din fibre de polietilenă și dintr -un strat de hârtie internă deșeu de hârtie lipit cu
adeziv sintetic au fost testate în ceea ce privește proprietățile termice, acustice și de mediu. S –
au analizat două probe, N7 și N15, diferite numai in grosimea stratului int ermediar (respectiv
7 și 15 mm). Conductivitatea termică a probelor testate a fost de 0,034 pentru N7 și de 0,039
W / mK pentru N15. Conductivitatea termică a fost măsurată utilizând metoda Hot Box.
Unii producători care lucrează în sectorul construcțiilo r au înțeles deja potențialul
materialelor textile reciclate și le folosesc pentru a produce panouri termoizolante și covorașe
elastice pentru parchet. Cel mai performant produs de izolație termică prezintă o
conductivitate termică de 0,0358 W / mK, o rezi stență la vapori de apă de 2,2 și o densitate de
80 kg / m3. Același produs este caracterizat printr -un coeficient de absorbție a sunetului mai
mare de 0,85 pentru frecvențe mai mari de 500 Hz.
În ceea ce privește proprietățile de amortizare, valoarea rig idității dinamice de 41
MN / m3 a fost măsurată pentru o probă de grosime de 3,5 -4,5 mm. Unele materiale
comercializate din fibre textile reciclate ating o valoare a căldurii specifice de 1600 J / kgK.

Figura 3. 5 Valorile conductivității termice ale prob elor alcatuite din fibre textile
reciclate, caracterizate prin densități diferite

Un material este de obicei considerat izolator termic dacă conductivitatea termică a
acestuia este mai mică de 0,07 W / mK.
În tabelul de mai jos se poate observa valoarea co nductivității termice a diferitelor
materiale neconvenționale: materiale naturale și materiale reciclate [12].
Tabelul 3.1
Natur ă
material Denumire Densitate
[kg/m3] Conductivitate termic ă
[W/mK]
Natural Banana și fibra de polipropilen ă 980-1040 0.157 -0.182
Știuleți 171-334 1.101
Tulpini de bumbac 150-450 0.0585 -0.0815
Curmal 187-389 0.072 -0.085
Durian(coaja fruct) 357-907 0.064 -0.185
Fibră de palmier 20-120 0.055 -0.091
Pecan 600-680 0.0884 -0.103
Frunze de ananas 178-232 0.035 -0.042
Stuf 130-190 0.045 -0.056
Orez 154-168 0.0464 -0.566
Floarea -soarelui(turt ă) 500-585 0.0885 -0.11
Floarea -soarelui(tulpini) 36-152 0.0385 -0.0501
Paie 50-150 0.038 -0.067
Reciclat Bumbac 25-45 0.039 -0.044
Bumbac(denim) 25-45 0.036 -0.038
Sticlă 450 0.031
PET 30 0.0355
Textile 30-80 0.0358 -0.042
Fibre textile(poliester și poliuretan) 440 0.044
Fibre textile(sintetic) 200-500 0.041 -0.053
Textile și hârtie 433 0.034 -0.039

Analizând datele centralizate în tabelul 3.1 se poate observa că nu toate material ele
termoizolante neconventionale sunt în măsură să le înlocuiască pe cele conventionale
deoarece prezintă o conductivitate termică cu o valoare cu mult peste cea a polistirenului
expandat, utilizat cu precădere la izolația termică a imobilelor.

3.2 Com para ție
Pentru a se putea analiza eficiența utilizării materialelor neconvenționale izolatoare
pentru imobilul studiat în această lucrare s -a reefectuat calculul necesarului de căldură cu
valorile conductivității termice a izolației din tabelul 3.1 păstrân d acceași grosime pentru
materialul izolator :
Tabelul 3.2
Natur ă
material Denumire material termoizolant Conductivitate
termica
[W/m *K] Necesar de caldură
(Referință: 40,56 kW)
[kW]
Natural Banana și fibră de polipropilenă 0.157 -0.182 55,71
Știule ți 1.101 76,3
Tulpini de bumbac 0.0585 -0.0815 43,05
Curmal 0.072 -0.085 45,44
Durian(coaja fruct) 0.064 -0.185 44,07
Fibră de palmier 0.055 -0.091 42,39
Pecan 0.0884 -0.103 47,98
Frunze de ananas 0.035 -0.042 38,08
Stuf 0.045 -0.056 40,35
Orez 0.0464 -0.566 40,81
Floarea -soarelui(turtă) 0.0885 -0.11 48,01
Floarea -soarelui(tulpini) 0.0385 -0.0501 38,9
Paie 0.038 -0.067 38,79
Reciclat Bumbac 0.039 -0.044 39,02
Bumbac(denim) 0.036 -0.038 38,32
Sticlă 0.031 37,12
PET 0.0355 38,2
Textile 0.035 8-0.042 38,27
Fibre textile(poliester și poliuretan) 0.044 40,12
Fibre textile(sintetic) 0.041 -0.053 39,47
Textile și hârtie 0.034 -0.039 37,85

După cum se poate observa în tabelul 3.2 , cea mai bună soluție pentru izolația unui
imobil folosind un m aterial neconvențional o reprezintă sticla, urmată de textile și hârtie sau
frunze de ananas.
Totodat ă, observăm că cea mai apropiata valoare a necesarul ui de căldură recalculat
fata de cea de referință este cea pentru stuf (40,35kW fata de 40,56 kW) .
Ținân d cont de disponibilitatea materialelor izolante neconvenționale în zona
geografică a imobilului studiat, se pot utiliza cu ușurință soluțiile de termoizolare naturale cu
paie, floarea -soarelui sau stuf , iar ca și materiale reciclate, se remarcă bumbacul, PET-ul și
textilele.
Câștigul energetic nu este uriaș, iar rezultatele se văd pe termen lung. Câștigul din
punct de vedere financiar se poate aproxima efectuând un calcul al cheltuielilor cu
termoficarea imobilului pe un an.
Principalul scop al folosirii materialelor neconvenționale în termoizolație este
dezvoltarea durabilă, iar folosirea acestor materiale disponibile pe plan local contribuie la
realizarea unei economii, redu când astfel consumul de energie pentru prelucrarea materialelor
din surse petroch imice sau naturale.

CAPITOLUL 4
UTILIZAREA COMBUSTIB ILULUI
NECONVENȚIONAL
4.1 Alegerea combustibilului – peleții de stejar
Biomasa lemnoasǎ se definește ca orice alt material organic, ca rezultat al
fotosintezei arborilor. Întâlnim douǎ tipuri de biomasǎ, cea agricolǎ și cea forestierǎ unde este
inclusǎ biomasa lemnoasǎ. Biomasa lemnoasǎ are caracteristici combustibile bune, care le
recomandǎ ca și combustibili. Astfel înlocuiește resursele fosile precum cǎrbunele și petrol.
Biomasa lemn oasǎ prezintǎ câteva proprietǎți, care o fac sǎ fie utilizatǎ ca material
combustibil, deoarece lemnul este un material regenerabil, se poate stoca ușor datoritǎ stǎrii
sale solide.
4.2 Caracteristici
Cel mai important lucru de la combustia biomasei, este acela c ă, în urma unei
conduceri corecte a procesului de combustie, se obține un bioxid de carbon neutru.
Emisiile nocive de la sistemele de combustie ce utilizeazǎ peleții din lemn sunt mai
mici, fațǎ de sistemele care folosesc derivați petrolieri. Astfel folosirea biomasei lemnoase
sub formǎ de peleți va elibera în atmosferǎ mai puțini poluanți decât la arderea lemnului de
foc. Biomasa lemnoasǎ reprezintǎ o sursǎ regenerabilǎ de energie. Aceasta nu contribuie la
problema schimbǎrii mediului, deoarece reci cleazǎ dioxidul de carbon din atmosferǎ. O ardere
necorespunzǎtoare a lemnului va avea efecte negative asupra calitǎții aerului interior și
exterior. Lemnul diferǎ de celelalte forme de combustibil fosil datoritǎ carbonului neutru.
Biomasa lemnoasǎ este re generabilǎ pentru cǎ recicleazǎ bioxidul de carbon. Pe mǎsurǎ ce
arborii cresc, folosesc dioxidul de carbon din atmosferǎ ca sursǎ de carbon pentru necesitǎțile
fiziologice de creștere. Carbonul reprezintǎ 50% din greutatea lemnului. Atunci când se arde
biomasa lemnoasǎ, carbonul se descompune rapid și dioxidul de carbon revine din nou în
atmosferǎ. Astfel arderea lemnului nu contribuie la schimbǎrile climatice, precum o fac
combustibilii fosili. Combustibili precum lemnul și reziduurile forestiere devin o sursǎ
important de energie. Principalul dezavantaj al folosirii combustibililor fosili la ardere este
acela al creșterii concentrației de dioxid de carbon în atmosferǎ, fǎcând sǎ creascǎ încǎlzirea
global cu 30% decât în perioada preindustrializatǎ. La înc eputul revoluției industriale (1760)
concentrația de CO2 era de 280 pǎrți pe million (ppm), fațǎ de anul 2000 când a atins 370
ppm, respectiv a avut o creștere de 32%.

În urma experimentelor efectuate de mai multe laboratoare, puterea calorificǎ
inferioar ǎ pentru peleții din stejar s -a determinat ca fiind in jurul valorii de 20000 kJ/kg.
4.3 Calculul consumului de combustibil
Pentru a avea o vedere de ansamblu în utilizarea peleților de stejar ca și combustibil
neconvențional, mersul de calcul s -a realizat în paralel cu gazul natural. Astfel, la final vom
putea concluziona dacă această variantă de termoficare este sau nu rentabilă din punct de
vedere financiar.
Consumul de gaz natural sau de biomasă lemnoasă s-a calculat cu relația :
skgs m
Q QPB Ni
ium
ii
i /,/ ,
)(3



unde
 este randamentul centralei;
um
iQ – puterea calorifică inferioară a gazului
metan la starea umedă (reală);
i
iQ – puterea calorifică inferioară a combustibilului solid.
Pentru determinarea consum ului de combustibil al imobilului considerat s -au utilizat :
0,96 – randamentul centralei pentru varianta utilizării gazului natural ;
0,9 – randamentul centralei pe ntru varianta utilizării b iomas ei lemnoas e;
36000 kJ/m3N – puterea calorifică a gazului meta n;
20000 kJ/kg – puterea calorifică a biomasei lemnoase.
Tabelul 4.1

Consumul de combustibil lunar a fost dat de relația:
lună kg luna mn B B N lunari ilunar /; / , 24 36003

unde n este numărul de zile din lună iar
lunar este coeficientul de funcționare al
centralei . Acesta s-a determinat cu relația:
ma ambtml ambt
lunart tt t


unde, în plus
mat este temperatura medie a lunii respective .

Bi.gn Bi.bl
m3
N/s kg/s
0,001174 0,002253

Tabelul 4.2

Costul încălzirii a fost calculat cu relația:
anleic c B Cbl gn ianual ianual /),(

unde prețul gazului natural se poate considera
3/ 53,1N gn mlei c iar prețul biomasei
lemnoase
blc 800 lei/tonă .
Tabelul 4.3

În perioda de funcționare a centralei pompa vehiculează agentul de încălzire. Aceasta
consumă energie electrică. Puterea pompei (P p) s-a ales ca fiind de 55W. Costul energie i la
pompă s -a determin at cu relația:
ee
ilunar p pianual cn P C  
12
1) 24 (
lei/an
unde prețul energiei electrice furnizate de Electrica s-a considerat
h kWlei cee   /4,0

tmax tmin tmed ∆t tamb φlunar Bign(lunar) Bibl(lunar)
°C °C °C °C °C [-] m3
N/lună t/lună
IANUARIE 31 31 2 -4 -1 6 20 1,142857 3592,457 6,897518
FEBRUARIE 28 28 3 -5 -1 8 20 1,190476 3380 6,4896
MARTIE 31 31 7 0 3,5 7 20 1,212121 3810,182 7,315549
APRILIE 30 15 14 6 10 8 20 1,4 2129,4 4,088448
MAI 31 5 20 7 13,5 13 20 2 1014 1,94688
IUNIE 30 0 24 9 16,5 15 20 0 0 0
IULIE 31 0 26 11 18,5 15 20 0 0 0
AUGUST 31 0 27 17 22 10 20 0 0 0
SEPTEMBRIE 30 5 22 13 17,5 9 20 2,8 1419,6 2,725632
OCTOMBRIE 31 25 15 6 10,5 9 20 1,473684 3735,789 7,172716
NOIEMBRIE 30 30 11 2 6,5 9 20 1,333333 4056 7,78752
DECEMBRIE 31 31 3 -4 -0,5 7 20 1,170732 3680,078 7,06575
26817,5 51,4896 Total B i anual : m3
N/an sau t/anZile
lunăZile
încălzireLuna
Cianual 41030,78 lei/an
Cianual 41191,69 lei/anGAZ NATURAL
BIOMASĂ LEMNOASĂ

De asemenea ventilatorul de gaze elimină gazele de ardere în timpul funcționării
centralei. S-a considerat o centrală cu evacuare forțată a gazelor de ardere, soluție mai bună
decât centrala cu evacuare naturală (cu autotiraj). Puterea ventilatorului, Pv, s -a ales ca fiind
de 70W. Costul energiei cu ventilatorul s-a determinat cu relația :
ee
ilunar v vianual cn P C  
12
1) 24 (
lei/an

Pentru a calcula puterea necesară preparării apei calde menajere în locuință s -a
folosit relația:
) (60186,4aretur atur acm t tqP 
[kW]
Cee
(kW) lei/kWh lei/luna
Ian. 31 1,14 0,055 0,4 18,706286
Feb. 28 1,19 0,055 0,4 17,6
Mar. 31 1,21 0,055 0,4 19,84
Apr. 30 1,40 0,055 0,4 22,176
Mai 31 2 0,055 0,4 32,736
Iunie 30 0 0,055 0,4 0
Iulie 31 0 0,055 0,4 0
Aug. 31 0 0,055 0,4 0
Sept. 30 3 0,055 0,4 44,352
Oct. 31 1,47 0,055 0,4 24,121263
Noi. 30 1,33 0,055 0,4 21,12
Dec. 31 1,17 0,055 0,4 19,162537
Total lei/an 219,81409Luna Nr. zile
lunar
pP
pilunarC
PianualC
Cee
(kW) lei/kWh lei/luna
Ian. 31 1,14 0,07 0,4 23,808
Feb. 28 1,19 0,07 0,4 22,4
Mar. 31 1,21 0,07 0,4 25,250909
Apr. 30 1,40 0,07 0,4 28,224
Mai 31 2,00 0,07 0,4 41,664
Iunie 30 0,00 0,07 0,4 0
Iulie 31 0,00 0,07 0,4 0
Aug. 31 0,00 0,07 0,4 0
Sept. 30 2,80 0,07 0,4 56,448
Oct. 31 1,47 0,07 0,4 30,699789
Noi. 30 1,33 0,07 0,4 26,88
Dec. 31 1,17 0,07 0,4 24,388683Luna Nr. zile
Total lei/an 279,76338
lunar
Pv
VilunarC
VianualC
pP
pilunarCTabelul 4.4
Tabelul 4. 5

unde q este debitul de apă caldă menajeră necesar persoanelor care locuiesc în casă .
În cazul de fata a fost ales ca fiind 12 l/min.
Temperatura apei calde menajere pe tur ține cont de normele de protecție a
persoanelor și de posibilitatea topirii grăsimilor la utilizarea chiuvetei din bucătărie. Astfel, s –
a ales
aturt = 38 °C. Temperatura apei pe retur este în funcție de locul de unde se alimentează
locuința cu apă. Se amintește că apa caldă menajeră nu formează un circuit închis. Apa de
alimentare (sau de retur) fiind furnizată centralizat, temperatura ei diferă funcție de perioada
anului.
Debitul de combustibil necesar preparării apei calde menajere s -a calculat cu relația:

skgs m
Q QPB Ni
ium
iacmacm /;/ ,
)(3



Consumul lunar de gaz natural sau de biomasă lemnoasă s-a determinat cu relația :
lună kg luna mn B BN iczi acm acmlunar /; / , 36003
ln 

unde
icziln este timpul de funcționare a centralei pe zi pentru prepararea a.c.m.
Costul preparării apei calde menajere s-a calculat cu relația:
anleic c B Cbl gn acmanual acmanual /),( 

unde prețul gazului natural s-a considerat
3/ 53,1N gn mlei c , iar prețul biomasei
lemnoase
blc 800 lei/tonă.
Costul energiei la pompă pentru prepararea apei calde menajere s-a determinat cu
relația:
ee
iiczi p pacmanual cn P C  
12
1ln ) (
lei/an
unde prețul energiei electrice s -a considerat ca fiind
h kWlei cee   /4,0
Costul energiei cu ve ntilatorul pentru prepararea apei calde menajere se determină cu
relația:
ee
iiczi v vacmanual cn P C  
12
1ln ) (
, lei/an
In calculul cheltuielilor cu funcționarea pompei și a ventilatorului pentru apa caldă
menajeră s -a considerat că perioada de funcționare a acest ora este diferită de perioada de
funcționare pentru încălzire.
Toate calculele de mai sus au fost centralizate în tabelul următor :

q tatur taretur Pacm Bacm(gn) Bacm(bl) θzilnic Bacmlunar Bacmlunar Cvacmlunar Cpacmlunar
[-] [°C] [°C] [kW] [m3
N/s] [kg/s] [-] [m3
N/lună] [t/lună] [lei/lună] [lei/lună]
Ian. 31 20 38 6 44,65 0,001291975 0,002480593 10,66 1536,43 2,95 9,25 7,27
Feb. 28 20 38 7 43,26 0,001251601 0,002403074 10,66 1344,38 2,58 8,35 6,56
Mar. 31 20 38 10 39,07 0,001130478 0,002170519 10,66 1344,38 2,58 9,25 7,27
Apr. 30 20 38 15 32,09 0,000928607 0,001782926 10,66 1068,69 2,05 8,95 7,03
Mai 31 20 38 20 25,12 0,000726736 0,001395333 10,66 864,24 1,66 9,25 7,27
Iunie 30 20 38 25 18,14 0,000524865 0,001007741 10,66 604,04 1,16 8,95 7,03
Iulie 31 20 38 26 16,74 0,000484491 0,000930222 10,66 576,16 1,11 9,25 7,27
Aug. 31 20 38 25 18,14 0,000524865 0,001007741 10,66 624,17 1,20 9,25 7,27
Sept. 30 20 38 21 23,72 0,000686362 0,001317815 10,66 789,90 1,52 8,95 7,03
Oct. 31 20 38 16 30,70 0,000888233 0,001705407 10,66 1056,30 2,03 9,25 7,27
Noi. 30 20 38 9 40,46 0,001170853 0,002248037 10,66 1347,47 2,59 8,95 7,03
Dec. 31 20 38 6 44,65 0,001291975 0,002480593 10,66 1536,43 2,95 9,25 7,27
12692,58 24,37 108,90 85,57 TOTALLuna Nr. zile
Tabelul 4. 6

În final a rezultat costul total pentru prepararea apei calde menajere:
vacmanual pacmanual acmanual tacm C C C C   
, lei/an

Totalul costurilo r pentru încălzire și prepararea apei calde menajere s-a calculat :
tacm tinc t C C C .
, lei/an

CAPITOLUL 5
ESTIMAREA COSTURILOR DE ÎNT REȚINERE ALE
IMOBILULUI
5.1 Cheltuielile cu energia electric ă
Pentru calcularea cheltuielilor cu energia electrică se va întocmi un tabel ce va
cuprinde iluminarea locuinței și consumurile de energie electrică cu aparatele electrocasnice.
Aceste consumuri s-au considerat ca fiind medii pe lună, indiferent de aceasta . Aproximarea a
fost facuta pentru un grad de ocupare constant al imobilului de 85%.
Valorile ce definesc consumul de energie electrica sunt prezentate în tabelul următor :

cgn / cbl Cacmanual Cvacmanual Cpacmanual Ctacm
lei/m^3N ;
lei/tonalei/an lei/an lei/an lei/an
Gaz Natural 1,53 19419,6472 108,90 85,57 19614,12
Biomasă Lemnoasă 800 19495,8027 108,90 85,57 19690,27Combustibil
Gaz
NaturalBiomasă
Lemnoasă
Ctinc 41530,36 41691,27
Ctacm 19614,12 19690,27
Ct 61144,48 61381,54lei/anTabelul 4. 7
Tabelul 4. 8

W W h/zi h/zi kWh/lună kWh/lună cee Lei/kW Lei Lei
1 Camera 200 60 3 6 11,16 18,6 0,4 71,424 119,04
2 Baie 2000 40 0,2 4 4,96 12,4 0,4 31,744 79,36
3 Hol 0 200 0 12 74,4 0 0,4 59,52 0
4 Bucatarie 6000 100 2,5 10 31 465 0,4 12,4 186
5 Sala 0 1000 0 12 372 0 0,4 148,8 0
323,888 384,4
TOTAL 708,288Energia
electrică
BEnergia
electrică
ApPrețul
energiei
electriceCostul lunar al
e.e. cu becurileCostul lunar al
e.e. cu aparatele
Total cheltuieli lunare al energiei electrice cu iluminatul / aparatura electrocasnica Nr. încăp. DenumirePutere aparate
electrocasnicePutere
becuriOre funct.
AparateOre funct.
becuri
Model bec : PHILIPS – Economy Twister EconomyTwister 20W WW E27 220-240V 1PF
Tabelul 5.1

5.2 Cheltuielile de întreținere ale imobilului
În calculul cheltuielilor de întreținere ale imobilului au fost luate în considerare
costurile pentru termoficare, costurile pentru prepararea apei menajere și costurile cu energia
electrică consumată cu iluminarea și folosirea aparatelor electrocasnice.
Valorile ce definesc cheltuielile de întreținere ale imobilului au fost centralizate în
tabelul următor :

Gaz natural Biomasă lemnoasă Gaz natural Biomasă lemnoasă Gaz natural Biomasă lemnoasă
lei/lună lei/lună lei/lună lei/lună lei/lună lei/lună lei/lună
Ianuarie 5538,97 5560,53 2367,25 2376,47 708,29 8614,52 8645,29
Februarie 5211,40 5231,68 2071,81 2079,88 708,29 7991,50 8019,85
Martie 5874,67 5897,53 2073,41 2081,48 708,29 8656,37 8687,30
Aprilie 3308,38 3321,16 1651,07 1657,49 708,29 5667,74 5686,93
Mai 1625,82 1631,90 1338,81 1343,99 708,29 3672,91 3684,18
Iunie 0 0 940,16 943,79 708,29 1648,45 1652,08
Iulie 0 0 898,04 901,50 708,29 1606,33 1609,79
August 0 0 971,50 975,25 708,29 1679,79 1683,54
Septembrie 2272,79 2281,31 1224,53 1229,27 708,29 4205,60 4218,86
Octombrie 5770,58 5792,99 1632,65 1638,99 708,29 8111,52 8140,27
Noiembrie 6253,68 6278,02 2077,62 2085,70 708,29 9039,59 9072,01
Decembrie 5674,07 5696,15 2367,25 2376,47 708,29 8749,61 8780,91
TOTAL 69643,94 69881,00Cheltuieli lunare Costul
energiei
electriceLunaCostul încălzirii Costul preparării ACM
Tabelul 5.2

Se poate observa că s -au obținut valori apropiate pentru ambele variantele de
combustibil i. Aceasta ne demonstrează că mat erialele neconvenționale au aplicabilitate și în
termoficare, nu numai în termoizola re.
5.3 Calculul profitului lunar și anual
Pentru efectuarea calculul profitului s -a considerat gradul de încărcare al imobilului
ca fiind de 85% constant pe timpul anului – 310 zile pe an. Totodată, a fost adăugată și o
valoare pentru cheltuielile neprevăzute – 10% din valoarea cheltuielilor lunare cu
termoficarea, prepararea apei menajere și energia electrică. Pentru pensiunea turistică ce are
în componență 16 camere și un preț de închiriere pe noapte de 150 lei /cameră , s-au obținut
următoarele valori :

Ținând cont de impozitul specific unor activități , reglementat de Legea Nr. 170/2016
din 7 octombrie 2016 și considerând pensiunea ca fiind una de 4* situată într -o stațiun e
turistică de interes național pentru care impozitul este de 225 LEI/loc de cazare/an conform
Tabelului 3, Anexa 3 al actului normativ menționat mai sus , s-au obținut următoarele valori
ale profitul ui anual net :

Gaz natural Biomasă lemnoasă Gaz natural Biomasă lemnoasă
lei/lună lei/lună lei/lună lei/lună
8614,52 8645,29 734524,03 734490,18
7991,50 8019,85 735209,35 735178,17
8656,37 8687,30 734477,99 734443,97
5667,74 5686,93 737765,48 737744,38
3672,91 3684,18 739959,79 739947,40
1648,45 1652,08 742186,70 742182,72
1606,33 1609,79 742233,04 742229,23
1679,79 1683,54 742152,23 742148,11
4205,60 4218,86 739373,84 739359,25
8111,52 8140,27 735077,33 735045,71
9039,59 9072,01 734056,46 734020,79
8749,61 8780,91 734375,43 734341,00
8851391,67 8851130,90 Profit anual brut [lei/an]Cheltuieli lunare Profit lunar
Gaz natural Biomasă lemnoasă
7200 8844191,67 8843930,90Profit anual net [lei/an]Impozit specific
anual/unitate
[lei/an]Tabelul 5.3
Tabelul 5.4

CAPITOLUL 6
CONCLUZII
Problema termofic ării unui imobil de anvergura celui prezentat în tema prezentă a
pus în dificultate mulți ingineri din domeniul termo -energeticii cât și din cel al construcțiilor
civile. Ținând cont de poziționarea geografică în zona climatică numărul IV (conform SR
1907 -1) dimensionarea unei instalații de încălzire reprezintă o muncă laborioasă unde s -au
luat în considerare mai multe aspecte așa cum au fost prezentate în capitolul 2 al prezentei
lucrări.
În lucrarea de față s -a urmărit implementarea materialelor neconvenț ionale în
termoficarea și termoizolarea unei pensiuni turistice. Utilizarea materialelor neconvenționale
au luat amploare în ultimii anii , iar acest lucru stă la baza dezvoltării durabile. Folosind
materiale neconvenționale se înregistrează și o scădere a consumului de energie pentru
prelucrarea materialelor din surse petrochimice sau naturale deoarece de multe ori aceste
materiale sunt disponibile pe plan local și nu necesită o prelucrare specială sau costisitoare.
S-a observat că la momentul actual există materiale neconvenționale termoizolante
cu o eficiență cel puțin egală cu cea a polistirenului expandat, cel mai utilizat material folosit
în termoizolarea imobilelor. La nivel de combustibil neconvențional au fost analizați peleții de
stejar, obținându -se o eficiență foarte apropiată de cea a gazul ui natural. Avantajul
combustibilului neconvențional va crește dacă acesta poate fi procurat pe plan local la un preț
mai mic decat cel al pieței. La momentul actual pentru termoficare se utilizează preponderent
gazul natural deoarece pentru acesta nu este nevoie de o magazi e de stocare ca și în cazul
peleților de stejar ce trebuie depozitați într -un mediu cu o umiditate scăzută pentru a evita
degradarea lor .
Din punct de vedere financiar, utilizarea materialelor neconvenționale în acest
moment ar putea genera costuri suplimentare în raport cu utilizarea materialelor clasice, dar
acest obstacol ar putea fi depășit foarte ușor în viitor când reglementarea construcțiilor noi va
fi mai severă, iar conceptul de “clădi re pasivă” va fi impus, reducând astfel emisiile de
căldură și crescând eficiența clădirii din punct de vedere energetic.

BIBLIOGRAFIE
1. Standard român ; Instalații de încălzire ; Necesarul de căldură de calcul ; SR 1907 -1,
București 1997
2. Neaga C., E pure Al., Ingineria izola ției termice (vol. I, vol. II). MATRIXROM,
București, 1997.
3. LECA, A., MLADIN,E.C., STAN ,M., Transfer de căldură și masă , Editura
tehnică . București,1998 .
4. STEFANESCU. D., LECA. A., LUCA. L., BADEA. A., MARINESCU.M.,
Transfer de căldură și masă , Editura Didactică și Pedagogică, București 1983 .
5. D.W. Yarbrough, K.E. Wikes, P.A. Olivier, R.S. Graves, A. Vohra Apparent
thermal conductivity data and related information for rice hulls and crushed pecan shells ,
Therm. Cond., 27 (2005)
6. H.-S. Yang, D.J. Kim, H.-J. Kim Rice straw –wood particle composite for sound
absorbing wooden construction materials , Bioresour. Technol., 86 (2003)
7. V. Vandenbossche, L. Rigal, R. Saiah, B. Perrin New agro -materials with thermal
insulation propert ies, Proceedings of the 18th International Sunflower Conference Mar del
Plata, Argentina (2012)
8. T. Luamkanchanaphan, S. Chotikaprakhan, S. Jarusombati, A study of physical,
mechanical and thermal properties for thermal insulation from narrow -leaved cattail fibers ,
APCBEE Procedia 1 (2012)
9. S. Tangjuank, Thermal insulation and physical properties of particleboards from
pineapple leaves , Int. J. Phys. Sci. 6 (19) (2011)
10. S. Kumfu, T. Jintakosol, Thermal insulation produced from pineapple leaf fiber
and natural rubber latex , Adv. Mater. Res. 506 (2012)
11. I.C. Valverde, L.H. Castilla, D.F. Nuñez, E. Rodriguez -Senín, R. de la Mano
Ferreira, Development of new insulation panels based on textile recycled fibers , Waste
Biomass Valoriz. 4 (2013)
12. P. Ricciardi, E. Belloni, F. Cotana, Innovative panels with recycled materials:
thermal and acoustic performance and life cycle assessment , Appl. Energy 134 (2014)

CUPRINS
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA IMOBILULUI ȘI DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI ……………
CAPITOLUL 2 . CALCULUL NECESARULUI DE CĂLDU RĂ AL CLĂDIRII ……………….. ………………..
2.1 Calculul necesarului de că ldură…………………………………………………………………… …………………………..
2.2 Calcului fluxului termic cedat prin transmisie ……………………………………………….. …………………………..
2.3 Calcului coeficientului de masivitate termic ă a elementelor de construc ție exterioar ă……………………..
2.4 Calculul coeficientului e corecție al necesarului de căldură de calcul ……………….. …………………………..
2.5 Determinarea adaosului pentru orientare ………………………………………………………. …………………………..
2.6 Determinarea adaosului pentru compensarea efectului suprafe țelor reci …………… …………………………..
2.7 Calculul sarcinii termice pentru înc ălzirea de la temperatura exterioa ră la
temperatura interioar ă a aerului infilt rat prin neetan șeitățile ușilor ș i ferestrelor
și a aerului pătruns la deschiderea acestora ……………………………………………………………………………………..
CAPITOLUL 3. UTILIZAREA MATERIALELOR TERMOIZOLANTE NECONVENȚIONALE …….
3.1 Generalit ăți……………………………………………………………………………………………………………… …………….
3.2 Prezentarea ma terialelor ……… …………………………………………………………… ……………………………………..
3.3 Comparație. …………………………………………………………………………………………………………….. …………….
CAPITOLUL 4 . UTILIZAREA COMBUSTIBILULUI NECONVENȚIONAL ………… …………………………
4.1 Alegerea combustibilului – peleții de stejar ………. ……………………………………………………………………….
4.2 Caracteristici…………………. ………………………………………………………………………………………………………
4.3 Calculul consumului de combustibil ……… ………………………………………………………………………………….
CAPITOLUL 5 . ESTIMAREA COSTURILOR DE ÎNTREȚINERE ALE IMOBILULUI ………… ………..
5.1 Cheltuielile cu energia electrică ……………… ………………………………………………………………………………..
5.2 Cheltuielile de întreținere ale imobilului ……………………. ………………………………………………… ……………
5.3 Calculul profitului lunar și anual …….. ……………………….. ………………………….. ………………………………….
CAPITOLUL 6. CONCLUZII ……………… …………………………………………………………. ………………………………..
BIBLIOGRAFIE

3
6
6
7
8
9
10
11

12
34
34
38
39
40
41
42
42
43
43
44
44
46