Tema: Adictia față de jocurile de noroc (înțelegerea [615210]

Universitatea “Babe ș Bolyai” Cluj Napoca
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Specializare Asistență Socială

Lucrare stiințifică
Tema: Adictia față de jocurile de noroc (înțelegerea
și abordare terapeutică)

Coordonator : Student: [anonimizat].univ d r. Eugen Băican Hațegan Nicoleta ,gr.A,an3

-2014 –

1.Preliminarii teoretico metodologice
1.1 Problematica abordată și scopul lucrării
Problematica abordată ale acestei lucrarii este adicția față de jocurile de noroc.Scopul acestei
lucrării este de a scoate în evidența ce este adicția fata de jocurile de noroc,care sunt jocurile de
noroc , simptomele ,consecințele și abordarea terapeutică a acesteia.
1.2 Importanța și relevanța științifică actualitatea și demersul de cercetare
În prezent adicția față de jocurile de noroc este importan ă și de mare actualitate deoarece este o
problema tot mai raspândită în zilele noastre . Jocurile de noro c au devenit o problemă cu im pact
social care trebuie tratat .
1.3 Încadrari paradigmatice și teorii relevante în domeniu
Paradigma cognitiv compor tamentală afirmă ca dependența î n general este un comportament
care este continuat datorită întalnirilor pozitive și convingerilor cu efectele plăcute.Astfel scopul
tratamentului constă în a învăța pacienții să identifice, să recunoscă și sa evite acesti stimuli,
situație care va duce în final la extincția efectu lui lor de condiționare. Se urmă rește adoparea
unor gânduri sau comportamente alternative față de condi țiile care decalnșează raspunsul adictiv.
Teoria învățării sociale repre zintă o abordare foarte influenț ă în psihologie, ce explică procesele
prin care: se achiziționează un comportament sau o secvență de comportament, se inițiază
comportamentele și se mențin pattern -urile de comportament. Cel mai cunoscut psiholog care a
abordat această teorie este Albert B andura (1977) care a aplicat teoria învățării sociale în
studierea agresivitaț ii. Conform lui Bandura, comportamentul social nu este înnăscut, ci învățat
de la modele adecvate.
Teoria sa susține că dacă orice schimbare de comportament implică o schimbare c ognitivă,
pentru a schimba cognițiile trebuie să acționăm asupra comportamentului.
Teoria evoluț iei susține că in zilele de început ale umanită ții când condițiile erau grele și durată
de viața scurtă asumarea de riscuri mari în urmărirea prăzii sau a unui partener sex ual era o
strategie de supravieț uire. Acest instinct inconstient zace în mintea noastră și astăzi.
Persoanele cu depedente de jocuri le de noroc tind să impartă unele modele psihologice.

Frecvent, nu pot sau nu vor sa accepte realitatea și caută scapare în jocuri. Sunt nesiguri
emoțional, doar la masa de joc se simt comfortabil.Sunt imaturi, caută o viața bună fără a munci.
Teoria etichetării afirmă că un comportament “problema” este acel comportament care a fo st
etichetat drept problematic; ca actul e tichetarii este cel care creează problema, ș i nu indivizii:
”daca î mi spui destul de des ca sunt o problemă, voi sfarș i prin a -ți demonstra că ai drept ate”.
Când etichetele sunt atașate oamenilor, poate fi dificil pentru un individ să mai scape d e ele;
individul poate ajunge să le accepte, le interiorizează ș i crede ca sunt adevă rate. Astfel , procesul
de etichetare poate cre ea rapid imagini distorsionate despre sine, eticheta devenind caracteristica
definitorie.
De a lungul timpului dependenți de jocuri de noroc erau stigmatizați.Stigmatizarea prin
etichetarea dependențelor drept boli psihice poate aduce pe de o parte milă și compasiune celor
din jur, absolvirea de orice ras punder e.
1.4 Metodele, tehnic ile și instrumentele utilizate î n cercetare
Metodele utilizate sunt: analiza critică a literaturii de specialitate, analiza secundară (prelucră i),
analiza tematică și analiza interpretativă.
Instrumentele cercetării pe care le-am folosit au fost: cărți de specialitate,resurse online și
elaborarea personală.
South Oaks Gambling Screen (SOGS) este cel mai cunoscut și utilizat instrument de evaluare sau
de screening pentru diagnosticarea dependenței de jocurile de noroc. A fost dezvoltat în 1987 de
către Lesi eur & Blume (Coombs, 2004) care au acceptat utilizarea sa pe scară largă fară restricții,
atâta timp cât itemii nu sunt revizuiți. Avantajul SOGS constă în ușurința cu care se
administrează și se determină scorul, precum și în faptul că deja s -a dovedit al utilitatea sa în
diagnosticarea dependenței de jocurile de noroc și la adulți, dar și adolescenți. Chestionarul
cuprinde 20 de itemi care sunt formulați în conformitate cu criteriile de diagnostic pe care
DSM1-ul le cuprinde pentru jocul de noroc patologi c

1 DSM -American Psychiatric Association -Manual de diagnostic și statistic ă a tulbur ărilor mentale

2.Prezentarea demersului de cercetare
Jocurile de noroc au fost tot timpul populare în rândurile oamenilor, există dovezi și însemne
care datează din perioada egiptenilor și care cataloghează jocul de norc ca fiind un comportament
destul de obișnuit și care are ca scop divertismentul, petrecer ea timpului liber și totodată o formă
de câștig. Se pare că egiptenii obișnuiau să joace Astragal( jucătorii foloseau oase de la
articulațiile animalalelor), mai jucau și jocuri cu cărți și obișnuiau să pună pariuri la cursele cu
caruri( Caltabiano,2003).
Demersul lor specific de cunoaștere și cercetare, începând cuGalileo Galilei, care scrie primul o
lucrare intitulată„Considerazione sopra il Giuco dei Daddi” și continuând cu Blaise Pascal,
Pierre deFermat sau Christiaan Huygensși, mai ales, Jacob Bernoulli, este axat pe experimente
legate de jocuri de noroc, generând și dezvoltând treptat o nouă teorie matematic ă,
teoria probabilităț ilor, fără de care gândirea oamenilor de știință din zilele noastre, nici nu
mai poate fi imaginată și nici nu ar mai fi posibilă, determinismul conceptual al secolelor trecute
fiind astfel înlocuit cu abordarea probabilistă a lumii modern e.
Dovezile materializate descoperite și păstrate ale existenței unor forme de jocuri de noroc, dintre
cele mai vechi timpurii, de tipul celor cu zaruri, se localizează în spațiul de astăzi al Chinei, fiind
atestate ca apar ținând unei perioade mai mari de timp, estimate ca începând cu anul 2300 î.H

Horvat (2006) a definit dependenț a ca fiind implicarea repet ată într-o activitate în profidă
costurior excesivă “ din cauza dorinței irezistibile ”
Potrivit Asociația Gamblers Anonymous jocul de noroc este drept orice formă de pariu
semnificativ sau nu , în care câstigul este incert sau depinde de șansa sau de aptitudinile celui
care pariază.

Jocurile de noroc se pot clasifica astfel :

 Jocuri loto
 Pariuri ( pariuri mutual și pariuri în cotă fixă)
 Jocuri de noroc caracteristice activității cazinourilor
 Jocuri bingo desfașurate în săli de joc

 Jocuri bingo organizate prin intermediul rețelelor de televiziune
 Loteria etc.

Jocuri le LOTO, dacă sunt folosite rezultatele pur aleatorii ale unor evenimente ce constau în
extrageri de numere, de litere, bilete sau simboluri,indiferent de procedurile și caracteristicile
mijloacelor utilizate pentru efectuarea extragerilor (urne, roți, etc.) care nu se desfășoară în
prezența jucătorilor

PARIURI, dacă sunt folosite rezultatele unor evenimente ce se vor produce fără implicarea
organizatorilor. Pariul este un joc de noroc în care participantul trebuie să indice rezultatele unor
evenimente ce urmează să aibă loc sau care sunt generate aleatoriu de un sistem informatic
independent .
Jocuri de noroc caracteristice CAZINOURILOR, dacă evenime ntele se produc cu ajutorul unor
mijloace specifice de joc, în prezența fizică a participanț ilor, cu sau fără participarea direct ă a
acestora .
Jocurile BINGO desfășurate în săli de joc, cu câștiguri generate de elemente aleatorii, organizate
prin folosirea echipamentelor compl exe de extragere de tip loteristi c, care sunt caracterizate prin
extrageri și premieri succesive, în prezența fizică a jucătorilor

Blaszczynski (2010) a structurat jocurile de noroc în alte patru mari clase,detaliind conținutul
acestor categorii astfel:

a) jocurile la aparate electronice cu câștiguri (aparate cu fructe, poker, ruletă și cele din cazinou
etc);
b) pariurile sportive, care se stabilesc în legătur ă cu rezultatul unui eveniment viitor (curse de
cai, pariuri cu privire la meciuri de fotbal etc);
c)loteria, în care sunt incluse și jocurile de bingo;
d) speculațile la bursă

Există patru tipuri de jucători și anume:

-jucătorii relaționali sociali care separă jocul de noroc de restul vieții
-jucătorii profesioniști, pentru care jocul de noroc este o afacere din care își asigură existent
-jucătorii antisociali care ajung să fure pentru a juca și nu au cunostiință acestui fapt
-jucatorii patologici, care sunt obsedați de jocurile de noroc, iși cheltuiesc toți bani pentru joc

Citez din “Pathologicalgambling” de Hollander, E. Buchaler și anume: jocul de noroc este
caracteri zat printr -un discontrol impulsiv asociat cu compulsivitatea manifestat prin recurgerea la
comportamentul de joc care duce la dezadaptarea în viața pesonală familială, școlară sau
profesională. Debut ul acestei afecțiuni este în adolescență.
Dependența circumscrie modificări comportamentale cum ar fi nevoia de creștere a mizei jocului
de noroc pentru satisfacerea căutării de senzații, rezistența asociată cu iratibiliatea și anxietatea,
preocuparea față de joc și sustragerea față de probleme prin jocul de noroc.
Abordări recente dezbat conceptualizarea jocului patologic ca dependență nonfarmacologică
(Comings și colab. 1996) sau ca o tulburare obsesiv -compulsivă ( Blanco și colab. 2001).
LynnRambeck, un specialist renumit în lumea contemporană pentru tratamentul
comportamentelor adictive, consideră că jocurile de noroc reprezintă o form ă decompensare a
unor neîmplinir i și proiecte ratate .(Coombs, 2004).

Unii specialiști consideră că dependența de jocuri de noroc poate fi încadrată î n categoria
tulburarilor obsesiv -compulsive , în cadrul cărora persoana dependenta îș i da seama ca g ândurile
sale obsesive il duc către activitați ilogice ș i neadecvate, dar continuă să desfașoare aceleași
activitaț i, deoarece se simt e deosebit de anxioasa atunci când î ncearcă sa le stopeze.
Pe de altă parte, adicțiile pot reprezentă î ntr-o primă fază activitaț i deosebit de placute , de
exemplu, când un jucator castigă o sumă mare de bani, se simte gratificat, î ncon jurat de prieteni
care il admiră, îi creș te stima de sine etc.
Dependenț a de jocuri cunoscută ș i drept jucatul compulsiv este un tip de tulburar e a controlului
impulsului. Jucă torii compulsivi nu se pot controla de la dorinț a de a juca chiar daca stiu că
aceste activitați le fac rău lor î nseși și apropiaților. Jucatul este singurul gâ nd al lor, indiferent de
consecințe. Acestia continuă să joace, indiferent dacă câștiga sau pierd, daca sunt făr ă bani sau

bogaț i, fericiț i sau depresivi. Chiar și când știu că soarta nu e de partea lor, când nu își permit să
piardă, aceste persoane nu se pot abț ine de la a paria.
Potrivit lui Tony Evans “ jocul de noroc este un subiect complex și dificil de discuta t, că are
multe aspecte , nuanțe și este perceput în multe moduri”.Tot acest autor este de părere că jocurile
de noroc înseamnă pur și simplu asumarea unui risc

Un studiu efectuat în anul 2001 la Spitalul General Massachusetts pe jucătorii patologici s-a
constat faptul că în doua situații diferite de așteptare a câștigului (înainte și în timpul în care
ruleta se învârtea) avea loc activarea nucleului accumbens ( care face parte din a doua cale
dopaminergică mezo -limbo -corticală cu rol în sistemele de recompensă și în controlul
comportamentelor). Acestă zonă se activeză și în timpul consumului de droguri cum ar fi heroina
sau cocaina. ( Chambon și colab., 2007).

Blaszczy nski susține în cartea sa “ Pathological gambling and obsessive compulsive spectrum
disorders Psychol.Repf aptul că în aborda rea alternativ ă jocul pathologic se apropie de tulburările
obsesiv -compulsiv, jucătorii paologici obținând scoruri semnificativ mai mari la scale de
impulsivitate și obses ionalitate.
Particularitățile psihosociale și biologice ale achiziției, dezvoltării și persistenț ei
comportamentului de joc impu n însă o analiză biologic, psihologică și socio -demografică.

Dependen ța de jocuri de noroc din Romania

În România, tradiția lor este veche și certificată juridic în Codul Calimachi, încă din secolul al
XIX-lea. Cazinouri au existat în România chiar de la începutul secolului, și sub strictul control al
statului au funcționat și în perioada comunistă, fiind o combinație între club de noapte și sală de
jocuri. Însă, se poate discuta despre dezvoltarea cazinourilor abia după anul 1992, când au apărut
investitorii străini. Vârful a fost atins între anii 1995 și 1997, când s -au eliberat 10.000 de licențe
pentru jo curi de noroc.În anul 1997, în țara noastră funcționau 57 de cazinouri, dintre care 17
erau în București. Raportat la numărul de locuitori, Bucureștiul era, atunci, al treilea oraș al
jocurilor de noroc , după Las Vegas și Monte Carlo. Acest fenomen s-a dezv oltat și a luat luat
naștere o adevărată industrie în Romănia în urmă cu 20 de ani.

În raportul din 2010, realizat în urma studiului efectuat de Lupu si Todiriță pe un eșantion de
1032 de copii cu vârste cuprinse între 11 și 19 ani, s -a remarcat faptul c ă dintre cei care au joc
patologic de noroc, 66.66% consumă alcool, 13.88% consumă droguri ilegale si 19.44%
consumă droguri legale, în timp ce doar 16.66% fumează. Dintre cei 1032 de subiecți 3.48% au
joc patologic de noroc si 23.54% întrunesc criter iile pentru jocul -problemă de noroc
(Lupu&Todiriță, 2010).

Consecințele dependenței jocurilor de noroc

Acest comportament poate duce la destrămarea familiilor, pierderea slujbei, pierderi financiare
substanțiale. Dependenții pot să facă lucruri de care nu credeau vreodată că sunt capabili și
anume: să fure bani, să mintă, să înșele, să manipuleze pe alții în vederea obținerii banilor
necesari.

Dependenții sunt predispuși să dezvolte și alte dependențe și probleme psihiatrice, cum e ste
anxietatea. Abuzul este de asemeni frecvent în familiile în care sunt prezenți acesti jucatori.
Maturizarea în astfel de situatii familiale conduce la dezvoltare emoțională neadecvată și risc
crescut de comportament compulsiv. Un jucator care nu prime ște tratament când este în faza de
disperare se poate gândi la suicid. Problema jucatului este frecvent asociată cu dezvoltarea
ideației suicidale. Debutul precoce al problemei jucatului creste riscul de suicid.Atat folosirea de
substanțe, cât și tulburari le mentale, cresc riscul de suicid.

Abordarea terapeurică

Modal itățile de tratament disponibile în România pentru j ocul patologic de noroc sunt :
a) Utilizarea SSRI ( Fuvoxamina, Clomipramina,Prozac)
b) Utilizarea stabilizatorilor dispoziției ( Carbamazepina)
c) Terapiile cognitiv comportamentale ( incluzând terapia rațional -emotivă și
comportamentală)
d) Consiliere familiei jucătorului
e) Consiliere maritală

f) Consiliere psihologică

Tratamentul implică consiliere, programe bazate pe anumiți paș i de parcurs, autoajutorul,
susținerea oferită de partener, medicația sau o combinație a acestora. Totusi nici un tratament nu
este considerat a fi eficace și nici un medicament nu a fost aprobat pentru tratarea jucatului
patologic.

Jucatorii anonimi:
Jucatorii Anonimi este un tratament folosit frecvent modelat dupa Alcoolicii Anonimi. Aceș tia
folosesc un program în 12 pași, bazat pe susț inerea mutuală.

Cei 12 pași utlizati de că tre Asociația Jucatorii Anonimi sunt următorii:

1.Am admis că eram neputincioși în fața jocului de noroc.
2.Am ajuns la credința că numai o putere supremă mai mare decât a nostră ne -ar putea reda un
mod normal de a trăi și a gândi.
3.Am hotărât să ne lăsăm voința și viața în grija acestei puteri asa cum o î nțelege fiecare dintre
noi.
4.Am facut fără temă un inventar moral amănunțit al propriei persoane.
5.Am admis față de noi înșine și in fața unei alte finițe umane natura exactă a greșelilor noastre.
6.Am acceptat fără reserve îndepărtarea acestor defecte de caracter.
7.Cu umilinț ă i-am cerut lui Dumnezeu să ne îndepărteze slăbiciunile.
8.Am întocmit o listă cu toate persoanele cărora le -am facut necazuri și am consimțit să reparăm
aceste rele.
9.Ne -am rep arat greșelile direct față de acele persoane unde a fost posibil , dar nu și acolo unde
le-am fi putut face rău lor sau altora.
10.Ne -am continuat inventarul personal și ne -am recunoscut de îndată ce ne -am dat seama de ele.
11.Am căutat prin rugăciune și m editație să ne întărim contactul conștient cu Dumnezeu așa cum
îl înțelege fiecare dintre noi, cerându -I doar să ne arate voia lui.
12. După ce am facut eforul de a pune în parctică aceste p rincipia în toate domenile vieț ii
noastre, am încercat să transmi tem acest mesaj catre alți jucători care suferă.

Terapia comportamentală cognitivă :
Este o altă formă de consilire care a arătat că reduce simptomele ș i urgenț a jucatului patologic.
Acest tip de te rapie se bazează pe identificarea proceselor de gâ ndire legate de jucat, stare de
spirit ș i tulburari cognitive care cresc vulnerabilitatea juc atorului. Este o terapie verbală care
doreste să rezolv e problemele determinate de emoțiile disfuncț ionale, compo rtamente și gâ nduri
orientate spre un scop. Include ț inerea unui ju rnal al eveniment elor impotante și a sentimentelor
asociate, gândurilor și comportamentelor, observând activitaț i care ar putea fi evitate, evaluări,
presupuneri ș i credinț e care sunt nereal iste și nu ajută ș i găsind noi feluri de a se comporta și
reacț iona. Tehnicile de relaxare, distracție ș i de preocupare a mintii sunt frecvent folosite. Acest
proces nu este unul scurt. O curs tipic consta din 12 – 16 ore de sedi nta. Chiar si cind pacietii au
învațat să recunoască când procesele lor mentale gre șesc, în unele cazuri necesită timp ș i efort
pentru a î nlocui un astfel de proces mental negtiv sau obicei cu unul mai rezonabil si adaptativ.

Excluderea voluntară :
Unele cazinouri ș i loteri i de stat au programe care oferă o excl udere voluntară. Câ nd o persoană
se înscrie pent ru un astfel de program sunt dați afa ră din cazinou și vor fi arestaț i daca vor să
intre. Î n cazul loteriilor de st at acestora nu le este permis să își încaseze câș tigurile înlăturind
astfel dorinț a de a juca. Aceasta excludere poat e sau nu fi perm anentă .

Sustinerea partenerul ui de viață :
O metodă nouă și mult folosită este susț inerea partenerului. Se folosesc și grupuri de susț inere
online pentru a ajuta la recuperare a lor. Aceste grupuri protejează anonimatul.

Modificarea stilului de viață :
O metodă de a înceta jucatul este analiză a ceea ce determină necesitatea jucatului, elim inarea
acestor elemente din viața și îinlocuirea lor cu alegeri sănă toase.
Tehnicile de intervenție pentru jocul patologic de șansă se referă în m od direct la reducerea
comportamentelor de risc în timpul jocului și indirect, la creșterea calității vieții , pe măsura
rezolvării problemelor (Walker at. 2006).

Steliana Rizeanu spune în cartea “Dependența față de jocurile de noroc” despre problemele cu
care se confruntă specialiștii și anume că atunci când pacienții încep tratamentul aceștia neagă că
ar avea o problemă de dependenț ă.

Gradul de dificultate sau rezistența persoanelor dependente de face tratamentul este direct
propoțională cu : vârsta, se xul, istoricul familiei,numarul de încercări eșuate si altele.
Puțini dintre dependenț i de jocuri de nor oc merg la psiholog deseori aceștia fiind împinși de la
spate fie de că tre familie , fie de catre prieteni, rude etc.. De asemenea aceștia solicit ă aju tor în
faza târzie a dependenței lor ceea ce ingreunește procesul psihoteraputic și îi pr elungește durata
și astfel tratarea pacientului devine tot mai dificilă.
Dependența de jocurilor de noroc este o tulburare cronică cu remisiuni și recăderi , parcurgerea
repetată aciclului schimbării nu în cerc , ci în spiral. (Coombs 2004).

Există anumite instrumente psihologice sau comportamentale care au ca finalitate prelungirea
abstinenței și anume:
 Iși formează abilități de a face față situaților de risc
 Învață să gestioneze cravingul
 Sunt identif icate și correlate erorile etc.

Concluzii
Dependența față de jocurile de noroc a aparut încă din cele mai vechi timpuri.
Dependența față de jocurile de noroc reprezintă o tulburare comportamentală definită în cazul
jucătorului patologic prin câteva caracteristici: plăcerea riscului, căutarea acțiunii, dezinhibarea
sau suscebilitatea la plictiseală
Persoanele dependete de jocuri de noroc suportă anumite consecințe din cauza acestui
comportament și anume: destrămarea famililor, pierderi finaciare și pierderi substanțiale etc.
În prezent tot mai multe peroane se confruntă cu acestă boală, care este dificil de tratat și
ameliorat.
Tratamentul implică consiliere, programe bazate pe anumiți pași de parcu rs, autoajutorul,
sustinerea oferită de partener, medicația sau o combinație a acestora.

Bibliografie :
Cartea Tony Evans “ O parere despre jocurile de noroc” Aqua Forte 2002
Eades, John (2003). Gambling Addiction: The Problem, the Pain, and the Path to Recovery .
Steliana Rizea “ Dependența față de jocurile de noroc ” Ed. Universitar ă 2012
Felicia Iftene “Comportamente adictive ale copiilor și adolescențiilor” Ed.Alma Mater, 2007
Blaszczynski A. “ Pathological gambling and obsessive/compulsive spectrum disorders”
Psychol.Rep., 84,107 -113.
http://www.la -psiholog.r o/