Faculty of Commercial and Tourism Management, Christian University “DimitrieCantemir” , Bucharest, Romania PUBLICITATEA CA MIJLOC DE MANIPULARE A… [615209]

Managementul Intercultural
Volumul XVI, Nr. 1 (30), 2014
193CameliaPAVEL
Faculty of Commercial and Tourism Management,
Christian University “DimitrieCantemir” , Bucharest, Romania
PUBLICITATEA CA MIJLOC
DE MANIPULARE A
OAMENILORTheoretical
article
Keywords
Manipulation
Influence
Persuasion
Advertising
JEL classification
D83, M37
Abstract
The article provides a number of issues involved in defining manipulation, because both in
the current language as in the specialty literature, the manipulation notion is used with
multiple significations, often contradictory ones, and that it’s not firmly delimited by other
notions from the same sphere, like persuasion or propaganda.
The aim of the article will be, in the end, removing ambiguity that surrounds this concept and
offering a better understanding of its very real effects on human lives. We adv ance and
sustain the hypothesis that manipulation is a nillegitimate process, justified by the structure
of the human conscience and by the mechanisms of the social life. In addition, the paper
provides a concrete example of manipulation of public through advertising contracts offered
by Roșia Montană Gold Corporation. Finally conclusions were outlined.

Managementul Intercultural
Volumul XVI, Nr. 1 (30), 2014
194Introducere
Manipularea, alături de
propagandă, persuasiune și publicitate,
face parte din marea familie a formelor de
comunicare, utilizate în sfera influenței
sociale.
Deși conceptului de manipulare i -a
fost consacrate numeroase studii, acesta
lasă loc unei anumite libertăți de
interpretare. Atunci când este amplasat în
vecinătatea propagandei, fapt ce de altfel
se întâmplă frecvent atât în literatura de
specialitate cât și în manifestările
cotidiene, linia de demarcație dintre
manipulare și propagandă, și așa extrem de
fină, devine aparent insesizabilă, generând
numeroase confuzii.
Acestea sunt alimentate pe de o
parte de utilizarea respectivilor termeni în
contexte ș i cu accepțiuni încă foarte
diferite, iar pe de altă parte de faptul că
uneori, atât sursele și mijloacele de
comunicare utilizate, cât și
intenționalitatea lor persuasiv -tiranică,
converg.
Nu în ultimul rând, ambiguitatea
conceptelor este sporită de faptu l că în
definirea lor se regăsesc termeni comuni,
precum: „schimbarea atitudinii”,
„influență” sau „putere”.
Datorită multiplelor semnificații, în
continuare vom încerca să explicăm ce se
înțelege prin manipulare și cum se distinge
aceasta în raport cu a lte concepte.
Accepțiunile manipulării în societatea
contemporană
În prezent, lucrările de specialitate
din diverse domenii, de la cele din sfera
comunicării până la cele specifice
psihologiei sociale, ne oferă numeroase
exemple de variații, ale interpr etărilor sau
chiar ale vocabularului conceptual utilizat
pentru definirea manipulării. Acestea
diferă de la un autor la altul, deoarece în
realitate există destul de puține cercetări
care au încercat să exploreze și să explice
natura fundamentală a manipul ării și
unicitatea sa în raport cu alte activități.
Cele mai multe studii, care au încercat săfacă față acestei provocări, au rezumat
fenomenul la formularea unei definiții
atotcuprinzătoare și au identificat
numeroasele tehnici de manipulare aflate
la di spoziția manipulatorilor, de la cele
mai simple la cele extrem de sofisticate, de
la cele cu urmări imediate, până la cele ale
căror efecte se resimt după ani de zile sau
chiar după decenii. Tocmai de aceea,
conceptul de manipulare pare de cele mai
multe o ri confuz, creând iluzia unei porți
deschise către mister.
În limbajul cotidian, manipulării i
s-au atribuit accepțiuni precum: influențare
psihologică, propagandă, persuasiune.
Această confuzie terminologică este
frecvent întâlnită și în mediul academic,
existând autori conform cărora „studiile
despre influențare, persuasiune,
propagandă, manipulare sunt unul și
același lucru ”(Alexe, 2009).
Pe de altă parte, numeroși autori, în
încercarea lor de a realiza o distincție clară
între aceste concepte, au aju ns la
următoarele concluzii: unii consideră că
manipularea ar fi un concept care
subsumează propaganda, hipnoza, spălarea
creierului, comunicarea neurolingvistică
ș.a.m.d. (Ficeac, 1996); alții consideră că
manipularea se realizează prin intermediul
unorpractici manipulative, din care fac
parte zvonul, intoxicarea, dezinformarea și
propaganda( Corcaci, 2010). Unii autori,
dimpotrivă, afirmă că manipularea și
persuasiunea sunt componente ale
propagandei (Herjeu, 2000).
Pentru amplificarea confuziei, vom
menț iona că există autori conform cărora,
„manipularea și persuasiunea pot fi
încadrate în categoria mai largă a
influenței sociale (reprezentând cumva
diferite grade de manifestare ale acesteia)”
(Rădulescu, 2009).
În volumul intitulat Dicționar de
sociologie , manipularea este definităca
oacțiune orientată în scopul determinării
unui actor social (persoană, grup,
colectivitate) să gândească și să acționeze
într-un mod compatibil cu interesele
inițiatorului și nu cu interesele sale, prin

Managementul Intercultural
Volumul XVI, Nr. 1 (30), 2014
195utilizarea unor tehnici de persuasiune care
distorsionează intenționat adevărul sau
inoculează o percepție falsă a realității,
lăsând însă impresia libertății de gândire și
decizie. Spre deosebire de influența de
tipul convingerii raționale, prin manipulare
nu se urmărește înțel egerea mai corectă și
mai profundă a situației, ci inculcarea unei
înțelegeri convenabile, recurgându -se atât
la inducerea în eroare cu argumente
falsificate, cât și apelul la palierele
emoționale non -raționale. Intențiile reale
ale celui care transmite me sajul rămân
insesizabile primitorului acestuia. Din
punct de vedere politic, manipularea
reprezintă o formă de impunere a
intereselor unei clase, grup, colectivități,
nu prin mijloacele coerciției, puterii, ci
prin cele ideologice, prin inducere în
eroare.Din acest motiv, recurgerea la
manipulare în situațiile de divergență de
interese devine tot mai frecventă, în
societatea actuală manipularea
reprezentând un instrument mai puternic
decât utilizarea forței (Zamfir &
Vlăsceanu, 1998).
Sferele de acțiune și sursele manipulării
Manipularea este un fenomen
amplu, foarte răspândit, prezent în aproape
fiecare dimensiune a vie ții noastre sociale:
politică, artă, educație, publicitate sau
chiar în relațiile interpersonale. Ea poate
apărea în varia ții aproape inf inite și în
diferite ipostaze: poate fi o armă puternică
aflată în serviciul indecent al propagandei
(Adorno, 1978), având în această situație o
conotație predominant politică, poate lua
forma unor măsuri altruiste aplicate în
psihoterapie și chiar educați e (Watzlawick,
Weakland, &Fisch, 1974) , sau poate fi un
mijloc utilizat în publicitate –acest rău
necesar al societății de consum –cu
ajutorul căruia masele sunt determinate să –
și dorească bunuri de care nu au nevoie ,
într-un fel pe care mulți l -araprecia
imoral, întrucât textele publicitare nu
respectă nici „condi ția de
veracitate”(adevărul faptelor) și nici
„condiția de verosimilitate” ( Ioncioaia,2000).În acest sens, Tranși Vasilescu
(2003) menționează prezența în publicitate
a profesioniștilor specializați în make-up-
ul produselor „care lăcuiescfructele pentru
apăreamai lucioase, mai apetisante și mai
…naturale, care adaugăpraful în halbele
de bere pentru a face valuride spum ăsau
care albesc chimic rufele pretins spălatecu
anumițidetergenți , pentru a le reda «albul
absolut»” .
Capacitatea speciali știlor și a
tehnicilor actuale de a realiza imagini
trucate demonstrează că sintagma „crede
numai ceea ce vezi” nu mai are nici un
suport real. Inducerea în eroare, inițialprin
falsificarea fotografiilor sau a imaginilor
video, a fostextins ăîn prezent lautilizarea
imaginilorholografice, care au devenit din
ce în ce mai mult un instrument al
operațiilorpsihologice (Frunzeti, 1999).
Desigur, nu întotdeauna intenția
emițătorului unui mesaj este de a promova
un produs sau un serviciu, adesea fiind
vizată obținerea unei anumite atitudini din
partea publicului, dobândirea cu orice preț
a aprecierii receptorului față de imaginea
sa.
Atunci când incompetența
emițătorului împiedică însă realizarea
scopuri lor propuse, aceasta va fi camuflată
prinutilizarea unor metode considerate
nelegitime din punct de vedere moral,
deoarece se recurge la deturnarea
adevărului prin omisiune, la inducerea în
eroare prin intermediul argumentelor
falsificate și laexploatarea abuzivă a
laturii emoționale a receptorului prin
anihilarea dimensiunii raționale a
discursului în favoarea celei afectiv –
emoționale, iraționale.
Fie că vizează societatea în
ansamblu, doar anumite grupuri
specificesau simplul individ , aceste
perspective înșelătoare sunt proiectate
asupra populației prin canale multiple.
Mass media, principala sursă prin
care informa țiile din realitatea ce
neînconjoară ajung la noi, reprezintă și
principalul canal prin care se desfășoară
actele de manipulare, întrucât de la forma

Managementul Intercultural
Volumul XVI, Nr. 1 (30), 2014
196brută până la cea prezentată, informația
parcurge un traseu mai lung sau mai scurt,
iar conținutul său se modifică în funcție de
interese ce derivă din interiorul mediei sau
ce exced media, deoarece mijloacele
comunicării de masă nu ben eficiază de o
autonomie reală în raport cu puterea
economică și politică, ele servind la
perpetuarea ideologiei dominante și la
manipulare.
Manipularea mediatică, în care,
deseori se face apel la efectul de prestigiu
alinstituțiilor media , este completată de
acțiuni de manipulare realizate de persoane
influente utilizate pentru presupusa
credibilitate a funcțiilor deținute dar și de
persoane calificate care provin din diferite
structuri organizaționale precum
organizațiile politice,profesionale sau cele
cu caracter de masă. Acțiunile
manipulatorii ale acestora pot varia de la
comunicații informale (de exemplu,
subiecte de scandal neasumate, dar lansate
spre spațiul public), și manifestări culturale
(sărbători laice, religioase sau cu caract er
sportiv), până la mi șcăride masă
(demonstra ții cauzate de diverse
revendicări de natură socială, economică,
ecologică, etc.) sau manifestări
profesionale (conferințe, congrese,
seminarii) sau sindicale .
Toate acestea, la care se adaugă
cumulul de forță mass-media clasică (presa
scrisă, radioul, televiziunea) –internet (în
special re țelele de socializare, forumuri)
pot acționa extrem de rapid cu un „efect de
lupă” extraordinar de important pentru a
transmite întregii societăți, cel mai adesea
în direct ș i în sistem de „breakingnews”, o
serie de idei și concepții, doctrine
acroșante, fapte, informații sau știri menite
să schimbe configurația scenei politice, a
mediului familial și profesional, activitățile
șiobiceiurile noastre zilnice, să dicteze
formele educației, să schimbe abordările
actului medical, profilul industriilor și al
piețelor, al partidelor politice sau al
structurilor de conducere care ne
guvernează.Manipularea mediatică în cazul Roșia
Montană
În funcție de natura intereselor
vizate, politică, economică, socială,
culturală, religioasă etc., efectele negative
ale interacțiunilor manipulatorii pot
determina schimbarea arhitecturii satelor și
a orașelor, structura comunităților,
transformând fundamental cele mai variate
aspecte ale vieții , cum ar fi agricultura,
educația, filosofia politică, arta culinară,
expresiile culturale, întrecerile sportive sau
limbajul științei.
Un astfel de exemplu îl constituie
controversatul proiect de exploatare a
rezervelor de aur și argint din Mun ții
Apuseni, inițiat de compania Roșia
MontanăGold Corporation ( RMGC), care
a ajuns în atenția publicului din România
prin intermediul publicității mass –
media.Proiectul a intrat în sfera
controverselor datorită existenței a două
tabere: cea a partizanilor proiectului minier
și cea a adversarilor proiectului minier,
fiecare cu argumentele și
contraargumentele ei.
Principalul argument în favoarea
proiectului a fost acela că punerea sa în
aplicare ar crea locuri de munc ăîntr-o zonă
defavorizatăși ar îmbunătă ți nivelul de trai
al populației.
Acceptând ideea că orice investi ție
majorăîn zonă este beneficăși necesară,
oponenții proiectului au invocat însă
riscurile implicate , susținând că
beneficiile obținute nu sunt justifi cate de
consecințele și efectele colaterale negative
previzibile.
În acest context, s usținătorii
proiectului au inițiat numeroase și ample
campanii de manipulare ,menite să
inoculeze urmașilor lui Avram Iancu iluzia
bunăstării peste noapte și să obțină
acceptarea marelui public.
Cu această ocazie, publicul a fost
„informat ”(sau mai degrabă dezinformat)
prin toate canalele media despre sărăcia
oamenilor din zonă și i s -au prezentat
„beneficiile ”derulării proiectului minier
pentru localnici, fără a se menționa că

Managementul Intercultural
Volumul XVI, Nr. 1 (30), 2014
197rezidenții vor fi expropriați, patrimoniul
cultural existent în aceea zonă va fi distrus,
impactul asupra mediului și ecosistemului
va fi devastator datorită poluării care
afectează calitatea aerului, contaminează
apa ș i pământul, reducând în final viața
habitatului natural, sau că tehnologiile pe
bază de cianuri utilizate pentru separarea
minereurilor și metalelor grele vor provoca
grave probleme de sănătate și chiar
moartea prematură a populației din zonă.
Pentru aconvinge opinia
publică, inițiatorii acțiunilor manipulatorii
auapelat la mijloace specifice –semantice,
tehnice, psihologice sau comportamentale,
prin care au indus în ero are, au
dezinformat, au mințit și au influențat
grupurile țintă, o parte dintre met odele
utilizate fiind prezentate în continuare.
Reducerea
conținutuluiinformațiilor transmise,
eliminându -lepe cele care nu sluje au
punctul de vedere al companiei RMGC ș i
punerea accentului pe cele ce susțineau
punctul de vedere al acest eia–în acest
sens, compania a subliniat că va aduce
contribuții majore la bugetele locale și la
bugetul de stat, valoarea totală estimatăa
impozitelor, taxelor și dividendelor care
vor fi plătite pe durata de exploatare a
proiectului fiindde peste 1,8 miliar de de
dolari , însă a „uitat” să precizeze că
proiectul fiind realizat într -o zonă
declarată defavorizată, compania va
beneficiade scutiri de impozite pe o
perioada de 10 ani și reduceri la taxele
vamale, astfel că va putea exporta aurul și
argintul extras, practic la pre țul de cost.
Asumarea unor promisiuni fără
acoperire –compania RMGC „garanta ”
contribuția sa la bunăstarea pe termen lung
a comunității, la conservarea patrimoniului
istoric și cultural al zonei , subliniind că
proiectul minier a fost gândit ca un motor
al dezvoltării întregii comunități din Roșia
Montană și din zona înconjurătoare. În
realitate , strămutarea populației, demolarea
clădirilor, monumentelor istorice și a
bisericilor, mutarea cimitirelor, periclitare a
zonei de mare valoare istorică și culturalăAlburnus Maior, unică în lumeși
distrugerea chiar și parțială a vechilor
galerii romane sunt acțiuni devastatoare,
aflate în totală contradicție cupromisiunile
și garanțiile asumate.
Exploatarea la suprafațăva avea ca
efect degradarea semnificativă a mediului
natural, în care vor rămâne cratere imense
și depozite masive de material steril, așa
cum s-a întâmplat la Ro șia Poieni. Mai
mult, mutilarea peisajului caracteristic
Munților Apuseni va anula potențialul
turisticiar poluarea zonei nu va atrage
investițiide altă natură, eliminându -se
astfel perspectiva unei valorificări
durabile.
Întrucât s -au iscat numeroase
controverse asupra tehnologiei utilizate,
bazate pe extragerea aurului prin tratarea
minereului măcinat cu solu ție de cianura
de sodiu, compania RMGC a încercat să
manipuleze opinia publică prin selectarea
informațiilor comuni cate în legătură cu
acest subiect. Astfel, publicul a fost
informat că 90% din aurul extras astăzi la
nivel mondial este ob ținut prin „aceeași
tehnologie” (se evită pe cât posibil
utilizarea cuvântului „cianură”), folosită în
siguranță în mine din Statele Unite,
Canada, Noua Zeelandă, Italia, Finlanda,
Spania și Suedia, însă a evitat să spună că
în ultimele două decenii înlume au avut
loc peste 30 de accidente majore , întrucât
aceste informații erau în contradicție cu
interesele companiei RMGC. Totodată,
informațiile transmise către public nu
conțineau nici o referire la faptul că
cianura nu reprezenta singurul pericol,
nămolurile și apele rezultate din procesul
tehnologic prezentând și ele riscuri de
poluare grav ădatorită con ținutulde metale
grele toxice extrase din minereu, mai
persistente chiar decâtcianura și care nu
pot fi neutralizate . Mai mult, nici produ șii
de „neutralizare ”a cianurii (cianat,
complec șimetalo-cianici)-deșimaipuțin
toxici-nu suntlipsițide efecte negative, în
cantitățilemari acumulate în lacul de
decantare. De asemenea, populația nu a
fost informată nici asupra faptului că

Managementul Intercultural
Volumul XVI, Nr. 1 (30), 2014
198distrugerea cianurii, cu ajutorul dioxidului
de sulf (în rezervoare amplasate în aer
liber!) poate fi și ea un poten țial agent
poluant suplimentar.
O altă metodă de manipulare
utilizată în acest caz a fost omisiunea,
compania RMGC ținând sub tăcere
existența a zeci de mii de tone de metale
vitale pentru economia țării noastre,
prezente în zăcămintele de la Ro șia
Montană, precum: arseniu, titan, molibd en,
vanadiu, nichel, crom, cobalt, galiu ,
seleniu,indiuetc. Conform contractului de
cesiune, se spune că orice metal în plus
recuperat ar urma să intre în posesia celor
care exploatează zăcământul, valoarea
acestor metale rare fiind de patru ori mai
mare decât valoarea aurului și argintului de
acolo (Căutiș, 2012). Această tăcere a fost
justificată printr -o altă tehnică de
manipulare: citarea unor autorități, ale
căror opinii în legătură cu subiectul în
cauză, nu pot fi verificate sau demonstrate.
În susținerea companiei, aintervenit
președintele Agenției Naționale pentru
Resursele Minerale (ANRM) care într-o
declarație preciz acă în afară de aur și
argint, celelalte metale identificate în
zăcământul de la Ro șia Montană nu
prezintă concentra ții suficient d e
importante pentru ca acestea să fie extrase
și valorificate economic.
Pentru a obține consensul opiniei
publice, și a determina -o să considere că
proiectul minier propus de compania
RMGCreprezintă cea mai bună op țiune
disponibilă pentru zona respectivă, aufost
inițiateamplecampaniipublicitar e,
niciuna dintre marile televiziuni, nefiind
ocolite de reclamele proiectului RMCG,
care numai în 2013 a difuzat pe posturile
TV peste 3.000 de spoturi și inserții
publicitare (Obae, 2013).
După numărul reclamelor difuzate,
s-au detașat posturile România TV unde au
rulat 1.382 de reclame sau inser ții cu sigla
RMCG și B1 TV care a avut aproape
1.200 de reclame pentru proiectul de la
Roșia Montană. Spoturile publicitare
destinate proiectului Ro șia Montană aufost difuzate și de canalele Realitatea TV
(149 inserții publicitare), Antena 3 (70
inserții publicitare), TVR 1 (68 inserții
publicitare), Kanal D (42 inserții
publicitare), Pro TV și Antena 1 (câte 31
inserții publicitare fiecare), Prima T V (28
inserții publicitare) și Național TV (10
inserții publicitare) (Obae, 2013) .
Toate aceste inserții publicitare,
difuzate la ore de vârf, aveau în prim plan
oameni mai mult sau mai puțin necăjiți
„din zonă” și puși să -și plângă cât mai
expresiv neferi cirea pe ecran. Oameni
simpli, copii triști, mame disperate, bătrâni
și tineri de -o potrivă, au funcționat ca
obiecte de manipulare a opiniei publice,
din partea căreia se dorea obținerea unei
atitudini favorabile controversatului
proiect minier de la Roși a Montană.
Întrucât au obținut sume
importante din contractele de publicitate,
conducerile editoriale ale celor mai multe
instituții media au decis că protestele
prilejuite de proiectul RMGC nu meritau
atenție, instituindu -se o veritabilă
“conspirație a tăcerii”.
Un studiu de monitorizare, realizat
de agenția Media Image, în exclusivitate
pentru paginademedia.ro, a reliefat
dezinteresul posturilor de televiziune fa ță
de protestele împotriva exploatării de la
Roșia Montană. Astfel, acțiunile împotriva
RMCGs-au reflectat în emisiunile difuzate
de cele mai importante posturi TV în data
de 1.09.2013, la ore de maximă audiență,
după cum urmează: posturile Antena 1,
Prima TV, Antena 3 și România TV au
înregistrat zero pe linie în acoperirea
evenimentului. Pro TV, postul cu cea mai
mare audien ță din România a avut o știre
de trei minute, iar TVR 1 a acordat acestor
proteste un spațiu de emisie de 43 de
secunde. Cele mai generoase posturi TV
cu protestele au fost B1 TV cu 73 de
minute, Realitatea TV cu 39 de minu teși
Digi 24 cu 34 de minute. Pe lângă știri,
Realitatea TV a mai avut și 50 de minute
într-o emisiune dezbatere, în timp ce B1
TV a avut 16 minute (Obae, 2013) .

Managementul Intercultural
Volumul XVI, Nr. 1 (30), 2014
199Această „conspirație a tăcerii”
instituită de aproape toate institu țiile media
ar putea fi explicată de faptul că în anul
2010, 20 dintre cei mai influenți jurnaliști
și manageri media au fost plătiți să viziteze
o mină de aur din Noua Zeelandă,
compania RMGC cheltuind câte 10.000 de
euro pentru fiecare dintre participanți
(McGrath, 2013).
Diverse materiale publicitare au
apărut și în presă, în ultimii trei ani și
jumătate, compania cheltuind pentru
publicitatea în presa scrisă 5.443.663 euro
(rate card) (Barbu, 2013 a). Această sumă a
avut pentru presa scrisă efectul comparativ
cu al unei perfuzi i care menține în viață un
pacient muribund.
Nici stațiile de radio nu au fost
ocolitede reclamele RMGC, în primele
șapte luni ale anului 2013 compania
beneficiind de 139 de reclame radio,
reprezentând 58.518 euro (rate card),
astfel: Radio ZU (20.592 eur o), Kiss FM
(17.415 euro), Europa FM (13.559 euro) și
Radio 21 (6.952 euro) (Barbu, 2013 b).
Concluzii
Manipularea reprezintă o acțiune
intenționată, enigmatică și motivantă,
orientată spre interven ția în procesul de
luare a deciziilor al unei persoane (grup de
persoane), de obicei, fără aprobarea
sa.Acest tip de intruziune se poate realiza
indirect, prin inducerea în eroare a
publicului vizat, utilizând metode
nelegitime din punct de vedere moral
precum omisiunea faptelor sau obturarea
realității, în vederea atingerii unor scopuri
de care publicul nu este conștient.
Indiferent însă de metodele
utilizate, toate interacțiunile manipulative
au în comun prezentarea de semi –
adevăruri, sferturi de adevăr, neadevăruri
aproape în întregime, neadevăruri totale,
dar totuși un neadevăr, subtil, rafinat,
relativ.
În exemplul adus în discuție,
metodele de manipulare expuse au reușit
săorienteze comportamentulși acțiunile
publicului în direcții compatibile cu
interesele inițiatorilor proiectului, sădeturneze atenția publicului de la pericolul
poluării cu cianuri, dar și de la metalele
rare, care în opinia noastră au constituit
principala miză a proiectului Roșia
Montană și săaltereze sim țul realității
maselor de naivi, care au impresia că
singura solu ție pentru eradi carea sărăciei
din Roșia Montană o reprezintă
exploatarea minieră de către compania
RMGC.
Bibliografie
[1]Adorno, T. W., (1978). Freudian
Theoryandthe Pattern of Fascist Propaganda. In A.
Andrew, &E. Gebhardt (Eds), The Essential
Frankfurt School Reader , pp.118–137. New York:
Urizen.
[2]Alexe, I., V., (2009) .Modele, teorii și forme
ale comunicării [Models, theories and forms of
communication ].Perspective ale securității și
apărării în Europa ,5(1),p. 179.
[3]Barbu, P., (2013 a). Câți bani a cheltuit Roșia
Montana Gold Corporation în publicitatea din presa
scrisă [ Howmuchmoney Roșia Montana Gold
Corporation paid for printing advertising ].Forbes.
Disponibil la http://www.forbes.ro/Cati -bani-a-
cheltuit-rosia-montana-gold-corporation -in-
publicitatea -din-presa-scrisa_0_8686.html
[4]Barbu, P., (2013 b). Radiourile care „s -au
lipit” de bugetele de publicitate ale firmei Roșia
Montana Gold Corporation [ Radios that
agglutinated to Rosia Montana Gold Corporation's
advertising budgets ].Forbes. Disponibil la
http://www.forbes.ro/Radiourile -care-s-au-lipit-de-
bugetele-de-publicitate -ale-firmei-rosia-montana-
gold-corporation_0_8694.html
[5] Căutiș, A., (2012). E oficial! Valoarea
celorlalte metale rare de la Ro șia Montană e mai
mare de patru ori decît cea a a urului[It's official!
Value of other rare metals from RoșiaMontană is
four times higher than that of gold ].Buciumul .
Disponibil la
http://www.buciumul.ro/2012/02/01/e -oficial-
valoarea-celorlalte-metale-rare-de-la-rosia-
montana-e-mai-mare-de-patru-ori-decit-cea-a-
aurului/
[6]Corcaci, G., (2010). Manipularea prin
publicitate și mass -media. Manipularea prin
publicitate electorală [Manipulation t hrough
advertising and mass -media].Symposion ,2(16),
pp. 456-470.
[7]Ficeac, B., (1996). Tehnici de manipulare
[Techniques of manipulation ].București: Editura
Nemira.
[8]Frunzeti, T., (1999). Managementul
manipulării [Management manipulation]. Infocom,
nr.1, p.19.

Managementul Intercultural
Volumul XVI, Nr. 1 (30), 2014
200[9]Herjeu, R., (2000). Oglinda mi șcătoare:
televiziunea și societatea -tehnici de propagandă,
persuasiune și manipulare [Moving mirror:
Television and Society -techniques of propaganda,
persuasion and manipulation ]. București: Editura
Fundației România de Mâine.
[10]Ioncioaia, F., (2000) .Introducere în presa
scrisă[Introduction in print media].Iași: Editura
Universită ții „Al. I. Cuza” .
[11]McGrath, S., (2013). Rosia Montana and dirty
politics.The Huffington Post .Disponibil la
http://www.huffingtonpost.co.uk/stephen –
mcgrath/rosia -montana-and-dirty-
p_b_4123235.html
[12]Obae, P., (2013). Ce televiziuni au avut
publicitate de la Ro șia Montană. Niciun post nu a
fost ocolit [ What television had advertising from
Rosia Montana. No station has been
avoided].Pagina de media.ro .Disponibillahttp://www.paginademedia.ro/2013/09/ce –
televiziun i-au-avut-publicitate -de-la-rosia-
montana-niciun-post-nu-a-fost-ocolit/
[13] Rădulescu, C., (2009). Comunicare și
protocol,[Communicationand Protocol ].București:
Editura Universității din București.
[14]Tran, V., Vasilescu, A., (2003). Tratat despre
minciună. Repoziționarea etic ăa conceptului de
minciun ă[Treatise about lie. Ethical repositioning
of concept of lying ].Bucure ști: Editura
„comunicare.ro”.
[15] Zamfir, C., Vlăsceanu , L.,(1998).Dicționar
de sociologie [Dictionary of Sociology]. București:
Editura Babel.
[16]Watzlawick, P., Weakland, J. H., Fisch, R.,
(1974). Change: Principles of Problem
Formationand Problem Resolution. New York:
W.W. Norton & Company .