Elaborarea unei [615169]

Elaborarea unei
sinteze de literatur ă
(review, survey)
Prof.dr.ing. Maria Gavrilescu

Scopul unei sinteze de literatur ă:
•să parcurgă și să analizeze literatura publicat ă pe un domeniu
și să creeze cadrul unei perspective
•să stabileasc ă cadrul teoretic al subiectului sau tematicii în
discuție
•să defineasc ă termenii cheie, s ă furnizeze defini ții
•să identifice studii,modele, studii de caz, care s ă susțină
tematica aleas ă
•să defineasc ă/stabileasc ă aria de interes a autorului, adic ă
tematica cercet ării

Elemente specifice
•este, de regul ă o lucrare științifică de întindere mai mare, între
10-50 pagini
• nu este o lucrare original ă
• poate con ține informa ții cu caracter nou (originale), care nu au
fost publicate
•o f e ră o evaluare critic ă a literaturii în domeniu, concluzii
importante și recomand ări bazate pe literatura consultat ă
Unele jurnale public ă și minireview-uri.

Cele mai multe sinteze de literatur ă sunt:
• de tipul „state-of-the-art” (adic ă descriu stadiul
cunoașterii într-un domeniu),
• o trecere în revist ă a unui nou mod de abordare
sau percepere a unui domeniu foarte dinamic.

Sintezele de literatur ă pot fi, în general, de 3 tipuri:
• în care se realizeaz ă o evaluare autorizat ă și critică a
literaturii pe subiectul abordat;
• în care se trece în revist ă literatura, se semnaleaz ă
aspecte particulare ale unui subiect, pentru o perioad ă
definită de timp;
• analize cu caracter istoric (mai pu țin comune), în care
literatura pe subiectul abordat este trecut ă în revist ă în
ordine cronologic ă.

Ce nu este un review
• nu este un sumar al articolelor, textelor sau jurnalelor, pe o
anumită tematică
• nu este un eseu.
Elemente cheie ale unui review:
• subliniaz ă ce spune cercetarea (teorie);
•i l u s t r e a z ă modul cum a fost realizat ă cercetarea
(metodologia);
• spune ce lipse ște – adic ă golurile pe care cercetarea
viitoare ar trebui s ă le umple.

Organizarea unui review
• este în mod obi șnuit diferit ă de cea a unui articol de cercetare
• nu este un format impus pentru realizarea unui review• formatul de tip IMRaD (Introducere; Materiale si metoda; Rezultate si
discutii) nu poate fi urmat în totalitate
• materialul poate cuprinde o sec țiune de Metodă, care să descrie
maniera în care a fost abordat ă tematica ce consti tuie obiectul review-
ului
Dacă autorul are experien ță în scrierea lucr ărilor de cercetare, o poate
aplica la elaborarea unui review:
• extinde mult introducerea;• elimină secțiunea Materiale și Metode (în afară de cazul în care se
prezintă date originale);
• extinde sec țiunea de Discuții.
Ca și în cazul unui articol de cercetare, organizarea materialului este
foarte important ă.

Pregătirea cuprinsului (tabla de materii)
Este important ca, înainte de a demara procesul de redactare, s ă se
verifice dac ă un jurnal care public ă review-uri este interesat într-un astfel
de articol.
Editorii pot limita sau extinde scopu l review-lui propus sau pot ad ăuga sau
elimina anumite sec țiuni ale acestuia
Este necesar s ă se parcurg ă Instrucțiunile pentru autori din jurnalul
țintă, deoarece fiecare publica ție are propria sa politic ăeditorială:
•unele jurnale cer o evaluare critic ă a literaturii, în timp ce altele sunt
preocupate mai mult de gradul de acoper ire al domeniului din punct de
vedere al referin țelor bibliorgafice
• pot exista particularit ăți privind modul de organizare, stilul, modul în care
se accentueaz ă diverse aspecte.

Biotechnology — a sustainable al ternative for chemical industry
Maria Gavrilescu a*, Yusuf Chisti b
a Department of Environmental Engineering and Management, Facu lty of Industrial Chemistry, Technical University Iasi, 71
Mangeron Blvd, 700050 Iasi, Romania
b Institute of Technology an d Engineering, Massey University, Private B ag 11 222, Palmerston North, New Zealand
1. INTRODUCTION
2. DEFINING INDUSTRI AL SUSTAINABILITY
3. ROLE OF BIOTECHNOL OGY IN SUSTAINABILITY
3.1. The chemical industry3.2 The applications of biotechnology in the chemical industry
3.2.1 Commodity chemicals
3.2.2 Specialty and life science products
3.2.2.1 Fermentation processes3.2.2.2 Enzymatic processes3.2.2.3 Plastics and other polymers3.2.2.4 Cosmetics, toiletr ies, soaps and detergents
3.2.3 Agricultural chemicals
3.2.3.1 Biopesticides
3.2.3.2 Biofertilizers and soil inoculants
3.2.4 Fiber, pulp and paper processing
3.2.4.1 Biopulping3.2.4.2 Enzyme-aided pulp, paper and textile processing
3.2.4.3 Attaining total wa ter recycling in paper mills
3.2.4.4 Biotechnology for paper recycling
3.2.5 Bioenergy and fuels3.2.6 Bioprocessing of biomass to produce industrial chemicals
3.2.7 Environmental biotechnology3.2.8 Role of transgeni c plants and animals
4. CONCLUDING REMARKS
REFERENCES

Grupul de audien ță
O diferen ță majoră între articolele tip review și cele de cercetare este
determinat ă de grupul de cititori c ăruia i se adreseaz ă.
Spre deosebire de sintezele de literatur ă, lucrările de cercetare au un
conținut înalt specializat – la fel va fi și audiența (colegi, egali ai
autorului).

Articolul tip review și grupul de audien ță:

• va acoperi probabil un num ăr din aceste subiecte înalt
specializate – a șa că vor exista cititori specializa ți – dar
aparținând unei sfere mai largi
• acest tip de articol va fi citit și de alte personalit ăți/persoane
care au preocup ări în domeniu, deoarece parcurgerea unui
review de calitate este cea mai bun ă și rapidă cale pentru a
fi informat cu dinamica unui domeniu.
• sunt deosebit de utile, pentru studen ți, în procesul de
instruire (didactic).
Deoarece un review va avea o audien ță largă și diversă, stilul în care va fi
scris ar trebui s ă fie cu un caracter mai general decât cel folosit în
lucrările de cercetare. Jargoanele și abrevierile specializate trebuie s ă fie
eliminate sau explicate cu grij ă.
Stilul de redactare ar trebui s ă fie deschis, expansiv, dar nu telegrafic .

Importan ța paragrafelor introductive
Cititorii sunt în mare m ăsură influențați de partea introductiv ă a unui
review.Aceasta i-ar putea determina s ă citească mai departe con ținutul sau
să abandoneze lectura, dac ă nu au fost atra și suficient de titlu.
Cititorii pot fi influen țați și de primul paragraf al fiec ărei secțiuni majore
a review-ului.
Dacă primul paragraf este bine întocmit, to ți cititorii, inclusiv cei mai
superficiali și cei care citesc “pe s ărite” vor fi capabili s ă înțeleagă într-
o oarecare m ăsură conținutul review-ului.

Importan ța concluziilor
Deoarece un articol tip review acoper ă un subiect mai larg,
pentru o audien ță mai larg ă, concluziile sunt o component ă
important ă a oricărui review, mai ales pentru subiectele foarte
tehnice, avansate sau mai dificil de în țeles.

Cum se redacteaz ă un review
Se poate spune – la modul general, c ă un review este
constituit din 4 sec țiuni:
• introducere;
• partea principal ă;
• concluzii și direcții/recomand ări de viitor;
• literatura citat ă.

Introducere /background:
• reprezint ă cca 1/5 din întinderea materialului;
• se încearc ă să se capteze aten ția cititorului
cât mai mult posibil;
• se explic ă relevanța subiectului;
•s e f u r n i z e a z ă informații relevante.

Conținutul (body of the paper)
• eviden țe experimentale: se descriu cele mai importante rezultate din
articolele de cercetare ( primary ) recente;
• se explic ă cum aceste rezultate contureaz ă descrierea și înțelegerea
subiectului;
•s e m e n ționează tipurile de experimente efectuate și datele
corespunz ătoare, dar nu se repet ă procedura experimental ă pas cu pas
(nu se dau prea multe detalii despre procedur ă), ci se informeaz ă
cititorul ce tehnici au fost utilizate, dar nu se detaliaz ă asupra modului în
care se lucreaz ă cu aceste tehnici;
• se puncteaz ă și se eviden țiază orice controvers ă semnalat ă în domeniu;
• se utilizeaz ă figuri și/sau tabele care s ă susțină sinteza rezultatelor
făcută de autorul materialului sau pentru a prezenta cele mai relevante
rezultate luate direct din articolul științific.

Concluzii
• rezum ă punctele majore;
• subliniaz ă semnifica ția acestor rezultate;
• discut ă problemele înc ă nelămurite suficient în domeniu;
• concluziile trebuie s ă fie succinte.
Literatura citat ă
• îndrum ătorul dumneavoastr ă ar trebui s ă vă dea un num ăr
minim de referin țe pe care trebuie s ă le utiliza ți și să le citați în
material;
• dumneavoastr ă căutați și alte referin țe

Studiul literaturii în domeniul review-ului
Pentru a elabora un articol bun, autorul trebuie s ă
arate că a cercetat și a citit foarte mult.
În acest sens, este recomandabil ca autorul s ă țină
seama de o serie de aspecte/etape:

Etapa1: lectura sursei documentare cu și pentru un
scop;
Aceasta îl ajut ă pe autorul reviewului:
•să localizeze rapid,
•să evalueze
•să aleagă
articole de cercetare și alte materiale științifice relevante .

În cadrul acestui proces pot fi identificate dou ă faze:
• se analizeaz ă structura articolului (cuprins) pe sec țiuni și
subsecțiuni, pentru a observa dac ă textul este potrivit scopului
propus. Acest lucru va ajuta autorul s ă identifice rapid cercet ările
relevante pentru material
• dacă textul pare relevant pentru scopur ile materialului, el trebuie citit
cu atenție, se analizeaz ă în profunzime pentru a g ăsi elementele
relevante pentru review
Autorul trebuie s ă țină seama de motivele care-l determin ă să elaboreze
articolul și de faptul c ă trebuie s ă evalueze în mod critic literatura și să nu
aleagă numai p ărțile de literatur ă care sunt în concordan ță cu ceea ce
gândește el.

Etapa 2 : evaluarea preliminar ă a materialelor consultate
Este important s ă se evalueze în mod critic literatura selectat ă pentru a-i
stabili relevan ța și credibilitatea pentru subiectul abordat.
O listă de verificare pentru aspectele de baz ă ce trebuie avute în vedere
atunci când se parcurge literatura (m aterialul bibliografic) se refer ă la:

autoritatea colectivului de autori
Cine a condus cercetarea?
Dacă autorul este o autoritate în domeniul s ău de activitate!
Care sunt argumentele care s ă susțină această autoritate?
Cercetătorii pot g ăsi informa ții din diverse surse, de la volume de jurnale
până la diferite rapoarte ale companiilor. Internetul permite accesul la o
cantitate uria șă de informa ții. O parte din acestea sunt valabile,
argumentate, verificate, altele nu. De aceea, nu toate informa țiile trebuie
acceptate ca atare, mai ales cele de pe internet.

valabilitatea (cercetării și a sursei)
De unde provin rezultatele cercet ării?
Este o surs ă valabilă, verificat ă de exemplu, o institu ție de
educație?
Este peer reviewed sau a trecut printr-un panel editorial – cum
sunt jurnalele cu referen ți
Dacă provine de pe un website, con ține detalii despre autor?
Este de pe un site cu extensia .edu? are o dat ă de publicare?

acuratețea
La ce se refer ă articolul citit?
Sunt corecte informa țiile? O cale pentru a verifica
acest lucru este de a vedea dac ă se face referire la
aceeași cercetare și în alte surse!
Este literatura consultat ă din surse credibile?

obiectivitatea :
Sunt nuan țe de favoritism în material? (de exemplu –
nu poate fi credibil ă o afirma ție făcută de un produc ător
de țigări care spune c ă tutunul este d ăunător pentru
sănătate).
Există referire la acest articol și în alte publica ții?
Cum se argumenteaz ă faptul că datele sunt reale,
reproductibile?

Locația
În ce țară a fost scris articolul?
Este relevant ă locația pentru elaborarea review-ului?

Etapa 3 : rezumarea, analiza și organizarea materialelor
consultate
Vizează o serie de probleme:
•Care sunt punctele tari/teoriile/aspectele cheie relevante în text?
•Sintetizarea principalelor idei din text
•Se caută detalii despre fiecare citare, sau paginile cu referin țele bibliografice
pentru a putea identifica și alte lucr ări utile de consultat pentru review.
•Se vor nota toate detaliile despre articolul consultat și informa țiile
bibliografice: autor, data apari ției, titlul materialului consultat, editura care l-
a publicat, jurnalul, num ărul, paginile etc.
•Se analizeaz ă modul în care autorul materialului consultat a utilizat
materialul original. Dac ă în review se folosesc direct paragrafele sau
cuvintele acelui autor este obligatoriu ca lucrarea respectiv ă să fie citat ă în
text.
•Ce concluzii a tras autorul și care sunt argumentele care le sus țin
•De asemenea este util ca cercet ătorul care elaboreaz ă review-ul s ă-și noteze
părea despre material.
Este important ca, în timp ce cite ște, cercet ătorul să ia notițe care ar putea ulterior s ă
fie un sprijin pentru rezolvarea acestor aspecte.

Etapa 4 : analiza, organizarea noti țelor luate în timpul
citirii materialului bibliografic
Cercetătorul trebuie s ă fie capabil s ă identifice:
•similitudini și diferen țe între diferi ți autori și
cercetările lor;
•care din aspectele cercet ării le agreeaz ă și care
nu;
•care sunt chestiunile majore la care nu se g ăsește
răspuns;
•care sunt posibilele direc ții pentru cercet ări
viitoare.
Pentru organizarea materialului se pun laolalt ă aspectele similare sau
diferite. O tehnic ă utilă pentru realizarea acestui lucru este organizarea
informației pe o hart ă mentală

Cum se scrie introducerea:
Introducerea trebuie s ă informeze cititorul despre:
• ce domeniu inten ționează autorul s ă abordeze în review;
• scopul cercet ării din domeniu;
• cum se leag ă acest review cu cercet ările proprii ale
autorului review-ului.Elaborarea unei sinteze de literatur ă
(review) (cont.)
Introducerea trebuie s ă conțină:
• o fraz ă din care s ă rezulte tematica review-ului
• fraze care s ă descrie subiectele ce se vor discuta în review pe tematica
propusă
• o fraz ă cu rol de concluzie, care stabile ște ținta pe care se concentreaz ă
materialul științific

Menționarea referin țelor
bibliografice
Introducerea cit ărilor în text și
întocmirea unei liste de referin țe
bibliografice sunt o dovad ă a
integrității științifice a autorului.
Nerespectarea acestei condi ții duce
la plagiat.

Referirea la sursa bibliografic ă este foarte
important ă pentru:
• parafrazarea sau rezumarea unor idei/cuvinte/lucr ări, ale
altor autori;
• citarea (cu ghilimele) a unui paragraf, propozi ție, fragment,
dintr-o surs ă de documentare.

Plagiatul
este definit in DEX ca fiind
„opera literar ă, artistic ă sau științifică a
altcuiva, însu șită (integral sau par țial) și
prezentat ă drept crea ție personal ă”.
Plagiatul este un mod de a în șela auditoriul sau
grupul de cititori, fiind o ofens ă serioasă la
adresa autorului lucr ării plagiate, cu consecin țe
de ordin personal.

Cele mai cunoscute forme de plagiat sunt:
• copierea unor propozi ții sau paragrafe, cuvânt cu cuvânt
dintr-o surs ă, fără a o cita;
• exprimarea cuvintelor, ideilor, gândirii cuiva cu cuvintele
proprii ale autorului (parafrazarea), f ără a cita sursa
acestora;
• compilarea textului luat din una sau mai multe surse,
fără a le men ționa;
• copierea par țială sau total ă a lucrării unui alt student

De exemplu:
Într-o lucrare poate ap ărea urm ătoarea fraz ă:
A US study showed that almo st 40 % of pesticides users
reported not always reading and/or undestanding labels .
Prezentat în aceast ă formă, textul conduce la ideea c ă este
formularea personal ă a articolului lucr ării. În realitate aceste
cuvinte au fost copiate direct dintr-o lucrare științifică.
Textul nu este marcat cu ghilimele.
Nu exist ă nici o referire la autorul acestui text.

Pentru ca aceast ă frază să fie corect utilizat ă în materialul
științific ce se elaboreaz ă, ea trebuie înso țită de elementele de
identificare men ționate mai sus:
In their synthesis, Grieshop an d Stiles (1989) reveal that
„a US study showed that almost 40 % of pesticides users reported not always read ing and/or undestanding
labels .”

Moduri de citare a
referin țelor bibliografice
Stilul HarvardStilul Harvard
(intext referencing , citarea în text)
Referirea la autorul de la care este preluat textul
se face în cuprinsul frazei din materialul științific
ce se elaboreaz ă, menționând numele acestuia
(acestora) și anul de apari ție a publica ției.
Unele publica ții cer și menționarea paginii la care
se află în articolul original textul citat .

•Grieshop and Stiles (1989) reveal
that „ a US study ….”;
•Grieshop and Stiles reveal that „ a
US study ….”(1989) ;
•„A US study showed that almost ….”
(Grieshop and Stiles , 1989) .
Citarea în text este introdus ă, în general, printr-o fraz ă
explicativ ă, înainte de ghilimele.
Ghilimelele pot lipsi.

În cazul unei lucr ări citate ce are un singur autor , citarea
este de forma:
…… (Gavrilescu, 2004).sau
Gavrilescu (2004) ……

Pentru lucrare citat ă cu doi autori :
-lucrări scrise în limba român ă:
………….(Gavrilescu și Chisti, 2005).
sau:
Gavrilescu și Chisti (2005)………..
-lucrări scrise în limba englez ă:
………..(Gavrilescu and Chisti, 2005).
sau:Gavrilescu and Chisti (2005)……………….

Pentru o lucrare citat ă, cu trei sau mai mul ți autori :
-lucrări scrise în limba român ă:
……….(Gavrilescu și colab., 2001).
sau
Gavrilescu și colab. (2001)……………………..
-lucrări scrise în limba englez ă:
………….. (Gavrilescu et al., 2001).
sauGavrilescu et al. (2001)……………

Avantaje ale stilului Harvard
– este foarte convenabil pentru cel care redacteaz ă
materialul științific, deoarece referin țele nu sunt numerotate
și pot fi ad ăugate cu u șurință altele sau pot fi șterse cele
existente
– lista de referin țe bibliografice poate fi modificat ă ori de
câte ori autorul trebuie s ă facă acest lucru
– dacă același autor sau grup de autori au publicat mai
multe lucr ări în acela și an și acestea sunt citate în text,
diferențierea se face prin litere ad ăugate dup ă anul
publicării:
Smith and Jones (1998a);Smith and Jones (1998b).

Citarea în ordinea apari ției în text Citarea în ordinea apari ției în text
Referințele bibliografice sunt citate printr-un num ăr, în ordinea
în care apar în textul ce se elaboreaz ă.
Sistemul evit ă cheltuielile mari de publicare implicate de stilul
Harvard, iar cititorii pot g ăsi mai ușor referin țele bibliografice
din listă.
Sistemul este avantajos pentru jurnalele care public ă lucrări
scurte (note journal), în care, fiecare lucrare con ține numai
câteva referin țe.
Pentru lucr ările lungi , cu numeroase referin țe, citarea în
ordinea apari ției în text este mai greoaie pentru autor. De
asemenea, nu este întotdeauna nici în avantajul cititorului
pentru că lucrările aceluia și autor nu sunt grupate.

Citarea prin numere a autorilor Citarea prin numere a autorilor
prezenta ți în ordine alfabetic ă prezenta ți în ordine alfabetic ă
în lista de referin țe în lista de referin țe
Este o combina ție a variantelor precedente: se
citează, prin numere, autorii ordona ți în lista de
referințe în ordine alfabetic ă și nu în ordinea
apariției în text.

Modul de redactare a listei de referin țe
bibliografice
Este de regul ă, dependent de politica jurnalului
sau editorului.

Includerea titlului unui articol
Unele jurnale solicit ă titlul articolului din jurnal ul citat, altele nu, ca ]n
exemplele:
Alkema WBL, de Vries E, Floris R, Janssen DB . Kinetics of enzyme acylation and deacylation
in the penicillin acylas e-catalyzed synthesis of β-lactam antibiotics. Eur. J. Biochem. 2003;
270: 3675-83.
Alkema WBL, de Vries E, Floris R, Janssen DB . Eur. J. Biochem. 2003; 270: 3675-83.
De regul ă, autorii lucr ărilor întocmesc, în prima etap ă, liste bibliografice
complete.
Chiar dac ă revista la care se dore ște trimiterea manuscrisului nu cere titlul
articolului este bine ca autorii s ă facă o listă complet ă, deoarece este
posibil ca lucrarea s ă fie respins ă și ei să o trimită la alt jurnal care solicit ă
toate informa țiile despre referin țele bibliografice.
Ori, aceea și referință poate fi folosit ă sub diverse forme, în diferite
materiale științifice.

Când autorul trimite un articol la publicat într-un jurnal, el
trebuie s ă se asigure c ă a furnizat toate informa țiile cerute
în lista de referin țe bibliografice:
9numele autorilor
9titlul publica ției
9 titlul lucr ării (pentru articole , în funcție de politica editorial ă, pentru
cărți- obligatoriu)
9date de identificare a publica ției (pentru jurnale, volum, pagini; pentru
cărți: editor, volum, edi ție)
9anul apari ției
9locul
Dacă instrucțiunile pentru autori las ă la latitudinea
acestora dac ă să includă sau nu titlul articolului, este
recomandabil ca descrierea referin ței să fie complet ă.

Includerea num ărului paginilor din jurnal
sau carte
Unele jurnale în care se dore ște a se publica materialul
științific solicit ă includerea în referirea bibliografic ă numai
a primei pagini a unui articol citat, altele cer includerea primei pagini și a ultimei pagini.
În acest din urm ă caz se poate face distinc ția între un articol de
o pagină consultat și altul, de exemplu, de 50 de pagini, mai
ales în cazul materialelor care doresc s ă evidențieze gradul de
acoperire a unui subiect cu publica ții.

Abrevierea titlului jurnalului ce se citeaz ă
Stilul publica țiilor difer ă și din acest punct de vedere. Exist ă la ora
actuală un sistem uniform de abreviere.
(http://www.library.ubc.ca/scieng/coden.html#E )
Au fost stabilite o serie de reguli de abreviere:• cuvântul journal este abreviat cu J. (cu sau f ără punct dup ă
abreviere)
• cuvintele care se termin ă în “ology” se abreviaz ă până la primul
„l”
Bacteriology…” este abreviat cu Bacteriol.
Physiology abreviat cu Physiol.
Excepție de la abreviere fac titlurile de jurnale dintr-un singur
cuvânt ( Science, Biochemistry ).

Scrierea referin țelor bibliografice
în stilul Harvard:
Exemplul 1
Day, R.A. 1998. How to write and publish a scientific paper.
5th Ed., Oryx Press, Phoenix.
Huth, E.J. 1986. Guidelines on authorship of medical papers.
Ann. Intern. Med. 104: 269-274.
Macek, T. MacKova, M. Kas, J. 2000. Exploitation of plants
for removal of organics in environmental bioremediation. Biotechnol. Adv. 18: 23-34 .

Exemplul 2
Amiridis M.D., Roberts K.L., Pereira C.J., (1997), Appl.
Catal., B 14 , 23.
Lox E.S.J., Engler B.H., (1999), Environmental
Catalysis , Wiley-VCH Verlag GmbH, Weinheim, 236.
Zosel T., (1994), Pollution Prevention in the Chemical
Industry. In: Edgerly D. (Ed.), Opportunities for
Innovation: Pollution Prevention, National Institute of
Standards and Technology, Gaithersburg, USA, 13-25.

în ordinea cit ării în text:
1. Macek, T. MacKova, M. Kas, J.2000. Exploitation of
plants for removal of organics in environemntal bioremediation. Biotechnol. Adv. 18: 23-34.
2. Day, R.A. 1998. How to write and publish a
scientific paper. 5th Ed., Oryx Press, Phoenix
3. Huth, E.J. 1986. Guidelines on authorship of
medical papers. Ann. Intern. Med. 104: 269-274

sistem numerotare-alfabetic:
1. Day, R.A. 1998. How to writ e and publish a scientific paper. 5th
Ed., Oryx Press, Phoenix.
2. Huth, E.J. 1986. Guidelines on authorship of medical papers.
Ann. Intern. Med. 104: 269-274.
3. Macek, T. MacKova, M. Kas, J.2000. Exploitation of plants for
removal of organics in environmental bioremediation. Biotechnol. Adv. 18: 23-34.

La întocmirea listei de referin țe bibliografice mai exist ă o
serie de element de care se ține cont, în func ție de
politica jurnalului:
•modul cum se pune ini țiala prenumelui primului
autor și a celorlal ți autori
•modul în care se folosesc virgula și punctul,
parantezele
•poziția din textul referin ței, a anului, volumului,
inițialelor numelui etc.
•utilizarea unui anumit stil de scriere, caractere
(italic, bold…)

Cerințe pentru întocmirea sintezei de
literatură de către doctoranzi
(recomand ările țin seama de unele aspecte de vocabular, încet ățenite în
rândul utilizatorilor de Microsoft Office)
Caractere: Times New Roman (TNR)
Titlul: TNR 14, bold, spațiere la un rând, all caps (uppercase, majuscule),
centrat
un rând liber (1,5 pts.)
Numele autorilor: TNR 12, bold (title case), spa țiere la un rând, centrat
un rând liber (1,5 pts.)
Afilierea: TNR 10, italic (title case) , centrat
Un rând liber (1,5 pts.)

Cerințe pentru întocmirea sintezei de
literatură de către doctoranzi (continuare)
Rezumat
(Cuvântul “Rezumat” se va scrie cu TNR 12, bold, aliniat stânga)
un rând liber (1,5 pts.)Textul rezumatului se va redacta cu TNR 11, regular, la 1,5 pts, justified, f ără
TAB pentru marcarea paragrafelor. Rezumatul va cuprinde max. 250 cuvinte
Un rând liber (1,5 pts.)Cuvinte cheie:
Grupul “Cuvinte cheie:” se va scrie cu TNR 11, bold : în continuare, 3-6
cuvinte-cheie, TNR 11 regular, ordonate alfabetic
Un rând liber (1,5 pts.)

Corpul textului: TNR 12, spa țiere la 1,5 rânduri
Titlurile sec țiunilor și sub-sec țiunilor: TNR 12, bold, aliniate stânga
Setarea paginii A4:
left: 2,5 cmtop, bottom, right: 2 cmjustifiedparagraf la 1,27 cm
Întinderea lucr ării:
-min 15 pagini;
-max 20 pagini.

Alegerea titlului
•s e ține seama de faptul c ă titlul poate fi citit de foarte multe
persoane (fie în jurnalul original, fie în baze de date)
• toate cuvintele din titlu trebuie alese cu grij ă și corect
asociate, în beneficiul lucr ării
• se vor evita categoric gre șelile de sintax ă
• serviciile de indexare și de publicare a rezumatelor țin
seama de acurate țea titlului
• nu trebuie s ă fie nici prea scurt, nici prea lung (cele lungi,
uneori sunt mai lipsite de con ținut decât cele scurte), s ă nu
conțină cuvinte inutile (de șeuri): ( Studies on, Investigation
on, Observation on , titlu început cu A, An, The )

Exemplu:
Action of Antibiotics on Bacteria
Pare a fi un titlu bun – ca form ă (nu are cuvinte în plus, ca în
exemplul: Preliminary Observations on the Effects of Certain
Antibiotic on Various Species of Bacteria ).
Este de presupus c ă acest titlu va preceda un articol care nu se refer ă la
testarea efectelor tuturor antibioticelor pe toate tipurile de bacterii. Prin
urmare, aceste 2 titluri nu sunt l ămuritoare în privin ța conținutului .

Exemple de titluri acceptabile:
Action of Streptomycin on Mycobacterium tuberculosis
Action of Polyene Antibiotics on Plant – Pathogenic Bacteria
Și acestea au un caracter general:
„Action of…..” poate fi precizat ă mai bine în formularea:
Inhibition of Growth of Mycobacterium tuberculosis by
Streptomycin
Titlul este o etichet ă a articolului.
Nu este o propozi ție, dar ordinea cuvintelor este
foarte important ă!

Ordinea autorilor
• nu exist ă o regulă universal valabil ă sau conven ții general
acceptate pentru a stabili ordinea autorilor;
• o tendin ță modernă este ca cel care ini țiază și contureaz ă
lucrarea s ă fie prim autor, chiar dac ă este un student;
• este nelucrativ s ă se menționeze ca autori toate persoanele
din laborator sau colectiv, inclusiv tehnicienii etc.
Efectul de diluare ca rezultat al prezen ței unui colectiv foarte
mare de autori are consecin țe adverse asupra modului în
care articolul este recep ționat.
Pentru acest review, numele vor fi prezentate integral:
Mihai Ionescu1, Alexandra Popescu2.

Afilierea:
(Menționarea adresei)
Mihai Ionescu1, Alexandra Popescu2*
1 Universitatea Tehnic ă “Gheorghe Asachi din Ia și, Facultatea de Inginerie
Chimicăși Protecția Mediului, Catedra Ingineria și Managementul
Mediului, Str. Prof.dr.docent Di mitrie Mangeron 73, 700050, Ia și,
Romania
2Institutul de Chimie Macromolecular ă „P.Poni” Ia și, Aleea Ghica Vod ă
nr.14, 41A, 700487, Iasi, Romania
• se marcheaz ă în dreapta sus, cu un superscript, diferen ța de
adresă.
• autorul desemnat pentru coresponden ță (legătura cu editorul) va
fi marcat cu un asterisc în dreapta sus, iar o not ă de subsol îi va
menționa num ărul de telefon și adresa e-mail.

Rezumatul
• reprezent ă un minireview al articolului
• va con ține maxim 250 cuvinte;
• va începe cu o fraz ă care să contureze succint contextul
în care se înscrie tematica lucr ării
• va prezenta principalele obiective și scopul lucr ării;
• se vor descrie succint aspectele esen țaie ale stadiului
cunoașterii în domeniul lucr ării, puncte tari și puncte
slabe ale cercet ărilor în domeniu;
• se vor rezuma principalele rezultate;
• se vor prezenta succint concluziile;•să fie redactat la timpul trecut și la modul impersonal;
• nu se citeaz ă referințe bibliografice.

Referințele bibiliografice
în stil Harvard:
jurnale de specialitate:
Mirón A.S., Garciya M.-C.C., Camacho F.G., Grima E.M., Chisti. Y., (2002), Growth
and biochemical characterization of microalgal biomasa produced in bubble column and airlift photobioreactors: studies in fed-batch culture. Enzyme and Microbial
Technology, 31, 1015–1023.
cărți de editor:
Hall S., Roome N., (1996), Strategic choices and sustainable strategies. In: The
greening of industry: Resource guide and bibliography , (Groenewegen P., Ed.) .
Island Press, Washington DC ,9.

rapoarte de cercetare:
Lenz R.W., (1995), Biodegradable polymers and plastics in Japan:
Research, development, and applications. Japanese Technology
Evaluation Center , JTEC/WTEC Program Loyola College in Maryland,
Baltimore, Maryland.
pagini de Internet:
Kim A.-Y., Suleiman M., Jaworski J., (2000) Biotechnology and cleaner production in Canada . Life Sciences Branch Industry Canada, Ottawa.
On line at: http://strategies.ic.gc.ca/bio.

Graficele
•să fie clare, alb-negru, cu caractere suficient de mari
pentru a fi vizibile;
• nu se includ în text sub form ă de tabel
• fiecare grafic va avea un num ăr și un titlu.
Figura X. Titlul (TNR 11)
Titlul se a șează sub figura centrat ă. Dimensiunea maxim ă a figurii va fi 9 x 12
cm. Figura se plaseaz ă în text dup ă ce s-a făcut referire la ea.

Tabelele
• vor fi în format portrait, cu l ățimea maxim ă de 16 cm sau landscape
• vor avea un titlu, centrat, plasat deasupra tabelului
• referirea în text se va face înainte de tabel
Tabelul 1. Titlul (TNR 11)

Observa ții:
Dacă în text apar subsec țiuni (1.1; 1.3.2. etc), tabelele
sau figurile vor fi numerotate astfel:
• fie de la 1- N, indiferent de capitolul în care apare
(Figura 1, Figura 2,…., Figura i, ..Figura N )
• fie pentru fiecare capitol: Figura 1.1., Figura 1.2.
…………
în sensul c ă: prima cifr ă va desemna capitolul , iar a
doua num ărul de ordine al figurii în acel capitol .
(este greșit:Figura 1.1.3., Tabelul 2.3.4.2.)