Spondilita anchiloz anta este o boala inflam atoare cronica care [615132]

GENERALIT ATI:
Spondilita anchiloz anta este o boala inflam atoare cronica care
afecte aza predominant coloana vertebr ala, procesul inflam ator
debut and frecv ent la nivelul articulatilor sacroiliace si progresand
ascendent. Boala evolueaz a spre fibroz a, osificare si anchil oza a
coloanei vertebrale , proces reflectat in denu mirea grecea sca a
bolii: "spondilo s" =vertebr a si "a nchilo s" =stramb.
Suferinta mai este cunoscuta sub numele de: boala Marie
Strumpel, pelvispondilita anchilozanta, spondila rtrita anchiloz anta
si spondilita anchilo poetica.
Spondilita anchiloz anta alaturi de: sindr omul Reiter, artropatiile
reactive, artropatia psoriazica, boala Wipple, sindromul Behcet ,
artropatii enteropatice; se afla sub entitatea "Spondila rtropatii
seronegative". Sub aceasta denumire este reprezen tat grupul de
artropatii inflamatoare distincte fata de poliartrita reum atoida.
Prefixul "spondil" subliniaz a afect area frecventa a coloanei
vertebra le, iar terme nul de "se ronegativ" implica absenta facto rului
reumatoid .
Caracterist icile acestui grup sunt: absenta factorului reum atoid,
absenta nodulilor subcuta nati, sacroileita cu sau fara spondilita,
aspecte clinice comune, agregare familiala si incident a crescuta a
antigenului de histo compatibilitate H.L. A.-B27.
Din grupul spondila rtropatiilor seronegative, spondilita
anchiloz anta repede evoluari in cea ce priveste patogenia,
imun ologia si chiar epidemiol ogia. De asemen ea, terapia acestei
afectiuni a fost mult modificata de aportul antiinflam atoarelor
nesteroidi ene, dar si de combin atile fizioter apice si kinetoterapice,
care permit mentinerea unei mobilitati a coloanei cat mai
fiziolo gice si prevenirea a nchilozei.

ETIOP ATOGENIE.
Incident a bolii in populatie variaza in jur de 1%, fiind mai
frecv enta la barbati decat la feme i. Predominanta maladiei la
barbati (tineri) este de mult recunoscuta (raport 2.5-4-8-8 la 1,
dupa diferiti autori).

Ereditatea
In etiologia bolii factorii genetic i joaca un rol H.L.A.-B27 fiiind
intalnit la 90-95% dintre pacienti.S-a aratat ca incidenta bolii
printre rudele celor cu spondilita anchiloz anta este de 22.6 ori mai
mare decat in loturile de referinta, iar intr-un studiu asemanator, se
apreciaz a ca maladia ar fi de 30 de ori mai frecv enta printre rudele
consanguine al spondiliticilor. S-a mai remarcat crestere a
frecv entei bolii in familile ce prezint a o feme ie bolnava de
spondilita a nchilozanta.
Astfel studiindu-s e cariotipul cu spondilita anchilozanta, s-au
evidentiat, la 7% dintre spondilitici, anomalii cromozomiale (cum
ar fi prezenta unui cromozom "y" de lungime neobijnuita).
Deaseme nea sa evidentiat fragilitate si anomalii cromozomiale la
mai multi membri i ai unei famil ii consanguine cu o agregare
neobijnuita a spondilozei anchil ozante.
Situsul genetic al acestui antigen este pe cromozomul 6, in
apropiere de gena reavctiei imunita re; el se transmite autosomal
domin ant, cu o penetranta de 70% l a barbati si 10% la femei .
Dar antige nul H.L.A.-B27 nu are patogenitate direct a (ca si
complexele imune din artrita reum atoida) ; este doar un martor al
terenului favorizant care se transmite genetic dominant, in timp ce
spondilita anchiloz anta nu se transmite genetic. Evidentierea ei la
bolnavii cu durerilombosacrate in cadrul unui context clinic
insuficient conturat poate permite un diagnostic mai precoce al
spondilitei anchilozante si instituirea u nei terapi adecvate.
Aceste date pun in evidenta modificaea raspunsului imun al
organismulu i purtatoare de antigen H.L.A.-B27 fata de actiu nea
altor facto rietiologici sau ata de alte agresiuni, cel mai adesea
exogene implicate in etiologia spondilitei anchiloz ant, dar, cae, in
absenta terenului ereditar favorizant nu ar conduce la o stare
morbida.

F actori infectiosi
Alaturi de factorii genetici, un rol important se acorda factorilor
de mediu, respectiv infect iilor. Initial s-a acordat importanta
infect iilor genit o-urin are, iar mai apoi s-a discuta t implicarea
Kleb sellei Pneumo niae. Agentul infectios a fost identificat la 70%
dintre pacienti i cu spondilita anchiloz anta in perioada activa de
boala si numai 20% dintre cei in faza inactiva, incid enta agentului
infect ios pe locul m artor fiind de 16 %.
Forestier, in 1938 apreciaz a ca infectiile gonococice latente ar
juca un rol hotarator in patogenia spondilitei anchilozante, iar
frecv enta maladiei net superior a la barbati s-ar datora traectulu i
diferit al limfaticelo r prostatei si veziculelo r semin ale, care mer g la
ganglio nul presacrat, de unde limfa urca pe fata anterioara a
coloanei vertabr ale, comunicand cu limfaticele sacrului si a
articula tiilor vertebr ale. Mai plauzib ile fata de alte ipoteze , aceasta
ar putea
explica numai acele cazuri de spondilita anchiloz anta la care
intalnim infect ia neisseriana in antecede nte. Ori, numarul cazurilo r
la care nu intalnim onococia, care sa fie preced at de aparitia
spondilitei anchilozante, este mult m ai ma re.
In 1916, Leroy si Fessinger descriu triada conjunctivita-uret rita-
sinovita postdizenterica la patru bolnavi la care Reitrer mai adaoga
un caz.
Asa s-a nascut ipoteza reuma tismulu i de origine enterica. Dar
intre cele doua razboaie mondiale , s-au descris unele oculo-uretro –
sinovite concomitent sau urmand enteritelor ndezinteric e sau
asociate cu u retrite ne gonococice.
Este de mult cunoscut rolul recto-colitei, ulcero-hemo ragice in
determi naea proceselor de sacroileita bilatera la, cu evolutie
ascendenta progresiva tip s pondilta anchilozanta.
Daca asocierile amintite nu pot explica etiologia infectioa sa a
tuturor cazurilo r de spondilita anchiloz anta, ipoteza infectioa sa
este mai degra ba sustinuta de aspectul clinico-evoluti v al bolii cu
fenomenele insotitoare(V.S.H.acceler at, anemie hipocroma,

astenie, subfebr ilitate, pierdere in greut ate), ca si modificarile
anatomopatologice de tip infl amator ale articulatie i afect ate.
ALTI FACTORI ETIO PATOGENICI:
In absenta unei etiologi sigue, in aparitia si evolutia spondilitei
anchiloz ant au fost implicati numerosi factori.
S-a crezut ca spondilita anchiloz anta s-ar datora unei
hiperparatiroidii si s-a comunica t chiar rezulta te bune dupa
paratiroifde ctomie, n econfirma te ulterior .
Hollander explica osificare a ligame ntlor prin legea Holznecht
dupa care aceasta ar fi o reactie de aparatre fata de osteoporoza
corpilor vertebtr ali, spondilita anchilozanta fiind mai mult o
osteopatie decat o poliatropatie.
Traumatismele coloanei vertebr ale, chiar minore neinsem nate,
expunerile repetate sau prelungite la frig si umezeal a, au fost
evidentiate anamnetic la un procen t insmnat din cazuri.
Observatiile clinice precise arata ca acestea pot interveni ca facto ri
favorizanti, precipitanti sau de redestep tare a bolii dar nu li se pot
atribui un rol determin ant ev ident.
Oricum, in precizarea ei individualizarea tratamentului la
un spondilitic este absolut necesar sa investigam eventuala
existen ta a unor facto ri exogeni posibila implicare in aparitia si
agravare a suferintei si saupra carora putem interv eni terapeutic si
recuperator.

.ANATOMIE P ATOLOGIC A:
Leziunile patologice reflecta un proces inflamator cronic
caracterizat in itial prin hipervascul arizatie si infiltrare cu limfocite,
plsmocite, macrofage. Leziunile inflam atoare mentnate au tendinta
de vindec are p rin fi broza si osificae.
Sunt afect ate articula tiile coloanei vrtebr ale, atit cele sinoviale
diartrodiale (inter apofizare si costovertebr ale), cat si cele
cartilagi noase nesinoviale (intervertregr ale, manubrio sternala,
simfiza pubiana). Articulatia sacroiliaca afect ata precoce, poseda
atat caracte rele articulatie i cartilagin oase, cat si ale celei sinoviale.
Articul atiile periferice (sold, umar, genu nchi) sunt ineresate mai
rar ca cele vet ebrale.

Leziunile anatomopatologice sunt de trei tipuri;
a.inflamatoare;
b.neinfla matoare ( osificare, fibroze) ;
c.depunei de amil oid.
In functie de stadiul evoluti v si forma clinica , aceste trei tipuri
de leziuni se vor combina in grade variate caracteristice fiecarui
bolnav. In plus, o parte din bolnavi, prezinta leziuni ale unor
organe interne care complica atat diagnosticul cat si aprecierea
evoluti va.
CRITER II DE SUSTINEREA DIAGNO STICULUI SI DE
LABORA TOR
a)Examenul clinic semnat subiect iv si obiecti v
b)Examene clinic e radiol ogice si de la borator.
Penru spondilita anchiloz anta, la debut , s-au formula t unele
criter i de d iagnosticare dev enite cla sice:
-rahialgia n octurna lombara, dorsala sau cerv icala;
-durere in f ese u ni- sa u bilater ala;
-prinderea toracelui in procesul inflam ator cu limotarea
expansiunii respiratori;
-localizari periferice de tip infl amator;
-redoare lombara sau cerv icala;
-osificari paravertebra le;
-artrite inter apofizare ;
-V.S.H.acceler ata;
-evolutie in pusee, cel pu tin un puseu du reros;
– apartenenta la grupul HLA -B27.
E xamenul clinic
Odata ce diagnosticul a fost stabili t examenul clinic al
bolnavulu i trece pe primul plan in cea ce priveste precizare a
formei clinic e si gradul afect arii din punct de vedere functio nal al
segmen telor prinse de procesul inflamator cronic. Tot prin
examenul clinic obtinem informatii in cea ce priveste ritmul
evolutie i bolii si, impreu na cu datele furnizate de examenele
paraclinice, posibilitatea de a aprecia eficacitate a mijloacelor
terapeutice aplicate.
Examenul cluinic al bolnavului de spondilita anchilozanta
presupune:
-examenul clinic generap pe aparate si sisteme;

-examenul coloaneivertebr ale in ansanblu si pe segmente , ca
si a articulatiilor umerilor , soldului si ar ticulatiile peruif erice;
-stabilirea restului functio nal (adica a segme ntelor
neafect ate, care trebui e mentinute si tonificate cu ajutorul
mijlo acelor terapeuti ce si de p rofilaxie de ca re dispunem) ;
-inregistrarea dinamica, in fisa de dispensariza re a bolnavulu i
de spondilita anchilozanta, a datelor de bilant osteoarticula r si
muscula r, atat pentru segmen tele afect ate, cat si pentru cele libere,
pentru a s urprinde primele se mne de e xtindere a bolii.
Aceste date vor fi comparate cu cele considerate normale de
statica si dinamica osteoarticulara si vor fi raportate la situatia
concret a a pacientului (conditi de viata si munca, activitate
profesio nala cu s pecificul ei, de prinde ri etc. ).

b).IN VESTIG ATII P ARACLIN ICE:
Examenul Radiol ogic
In cazul suspectarii unei spondilite anchilozante, trebuie
executa t la nivelul c oloanei si articula tilor sacroiliace.
Tabloul radiologic al leziunilor spondilitei anchilozante ale
articula tilor periferice seamana foarte mult cu leziunile din artrita
reumatoida dar evolutia lor difera: in spondilita anchilozanta
artritele su nt nondistructi ve si osifiante.

Examenul de la borator
Cea mai valorioasa proba de laborator este viteza de
sedimentare a hematii lor (V .S.H.).
La 80% din bolnavi V.S.H. este crescut cu valori osciland intre
20-100 mm/h. Nu exist a relatie intre valorile V.S.H. si vechim ea
bolii, dar accel area ei arata, de cele mai multe ori, o faza de
activitate a bolii.
In 15-20 % din cazuri, V.S.H. este normala, desi clinic pot fi
uneori semne de e volutie.
La 23% din cazuri s-au intalnit valori pana la 10.5 gr la mie
hemoglobina.
Num arul leucocitelo r se situe aza, in majoritate a cazurilor intre
limitele n ormale.
Urocultura a fost sterila la 87.5% si a evidentiat prezent a
colibacilulu i la12.5%.

EVOLUTIA BOLII
Boala are o evolutie indelun gata cu exarcerb ari si remisiuni
spontane sau terapeuti ce Cu cat debutul bolii este mai precoce cu
atat evolutia este mai severa. 15% dintre bolnavii cu spondilita
debut anta la varsta de 15-16 ani vor necesita in urmatoii 15 ani de
proteza totala de sold. Preze nta manifesta rilor extraarticulare ca
irita acuta, amiloid aza secundara sau o evolutie rezisten ta la
tratament i ntunec a prognosticul bolii.

PROGNOSTI CUL BOLII.
Prognosticul functional, cu exceptia formel or rapid si sever
invalida nte, este, de asemene a, bun ca si capacitate a de munca pe
care va trebui i sa o pastram atat cat este posibil si sa incurajam
bolnavii sa nu abandoneze munca. Uneori, se poate pune problema
reorientarii profesio nale.
In gene ral, evolutia si prognosticul spondilitei anchiloz ante sunt
in functie de precocita tea diag nosticului si tra tamentului.
TRATAMENT :
Pr ofilactic
Sunt recomandate meto de de profilaxie secundara, prin evitarea
pozitiilor vicioase, gimn astica respiratorie, evitrea staticii
prelungite si mersul p e tere n accidentat.
Sportul recomandat este inoul: spate, bras, fluture . Se mai pot
executa exercitii de fitness in lim ita posibilitatilor.

2Tratament igieno- dietetic
Caracterul cronic al bolii, modificarile degener ative articul are
si atrofiile muscul are, anemia etc., sunt elemen te clinice care
orienteaza regimul alimen tar al spondila rtriticulu i.
Este necesar un aport caloric suficient, dar cu o proportie
crescuta de proteine anima le, in scopul diminua rii Tulbur arilor

distrofice si anemiei. De asemene a, regimul va inclusde
supliment ari de vitamine , in special vitamin a C dar si a
vitaminel or din gru pul B , si a vitaminelor A si D.
Prezent a anemiei impu ne, in p lus, o aliment atie bogata in f ier.
M ai este rec omandat un regim aliment ar moderat hiposodat.
Mai este necesar un regim de protectie a mucoasei gastrice, cu
evitarea alcoolului, condimen telor, supelor de carmne, dulciurilo r
concentrate etc. (deci a tutur or alime ntelo r care cresc secretia
gastrica) si administrarea preventiva a laptelui si derivatilor
nefermen tati. Se indica, de asemene a aplicarea unui sistem de
mese mici, repetate cel putin in perioada administrarii unor
medicam nente ca drogurile antiinflamatoare ne steroidi ene.
3.Tratament medicamentos
Rcunoscuta:subst ante antiinflam atoare nesteroidi ene. In al doilea
rand se utilizeaza gluc ocortizonii.
Medi cament atia folosita in spondilita anchiloz anta se dozeaz a
dipa cum u rmeaz a:
Droguri antiinflam atoare n esteroidi ene:
– Acidul acetilso licilic;
-Indometacin ;
-Talmetin;
-Suldinac;
-Zomerip ac;
-Fenilbutaz ona;
-Oxifenilbutaz ona;
-Ibuprofe n;
-Fenoprofen Ca;
-Pirprofen;
-Naproxen;
-Meclofe namat de Na ;
-Acid nefenomic;
-Diclofen ac;
-Felde n.
In spondilita anchiloz anta utilizare a acestor substante constituie
baza terapiei med icamen toase,.
Alte droguri utilizate in conditi oarecum speciale in spondilita
include gluc ocortizonii.

4…TRATAMENT ORTOPEDIC:
Tratamentul ortopedic este indicat pentru corecta rea unor mari
diformitati care se instaleaza, cu tot tratamentul medicamentos si
balneo-fizoical co rect a plicate.
Cand pozitiile fiziolo gice nu pot fi controlate si corect ate cu
ajutorul posturilo r sau cand durerile si contracturile muscul are su nt
mari si nu diminueaz a sub tratament pot fi indicate corsete rigide
de gips. Pentru a forta corecta rea cifozei dorsale,uneori se introduc
bucati de fetru intre corset si stern. Pentru prevenirea si corect area
flexiei coloanei cervicale cat si proiectiei anterioare a capului se
adaoga corsetului un support pentru barbie, care mentine privirea
bolnavulu i inainte si ex tensia coloanei cerv icale.
Tot ca masuri ortopedic e pot fi indicate cadre sau paturi de
hiperexte nsie.
Indicatii le uneia sau alteia dintre posibilitatile oferite de
ortopedie se va face in functie de starea clinica a bolnavului si de
felul cum raspunde la tratamente, avand totdeauna in vedere faptul
ca anchiloz a coloanei si a altor articul atii afect ate in spondilita,
este de dorit sa se faca in pozitii fiziologice cu pastrarea axelor,
functionale, de misc are.
5. TRATAMENT CHIR URG ICAL :
Tratamentul chirur gical in spondilita anchiloz anta este rezervat
unor cazuri speciale atunci cand afecta rea articul atiilor periferice
este de o agresivitate inten sa sau cand deformarile si anchilozele
sunt atat de pronuntate, incat fac dificila sau imposibila activitatea
de autoservitre a bolnavului.
-Sinovectomia , de p referet timpu rie;
-Osteotomiile vertebra le sunt indicate celor cu deformare
fixa si m are a coloanei in flexie;
-Artrodeza u nei articul ati mari;
-Endoprotezele , daca indicatia pentru endoproteza se pune
relativ usor in cazul pacientilor de 60-70 ani, in cazul tinerilor nu
se poate opta de la incep ut pentru endoproteza ca solutie
definitiva.

a)Principiile si obiectivele tra tamentului B.F.T.
b)Tratamentul pr in hidr otermoterap ie (tehn ica e fecte)
Termoterapia este o procedu ra de baza in cadrul terapiei fizicale
a spondilitei anchilozante. Imp ortanta ei consta din:
-ca procedur a care p recede si p regateste k inetoterapia si
-ca procedura in sine, produc atoare de hiperemie, cand
urmarim aceasta.
Aplicatile de c aldur a se impart in:
-aplicati i generale de c aldur a si
-aplicati i locale de c aldur a.
Aplicatile generale de caldura se impart in aplicatii umede si
uscate.
Din cele umede fac parte baile, impachet arile gene rale cu namol
si baile cu abu ri.
Baile calde
Baile calde, in functie de temp eratura apei, sunt considerate
urmatoarele:
-la tem peratura de indiferenta (360 C);
-calde ( 370 C);
-hiperterme ( 38-390 C);
-intenshiperterme ( 400 C).
In spondilita anchiloz antasunt indicate , mai ales, baile
hiperterme, cand urmarim efectele circula torii si spasmolitice,
miorelaxante in vederea pregatirii pentru kinetoterapie si baile
intens hiperterme de 400 C si peste, atunci cand dorim sa
intercept am mec anismele imun ologice cu sc opul modularii lor.
Baile de 38 0 C timp de 10 minute sunt foarte potrivite inainte de
o sedinta de kinetoterapie.
In baile de 400 C si peste fluxul termic este foarte intens.
Termorecep torii sunt puternic excitati, se produce reflexul
termocirculator, care va declansa vazodil atatia brusca periferica,
cea ce va solicita circulatia sistem atica.
Efectul antiinflamator si antiinfect ios se explica atat prin
actiune a directa pe germe nele incrim inat, cunoscandu-se
sensibilitatea diferitilor germeni la valori variate de temperatura
inalta, cat si p rin vaz odilatatie si crestere a deb itului circula tor.
Vom evita termoterapia generala la bolnavii tratati, cu afectiuni
asociate , cardiovascula re sau respiratorii, la care vom prefera o

termoterapie gene rala blanda sau locala.
Pentru efectul miorel axant sunt incluse aplicatile umede de
caldur a dec at cele usc ate.
Bolnavilor de spondilita li se pot indica baile hiperterme atat in
stationare cat si in dispensare, policlin ici, sanatorii balneare sau la
domic iliu dupa urmatoarea tehnica: Corpul imersio nat pana la gat
in cada cu apa calda la 350C. Comprese umede reci pe frunte ,
termometru sub limba aparat de tensiune landema na. La 3-5
minu te din momentul imersiei se creste temp eratura apei cu 10 C
si, apoi, la fiecare 1-3 minute se sreste cu 10 C prin adaous de apa
calda, pana la 38.50 C-39.50-400 C temperatura sublingu ala si 41-
450 C temperatura apei din baie. Dupa ce am atis temperatura
centrala dorita, bolnavul ra mane in baie inca 10 -20 m inute.
In timpu l procedu rii se urmareste pulsul, care creste cu 10-20
batai pe minut , pentru fiecare grad de temperatura centrala. Se va
urmari, de a seme nea raportul dintre pu ls si respiratie.
Pentru a mentine efectul de incalzire se recomanda, dupa baie,
impachet area uscata completa 40-50 minute, cu comprese pe
frunte, controland pulsul si ten siune a in co ntinuare.
Procedura poate fi urmata si de masaj sedativ sau spalare cu dus
rece l a 200 C -20 secun de.
Alta procedura de hidroterapie gene rala, mai putin folosita este
baia cu namol integr al (cu namol sapropelic sau cu namol de
turba). Deoarece namolul are termoconductib ilitate mai mica decat
apa, transferul de caldura spre tegume nt este mai lent. De acea, la
baile de namol se folosesc temperaturi mai mari, pana la 46-470 C
fata de 44 -450 C in baile cu a pa.
Mai des folosite in statiuni balneare sunt baile cu namol diluat
(5-10 Kg./vana) la 37-390 C la 20 de minute , sau baile cu sare (2-4
Kg/va na) s au apa sarata de Gh iol 37 -390 C, 15-20 m inute.
Impacheta rea generala cu namol cald necesita 25-35 Kg namol
la cel putin 420 C, cu care se face o ungere pe partile expuse ale
corpului, in strat gros de 2-3 cm. Cu cat namolul este mai vascos,
se poate folosi la temperaturi mai mari, pana la 500 C.
Atat in timpu l baii cat si impachet arii cu namol, se va pune
compresa umed a rece pe frunte , care protejeaz a, crescand
termoliza.

Baia de abur
In baia de abur completa, vaporii de apa au temperatura de 500

C sau putin p este.
Baia de abur se poate face in camera cu abur, dulap cu abur sau
in instalatii improvizate.
In 15 minute se elibereaza deficitul caloric, dupa care, la fiecare
15 minute temperatura centrala creste cu 10 C, aceasta ajungand la
39-39.50 dupa 25-30 mi nute de baie.
Dupa baia de aburi, se recomanda o procedur a de racire(o
fuziune completa, baie de imersi ein cada sau bazin, dus gene ral
rece) , pentru a reface to nusul vascul arsi a indep arta transpiratia.
Dintre procedur ile uscate de termoterapie generala, bolnavilor
de spondilita le pot fi indicate: baia de lumin a generala, sauna si
baia de nisip .

Baia de lum ina genera
Este o procedu ra termoterapeuti ca inten sa, datorita actiuni i
directe asupra tegumen telor a razelor inflarosii si vizibile din
spectrul electr omagnetic.
Este o baie de aer cald. Caldura este data de 20-25 de becuti de
100-w ati. Aerul din b aia de lumin a se inca lzeste la 60-800 C.
Baia gene rala de lumina se suporta bine, in prima faza, pentru
ca aerul este uscat. Dupa 20 de minute, in faza a doua a baii de
lumina, termo liza nu mai este eficienta, transpiratia stagneaza si
curge, procedura se suporta greu. Se pune compresa umed a pe
frunte, termomet rul sub limba. Procedur a poate fi urmata de
impachet are umed a completa 20-30 minute sau spalare completa
la 220 C dus sau afuziune fulger . O baie generala de lumin a de 15
minu te este o pregatire foarte buna pentru kineto terapie. Ea poate
preced a si une le proceduri de electr oterapie indicat a in s pondilita.

Sauna
Se executa intr-o camera cu p ereti d in lemn de pin . Temperatura
aerului se ridica la 80-1000 C, dar umiditatea aerului este fo arte
mica.
Este bine suportata chiar de cei cu infarct in anteceden te. In
timpul proceduri i se poate arunca peste piatra incin sa 1-2 litri de
apa, care se evapora instantaneu, si da senzatia unui jet de caldura
pe piele. Se poate face si flagera re cu nuiele foarte elastice, care
elibereaz a histamina, marind vazo dilatatia. Dupa aceasta
supraincalzire, urme aza imers ia intr-un bazin mic, cu apa rece sau
un dus foarte rece s au imersia in pi scina terapeutica.

Baia completa de nisip
Este indicata la cei cu spondilita in timpul curei de litoral. Se
poate face pe plaja marii sau cu nisip fin, cuartos, incalzit artificial
la 40-500 C. Pacientul se aseaza dezbr acat pe nisip, apoi va fi
acoperit cu un strat de nisip, gros de 10-12 cm. Compresa umeda
rece p e frunte.
Durata 20-30 minute. Dupa procedura urmeaz a spalare
completa sau baie in m are.
Aplicati ile locale de caldura ca si cele generale pot fi umede sau
uscate.
Dint re aplicati ile lo cale de c aldura se pot recomanda:

Baia ascendenta l a exter mitati
Se gface in cazi speciale pentru maini si picioare. La inceput
apa are temperatura de 350 C si in decu rs de 6 minute se creste
pana la 40-440 C. Dupa atingerea acestei temperaturi procedu ra se
continu a inca 20-450minu te. Este indicat a, mai ales, bolnavilor de
spondilita care au si tulbura ri de circulatie periferica. Daca restul
corpului este izolat termic (acoperit) si sudoarea nu se poate
evap ora suficient, aportul de caldura poate ave a efect h iperemia nt.

Impacheta rea cu para fina
Aplicata corect , este cea mai buna procedur a de termoterapie
locala. Parafin a are temperatura de topire de 50-600 C si
termoconductibilitatea mai mica decat a apei. Corect, parafin a, se
aplica lichida sau semilichida prin pensulare, baie sau turanand-o
intr-un manson in jurul a rticula tiei.
Im pacheta rea cu p arafina va fi urmata de s palarea regiu nii la 20
220 C.

Cataplasme impachetar ile locale cu namol
La 44-460 C in strat de 2-4 cm., pe o durata de 25-35 minute,
realizeaza o termoterapie mai intensa. Se aplica in regiunea
dorsala a trunchiulu i pe centuri si pe membre , partile de corp pe
care nu sa aplicat namolul fiind acoperite. Urmeaz a sud de
curatire.
Aplicati ile locale de ca ldura uscata:

Baia de lum ina par tiala
Poate fi indicata c preincalzire inainte de kineto terapie. Daca
durata este mai mare de20 minute si restul corpului este acoperit,
poate avea efect iperem iant. Este urmata de spalare la 220 C sau
dus gene ral, scurt. Se pot prescrie de 1-3 ori pe zi cate 15-20
minu te.
Termopat ul
Este indicat cand urmarim un flix termic moderat si de durata.
Caldura este cedaaq de cele 3 -4 pu ngi cu lichid termopexic incalzit
la 70-800 C, care, in primele 30 minute, cedeaza multa caldura cu
efect miorelaxant si de p rofunzime.
c)Tratamentul pr in electr oterapi e
Foloseste curentul electr ic sub diferite aspecte in scop
terapeutic.
Este o metoda pasiva, in gene ral usor de suportat. In cazul
spondilitei anchilozante, electro terapia poate fi inclu sa intre alte
tratamente in c adrul unei cure ba lneare.
Curentul de joasa f recventa
Dintre curentii de joasa frcventa (0-100 Hz) indicati ca:
galvanizari, ionizari , stimul i de joasa frecventa (sinusoidali,
neofaradic, rectangular, triunghiular , progresiv, exponential,
diadin amic ), in tratamentul spondilitei putem folosi
ionogalvanizarile si cure ntii diadin amic i.
Folosire a curentului galvanic este cea mai veche dintre
metodele de electr oterapie. Oricare ar fi metodologia de aplicare ,
efectele vascula re sunt pe primul plan, crescand debitul cutanat
circula nt cu 500%, iar p e cel mu scula r cu 30 0%.
La locul de aplica re al electro zilor se produc fenomene fizico-
chim ice, care modifica excitabil itatea, si conductib ilitatea
tesuturilo r astfel: la anod
scade excitabil itatea si creste diferen ta de potential, la catod prin
depolariza re creste ex citabilitatea , scade d iferent a de p otential.
Dura ta unei sedinte este de 15-20 de minute iar ritmul de
aplicare poate fi in functie de starea clinica , de 2-3 ori pe zi, zilnic
sau la 2-4 zile. Numa rul total de 10-15 sedinte se poate repeta

dupa 2saptamani-3luni.
Vom avea grija ca, pe durata tratamentului bolnavul sa adopte o
postura relaxanta. In cazul spondilitei, acest aspect este foarte
important, intruca t, pe durata unei galvaniza ri pacientul poate face
concomitent si tratamentul postural, in functie de regiunea de
tratat.
Orica re ar fi amplasamentul electro zilor, vom tine seama,
mereu, ca anodul este elect rodul analgetic si de obicei, va avea o
suprafata mai mica. Electr odul indirect – catodul va avea o
suprafata mai mare; situat dista l de anod, va rezult a un curent
descende nt sedativ, situat proximal , va rezulta un curent ascendent
proximal.

Baile galvanice (patru celul are) pot fi, deasemene a, recomandate
bolnavilor de spondilita anchiloz anta, mai ales celor cu forme
periferice, cand sunt afect ate articulati ile m ici ale extremitatilor .
Folosind efectele de polariza re si modificare a permeabilitati i
tisulare ale curentului galvanic, putem introduce, prin tegume nt
substante farm acologice active. Procedur a este o ionogalvaniza re
sau, mai simp lu o ioniz are. IN cazul afect iunilor articulare cronice,
inflamatorii sau degener ative, ionoforeza este mult utilizata. Intre
alte avantaje ale meto dei, fata de administrarea parenterala a
medicame ntelor, amintim ca, prihn ionoforeza, putem delim ita
precis zona de tratat in functie de marimea si functia electr ozilo r
avand posibilitatea de a introduce local doze relativ mari de
substanta farmac ologica activa ca ioni, deci ca forma
electr ochim ica, care in tra imediat in re actie.
Dar datorita ionilor paraziti de la suprafata tegumentel or,
cantitate a de substanta activa care patrunde se r5educe. De aceea,
este necesar ca solutia anodica sau catodica sa contina de cel putin
20 de o ri mai multi ioni activi de intr odus.
Dupa ce curatim tegume ntul, aplicam elect rodul prin
intermed iul invel isului hidrofil imbibat cu solutia medicament oasa
la care se adauga 4-5 ml din solutia de protectie. Trecerea unor
substante prin tegumen t este foarte mica sau nu patrunde
deloc(bu tazolidina); altele (antibioticele ) nu se introduc prin
ionofaza pentru ca sunt foarte alergizante. Se folosesc substante cu
actiune antiinflamatorie, antialgica, care sunt indicate in
tratamentu l spodilitei.
Practic putem face ionizarile cu aceeasi aparatura si accesorii ca

pentru galvanizari. Deosebirea consta in accea ca in loc de a
imbiba stratul hidrofil
cu apa sau cu ser fiziolo gic caldut , vom folosi una din solutile
medicame ntoase.
Curentii diadin amic i sunt curenti sinusoidali redresati. Au 3 efecte
principale:
-de stimulare a motricitatii, se nsibi litatii si troficitatii;
-efect de inhib itie prin blocaj catodic al dureri i al tonusului
muscula r crescut in st arile s pastice;
-efect de obijnuint a, cea ce inseamna, de fapt, inhib itia,
anularea primelo r doua efecte.
Ritmul de aplicare al sedintelo r poate fi, dupa starea clinica a
bolnavulu i de 2 -3 ori pe zi sau o sedinta la 2-3 zile.
Cand urmarim, efectul analgetic, este bine sa sistam procedura
dupa 6-8 sedinte, pentru ca, uneori, continu and aplicarea ei,
durerile se p ot exacerba.
Campuri magneti ci de joa sa fr ecven ta
Magnet odiaflu xul este denumire a aparatului care genereaza
campuri magnetice de joasa frecventa folosite in sc op terapeutic.
Aparatul poate furniza 3 forme de camp magnetic (continu ,
intrerup t ritm ic si intrerupt aritmic).
Seria de tratament cuprinde 10-12 sedinte si se recomanda 3-5
serii pe an. Vom avea grja ca bobinele sa fie orientate cu nordul
spre ca p si sudul s pre pic ioare iar p acientul cu c apul spre nord.
Curenti frecventa me die
Cuprinde d omeniul intre 1000-100000 Hz.
In electro terapie se folosesc frecv ente intre 4000-5000 Hz.si
frecv enta de 1000 de Hz.
Cand in spondilita sunt afect ate si alte articulatii (perif erice)
putem indica media frecventa sub media curentilor interfere ntieri,
avand grija sa aplicam electro zi in mod corespunzator, incat cele
doua circu ite sa se interfereze in zona de tr atat.
Intensitate a trabuie sa fie crescut a si redusa progresiv, la
inceputul si sfarsitul procedur ii. Durata sedintel or este de 15-20
minu te cand folosim elect rozi placa si 10 munue cand folosim
electr ozi ventuz a. Numa rul sedintelo r este variabil dupa scopul
propus si starea clinica a pacientului. Se pot face zilnic sau la doua
zile.

Pentru a mari efectul de profunzime al procedu rii (in general a
tuturor procedurilo r de elect roterapie ) este bine ca aceasta sa fie
preced ata fie de m asaj, fie de p arafina sau baie de lumin a.

Ultras sunete
Undele ultrasonore sunt oscilati mecanice ale materiei cu
frecv enta mai mare decat a sunetel or percepute de urechea omului.
Este o energie mecanica obtinut a din energie electrica. Oscilati ile
care sunt imprima te tesuturilo r realizeaza u n micro masaj.
Ca tehnica de tratament exista doua modalitati de aplicare:
directa sau indirecta prin intermed iul apei sau cu oglinda
reflect orizanta.
In aplicare a direct a, cu capul de tratament in contact cu
tegume ntul si unifo rm apasat, vom face misca ri longitudin ale si
circula re. Pielea se unge cu ulei de parafina. Dar, pentru ca
ultrasunetul mareste permeabilitate a de membr ana se pot introduce
substante medicame ntoase care cre sc actiune a fibrino litica.
Eficienta ultrasunetel or este mai mare daca este facut a dupa
masaj sau parafina.
d) Tratamentul pri n masa j
Sub diferite forme (manual, uscat sau umed masajul face parte
din "triada" caldur a-miscare-masaj sau masaj misca re caldura , in
afectiunile aparatului locomotor.
Masajul este o preluc rare metodica a partilor moi ale corpului in
scop fiziologic sau cura tivo-p rofilactic.
M asajul a re efecte locale si gene rale.
A. Ef ectele lo cale sunt:
-actiune sedativa asupra durerilor de tip nevralgic, muscul ar
si articular ;
-actiune hiperem ianta locala de imbun atatire a circulatie i
locale, care se manifesta prin incalzirea si inrosire a tegume ntului
asupra carora se e xercita m asajul;
-inlaturarea lichidelor interstitiale de staza, cu accelera rea
proceselo r resorbtiei in regiunea m asata.
Efectele gene rale sunt:
– stimula rea fuu nctiilor a paratului respirator;
– stimula rea fuu nctiilor a paratului circulator;

– crestere a met abolismului bazal;
-efecte favorabile asupra starii generale a organismului prin
imbun atatirea s omnului si sed area dure rilor mu scula re.
Masajul este compus din manevre principale si manevre
secund are.
Manevrele principale sunt: neteziri si vibratii (manevre
sedativ e); fra mantat, frict iune si ta potament (manevre tonefiante).
B.Descri erea ana tomica a r egiunilor cerv ico-dorso lom bare.
Scheletul zonei este alcatuit din: coloana vertebr ala, centu ra
scapulohumer ala, cutia to racica si centura pelvian a.
Coloana vertebra la este al catuita din 32 -33 vertebre, impartita in
cinci zone:
-zona cervicala alcatuita din 7 v ertebre ;
-zona dorsala alcatuita din 12 vertebre;
-zona lombara alcatuita din 5 vertebre;
-zona sacrala formata din 5 v ertebre s udate;
-zona coccigian a alcatuita din 4 -5 vertebre s udate.
Centura scapulohumera la are scheletul format din: omuplat
(scapula), cl avicula ( situat a anterior), acromeon.
Cutia toracica este alcatuita din 12 perechi de coaste legate
posterior de coloana vertebr ala dorsala, si anterior se articule aza
cu osul ste rn.
Centura pelviana este alcatuita din oasele coxale (ilion, isch ion),
posterior se articuleaza cu coloana vertebr ala iar anterior cu osul
pubis.
Masa muscul ara a zonelor este alcatuita din: trapez, sterno-
cleido -mastoidian, marii dorsali, romboizi, rotunzi (mare, mic si
pronator), din tati, patratul lombar, muschii fesieri.
Tehnica masa jului
Avand in vedere ca pacientul cu spondilita anchilozanta prezita
dureri se efectu eaza un masaj sedativ. Masajul se executa pe
regiunile: cervicala, dorsala, lombara si in articulatiile periferice.
Inaintea m asajului se p oate executa o procedur a de inca lzire pe ntru
relaxarea mu scula turii.
Bolnavul este asezat in decubit ventral si se incepe procedur a cu
netezir i, pe zona dorso-lombara, de la plica fesiera cu palmele
intinse, se merge ascenden t pe paravertebr ali si pe interio rul zonei
pana la partea superio are a zonei dorsale si se opreste in jurul

umerilor.
Se mai pot execut a neteziri tot cu palmele intinse si pe partea
exterio ara a corpului si se inche ie la vertebra cervicala C7.
Procedure se mai poate continua cu frictiuni combinate cu vibratii,
numai daca se poate si in perioadele de acalmie. Dupa acea se
executa netezir ile de intrerup ere pe directile aratate mai sus si cu
aceeasi tehnica. Urmeaza vibratiile pe toata suprafata muscul ara,
se executa cu mana intinsa si articulatia carpiana relaxata.
Procedura se inchei e cu toate tipurile de netezire ca la incepu tul
sedintei. Pe regiunea fesiera fiind o zona cu muscul atura foarte
dezvolt ata se pot execut a si usoare framantari combinate cu
vibratii si geluir i pe toata suprafata muscul ara. Inainte a procedu rii
de masaj se poate administra un supozito r cu indometacin pentru
calmarea durerilor lombare i o executie mai aprofundata in zona
respectiva.
Dupa termin area masajului in zonele respecti ve, pacientul este
ridicat in sezut pentru a i se putea executa masajul in zona
cervicala. Se executa tot un masaj sedativ dar pe alte directi i.
Framantarile se incep de la gaura occipitala si se coboara in jos
pana la C7 si apoi se inconjoara umerii pana la acromion. O alta
rforma de netezire este cand mainile maseurului se muleaza pe
gatul pacientului. O alta forma este cu degetele Index si medius pe
langa coloana vertebr ala, se coboara de la gaura occipital a pana la
C7.
Masajul in articul atile periferice se execut a cu netezir i cu partea
cubital a sau cu policele in articulatie si se pot face usoare
framantari combinate cu vibratii. Masajul la o articulatie se
executa dupa ce in prealabil a fost facuta o incalzira a regiunii
superioare si inf erioare a rticul atiei.
M asajul p oate fi precedat de k inetoterapie.
zonei este alcatuit din: coloana vertebr ala, centura
scapulohumer ala, cutia to racica si centura pelvian a.
Centura scapulohumer ala are scheletu l form at din: omuplat
(scapula), cl avicula ( situat a anterior), acromeon.
Cutia toracica este alcatuita din 12 perechi de coaste legate
posterior de coloana vertebr ala dorsala, si anterior se articule aza
cu osul ste rn.
Centura pelviana este alcatuita din oasele coxale (ilion, isch ion),
posterior se articuleaza cu coloana vertebr ala iar anterior cu osul
pubis.

Masa muscul ara a zonelor este alcatuita din: trapez, sterno-
cleido -mastoidian, marii dorsali, romboizi, rotunzi (mare, mic si
pronator), din tati, patratul lombar, muschii fesieri.

..Mobilizarea art iculatiilor si (chineto terap ie)
Obie ctivul fundamental al terapiei spondilitei este mentinere a
mobilitatii segmen telor neafectate si imbun atatirea acesteia, atunci
cand este diminuata datorita procesel or inflamatorii-osifiante.
Acest obiect iv se realizeaza in primul rand prin misca re. Pentru a
avea rezulta tele dorite kinetoterapia trebuie instituita precoce,
individualizat a, adaptata la forma clinica si stadiul evolutiv al
fiecarui pacient i n parte si continu a.
Este bine ca sedintele individuale de kinetoterapie sa fie
preced ate de practica unei tehnici de relaxare ca si a unor exercitii
de gimn astica respiratorie.
Pacientul se va aseza pe salteaua de gimnastica intro pozitie
potrivita exercit iului de execut at. Dupa relaxarea si exercit ile de
gimn astica respiratorie prealabila , efectu ate in decub it dorsal vom
incerc a adoptarea pozitiei sezand pe saltea cu trunchiul flectat in
forma de secer a, cerand bolnavului ca, dupa inspiratii adanci sa
mareasca flexia trunchiulu i. In felul acesta urmarim largirea
spatilor intercostale cunoscut fiind ca cutia toracica a unui
spondilitic este fixata in ex pir.
Din pozitia sezand pe taburet sau din ortostatism, bolnavul va
executa flexiuni laterale ale trunchiului pentru antrenarea la
misca re a intregi i coloane vertebrel or.
Dupa aceste ex ercitii pregatitoare vom ind ica miscarile p otrivite
fiecarui bolnav alegand corespunzator baza de pornire si "modelul
activ" Miscarile trebuie ca, prin accentuarea rotatiilor, a
flexiunilor laterale si a retroflexil or coloanei vertebrale , sa
serveasca la mentinerea mobilitatii acesteia. Pentru fortificare a
muscula turii extensoare si destinderea muscul aturii flexoare a
coloanei vertebrale , respecti v pentru a evita atrofiile si
contractu rile musculare, prezen te in spondilita, se recomanda
exercit iile "in l ant" c are sa antreneze int reg corpul si ext remitatile.
Dupa executa rea individuala a exercit ilor, se trece , in etapa
urmatoare, la kineto terapie in grup. Pe cat posibil, grupele vor fi
alcatuite din p acienti cu fo rme cl inice as emanatoare.
Sedintele vor avea lo c, la incep ut, zilnic, timp de 2-3 saptamana,
apoi 2-3 ori pe saptamana in sala de gimn astica (a sanatoriului sau

policlinicii), eventu al, in b azine pe ntru kinetoterapie.
7.TERA PIA OCU PATION ALA
Re prezinta forme prelungite si specializate de k inetoterapie intre
ele existand unele de osebir i de nu anta.
Terapia ocupationala foloseste intregi serii de aparate si
instalatii in scopul imbun atatiri de efectua re a unor munci sau a
deprinderii unor jocuri distractive.
8.TR ATAMEN TUL.BA LNEO LOGIC. (APE.MINERALE,N
AMOLURI)
Pe langa programul terapeutic deschis se vor adauga in
statiunile de p rofil:
-Bai cu a pe miner ale,
-Bai cu a pe term ale,
-Bai cu p lante si sa re,
-Bai cu n amol.
Medi ul ambiant ca si iesirea din mediul obisnuit va grabi
pacientului vindec area si co rectia starii psihic e.
Se recomanda statiunile: Ocna Mures, Slanic-M oldova,
Caciulata, Calima nesti, Baile Felix, Baile 1Mai, Baile Hercul ane,
Vatra Dornei, Eforie No rd, Techirghiol, Mangalia Amara, Sovata.