Alldocs.net Studiu De Caz In Orizontul Local [615125]

Tabacaru Nicoleta
FACULTATEA DE GEOGRAFIE DIN BUCURESTI
Specii floristice si faunistice cu valoare
etno-culturala si turistica din Romania
Studiu de caz in orizontul local

Specii floristice si faunistice cu valoare etno-culturala si turistica din Romania
Studiu de caz in orizontul local
Cap I
INTRODUCERE
I.1

a este des
cris! p!durea
Comana "n
#$arele Dic
ionarul %eo
&rafic al Ro
m'niei( din
1)**+
Comana, p!dur
e
ș
ț
de
ste
ar
i
de
leau,
prop
rieta
te
a
stat
ului
,
ocup
'nd
part
ea
mo
iei
d-ad
reapt
a
C"ln
i
tei
i
desp
re
S,
ud.
la
ca.
ș
ș
ș
ș
ș
ș
Suprafa
a ei este de /
000 ect. 2
3rin milocul
ei trece linia fer
at! 4ucure
ti-%iur&
iu. 5n aceast! p!d
ure sunt
ț
ș
mai m
ulte
sua
turi,
poen
i,
i se
afl!
situ
ate sa
tul
lad
–
epe
sau %
ur6a
nul
i sat
ul Da
dilo
vul
. 
ceast
! p!d
ure
ș
Ț
ș
ș
servea de
loc de "
nt'lnire a
diferitelor
societ!
i culturale
din 4ucur
e
ti cari
vin s!
petreac! vara "
n aceast!
ț
ș
localitate. 
ici se v'neaz! fo
arte mult+ lu
pi, vulpi
i epuri.
ș
Cercet!ri asupra faunei de neverte6rate au fost facute de c!tre
$otas 7i cola6. "n anul 1*89, realiz'nd
investi&a:ii asupra ta;onilor neverte6ratelor din apele su6terane 7i
din izvoare.
I.9
Investi&area incepe cu delimitarea spatiului local implicit a
o6iectului de studio, acesta fiind Comuna Comana
udetul %iur
&iu.Intrucat i
n acest spatiu este lo
calizat 3arcul Natural Comana ,am ales ca stu
diul meu sa ai6a
acest spatiu ca
punct central de interes. urmat apoi o
documentare <e6o&rafica si 6i6lio&rafica pentru ca
ulterior sa mer& in 3arcul Natural Comana sa o6serv speciile floristice si faunistice despre care ma
documentasem.
In urma documentarii <e6o&rafice, am selectat cateva impresii ale turistilor ce au vizitat Comana inclusiv
3arcul Natural Comana +
=5n par
c am v!zu
t marcat u
n tras
eu cu cru
ce ro
ie> est
e un rai p
entr
u 6ici
cli
ti erau
foart
e mul
i, de to
ate
ș
ș
ț
v'rstele
? drum
ea&urile d
in p!du
re ofer!
at't por
iuni
u
oare, c't
i pasa
e mai
dificile.
m
v!zut ciar
o tr!su
r!,
ț
ș
ș
pro6a6il de la u
na din pensiun
ile din pream!. 5n p
!dure se afl!
i Ca6ana @'nt'na cu nuc con
struit! "n 1)
)*, azi
ș
sediu administrativ al parcului natural.
m
re
u
it
s!
v!
d
i
ș
ș

ghimpele pădure
(ruscus aculeatus)
ț
, pl
ant!
prot
eat!
"n c
adru
l rez
erva
iei
tiin
ific
e, al!
turi
ț
ș
ț
de 6uorul rom'nesc Ace are o s!r6!toare special dedicat! ?
dup! cum ar!ta p!durea nu cred c!
mai sunt prea
multe e;emplareB. %impele, semnali
zat printr-o pl!cu
! ru&init!, era prezent prin dou! e;emplare, av'nd ciar
ț
i
mici
fruc
te
ro
ii.
i
v!
conf
irm
c!+
"n
eap!.
ș
ș
Ș
ț
Concluzii+
m
avut no
roc de
vreme cald
!
i de
lini
te Aceilal
i vizit
atori nu
ascultau m
uzic! tare,
nu u
rlau, etc.
?
ș
ș
ț
e posi6il ca dum
inica "n timpul v
erii atmosfera s! fie cu to
tul altaB. Ne-am plim6
at pe puntea din st
uf!ri
, am
ș
admirat 4alt
a Comanei de
la "n!l
imea foi
orului, am
"ncercat apa
rece de la
izvor,
am m'ncat c'te
ceva "n aer
ț
ș
curat. 3entru o ie
ire de <ee-end, "n li
ps! de alte idei, este o ale&ere po
trivit de 6un
!( ?
ș
iuliaanic
= Ce am
constatat noi in rezervatie+
– merita sa inciriezi 6icicleta Aatat de
la Casa Comana, de la ven
tura 3arc dar si de
la rezervatieB>
– nu merita sa mer&i cu masina,
distantele fiind accesi6ile cu piciorul Apana la urma, este o rezervatie…B iar
drumul forestier nefiind intr-o stare &rozava>
– foisoarele noi de
o6servatie sunt incise cu lacat Apro6a6il ca
sunt rezervate pentru protipendada…B>
– padurea se prezinta alnic, fiind nein&riita+ am vazut cativa copaci cazuti pe
drumul forestier si uscati 6ine, ca
dovada ca nimeni nu se ocupa de toaletarea
lor>

– TENTIE la TNTRII UCI%SI+ dupa 1 minute de plim6are, aratam ca niste parizere, prezentand cu totii
zeci de umflaturi. Or fi specie proteata… >B
3ersonal, m-as mai duce acolo numai daca a
s sti ca au
rezolvat pro6lema evidenta a tantarilor si numai pentru o
ora-doua de mers cu 6icicleta Amountain-6ieB. = –

Nosferatoo

= Noi, pentru ca ne
plac mult drumetiile, am ales traseul marcat cu
cruce rosie. m ramas impresionati ca putem
face miscare si respira aer
curat si fara a fi
nevoiti sa stra6atem 
al
ea 3raovei.
$i s-a parut interesant la Comana+ Delta, trasee
turistice si istorie toate la un loc, atat de
aproape de casa.( ?
umis88

Stufaris in Delta
Neajlovului

Lebee in Delta neajlovului

Ti&anusul

Farta turistica Comuna Comana

%impele =Ruscus
culeatus(
4uorul

II
CRCTERISTICI
E
RIEI DE
STUDIU
II.1
Coma
na est
e satu
l de r
e
edin
! al com
unei
cu acel
a
i num
e din
ude
ul %iu
r&i
u, $u
nten
ia, Rom
'nia.
ș
ț
ș
ț
Comuna se
afl! "n est
ul ude
ului
, la limita cu
ț

ude
ul Ilfov
ț
la 9 m
de 4ucuresti si G m fata de
%iur&iu
.Este str!6!tut! de
ose
aua na
io
nal
!
ș
ț

DN si are
le&aturi cu sate si
commune din impreurimiA4uden
i,@alastoaca,dunatii-
Copaceni,Calu&reni
,$iai-4ravu etc.
B.

Este
a
sezata pe malul drept al
r
&
e
ul
ui
ș
, acol
o und
e el pr
ime
te ape
le
ș

Nealovului
care
la r'n
dul
s!u p
rime
te
ș
pe teritoriul
s!u apele afluentului
%ur6anu si
pe teritoriul com
unei se &!se
te
ș

3arcul Natural Comana
, care este
format! din trei p!duri+
Călugăreni- Fântânele
,
Oloaga – Grădinari
,
Padina Tătarului
, ce acoper! apro;imativ
00 de ectare.
II.9
3arcul Natural Comana prezint! o arie natural! "ncadrat! "n 6iore&iunea continental! sudic! a C'mpiei Rom'ne
i cea
nord-esti
c! a
C'mpiei
4urnazului,
ce ad!po
ste
te, pr
oteeaz!
i co
nserv!
o
&am! f
loristic!
i f
aunistic!
ș
ș
ș
ș
divers!,
e;primat! at
't la
nivel d
e specii
c't
i la
nivel d
e ecosist
eme terestre
i acvatice.
ș
ș
4iore&iunea Cn
tinentala cupr
inde
inuturile i
ncluse "n d
omeniul p!du
rilor de f
oioase
i de foio
ase "n amestec cu
ț
ș
conifere din Europa C si
Corespunde "n mare m!sur! cu
domeniul central european. To
t aici sunt
incluse
p!durile de cer
, &'rni
!
i stear pufo
s din S-E Europei care f
ac trecerea spre su6re&iun
ea mediteranean!.
ț
ș
III
.
3OTE
NHI
U
 E
CO
O%I
C ? SU
3OR
T

CO$
UNI
TH
IO
R E
%ET

E JI
N
I$
E
III.1
3oten:ialul
&eomorfolo&
ic
i ed
afic
ș

Din pun
ct de ved
ere &eo&rafic,
zona aflat!
"n stud
iu este
situat! "n
C'mpia Rom'n!,
districtul
C'mpiei
4urnazului A4urn
azul esticB. Teren
ul este 6r!zdat de ape,
cu terase ce dispar "n zona
de diva&are a r'urilor 7i cu
interfluvii lar&
i, iar
la trecerile dintre terase
prezint! puncte de diferite "nclin!ri 7i
e;pozi:ii. Ca forme ne&ative
de relief se "nt'lnesc v'lcele, v!i cu
mla7tini 7i numeroase depresiun
i 7i microdepresiuni "ncise, "n care, "n
func:ie de "ntinderea 7i ad'ncimea
lor, s-au format soluri ce corespund unor condi:ii cu e;ces
de umiditate. Cel
mai veci relief din cuprinsul acestei zone se "nt'lne7te "n partea sudic! a
parcului, la sud de r'urile C'lni7tea,
Nealov 7i
r&e7 7
i este reprezentat de C'mpia 4u
rnazului, o c'mpie ta6
ulara, cu terase. 
ceasta, numit!
i
ș
3latforma 4urnasului
, are o
altitudine de ) – *9 de metri 7i prezint! diferen:e de
nivel de G0 de metri "n zona de
nord, spre Nealov 7i r
&e7 7i 80 de metri spre unca Dun!rii. Este
sla6 "nclinat! de la vest la est,
fiind
str!6!tut! de v!i or
ientate sud-no
rd, cu o6'r
ia "n apropierea ver
santului sud
ic, care se ad'ncesc p'n! la K0 – /0
ș
de metri.
3e locuri plane se "nt'lnesc depresiuni cu diametre p'n! la 00 –
100 de metri denumite LpadiniL, cu
ad'ncimi de c':iva
metri. pa freatic! se &ase7te la
apro;imativ G0 de metri. Spre sud-est 3latforma 4urnazului
este m!r&init! de o teras! "nalt! Aterasa %reacaB, cu
altitudinea de /9 – / de metri, cu
diferen:e de nivel de 8 –
) de metri fa:! de
unca Dun!rii. C'mpiile formate mai recent "n zona descris! sunt C'mpia lascei AC'mpia
Nealovului
B, situat! "ntre
r&e7 7
i C'lni7tea, "mp!r:it
! "n dou! de cursu
l r'ului Nealov 7i
C'mpul C'ln!ului
,
situat la nord-est de r&e7, limitrof parcului. 
ltitudinile relative sunt de apro;imativ G0 – K0
de metri "n
C'mpia Nealovului 7i de circa 90 de metri "n
C'mpia C'ln!ului. p
a freatic! "n aceste
c'mpii este situat! la 10
– 90 de metri.
Relieful c'mpiilor este reprezentat printr-o suprafa:! plan! care co6oar!
treptat spre sud-est+ se "nt'lnesc
depresiuni Acrovur
iB analo&e celor
din 3latforma 4urnasului, de 9 –
8 m a
d'ncime, cu soluri pseudo&leice
podzolite de d
epresiune. 
ltitudin
ea terenului este de apro
;imativ )0 de metri "
n partea nordic! a parcu
lui, 7i

este cuprins! "ntre K de metri A"n partea estic!, din
aval a r&e7
uluiB 7i 80 de metri A"n partea de
sud a parculuiB.
3antele sunt pu:in r!sp'ndite 7i apar
ca forme de
trecere dintre unit!:ile &eomorfolo&ice Aluncile r'urilor 7i
interfluvii
B 7i ca
versan:i ai v!ilor 7i v'lcelelor. E;pozi:ia 7i "nclinarea condi:ioneaz! u7oare modific!ri "n
re&imul apei 7i
&eneza solurilor.
III.9. 3oten:ialul climatic
aB Re&imul termic
Te
mperatura medie multianual! prezint!
varia:ii relativ mici,
cuprinse "ntre 10,) 7i
11,9 &rade Celsius.
Te
mperatura medie a lunii
ianuarie este de apro;imativ -G &rade
Celsius, izoterma de -G
&rade Celsius a lunii
ianuarie fiind de mare importan:!, "ntruc't separ! "n sistemul Mpen climatele temperate Ac.f.B de cele 6oreale
Az.f.B. ceast! izoterm! trece la sud de 4alta Comana, mai
la sud de acestea
temperatur! medie a lunii ianuarie
fiind pu:in mai ridicat! dec't -G
&rade Celsius. Tem
peratura medie a
lunii iulie este de
apro;imativ 9 &rade
Celsius, f!r! varia:ii
semnificative "n interiorul parcului. Temp
eratura minim! a6solut! "nre&istrat! a
fost de
-G1,9 &rade Celsius, la data de 9K.01.1*K9, iar temperatura ma;im! a6soluta de K0,G &rade Celsius 7i s-a
"nre&istrat la data de 9*.II.1*9). 3rima zi de "n&e: se manifest! "n urul datei de 1
noiem6rie, iar ultimul se
"nre&istreaz! "n urul datei de 11 aprilie. Se poate concluziona, din acest punct de vedere, c! perioada de
ve&eta:ie este destul de
lun&!, iar re&imul termic favorizeaz!
evolu:ia ve&eta:iei.
6B Re&imul plu
viometric

3recipita:iile
medii anuale
se situeaz!
"n urul
valorii d
e 80 m
m. 3recipita:iil
e sunt
repartizate "n
tot cur
sul
anului, cu unele accente la "nceputul verii, suma medie a
precipita:iilo
r lunii iunie aun&'nd la /8 de milimetri.
Diminuarea volumului precipit
a:iilor se "nre&istreaz! la
"nceputul toamnei 7i "n timpul iernii, mai
ales "n luna
fe6ruarie. Reparti:ia pe anotimpuri a precipita:iil
or se prezint! astfel+ iarna /8 –
100 mm, prim!vara 19 – 10
mm, vara 10 – 1/ mm, toamna 100 –
19 mm. Indicele de ariditate anual este de
9K ? 9), valoarea mai mare
fiind corespunzatoare p!duril
or de 7leau
cu stear pedunculat. Evapotranspira:ia poten:ial! anual!, "n ur de
/G0
mm, dep!7e7te cantitatea precipita:iilor anuale, fiind caracteristic! ve&eta:iei forestiere. Nivelul
mai mare al
evapotranspi
ra:iei se e;plic!
prin intensificarea proceselor fiziolo&i
ce manifestate "n
perioada de ve&eta:ie,
aprilie – octom6rie. Evapotranspira:ia real! este inferioar! celei
poten:iale. Umiditatea atmosferic! relativ!
medie anual! este de /9. a
loarea cea mai redus! se
"nre&istreaz! "n luna iulie, fiind de 81, iar cea mai
ridicat!, "n luna decem6rie, c'nd atin&e valoarea de )0. 5n
perioada de ve&eta:ie umiditatea relativ! este de
8K.
cB Re&imul eolian

Pona 4!l:ii Com
ana este e;pus!
"n "ntre&im
e ac:unii v'nt
urilor
. 'nt
urile domin
ante sunt cele
din nord
-est 7i
sud-vest, av'nd intensi
tatea cea mai
mare "n perioada de iarn!, atin&'nd dup! scara 4eaufort, &radul  – /,
care
corespunde unei viteze de 9/ – K mQor!. Intensitatea ma;im! a deplas!rii maselor de aer
se produce pe o
durata medie de 10 zile anual, "n
restul timpului aceasta fiind mai sc!zut!.
III.G 3otential
idrolo&
ic
aB pele de
suprafa:!
Dup! modul de asociere
a ramurilor idro&rafice, R'ul Nealov este inclus
"n re:eaua idro&rafic! dendritic!,
specific! r'urilor cu 6azine idro&rafice medii sau mici, al c!ror curs inferior se afl! la
altitudini redus
e, unde pe
terenuri plane se ramific! "n numeroase 6ra:e secundare, form'nd adesea lacuri 7i 6!l:i. R'ul Nealov poate fi
inclus "n &rupa r'urilor cu 6azin idro&rafic relativ mare,
acoperind o suprafa:! de G
880 m9 . $odific!rile
ap!rute ca urmare a ac
tivit!:ilor antro
pice din sec. al
I-lea 7i prima um!tate a sec.
 Aconst'nd "n
defri7area p!durilor, p!7un
atul a6uziv, e;tinderea ar!turilor "n lun&ul pantelor etcB,
au condus la
apari:ia unor

puternice fenom
ene de eroziune, cresc'nd to
ren:ialitatea r'urilo
r.
l6iile r'u
rilor au fost p
uternic colmatate,
"nre&istr'n
d fenomene intense de
de&radare. Pona aflat! "n
studiu, din punct de vedere idrolo&ic este
influen:at! de r'ul r&e7, afluent de ordin I al
Dun!rii 7i de afluen:ii s!i
direc:i, r'urile Nealov 7i Sa6ar. De6itul
acestora este permanent, dar varia6il "n timpul anului. 5n anii ploio7i se produc rev!rs!ri de ape care se
soldeaz!
uneori cu pa&u6e materiale importante. limentat! de R'ul Nealov, 4alta Comana are
un re&im idrolo&ic
varia6il. Influen:ele sistemulu
i idrolo&ic asupra ve&eta:iei se resimt direct
"n zonele de
lunc! prin frecven:a
inunda:iil
or, cantitatea materialului aluvionar depus, nivelul p'nzei
freatice. Re:eaua
idro&rafic!
semipermanent! este constituit! din v!i secundare, cu
de6it de ap!
numai "n timpul ploilor, care "7i "nceteaz!
activitatea la scurt timp
dup! "ncetarea acestora. !ile
sunt scurte, ad'nci, uneori av'nd versan:i puternic
"nclina:i 7i caracter toren:ial. R'ul Nealov particip! la formarea unuia dintre cele mai importante noduri de
conver&en:
! din zona de c'mpie
A"n zona localit!:ii Stoene7tiB la care conflueaz!, al!turi de Nealov r'urile
C'lni7tea, D'm6ov
nic
i %lavacioc. Coeficient
ul de sinuozitat
e caracteristic r'urilor d
in zona de c'mpie este
ș
cuprins "ntre 1,G0 7i 1,80. 5n
cazul r'ului Nealov, datorit! diferen:ei mici de altitudine "n profilul lon&itudinal al
al6iei, coeficientul de sinuozitate se apropie de valoarea ma;im!. ucr!rile antropice de amenaare a
6azinului
idro&rafi
c au avut ca
rezultat sc!derea nivelului de v!rsare a afluen:ilor, cre7terea vitezei de scur&ere a apei "n
al6ie 7i reducerea &radului de
sinuozitate "n lunca Nealovului. lt
itudinea medie a 6azinului idro&rafic este de
189 metri iar de6itul mediu al r'ului este de 8,K) mG Qs.
5n zona localit!:ii Comana, R'ul Nealov se "ncadreaza
"n Tipu
l =%( al
scur&erii
, "n care
scur&erea cea mai important! este "n prim!var!, urm'nd apoi, ca valoare,
scur&erea din sezoanele de iarn! 7i de var!. limentarea su6terana variaz! "ntre 10 7i G0  din scur&erea total!,
iar alimentarea de
suprafa:! este predominant nival!. Traiectul ini:ial al r'ului este descris "n Tipul =@1(,
localizat "n piemonturile sudice, unde scur&
erea cea mai
mare este "n prim!var!, urm'nd apoi cea
din iarn! 7i
var!. limentar
ea su6teran! reprezint! 90
? K0 
din scur&erea total!, iar alimentarea de
suprafa:! este mi;t!.
Scur&erea ma;im!, respectiv de6itele ma;ime anuale,
"n maoritatea cazurilor, sunt de provenien:! pluvial!. 5n
C'mpia Rom'n! Azona localit!:ii ComanaB
apro;imativ /0 din de6itele ma;ime au provenien:! pluvial! 7i
numai 9*  au
provenien:! mi;t!. nali
za frecven:ei apelor mari
7i viiturilor realizat! pentru posturile
idrometrice din apropi
ere de Comana a
ar!tat c!, "n cursul anului, num!rul ma;im de v'rfuri are loc
prim'var!
AG0 ? 0  din totalB, minimul fiind "nre&istrat toamna A10 ? 90 B sau iarna A ? G0 B.
6B pele su6terane

5n sectoarele
de lunc!, p
'nza de ap!
freatic! se &
!se7te la ad
'ncimi care var
iaz! "ntre 9
0 de cen
timetri A"n
zonele depresionareB 7i 9, –
G metri pe
&rinduri. 
cest lucru influen:eaz! puternic reparti:ia speciilor ve&etale.
$odific!ri important
e "n
nivelul p'nzei freatice s-au remarcat
"n unca r&e7ulu
i, ca
urmare a s!p!rii
canalului
Dun!re-4ucure7ti
, determin'nd co6or'rea p'nzei freatice cu  –
8 metri, fapt care a
condus la uscarea "n mas! a
ar6oretelor de plop al6, plop ne&ru 7i
plop euramerican. 5n urma construirii acestui canal,
unca r&
e7ului a
devenit inapt! pentru speciile de z!voi
Asalcie, plop al6, plop ne&ruB 7i
plop euramerican, prin co6or'rea
nivelului apei freatice, fapt care a condus la scim6
area tipurilor de sta
iuni. Nealovul
, r'u "m6!tr'nit, prezint!
ț
meandre evoluate, curs su6secvent 7i fenomene de diva&are cu 6!l:i "ntinse – caracteristic! din acest punct de
vedere fiind 4alta Comana.
Depresiunile acestui r'u sunt formate din aluviuni car6onice fine,
cu te;tur! lutoas!
sau luto-ar&ilo
as!, aceasta
fiind principala cauz! care
a condus la
constituir
ea de
soluri 7i sta:iuni net diferite
fa:! de cele
ale uncii r&e7ul
ui. $icroclimatul umed "ntre:inut de c!tre
6!l:ile din unca Nealovului e;ercit!
influen:e 6enefice asupra ve&eta:iei
forestiere.
I
.
E%ET
I
I
U$E
NI$
S3ECI@ICE
RIEI
DE
STUDIU
Ț
Ș
I
.
1 Ponalitatea si
etaarea ve&eta
iei Ace zone
i etae de ve&etat
ie se succed in
cadrul ariei d
e studiu,
e;emple
ț
ș
de specii caracteristiceB

3arcul Natural Comana infiintat prin Fotararea de
%uvern nr. 911 din decem6rie 900K.

Decizia de constituire a
parcului a fost ad
optata in 6aza docum
entatiei tenice si sti
intifice ela6orate in
ca din anul 1*K
de catre
cademia Romana in
vederea delimitarii si protearii a doua
arii de importanta floristica deose6ita, respectiv
Rezervatia Stiintifica de &impe ARuscus aculeatusB si
Rezervatia Stiintifica de 6uor A3aeonia pere&rinaB.
cestor doua rezervatii li s-a adau&at incepand din anul 900K 4alta Comana, ca rezervatie
naturala si zona de
protectie avifau
nistica.
Suprafata totala a parcului natural este de 9K*8G a, din care+
– )09K a, fond forestier din care+

–
190K
fond
privat,

–
8)90
fond
forestier de
stat

–
1908
a
6alta
Comana

– cca G00 
a zone umede mlas
tinoase, saratur
oase, inunda6
ile periodic
sau luciu d
e apa

– 1KGG
a localitati
rurale, drumu
ri, terenuri a&
ricole, pasuni
, islazuri, etc.
Fa6itatele prioritare identifi
cate in aceste arii
proteate se re&asesc numai partial in Conventia de la 4erna, fiind
necesara includerea acestora in
re&imul de clasificare prioritara a
Directivei Fa6itate a Consiliului Europei,
pentru a putea dem
onstra ca re&imul de p
rotectie a a6itatelor p
rioritare coresp
unde si criteriil
or de prioritate
sta6ilite pentru Reteaua NT
UR 9000. De asemenea foarte multe
specii de flora si
fauna au fost identificate in
aceste arii proteate,
acestea re&asindu-se in ista Rosie Eur
opeana, fiind reprezentative cu un pro
cent ridicat
atat in cadrul ariei respective cat si
la nivel national.
@lora .N.3
.Coman
a, e;trem de
diversificat! este caracterizat! prin prezen:a a
mai mult de
11
0 de specii
ve&etale ATar
navsci 7i col. 1*/KB, incluse "n
peste 90 de
asocia:ii ve&etale ANedelcu, 1*8/B. @lora este
"n cea
mai mare parte alc!tuit! din specii er6acee,
dintre care apro;imativ 0 au ori&ine eurasiatic! 7i european! 7i
apro;imativ 19 fiind de
ori&ine mediteranean!.
.N.3.
Comana este amplasat! la limita sudic! a
speciilor cu areal 6oreal, la limita estic!
7i vestic! a unor specii
asiatice 7i la limita nordic! a
speciilor mediteraneene, fapt care e;plic! 6o&a:ia "n ta;oni 7i diversitatea
floristic!. 5n plus, marea varietate a speciilor ve&etale se e;plic! 7i prin e;isten:a unor condi:ii variate de
microrelief, climatice 7i
idrolo&i
ce.

e&eta:i
a ar6orescent! este 6ine
reprezentat!, fiind identifica:i )/ de ta;oni, dintre care
0 sunt specii de
ar6ori 7i restul de ar6u7ti. Datorit! condi:iilor pedo-climatice 7i de
microrelief e;trem de diferite din 3arcul
Natural Comana, aici se po
t &!si specii care caracterizeaz! etae de ve&eta:ie d
iferite, de e;emplu sp
ecii
caracteristice dealurilor, . petraea al!turi de .
pu6escens 7i . vir&iniana.
5n 3!durea Comana se pot o6serva toate speciile autotone de frasin descrise "n Rom'nia, / dintre speciile de
uercus, cele trei specii de tei
identificate "n Rom'nia 7i K specii de ulm. De
asemenea, "n zonele inunda6ile se
&!sesc specii
caracteristice zonel
or umede,
apar
in'nd &enu
rilor
lnus,
Sali;
i 3opu
lus. Ca s
pecii cu
ț
ș
importan:! 7tiin:ific! deose6it! se men:ioneaz!
Ruscus aculeatus, 3aeonia
pere&rina var. romanica, Convallaria
maalis, Sanicu
la europaea, Sal
via &luti
nosa
i $arsil
ea uadrifol
ia.
ș

@lora
zonelor
umede
este
caracterizat! d
e pr
ezen
a un
or
specii
ca Salvi
nia n
atans,
specii
apar:in'nd
&enului
ț
Care; si emna, sau speciile diverse de stuf, precum 3
ra&mites australi
s. Ca specii endemice,
rare sau
periclitate, sunt m
en:ionate+ $arsil
ea uadrifolia, Ranun
culus pol
pllus, Cardam
ine parviflora, C. mao
vsii,
Di&italis ferru&inea,Orc
is la;iflora, 3aeonia pere&rina, Dictamnus al6us, Iris
&raminea, Iris varie&ata,
eucantenella serotina, Carpesium cernuum, Nectaroscordum siculum A3auc! 7i al.,9000B. De
asemenea
tre6uie mentiona:i 7i numero7i ar6ori
v'rstnici, apar:inand &enurilor Auercus, @ra;inus, Ulmus, lnusB, al c!ror
statut ar putea fi de #monument al naturii(, constituind "n acela7i timp rezerve semincere.

e&eta:ia de 6!l:i 7i lacuri este format! din asocia:ii i&rofile de 3ra&mites australis, Tpa an&ustifolia,
Scoenoplectus lacustri
s, %lceria ma;ima,
etc., "n comple; cu
asocia:ii natante 7i su6merse de
$riop
llum

sp., Ceratopllum sp., Nmpaea
al6a, Nmpoides peltata, Fdrocaris morsus-ranae, Trapa natans,
Stratiotes aloides, Nupar luteum, emna sp., 3otamo&eton sp.,
diverse al&e, etc.
I.9
aB @auna de neverte6rate

Cercet!ri asupra faunei d
e neverte6rate au fost
e de c!tre $otas 7i cola6. "n an
ul 1*89, realiz'nd
investi&a:ii
asupra ta;onilor neverte6ratelo
r din apele
su6terane 7i din izvoare, cit'nd astfel
prezen:a a nou! specii
apar:in'nd 5ncren&!turi
i 3latelmintes 7i 19
5ncren&!turi
i $ollusca. De
asemenea, s-a indicat prezen:a
a dou!
&asteropode pulmonate endemice+ Deroceras &eticus
7i Daude6ardia rufa
&etica A%rossu,1*/, 1*8*B. Dintre
anelide s-a indicat prezen:a a
10 specii. rtro
podele cuprind 1 specii de
crustacei, una fiind endemic! ?
filopodul T
anmasti; motasi, 7i
)0 de
specii de insecte incluz'nd idracarieni endemic
i ?
Tadiotas
fi6ulata
i
ș
Dacotas savalescu
i sau relicte &laciare – e6erti
a lineata
i F&ro6
ates norve&icus. Di
ntre cara6ide, @amilia
ș
Cara6idae, au fost id
entificate K de sp
ecii, "ntre care se num!r!
i ucanus cervus –
V
. Mnectel
, S. 3anin
ș
-1*KK citat de 3auc! 7i col., 9000.
6B@auna de verte6r
ate

Dintre
verte6rate,
pe7tii
sunt
6ine
reprezenta:i
ca nu
m!r
de ta;
oni.
Unele
dintre
speciile
descrise
"n
aceast!
zon! prezint! importan:! 7tiin:ific! deose6it!, fiind specii endemice sau rare+
euciscus 6orsteni
cus, Co6itis
me&aspila, Um6ra rameri, $is&urnus fossilis, Rodeus sericeus amarus. l
!turi de acestea
mai e;ist! 7i
alte
specii ale c!ror arii de distri6u:ie 7i popula:ii naturale s-au restr'ns foarte mult "n Rom'nia, cu ar fi Eso; lucius,
4ar6us 6ar6us, %o6io essler
. Speciile de pe7ti
cu valente euritope precum Carassius auratus &i6elio,
3seudoras6or
a parva, l6urnus al6urnus, pot fi
"nt'lnite "n maoritatea 6iotopurilor formate "n
aria proteat!.
ltele sunt str
ict le&ate de un anumit
tip de 6iotop acv
atic, ca
i %o6io essl
er care "7i desf!7oar! "n
tre& ciclul
ș
de via:! "n
plin curent al r'ului, ori
$is&urnus fossi
lis, care se
reproduce 7i supravie:uie7te "n mediul lentic.
mfi6ienii din parc sunt prin reprezentan:i ai Ordinului Urodela – Triturus vul&aris vul&aris AinnaeusB
1/) 7i ai Ordinului nura – 4om6ina 6om6ina AinnaeusB 1/81, 3elo6ates fuscus fuscus AaurentusB 1/8),
4ufo 6ufo AinnaeusB, 4ufo viridis viridis Aaurentus
B 1/8), Fla ar6orea
ar6orea AinnaeusB 1/), Rana
ridi6un
da ridi6unda A3allasB 1//1, Rana esculenta
AinnaeusB 1/), Rana dalmatina A4onaparteB 1)G* Dintre
reptile s-a identificat prezen:a
speciilor 6lep
arus itai6elii fitzin&eri A$ertensB 1*9, acerta
a&ilis
cersonensis Andrzeo<
siB 1)G9, acerta
viridis viridis AaurentiB 1/8), 3roteus fra&ilis colcicus
ANordmannB 1)K0, Coronella austriaca austriaca AaurentiB
1/8), Natri; natri; natri; AinnaeusB 1/),
Natri;
tessellata tessellata AaurentiB 1/8), iar din @amilia
Emdidae, Ems or6icularis AinnaeusB 1/). 3!s!rile
constituie &rupul de verte6rate cel mai
6ine reprezentat "n .N.3
. Comana, fiind inventariate 919 de specii de
p!s!ri caracteristice zonel
or umede, a6itatul
ui forestier
, p!7unil
or 7i terenurilo
r descise. Dintre acestea, /)
de
specii sun
t specii
proteate, m
en:ionate "n
ane;ele Conven
iei de l
a 4erna
i Directivei
3!s!ri a Comi
siei
ț
ș
Europene.

Dintre speci
ile a c!ror
protec:ie est
e asi&urat!
prin le&
isla:ia na:io
nal! 7i i
nterna:ional!
se men:ioneaz!+
3alacrocora; p&maeus, rdea cinerea
innaeus, rdea purpurea innaeus, rdeola rallloides Scopoli,
E&retta
al6a innaeus, E&retta &arzetta innaeus,
Ncticora; ncticora; innaeus, 4otaurus stellaris innaeus,
I;o6rcu
s minutus innaeus, Ciconia
ni&ra innaeus, C&nus c&nus %melin, nser anser innaeus,
Cre;
cre; innaeus, ccipiter &entilis innaeus, ccipiter nissus innaeus, 4uteo 6uteo innaeus,
Circus
aeru&inosu
s innaeus, @alco
colum6arius, @alco pere&rinus Tunst
all, @alco
su66uteo innaeus, @alco
tinnuncul
us innaeus, @alco
vespertinus innaeus, 4u6o 6u6o innaeus, sio otus innaeus, tene noctua
Scopoli, Dendrocopos maor innaeus, Dendrocopos medius linnaeus, Dendrocopos minor innaeus,
Dendrocopo
s sriacus FempricQEren6er&, 3icus viridis innaeus, 3icus
canus %melin, Drocopus martius
innaeus, l
cedo attis innaeus, Slvia atricapilla, S
lvia 6orin ., Slvia communis atam, S
lvia curruca,
Slvia nisoria 4ecstein, anius colurio innaeus, anius e;cu6itor innaeus. @auna de
mamifere cuprinde nu

num!r relativ mare de specii caracteristice zonei sudice a
Rom'niei, dar 7i specii care, de7i la
ori&ine sunt specii
de altitudine oas!, "n prezent
7i-au restr'ns arealul spre re&iunile deluroase 7i montane. D
intre mamifere, se
noteaz! prezen:a urm!toarelor+ din
@amilia $ustelidae -3utorius putorius innaeus, $ustela nivalis
innaeus,
$artes martes innaeus, $eles meles innaeus, utra lutra innaeus, din Suprafamilia @eloidea – @elis
silvestris Scre6er, din @amilia Cervidae – Capreolus capreolus innaeus, Cervus elapus innaeus, din @amilia
Erinaceidae – Erinaceus concolor A$artinB 1)G), din @amilia
Cricetidae – Cricetus cricetus
innaeus, din
@amilia $o;idae – Dromis nitedula A3allasB 1//*, %lis &lis
AinnaeusB 1/) 7i alte specii comune.W
.
S3ECII CU 
ORE ETNO-CUT
UR
I
TURISTIC
 3REPENTE 5N
RI
DE STUDIU
Ș

.
1 Specii
floristice Ade planteB valorificate
"n medicina popular! Aplante
de leacB-
Rostopasca , usturoiul

.
9 Specii floristice utilizate "n ritu
aluri AceremoniiB reli&i
oase
i care marceaz! s!r6!tori diverse Anul Nou,
ș
Cr!ci
unul
, 3a
tele etc
.B ? 6r
adul , v
asc .
ș

.
G Specii de plante utilizate "n alimenta
ieQ&astronomi
e local! ? urzici , floare de salcam.
ț
.K Specii floristice utilizate "n cosmetic! ?%al6enele , $usetel .

.
 Specii floristi
ce utilizate "n indu
stria u
oar! Ate;til!B- Canep
a,In .
ș
.8 Specii floristice utilizate "n practici oculte Avr!itorie, <odoo –
.8 Specii floristice cu valoare decorative –
CONCUPII
3arcul Natural Comana este o zona de
interes stintific intern
atonal unde au fost dea identificate +
3asari+ 1K1 specii, din care /1 proteate international, prevazute in ane;ele Conventiei de la 4erna, iar 1 in
Directiva 3asari a Consiliului Europei, nr./*QK0*
3esti + 1G specii identificate prin studii Adate mai recente identifica insa 1* speciiB, dintre care 
specii sint
proteate de le&isl
atia nationala Acleanul
-euciscus 4orist
enicus- apare pe lista r
osie a speciilor de ver
te6rate din
Romania
si
este
present
cu
o
su6specie
endemica
>
ti&anusul-
Um6ra
rameri
>
tiparul-$is&
urnus
fossilis
>
doua s
pecii de
&uvizi
B
$amifere+ G1 de specii,
din care  proteate prin Convent
ia de la 4erna A vidra si pisica sal6atica proteate prin
e&ea 10G Q 1**8B
Reptile + ) specii , din care 9 proteate prin Conventi
a
de la 4erna A sarpele de apa ? Natri; tessellata , o sopirla
X napirca ,
sarpele de sticla ?
n&u
is fra&illisB
mfi6ieni+ ) specii identificate , din care  strict proteate A Conv. De la 4ernaB
sociatii ve&etale+ peste 90 A citat din Nedelcu ,
1*8/B
3lante + – peste 900 de
specii si su6specii in rezervatiile de 6uor, &
impe si mar&aritar, din care /0 pe cale de
disparitie si 9 strict proteate de
le&islatia romaneascaA &impele si 6uorulB peste 190 specii de
plante pe
teritoriul actual al parcului Acitat
din T
ornavsci si
cola6ora
torii ,
1*/KB.

Importanta naturala a speciilor floristice si faunistice identificate in orizontul local, este
recunoscuta le&al de
catre instituti
ile specializate dar si de riv
erani si turist
i. E;istenta endemism
elor precum >
ti&anusul-
Um6ra
rameri, tiparul-$is&ur
nus fossilis si a
6uorulu
i ofera
o importanta etno-culturala considera6ila.De e;emplu in
primvara,luna mai at
unci cand inflor
esc 6uorii, se or
&anizeaza =Sar6atorea 4uoru
lui ( in padurea di
n satul
lad Te
pes unde cetatenii si
turisti pot o6serva 6uorii, se 6ucura de mancare
traditionala si asista la concerte.
To
ate acestea atra& un numar
mare de turisti atat vara cat
si iarna, fie ei a
matori de sport cu caiacul, de aventura,
de plim6ari in aer li6er sau cei
care doresc sa vada le6edele,6uorii.

4I4IO%R@IE
Documentare 6i6lio&r
afica+ =Delta
Nealovului( , %elu 3alamaru
Documentare <e6o&rafica +
ttps+QQr
o.<iipedia.or
&Q<iiQ3arculY
NaturalYComana

ttp+QQ<<<.comanaparc.roQ

– Site-ul official al
3arcului Natural Comana
ttp+QQamfo
stacolo.roQot
el.ppZdXrezervatia-
naturala-comana–&i
ur&iu[id
X))G9

? impresii si
discutii despre
Comana si 3arcul Natural
ttps+QQ&eoper.<ordpress.comQ9011Q19Q1/Qre&ionarea-6io&eo&rafica-a-uscatului-0-19-9011Q