Care este conceptul unui oraș inteligent [615120]

1
Introducere

Care este conceptul unui oraș inteligent?
Acesta implică modul prin care nu ne mai concentrăm discuția asupra "felului în care orașele pot
fi mai deștepte", ci pe "cum tehnologiile inteligente ne pot determina să regândim modelele dez-
voltării urbane, făcându -le corecte și incluzive, precum și eficiente și durabile “
Ce este un oraș "inteligent"?
Termenul "oraș inteligent" este definit în mod diferit, dar descrie în esență combinația dintre
inovația urbană, r ețelele umane și mediul.
Viziunea "Smart City" recunoaște valoarea colaborării dintre diferite grupuri, cum ar fi mediul ac-
ademic, întreprinderile, cetățenii și consiliul local, care lucrează împreună pentru a căuta soluții
eficiente pentru orașul viitoru lui. Orasele inteligente sunt orașe verzi: nu numai că ar trebui să fie
mai eficiente la toate nivelurile, ci și să permită o creștere economică inteligentă și durabilă, lim-
itând în același timp impactul asupra mediului.
Practic, un oraș este o colecție de rețele: o rețea de oameni, tehnologie și infrastructură. Cooper-
area strânsă a acestor rețele poate reduce consumul de energie, poate utiliza în mod optim spațiul
și îmbunătăți calitatea vieții.

Factorul de durabilitate

Calitatea vieții în orașe va depi nde și de măsurile corecte de protecție a mediului. Ideile includ
așa-numitele grupuri de reflecție, echipe interdisciplinare de organizații non -profit și centre de
cercetare universitare. Laboratorul Media al laboratorului MIT Media, de exemplu, a dezvolt at un
vehicul electric care, datorită designului său unic, poate fi "împăturit" pentru a rezolva problema
lipsei spațiului de parcare.
O altă abordare sunt standardele generale și programele de certificare voluntară care sporesc
imaginea și vizibilitatea designului durabil. În plus, există certificatul Leadership in Energy & De-
sign (LEED) pentru o construcție deosebit de ecologică, acordată clădirilor cu consum eficient de
energie și apă, procese de reciclare și calitate ridicată a aerului.
O modalitate d e a răspunde acestor evoluții este de a avea orașe "inteligente" care combină soluții
inovatoare pentru mobilitate, energie durabilă și utilizarea spațială și, mai important, pentru a crea
un spațiu de viață atractiv, în ciuda creșterii densității populați ei.

Cheia pentru conceptul de clădire inteligentă se află pe sistemul integrat numit sistem de clădiri
inteligente care utilizează automatizarea în stadiul său operațional. Sistemul instalat în cea mai
mare parte pe încălzire, ventilație și aer condiționat (HVAC) pentru a oferi eficiența energetică,
protecția securității, interfața de telecomunicații și transportul vertical. Numărul de clădiri care
utilizează acest concept a crescut în ultimii ani în întreaga lume ca o strategie de atenuare a con-
sumului de energie, problemele de mediu și schimbările climatice.
O implementare sporită a acestui concept în sectorul construcțiilor este susținut de avantajele
pentru proprietari și utilizatori, cum ar fi performanța tehnică redusă costurile operaționale și in-
vestițiile, flexibilitatea și rentabilitatea clădirilor. Proiectarea și dezvoltarea inițială joacă un rol
esențial în valoare pentru bani pentru o clădire inteligentă prin reducerea incertitudinii și atingerea
calității țintă

Determinarea scopului ș i a strategiei de finanțare

Construirea unui oraș inteligent trebuie să se bazeze pe un scop. Apoi, acest scop trebuie să se
alinieze la funcționalitatea și caracteristicile care îi ajută pe cetățeni. Multe orașe au descoperit că

2
ar trebui să înceapă cu inițiative specifice, în loc să încerce să transforme un întreg spațiu urban
într-un singur proiect mare.

În cele din urmă, finanțarea este o componentă inevitabilă a construirii unui oraș inteligent. Deși
finanțarea poate proveni din portofoli ul orașelor, costul unor astfel de proiecte poate depăși rapid
ceea ce este disponibil. Un raport al Deloitte privind finanțarea orașelor inteligente recomandă
stimulente fiscale, cum ar fi reducerea impozitelor și obligațiunile de infrastructură calificat e, ax-
ate pe cerințele orașelor inteligente. De asemenea, investițiile din sectorul privat pot reduce
costurile pe termen scurt, în timp ce abordările bazate pe performanță pentru partajarea veniturilor
pot stimula mai mulți bani investiționali pentru a fi dedicați proiectelor urbane inteligente. În cele
din urmă, colaborarea federală, statală și locală în finanțarea inițiativelor orașelor inteligente poate
genera o implementare mai eficientă a proiectelor la scară mai largă

O abordare inteligentă pentru p lanificarea urbană inteligentă

Modul în care tehnologia inteligentă a clădirilor modelează viitorul imobiliar comercial
Construirea unui oraș inteligent în era conectată

trategia ”smart city” ca premisă a dezvoltării durabile
coordinate și coerente S

3

Rezumat executiv

Conceptul de dezvoltare durabilă are ca premisă constatarea că civilizația umană este un
subsistem dependent de fluxurile de materie și energie din cadrul acesteia, de stabilitatea și capac-
itatea ei de autoreglare. Acesta,urmăreste restabilirea și menținerea unui echilibru rațional, pe ter-
men lung, între dezvoltarea economică și integritatea mediului natural în forme înțelese și accep-
tate de societate.
Elementul definitoriu al acestei strat egii este racordarea deplină a României la o nouă filosofie a
dezvoltării, proprie Uniunii Europene și larg împărtășită pe plan mondial – cea a dezvoltarii dura-
bile. Dezvoltarea unui oras inteligent din acest punct de vedere, nu este una dintre opțiunile posi-
bile, ci singura perspectivă rațională de dezvoltare prin confluența factorilor economici, sociali și
de mediu.
Prezenta strategie, descrie și analizează situația existentă în domeniu, identifică viziunea și
obiectivele strategice de dezvoltare region ală de asemenea, definește instrumentele și me-
canismele de realizare a obiectivelor, formulează riscurile posibile și previzionează impactul
așteptat în urma desfășurării activităților ei.
Cu toate progresele realizate în ultimii ani, este o realitate că România are încă o economie
bazată pe consumul intensiv de resurse, o societate și o administrație aflate încă în căutarea unei
strategii de dezvoltare unitare și un capital natural afectat de riscul unor deteriorări ce pot deveni
ireversibile.
În acest sens se vor stabili obiective concrete pentru trecerea, într -un interval de timp rezonabil și
realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru
cunoaștere și inovare, orientat spre îmbunătățirea con tinuă a calității vieții oamenilor și a relațiilor
dintre ei în armonie cu mediul natural.
Strategia ar trebui sa debuteaze cu auditarea tuturor nivelurilor și a proceselor de pe fiecare nivel
al ecosistemului comunității respective, în vederea identificării proiectelor prioritare cât și a grad-
ului existent de informatizare de la care urmează să înceapă evoluția spre statutul de oraș/comuni-
tate „smart“. Obiectivul„principal oricărei strategii vizează asigurarea integrării tuturor compo-
nentelor orașului/comuni tății într -un context armonios și eficient, pentru realizarea interoperabil-
ității datelor de pe toate nivelurile de activitate, cât și a intercomunicării între acestea.

1. Introducere
Orasele inteligente optimizează utilizarea tehnologiei în proiectarea și exploatarea infra-
structurii și clădirilor într -un mod care să răspundă nevoilor actuale și viitoare ale cetățenilor lor.
Pentru a fi cu adevărat "inteligenți", acestea necesită, de asemenea, luarea în considerare a

4
guvernanței și a creșterii, a dezvoltării urbane și a infrastructurii, a mediului și a resurselor natu-
rale, a societății și a comunității.

1. Tendințe privind evoluția "orașelor inteligente"

În anul 2018, conform statisticilor la nivel mondial, jumătate din populat ia lumii locuiește
în orase, în acest sens, această realitate reprezentă o emigrare în masă permanentă din mediul rural
catre mediul urban.
Având în vedere acest fapt, orașul, ca și ansamblu, a fost nevoit sa devină un nucleu de dezvoltare
urbană din punc t de vedere social, economic, institutional, educațional, etc., devenind astfel ceea
ce astazi numim smart city – oraș inteligent.
Astfel, provocările majore ale secolului prezent includ creșterea rapidă a multor orașe și declinul
altora, extinderea sector ului informal și rolul orașelor în provocarea sau atenuarea schimbărilor
climatice. Dovezile din întreaga lume sugerează că planificarea urbană contemporană nu a reușit
în mare măsură să răspundă acestor provocări.

Dat fiind că rețelele de comunicații și conexiunile de transport fac ca planeta să pară tot mai mică,
nodurile orașelor devin puterile noastre economice, care să concureze pentru a atrage afaceri
globale, angajați calificați și consumatori dornici. Baza acestei competiții este largă și include:
 accesul la educație și locuri de muncă;
 siguranța și securitatea personală;
 asistența medicală eficientă
 transportul eficient;
 mediul fizic atrăgător

Globalizarea, criza economică și financiară și constrângerile post -industriale atrag
orașele într-o concurență intensă pentru atragerea și dezvoltarea de activități economice. Orașele
înființează departamente pentru recrutarea investitorilor străini, atrag companiile locale prin,
înființarea de clustere și parcuri industriale pentru a încuraja spi ritul antreprenorial.
Orasele se străduiesc să se diferențieze, dezvoltând branduri care pun accentul pe avantajele lor
economice, culturale, fizice și chiar climatice.
În timp ce unele orașe din această competiție globală se confruntă cu probleme care
rezultă din scăderea populației, deoarece locuitorii și întreprinderile sunt îndemnați să găsească
mai multe oportunități în altă parte, multe dintre ele cresc prea repede pentru ca infrastructura și
serviciile lor să facă față.

Există un consens larg asupra faptului că zonele urbane dens populate ar trebui să fie
mai durabile decât așezările rurale mai puțin concentrate. Cu toate acestea, în timp ce aproximativ
55% din populația lumii trăiește în zonele urbane, proporție care se așteapt ă să crească la 68%
până în 2050, acestea reprezintă mai mult de 80% din consumul de resurse neregenerabile și
creează aproximativ trei sferturi din poluarea globală. Crearea de orașe inteligente care încearcă să
atenueze unele dintre aceste impacturi repr ezintă un echilibru între oportunitățile sociale, de
mediu și economice oferite prin planificarea, proiectarea și construcția inteligentă și susținute de o
tehnologie inteligentă.

2. O abordare inteligentă pentru planificarea urbană inteligentă

5

Pentru a fi clasificat drept un oraș inteligent, un oraș trebuie sa conțină cel puțin o inițiativă
care abordează una sau mai multe caracteristici specifice(fig.1)

Fig.1 – Conceptele unui oras inteligent

3.1. Guvernanța inteligentă

Poate fi implementată cu ajutorul parteneriatelor publice, private, si a diferitelor părți
interesate care colaborează pentru indeplinirea oviectivelor inteligente la nivel de oraș inteligent.

Succesul său depinde de un angajament susținut față de o acțiune clară care implică:
 un set de strategii și obiective bine definite;
 dezvoltarea unui caz de afaceri și evaluări economice pentru a evalua impactul dezvoltării;
 o înțelegere clară a strategiilor de dezvoltare urbană, de transport și de infrastructură și a
modelelor de regenerare;
 o apreciere a celor mai bune practici actuale și emergente în utilizarea sistemelor
inteligente în servicii, infrastructură și clădiri;
 o înțelegere aprofundată a modului în care tehnologia poate fi integrată în toate funcțiile și
departamentele orașului pentru a crea noi sisteme și perspective.

3.2. Dezvoltarea urbană și infrastructura

Echipele de proiectare trebuie să funcționeze pe tot parcursul ciclului de viață al
proiectului, să evalueze oportunitățile fizice și constrângerile unui teren și să ia în considerare
viabilitatea diferitelor opțiuni de dezvoltare, să lucreze cu proiectanții și dezvoltatorii pentru a
proiecta și a construi cea mai bună soluție.

De la proiectele de regenerare urb ană la crearea de noi orașe, este necesară o abordare integrată și
multidisciplinară pentru a se asigura că toate aspectele legate de ingineria civilă și planificarea de
mediu sunt acoperite:

 Infrastructura și strategiile de utilități/gestionare deșeuri;

6
 Transport și acces;
 Condițiile actuale ale terenului;
 Evaluările impactului asupra mediului și modul în care acestea pot fi minimizate;
 Economie de energie;

În prezent, multe sisteme inteligente, sau rețele inteligente legate de infrastructură,
operează, cu propriile hardware și software specifice, operate de companii cu cunoștințe de
specialitate din domeniul respectiv. Fiecare sistem are propriile controale dedicate și rețelele de
senzori.

În mod ideal, un sistem de control comun, "inteligent" va ofer i și o imagine mult mai
bogată a ceea ce se întâmplă, care să permită o luare a deciziilor mai informate și o desfășurare
mai rapidă a măsurilor de rezolvare a situațiilor apărute.

Există o serie de probleme asociate cu integrarea sistemelor individuale cu
funcționalitate, inclusiv lipsa unor interfețe comune și a sistemelor de operare și capacitatea de a
face față cantității mari de date generate.

În prezent, există încă foarte puține exemple de lucru pentru abordările TIC inteligente la nivel de
oraș. Cu toate acestea, progresele înregistrate în domeniul TIC contribuie deja în mod semnificativ
la eficiența orașelor, inclusiv; gestionarea traficului, construirea și sistemele de management al
campusului și furnizarea de utilități.

3.3. Mediul și resursele naturale

Factorul de durabilitate

O altă abordare sunt standardele generale și programele de certificare voluntară care sporesc
imaginea și vizibilitatea designului durabil. În plus, există certificatul Leadership in Energy & De-
sign (LEED) pentru o construcție deosebit de ecologică, acordată clădirilor cu consum eficient de
energie și apă, procese de reciclare și calitate ridicată a aerului.
O modalitate de a răspunde acestor evoluții este de a avea orașe "inteligente" care combină s oluții
inovatoare pentru mobilitate, energie durabilă și utilizarea spațială și, mai important, pentru a crea
un spațiu de viață atractiv, în ciuda creșterii densității populației.

Cheia pentru conceptul de clădire inteligentă se află pe sistemul integrat numit sistem de clădiri
inteligente care utilizează automatizarea în stadiul său operațional. Sistemul instalat în cea mai
mare parte pe încălzire, ventilație și aer condiționat (HVAC) pentru a oferi eficiența energetică,
protecția securității, interfața de telecomunicații și transportul vertical. Numărul de clădiri care
utilizează acest concept a crescut în ultimii ani în întreaga lume ca o strategie de atenuare a con-
sumului de energie, problemele de mediu și schimbările climatice.
O implementare sporită a acestui concept în sectorul construcțiilor este susținut de avantajele
pentru proprietari și utilizatori, cum ar fi performanța tehnică redusă costurile operaționale și in-
vestițiile, flexibilitatea și rentabilitatea clădirilor. Proiectarea și dezvoltarea inițială joacă un rol
esențial în valoare pentru bani pentru o clădire inteligentă prin reducerea incertitudinii și atingerea
calității țintă

Resursele naturale sunt epuizate într -un ritm alarmant. Exploatarea stocurilor de petrol
rămase înseamnă că dio xidul de carbon și alte gaze cu efect de seră vor continua să fie pompate în

7
atmosferă. Deteriorarea atmosferei pământului pe care aceste emisii le provoacă a fost demon-
strată de volatilitatea crescândă a modelelor meteorologice care provoacă secetă, inund ații,
schimbări de temperatură nesupravegheate și variații mari ale vitezei vântului. Este în sarcina tu-
turor celor care lucrează în mediul construit să oprească această spirală a epuizării resurselor și a
producției de deșeuri și să înceapă să repare unel e daune prin:

 Identificarea abordărilor pentru dezvoltarea urbană care reduc resursele de resurse și reduc
producția de deșeuri;
 Proiectarea clădirilor și cartierelor care consumă mai puține resurse sau
reutilizarea/reciclarea produselor secundare de căl dură și reciclarea apei.;
 Introducerea surselor regenerabile de energie (folosind tehnologia inteligentă pentru a crea
clădiri eficiente energetic);
 Adoptarea ingineriei integrate a sistemelor;

O mai mare eficiență ecologică și o abordare mai durabilă po t fi realizate prin adoptarea
dezvoltării într -o manieră mai consecventă. O astfel de inițiativă intitulată "Mean Lean Green" își
propune să producă evoluții care reduc cererea de resurse, să ofere structuri eficiente și să imple-
menteze tehnologii inovatoa re Pentru a fi pe deplin eficient, orice astfel de abordare necesită mai
multă muncă într -o serie de domenii -cheie și un cadru mai larg care să funcționeze în cadrul
acestuia. Indiferent dacă respectarea unei politici de dezvoltare bună sau a unei autoregl ementări
pentru a atinge obiectivele de guvernanță corporativă, este necesară monitorizarea rezultatelor
efective, încurajarea îmbunătățirilor continue și ajustarea comportamentelor. În fiecare punct al
acestei abordări integrate, există oportunitatea de a introduce tehnologii în roluri principale de
recunoaștere, de monitorizare, de stocare a datelor, de control și de management, de analiză, de
auto-învățare și de interfețe mașină -mașină.
Mean. Reducerea cererii de materiale, energie, apă și alte resurse, prin crearea de linii directoare
pentru designerii clădirilor pentru a asigura că cererea este scăzută încă de la început prin utiliz-
area unor măsuri pasive, cum ar fi încălzirea naturală, iluminatul, ventilația și umbrirea exterioară.
Lean. Asigurarea fap tului de reducere a pierderilor de distribuție a energiei (sau a apei) între gen-
erare și utilizare. Acest lucru ar putea implica furnizarea de căldură, răcire, energie și apă de la o
sursă la fața locului.
Green. Furnizarea oricăror cerințe rămase din surs e regenerabile pentru a minimiza emisiile rezid-
uale de carbon (ex. energia solară sau recoltarea apei de ploaie).

8

Filozofia se aplică evaluărilor și strategiilor de mediu la toate nivelurile, inclusiv; proiec-
tarea clădirilor și a infrastructurii, dezvoltarea noilor orașe și proiectele de adaptare la schimbările
climatice, precum și implementarea unor strategii de reducere a emisiilor de carbon și de a profita
de finanțarea și tranzacționarea cu carbon. Fiind Mean, Lean și Green în sensul său cel mai larg
necesită integrarea politicii guvernului central și local, a legislației, a reglementărilor în materie de
construcții, a politicii de clienți și a strategiei de proiectare.

3.4. Societatea și comunitatea

Construirea unui oraș intelig ent face o planificare și o colaborare atentă cu numeroase părți
interesate, inclusiv cu publicul larg. Trebuie să existe un scop care să încadreze fiecare tehnologie
și program, iar acest scop ar trebui să aibă legătură cu obiective specifice. Pe măsură c e orașele
inteligente sunt un fenomen nou, vor exista provocări și greșeli. Nu fiecare oraș poate urma
același plan pentru o transformare inteligentă a orașului.

Șoferul principal pentru această "urbanizare" este oportunitatea economică, însă există și a lți
factori, printre care:
 Dotarea cu dispozitive digitale ale populației;
 Accesibilitate digitală;
 Competențe digitale ale cetățenilor;
 Competențele digitale ale aparatului administrației locale și altor unități implicate
în orașul inteligent;
 O mai mare siguranță comunală.

Orasele trebuie să aspire la extinderea accesului la stilurile de viață care oferă un nivel
comun de educație, formare și ocupare a forței de muncă, pentru a îmbunătăți calitatea mediului și
a îmbunătăți astfel sănătatea și bunăs tarea și pentru a asigura siguranța și securitatea.

De asemenea, este important să se profite de beneficiile vieții urbane, în care
dimensiunea și densitatea ar trebui să faciliteze progresul inteligent, bazat pe tehnologie și să le
împartă cu comunități izolate. În domeniul educației, programele gratuite în format open source și

9
tutorialele gratuite online oferă deja o predare de calitate mai largă a accesului și oferă standarde
mai înalte.

4. Concluzii

Abordarea orașului inteligent variază d e la o soluție completă a orașului, care acoperă
infrastructura, transportul, guvernanța, planificarea economică și de amenajare a teritoriului,
precum și planificarea digitală a proiectelor individuale, fie că este vorba de clădiri, de campus,
sau de cele publice. Firele comune sunt o înțelegere acută a modului în care serviciile profesionale
sunt interdependente, reunind cele mai eficiente, creând în același timp oportunități mai mari de
eficiență prin aplicarea tehnologiei.

Costurile de capital și renta bilitatea investițiilor vor deveni aspecte din ce în ce mai importante ale
procesului decizional în guvernarea orașelor. Cuantificarea veniturilor generate de infrastructură
începe să ajusteze economia opțiunilor de investiții și are potențialul de a aduce o schimbare
majoră în ceea ce privește performanța orașelor.

În timp ce acest lucru începe să indice o nouă modalitate de abordare a dezvoltării urbane, există o
serie de provocări care trebuie abordate dacă se dorește un progres real:

Ce tipuri de mod ele de guvernare sunt potrivite pentru orașe inteligente și cum le măsurați
succesul?
Cine finanțează investiția necesară pentru a crea orașe inteligente și pentru a obține venitul
finanțatorului pentru această investiție?
Ce garanții există pentru securit atea și siguranța rețelelor inteligente?
Cum folosim o abordare integrată a sistemelor pentru a oferi cele mai multe din rețelele
inteligente?
Cine deține datele acumulate de rețelele inteligente și rețelele?
Cum se adaptează sistemele la calculele comportamentului uman și care încă promite promisiuni
de eficiență foarte ridicată?

10

Referințe bibliografice:

▪ www.designingbuildings.co.uk/wiki/Smart_cities_engineering
▪ Lean, Mean & Green: Reimaging Detroit and other post -industrial cities too.