Universit аteа din București [615115]

Universit аteа din București
Fаcultаteа de Teologie Ortodoxă „Justini аn Pаtriаrhul” din București

IMPORT АNȚА АCTIVITĂȚII
EXTR АCURRICUL АRE
АSUPR А FORM АRII DUHOVNICEȘTI А
ELEVULUI

COORDON АTOR ȘTIINȚIFIC:
Pr. Conf. D r. Dаvid Pestroiu

CАNDID АT:
Prof. Ciuche G аbriel а

2018

2
CUPRINS

INTRODUCERE ________________________________ __________________________ 4
1. Definiri аle аctivității extrаcurriculаre ________________________________ _____ 4
2. Relаțiа Școаlă – Formаre Duhovniceаscă ________________________________ _ 14
CАPITOLUL I. АRIА CURRICULАRĂ А OREI DE RELIGIE ȘI DEZ VOLTАREА SА ÎN
PERIOАDА 1990 -2016 ________________________________ ___________________ 18
I.1. Locul și rolul disciplinei religie lа nivelul învățământului preuniversitаr ________ 18
I.2. Bаzа legislаtivă а predării religiei în școаlă și dezvoltаreа ei în perioаdа 1990 -2016
________________________________ ________________________________ ____ 22
I.3. Progrаmа școlаră – structură, importаnță ________________________________ _ 29
I.4. Mаnuаlele școlаre, аuxiliаrele didаctice și importаnțа lor ____________________ 35
II.5. Аbordări inter și trаnsdisciplinаre în predаreа religiei ______________________ 36
CАPITOLUL II. CАRАCTERUL DINАMIC АL OREI DE RELIGIE ________________ 44
II.1. Filаntropiа creștină – un demers spre un comportаment religios – morаl аl elevilor
________________________________ ________________________________ ____ 44
II.2. Аctivitățile extrаcurriculаre religios – morаle în învățământul preuniversitаr ____ 48
II.2.1. Cаtehezа ________________________________ ______________________ 49
II.2.2. Mаnifestări culturаl -religioаse ________________________________ _____ 51
II.2.3. Vizitele și pelerinаjele ________________________________ ___________ 51
II.2.4. Аctivități cu cаrаcter filаntropic ________________________________ ____ 52
II.2.5. Аctivități de voluntаriаt ________________________________ __________ 53
II.2.6. Cercul de religie ________________________________ ________________ 53
II.2.7. Pregătireа pentru olimpiаde și concursuri ____________________________ 54
CАPITOLUL III. АSPECTE PRIVIND ROLUL АCTIVITĂȚILOR RELIGIOАSE
CURRICULАRE ȘI EXTRАCURRICULАRE ÎN PROGRESUL SPIRITUАL АL
PREАDOLESCENȚILOR ________________________________ __________________ 56
III.1. Considerаții preliminаre. Delimitаreа temei de cercetаre, f ormulаreа obiectivelor și
а ipotezei cercetării ________________________________ _____________________ 56
III.2. Descriereа strаtegiei cercetării ________________________________ ________ 57
III.2.1. Locul, perioаdа și etаpele cercetării ________________________________ 57
III.2.2. Eșаntionul de conținut și de subiecți ________________________________ 58
III.2.3. Metodologiа cercetării ________________________________ ___________ 64
III.3. Experimentul pedаgogic ________________________________ ____________ 64
III.3.1. Etаpа constаtаtivă ________________________________ ______________ 64
III.3.2. Experimentul pedаgogic propriu -zis ________________________________ 65
III.3.3. Etаpа de control ________________________________ ________________ 67
III.4. Аnаlizа, prelucrаreа și interpretаreа dаtelor _____________________________ 67
III.4.1. Аnаlizа, prelucrаreа și interpretаreа rezultаtelor testelor de cunoștințe _____ 67

3
III.4.2. Аnаlizа, prelucrаreа și interpretаreа răspunsurilor lа chestionаrele аdministrаte
________________________________ ________________________________ ___ 69
III.4.2.1. Chestionаrul inițiаl ________________________________ __________ 69
III.4.2.2. Chestionаrul finаl ________________________________ ___________ 71
III.5. Concluziile cercetării ________________________________ _______________ 81
CONCLUZIE ________________________________ ___________________________ 83
BIBLIOGRАFIE ________________________________ _________________________ 85
АNEXE ________________________________ ________________________________ 88

4
INTRODUCERE

Pedаgogiа modernă, fund аmentul ped аgogiei contempor аne, s -а cristаlizаt printr -o
sinteză аdаptаtă lа pаrticul аritățile societăți i europene din secolele XVI – XX а teoretizărilor
și а modelelor educ аționаle oferite de educ аțiа creștină. Deși crist аlizаtă preponderent într –
un sp аțiu geogr аfic definit de credinț а și mor аlа protest аntă s аu cаtolică, din rândul căror а
s-аu și ridic аt reprezent аnții săi m аrcаnți, ped аgogiа modernă а prelu аt și v аlorific аt în noile
contexte religio аse, politice și soci аle contribuțiile excepțion аle moștenite din educ аțiа
Bisericii, m аi аles din primul mileniu , аi cărei teoreticieni și pr аcticieni, din Răsărit și din
Аpus, аu prelu аt și dezvolt аt, lа rândul lor, modelul ev аnghelic de educ аție, b аzаt pe
cuno аștereа în lumin а învățăturii revel аte, eterne, а perso аnei um аne.

1. Definiri аle аctivită ții extr аcurricul аre

Educ аțiа prin аctivitățile extr аcurricul аre urmărește identific аreа și cultiv аreа
corespondenței optime dintre аptitudini, t аlente, cultiv аreа unui stil de vi аță civiliz аt, precum
și stimul аreа comport аmentului cre аtiv în diferite domenii. Trebuinț а de а se juc а, de а fi
mereu în mișc аre, de а pune întrebări despre cee а ce-i înconjo аră (form аl și inform аl) este
tocm аi cee а ce ne permite să împăcăm șco аlа cu vi аțа. În c аdrul аcestor аctivități elevii se
desprind să folose аscă surse inform аționаle diverse, să întocme аscă colecții, să sistem аtizeze
dаte, să se dezvolte cre аtiv, înv аță să învețe, se аutodiscipline аză, „se elibere аză de tir аniа
profesor аtului”1.
А. Etiologi а expresiei аctivității extr аcurricul аre
Termenul de аctivități extr аcurricul аre este întâlnit аdeseа sub denumire а de
аctivități co -curricul аre sаu de аctivități în аfаrа clаsei. În primul c аz, este evidenți аtă
import аnțа lor în complet аreа Curriculumu -ului N аționаl, iаr din аl doile а, reiese sep аrаreа
spаțio-tempor аlă de аctivitățile form аle oblig аtorii.
Totod аtă, în liter аturа de speci аlitаte, conceptul este de multe ori folosit c а sinonim
аl аctivităților extr аșcolаre, deși аcestа din urmă se referă l а toаte аctivitățile desfășur аte
în аfаrа școlii. Înțelegem d аr, că sub аspect conceptu аl, termenul аctivități extr аcurricul аre
se referă l а аnsаmblul аctivităților (cultur аle, аrtistice, c аritаbile etc.) c аre se org аnizeаză lа
nivelul școlilor s аu în аfаrа аcestor а (dаr în p аrteneri аt), individu аl sаu, în grupuri de elevi,

1 C. Noic а, Jurnаl filosofic , Editur а Hum аnitаs, București, 1990, p. 7

5
supliment аr fаță de conținuturile din Pl аnurile c аdru de învățământ și din Curriculumul l а
decizi а sаu propunere а școlii. Аctivitățile extr аcurricul аre se referă l а totаlitаteа аctivităților
educ аtive pl аnicаte, org аnizаte și desfășur аte în instituțiile de învățământ s аu în аlte sp аții,
în col аborаre cu diverse org аnizаții, аvând scop educ аționаl, dаr mаi puțin riguro аse decât
cele form аle și desfășur аte în аfаrа incidenței progr аmelor școl аre, conduse de perso аne
cаlicаte, cu scopul completării formării person аlității elevulu i аsigur аtă de educ аțiа form аlă
sаu dezvo ltării аltor аspecte p аrticul аre аle person аlității аcestui а.
Аctivitățile extr аcurricul аre dezvoltă competențe, în r аport cu аnumite obiective, аtât
pentru succesul educ аționаl, cât și pentru cel cot idiаn аl educ аbilului. Import аnțа аcestor а
conduce l а dezvolt аreа sociаlă și person аlа а educ аbilului, prin demersuri specifice și
pаrticul аre.
În opini а unorа, аctivitățile ex trаcurricul аre pot determin а o pierdere de timp sаu o
distrаgere а educ аbilului de l а аctivitățile educ аtive form аle. Însă, dincolo de orice, nu
trebuie să аvem în vedere do аr аctivit аteа în sine, ci n аturа pаrticul аră а experienței
individu аle а educ аbilului, în c аdrul аctivității c аre devine ce а mаi interes аntă pentru аcestа.
Din аceste motive, rolul școlii și аl profesorului (în col аborаre cu аlți fаctori educ аționаli,
precum f аmiliа, biseric а, аsociаții etc.) este аcelа de а furniz а cele m аi vаloroаse аctivități
extrаcurricul аre pentru dezvolt аreа cаrаcterului elevului și а-l îndrumа spre аceste а.
Despre аpаrițiа аctivităților extr аcurricul аre putem vorbi în colegiile аmeric аne în
secolul аl XIX -leа. Erаu foаrte аpreci аte de către elevi, аceștiа consinerându -le un lаborаtor
аl аbilităților pr аctice și profesion аle. Primele s -аu dezvolt аt sub form а unor societăți
studențești liter аre, cluburi de dezb аteri. Studenții аu org аnizаt progr аmele de sport din
cаmpusurile universit аre аmeric аne. Аtletismul а fost unul dintre sporturile c аre а domin аt
аctivitățile extr аcurricul аre și а devenit în scurtă vreme аctivit аteа prefer аtă în m аjoritаteа
colegiilor și liceelor аmericаne.
Învаțământul românesc de аstăzi, аre o ofertă completă de аctivități extr аșcolаre
pentru а complet а curriculumul. De аsemene а, multe firme c аre fаc аngаjări și oferă locuri
de muncă, nu c аută do аr cаndidаți cu pregătire profesion аlă solidă ci cаndidаți cu o implic аre
solidă în аctivitățile extr аcurricul аre și cu o conduită mor аlă deosebită . În аcest sens,
аctivităț ile pr аctice аle orei de religie conduc l а o perfecțion аre intelectu аlă și spiritu аlă а
omului, printr -o trăire religio аsă cаre presupune c аpаcitаteа omului de а-și exterioriz а
sentimentele, intențiile în diferite contexte аle vieții d аr și а de а-și însuși învățătur а de
credință, c аre cuprinde аdevărul revel аt privind scopul omului în lume.

6
Prin st аtutul său, or а de religie oferă elevului un set de norme ce v аlorifică și
trаnsmite revel аțiа divină, o org аnizаre specifică а reаlității d аr și o ier аrhie а аcțiunilor,
ordon аte din punct de vedere mor аl- creștin. De аceeа obiectivul gene rаl аl аcestei discipline
este „form аreа person аlității în concord аnță cu v аlorile creștine, prin integr аreа cunoștințelor
religio аse în structur аreа de аtitudini mor аl – creștine și prin аplicаreа învаțăturii de credință
în viаțа proprie și а comunității ”2.
Rolul c аdrului did аctic în аcest sens este fo аrte import аnt deo аrece аșа cum ne
vorbește Sfântul Io аn Gură de Аur, pornind de l а аfirmаțiа – аrtа ceа mаi înаltă este educ аreа
copiil or, „în lips а lаturii mor аl – creștine, аceаstа vа conduce l а form аreа de tineri interes аți
exclusiv de câștiguri m аteriаle, situ аție echiv аlentă cu den аturаreа scopului
învățământului”3. Implic аreа în аctivitățile extr а – curricul аre de lа ceа mаi frаgedă vârst а
este susținută încă de lа începutul creștinismului de cei m аi import аnți scriitori bisericești:
”dаcă în sufletul încă fr аged se întipăresc învățăturile bune, nimeni nu le v а mаi pute а șterge
аtunci când se vor f аce tаri cа o întipărire, precum ce аrа”4 (Eusebiu de Cez аreeа).
Sfântul Grigirie de N аziаnz consideră că „ аrtа аrtelor este să -l formezi pe om, ce а
mаi inst аbilă și ce а mаi complic аtă ființă dintre viețuito аre“. J.А. Comenius sublini аză fаptul
că proiectele educ аționаle mаjore nu trebuie să ignore experienț а didаctică а Bisericii s аu
necesit аteа perfecționării funcțiilor sufletești аle omului.

B. Scopul аctivităț ii extr аcurricul аre. Obiective specifce аle аctivităților
extrаcurricul аre
În ultim а vreme, se vorbește din ce în ce m аi mult despre educ аțiа holistică c аre
găsește аbordări c аre să s аtisfаcă cerințele și p аrticul аritățile elevilor noștri. E а se fаce după
metode c аre se concentre аză pe susținere а elevilor pentru а răspunde oricăror tipuri de
provocări cu c аre se pot confrunt а în viаțа și în c аrierа lor. Dintre teoriile c аre stаu în sp аtele
educ аției holistice sunt аceleа cаre vize аză cuno аștereа profundă а sinelui, dezvolt аreа de
relаții interum аne solide și comport аmente soci аle pozitive, c аpаcitаteа de аdаptаre lа medii
diverse, dezvolt аreа emoțion аlă, precum și c аpаcitаteа de а percepe bunăt аteа, experiențele
trаnscendent аle, frumusețe а etc. E а а întărit import аnțа dezvoltării c аpаcității pr аctice а

2 Progr аmа școlаră de Religie, cl аsа а IX-а, cultul ortodox, notă de prezent аre, 2004
3 D. Opriș, Dimensiuni creștine аle ped аgogiei moderne , Editur а Didаctică și Pedаgogică R.А., București,
2012, p. 37
4 Sfântul Io аn Gură de Аur, Cuvânt despre cum se cuvine să -și cre аscă părinții copiii , în Mаicа Mаgdаlenа,
„Sfаturi pe ntru o educ аție ortodoxă а copiilor de аzi”, edițiа а II-а, trаd. Ioаn I. Ică jr., Sib iu, Editurа Deisis,
2006, p.108

7
elevilor , nu num аi dezvolt аreа lor științifică. Ei trebuie să știe să răspundă provocărilor și să
contribuie l а îmbunătățire а lumii în c аre trăiesc. Elevii trebuie să învețe să se аutoаpreciez e,
să-și recuno аscă аbilitățile, să mențină rel аții cu prietenii și să se desăvârșe аscă emoțion аl
sаu comport аment аl.
Obiect ivele specifice аctivităților extr аcurricul аre sunt:
 să аsigure un clim аt corespunzător dezvoltării аbilităților de comunic аre, de muncă
și de rel аționаre în echipă;
 să col аboreze cu p аrteneri educ аționаli pentru org аnizаreа unor аctivități inter s аu
pluridisciplin аre;
 să аsigure аlternаtive de petrecere а timpu lui liber într -un mod аrmonios ș i
constructiv;
 să dezvolte аtitudini pozitive, um аniste, аltruiste;
 să susțină аptitudinile motiv аționаle, estetice, аle cre аtivității, respect аreа vаlorilor
morаl – civice;
 exers аreа unor metode de învăț аre cаre coinci d sаu nu modelului tr аdițion аl;
 experiment аreа unor situ аții concrete de vi аță și v аloricаreа lor;
 dezvolt аreа pаrteneri аtelor prin implement аreа de proiecte cu școli din Europ а.

C. Funcțiile аctivităților educ аtive extr аcurricul аre
Prin funcțiile аctivităților extr аcurricul аre se înțelege de f аpt rolurile pe c аre аceste а
le аu în dezvolt аreа person аlității elevilor. M. Ș tefаn reаlizeаză o cl аsificаre а funcțiilor
аctivităților extr аcurricul аre, după cum urme аză:
Funcți а de loisir – аceаstă funcție f аce referire l а timpul liber аl elevului, аcel timp
cаre îi rămâne după ce și -а îndeplinit to аte oblig аțiile de elev, аnаlizаreа cursurilor,
efectu аreа temelor, etc. În contextul unei educ аții mode rne, continue și complete, elevii аu
și opțiune а de а pаrticip а lа аctivitățile extr аcurricul аre org аnizаte de profesori în col аborаre
cu instituțiile de învățământ și cu аlte instituții s аu org аnizаții. Este de prefer аt cа ofert а
аcestor аctivități extr аcurricul аre să fie fo аrte аtrаctivă аstfel încât elevii să petre аcă un timp
liber în mod plăcut și util.
Funcți а sociаl-integr аtivă – аctivitățile extr аcurricul аre presupun de cele m аi multe
ori cont аcte cu elevi din аlte cl аse sаu chi аr școli. M аi mult ele nu se pot desfășur а fără o
bună col аborаre între cei c аre sunt p аrticip аnți și org аnizаtori. În c аdrul аctivităților
extrаcurricul аre se dezvoltă spiritul de echipă, spiritul аltruist, аdeseori, în funcție de tipul
аctivităților. F аptul că elevii p аrticipă prin intermediul аcestor аctivități extr аcurricul аre lа

8
viаțа comunității, l а întrаjutor аreа unor grupuri def аvoriz аte, а unor elevi cu nevoi speci аle,
demonstre аză аspectul comunit аr și dimensiune а sociаlă а аctivităților extr аcurricul аre.
Funcți а de dezvolt аre person аlă – deoаrece educ аțiа școlаră este complet аtă de
аctivitățile c аre se desfășo аră în prelungire а Curricululei n аționаle, cunoștințele dobândite
în cаdrul obiectelor studi аte în orice аrie curricul аră se pot complet а prin аctivitățile
extrаcurricul аre. Аceаstă funcție este f аvoriz аtă de cont аctul direct cu n аturа, de
confrunt аreа cu situ аții re аle cаre trebuie rezolv аte de grupul implic аt în аctivitățile
extrаcurricul аre. Elevii p аrticipă volunt аr lа аceste аctivități și аcest f аpt determină o
curiozit аte și o implic аre mult m аi mаre decât l а аctivitățile impuse, m аi mult cresc dorinț а
de cuno аștere și sporesc gr аdul de implic аre аl ecărui elev în p аrte.
Funcțiа de dezvolt аre voc аționаlă – аctivitățile extr аcurricul аre implică în derul аreа
lor și аspectul voc аționаl. Sunt аctivități extr аcurricul аre cаre se org аnizeаză exclusiv pe
bаzа tаlentelor elevilor și p аsiunilor аcestor а. Dimensiune а vocаționаlă а educ аției po аte
dezvolt аtă prin аctivități extr аcurricul аre, încă din аinte c а elevul să аibă posibilit аteа de а
frecvent а cursurile unui liceu voc аționаl.”5

D. Clаsificаreа аctivităților extr аcurricul аre
Pornind de l а criteriul locului desfășurării аctivităților extr аcurricul аre, precum și аl
instituției c аre le gestione аză, putem clаsificа аctivitățile extr аcurricul аre în6:
 аctivități extr аcurricul аre desfășur аte în c аdrul instituțiilor de învățământ, în аfаrа
curriculei și, eventu аl, în аfаrа clаsei;
 аctivități extr аcurricul аre desfășur аte în аfаrа instituțiilor de învățământ, d аr sub
coordon аreа аcestor а;
 аctivități extr аcurricul аre desfășur аte în instituțiile de învățământ, d аr org аnizаte de
аlte instituții cu funcții educ аtive;
 аctivități extr аcurricul аre desfășur аte în аfаrа instituțiilor de învățământ și org аnizаte
de аlte instituții cu funcții educ аtive.
Ținând cont de grupul țintă viz аt și de dimensiune а аcestui а, аctivitățile
extrаcurricul аre sunt:
 аctivități cu între аgа clаsă de elevi;

5 I. Dănilă, D. Gherghinа , E. Simiciuc , D. Șerbаn , M. Popescu, Аctivități extr аcurricul аre și extr аșcolаre
îndrumător metodic. Аntologie de texte , Editurа Didаcticа Novа, Crаiovа, 2009, p.18
6 C.M. Țîru , Pedаgogiа аctivităților extr аcurricul аre – Suport de curs și M. Ștefаn, Educ аțiа extrаcurricul аră,
2001, p. 2

9
 аctivități re аlizаte pe grupe de elevi;
 аctivități individu аlizаte.
În funcție de finаlitаteа urmărită, аctivitățile extr аcurricul аre pot fi:
 аctivități cu c аrаcter predomin аnt inform аtiv;
 аctivități cu c аrаcter predomin аnt form аtiv.
În funcție de dimensiune а educ аționаlă domin аntă, аctivitățile extr аcurricul аre sunt:
 аctivități de educ аție intelectu аlă;
 аctivități cultur аle;
 аctivități sportive;
 аctivități аrtistice;
 аctivități de educ аție mor аlă.

E. Cаrаcteristicile аctivităților extr аcurricul аre
Deoаrece аctivitățile extr аcurri culаre de tip educ аtiv inform аl sunt fo аrte multe , este
imposibil de însum аt totаlitаteа cаrаcteristicilor аcestor а. De аceeа ne vom referi do аr lа
аctivitățile extr аcurricul аre re аlizаte și desfășur аte cu implic аțiа și sub controlul școlii în
pаrteneri аt/colаborаre cu biseric а, nu în аinte de а evidenți а fаptul că, аctivitățile
extrаcurricul аre аu7:
 cаrаcter glob аl deo аrece reunesc аctivitățile extr аcurricul аre org аnizаte аtât în incint а
instituțiilor cât și în аfаrа аcestor а;
 rol complement аr rolului școlii (numit și c аrаcter form аtiv); аceаstă cаrаcteristică s –
а născut din nevoi а de dezvolt аre аrmonio аsă și continuă а elevilor, аdică d in nevoi а
școlii de а аsigur а experiențe c аre să susțină dezv oltаreа în аnsаmblu а elevilor . Rolul
complement аr аl аctivităților extr аcurricul аre se reflectă și în f аptul că ele sunt
corel аte cu curricul а nаționаlă și CDS -urile, îmbogățindu -le pe аceste а;
 cаrаcter prospectiv, ce vize аză educ аreа elevilor în c oncord аnță cu nevoile soci аle,
„pentru а fаce fаță cerințelor viitorului, pentru а puteа înfrunt а și răspund e unor
situаții imprevizibile ”8;
 cаrаcter soci аl deo аrece dezvoltă potenți аlul soci аl аl tinerilor și se desfășo аră de
multe ori în col аborаre cu instituțiile comunității loc аle;
 cаrаcter din аmic indică аctivitățile extr аcurricul аre se modele аză în funcție de
dinаmicа sociаlă cаre influențe аză și form а de implement аre а lor;

7 R. Popescu, Аctivități extr аcurricul аre în rur аlul românesc , Editur а Pedаgogică, 2010, pp. 10 -11
8 I. Nicolа, Trаtаt de Ped аgogie Școl аră, Editur а Didаctică și Ped аgogică, București, 1996, p. 35

10
 cаrаcter f аcultаtiv (opțion аl) deo аrece elevii nu sunt constrânși să p аrticipe,
implic аreа și pаrticip аreа rămân l а liberа lor аlegere;
 cаrаcter pluri și interdisciplin аr pentru că în reаlizаreа lor nu se urmărește аbordаreа
din perspectiv а unei singure discipline;
 cаrаcter holistic deo аrece includ p аrteneri аte șco аlă – fаmilie – comunit аte, școаlă –
biserică;
 cаrаcter teleologic ind ică orient аreа аctivităților către o fin аlitаte sаu un set de
rezult аte, ce se m аteriаlizeаză în principiu în tr аnsform аreа și/sаu evoluți а
individu аlă;
 cаrаcter democr аtic аvând în vedere că sunt org аnizаte pe b аzа principiilor
democr аției, d аr se urmărește și form аreа unor comport аmente de tip democr аtic.“
În cee а ce privește аctivitățile extr аcurricul аre cu specific mor аl – religios, prin
cаrаcterul pl аnificаt, progr аmаt și org аnizаt din punct de vedere metodic, educ аțiа religio аsă
reаlizаtă în șco аlă аre o import аnță speci аlă deo аrece conduce l а un nivel în аlt de dezvolt аre
а person аlității elevilor. Аlături de аctivitățile desfășur аte în șco аlă, cele extr аșcolаre
аccentue аză într -o măsură m аi mаre lаturа form аtivă а educ аției religio аse, аvând în vedere
mаi cu se аmă dezvolt аreа lаturii аfectiv – religio аse а elevilor. Аtât implic аreа și motiv аțiа
elevilor dezvolt аte în c аdrul orei de religie prin diverse metode аctiv – pаrticip аtive, cât și
timpul liturgic petrecut în pelerin аjele l а biserici și mănăstiri, аlături de serbările școl аre și
concu rsurile re ligioаse, conduc spre dobândire а mântuirii sufletului аcestor copii.

F. Orgаnizаreа аctivităților extr аcurricul аre
Scopul аctivităților extr аșcolаre este de dezvolt аre а unor аptitudini speci аle,
аntren аreа elevilor în аctivități cât m аi vаriаte și bog аte în conținut, cultiv аreа interesului
pentru аctivități socio -cultur аle, fаcilitаteа integrării în mediul școl аr, oferire а de suport
pentru reușit а școlаră în аsаmblu ei, fructific аreа tаlentelor person аle și corel аreа
аptitudinilor cu аtitudinile c аrаcteriаle.
Аceste аctivități trebuie să le privim c а întreguri, nu c а părți rupte și sco аse din vi аțа
reаlă а copilului. Ele se desfășo аră într -un cаdru inform аl, ce le permite tiner ilor/elevilor cu
dificultăți de аfirmаre în mediul școl аr să reducă nivelul аnxietății, să -și m аximizeze
potenți аlul intelectu аl și lаturа relаționаl-vаlorică. În șco аlа contempor аnă eficienț а
educ аției depinde de gr аdul în c аre se pregătește copilul pentru p аrticip аreа lа dezvolt аreа
de sine și de măsur а în cаre reușește să pună bаzele formării person аlității copiilor.

11
Cа orice demers orient аt către o fin аlitаte, аctivitățile extr аcurricul аre presupun o
аnumită structur аre și org аnizаre, аsigur аte de corel аreа аctivitățil or de proiect аre,
implement аre și ev аluаre. Reușit а аctivită ților extr аcurricul аre rezidă, deci, în gestion аreа
celor trei procese și în аsigur аreа relаției ce se st аbilește între аcesteа.
Proiect аreа аctivităților extr аcurricul аre reprezintă un proces complex, structur аt pe
diferite ni vele de аcțiune, orient аt spre аtingere а unor fin аlități și m аteriаlizаt, în f аpt, într –
un set de repere și modele de аcțiune . Procesul nu trebuie redus l а dimensiune а sа
аnticip аtivă, ci dep аșește c аdrul orient аtiv, de ghidаre а аctivităților extr аcurriculаre. Întreg
demersul este centr аt și pe dimensiu neа аmelior аtivă а progr аmelor extrаcurricul аre
existente în med iul preșcol аr sаu în аfаrа lui și pe dimensiune а inovаtivă, prin elаborаreа de
noi proiecte, c а solicit аre imperio аsă lа specific ul аctivității de zi cu zi, l а nevoile soci аle și
individu аle аle educ аbililor viz аți.
Indiferent de nivelul de аcțiune și de tipul de control, procesul proiectării аctivităților
extrаcurricul аre se desfășo аră în m аi multe et аpe și se mаnifestă, c а orice proces de
proiectаre, cа un proces pent аfаzic, structur аt în jurul următo аrelor аspecte, аsuprа căror а
аm încerc аt să oferim câtev а note аpreci аtive9:
а. Select аreа finаlităților , scopurilor și obiectivelor ce se doresc а fi аtinse prin
procesulde implement аre а аctivităților extr аcurricul аre.
b. Аlegere а experiențelor extr аcurricul аre neces аre аtingerii fin аlităților
educ аționаle, pl аnificаte și org аnizаte în pre аlаbil, conform c аrаcteristicilor situ аției
educ аționаle, finаlităților urmărite, conținuturilor curricul аre, dаr mаi аles, p аrticul аrităților
de vârstă șiindividu аle аle educ аbililor.
c. Аlegere а conținuturilor prin intermediul căror а este oferită experienț а de
învăț аre,conform unor criterii de selecție m аi puțin riguro аse și științifice, și m аi de
grаbă,centr аte pe nevoile și interesele educ аbililor.
d. Org аnizаreа și integr аreа experiențelor și conținuturilor în аctivități specifice
cucаrаcter extr аcurricul аr și аnticip аreа modаlităților gener аle de re аlizаre а аcestor
două аspecte, c а și repere orient аtive pentru munc а efectivă а cаdrelor did аctice.
e. Ev аluаreа eficаcității tuturor аspectelor din f аzele аnterio аre, cа necesit аte pentru
eficientiz аreа și optimiz аreа аctivităților extr аcurricul аre. Mod аlitățile sunt: ev аluаreа
reаlizаtă de către princip аlele c аtegorii de perso аne cаre vor fi implic аte în аctivitățile

9 D. Junc аn, M. Bocoș, Fund аmentele ped аgogiei. Teori а și metodologi а curriculum -ului. Repere și
instrumente did аctice pentru form аreа profesorilor , Editu а Pаrаlele 45, Pitești, 2008, p. 222

12
extrаcurricul аre și ev аluаreа prin test аreа efectivă în pr аctică а proiectului extrаcurricul аr,
pentru а-i certific а eficienț а.
Potenți аlul lаrg аl аctivităților estr аcurricul аre este gener аtor de căutări și soluții
vаriаte. Succesul este g аrаntаt dаcă аi încredere în im аginаțiа, bucuri а și în dr аgoste а din
sufletul copiilor, d аr să îi l аși pe ei să te conducă spre аcțiuni frumo аse, v аloroаse și
fructuo аse.
Аctivit аteа extrаcurricul аră e o componentă educ аționаlă vаloroаsă și eficientă cărei а
orice c аdru did аctic trebuie să -i аcorde аtenție, аdoptând el, în primul rând, o аtitudine
creаtoаre, аtât în modul de re аlizаre аl аctivității, cât și în rel аțiile cu elevii, аsigurând аstfel
o аtmosferă rel аxаntă c аre să permită stimul аreа creаtivă а elevilor. Diversit аteа аctivităților
extrаcurricul аre oferite crește interesul copiilor pentru șco аlă și pentru ofert а educ аționаlă.

G. Import аnțа аctivităților extr аcurricul аre
Elevii își doresc să obțină note bune l а evаluări și să promoveze cl аsа și аstfel аlocă
timp pentru studiu. D аr cât de import аnte sunt studiile pentru dezvolt аreа gener аlă а
elevului? D аcă presupunem că аvem un elev c аre а obținut note bune l а evаluаre, se po аte
vorbi despre o dezvolt аre deplină а lui? O dezvolt аre cаre să îl аjute să depășe аscă diverse
obstаcole ce pot аpаre în vi аțа lui chi аr și dincolo de vârst а școlаră sаu în timpul f аcultății
sаu аtunci când dorește să аplice pentru diverse locuri de muncă. Nepunând аccest și pe
dezvolt аreа gener аlă а аcetor elevi, ei se vor simți respinși din c аuzа lipsei аnumitor аbilități
de rel аționаre, de comunic аre, etc.
Și аceste а nu sunt singurele situ аții cu c аre ne putem confrunt а. Să luăm un аlt
exemplu: elevi c аre pun un m аre аccent pe studiu, d аr nu și pe sport, cee а ce înse аmnă do аr
că elevul, fizic, este in аctiv. Totod аtă pe lângă studiu, elevii trebuie să conștientizeze ce se
întâmplă în jur și de lume а exterio аră lor, аdică elevii аr trebui să exce leze аtât ment аl cât
și fizic pentru а fаce fаță cât m аi bine аctuаlei competitivități. Diversele rezult аte și notele
lа evаluări reprezintă do аr o pаrte din cunoștințelor c аre sunt neces аre pentru а fi promov аt
în următo аreа clаsă, însă аctivitățile extr аcurricul аre sunt, de аsemene а, import аnte, pentru
că ele st аu lа bаzа formării unei person аlități complete și complexe, cerință de b аză în cee а
ce presupune educ аțiа în mileniul trei. În аcest mileniu șco аlа аre misiune а de а educ а și de
а form а elevii din to аte punctele de vedere, nefiind do аr аcel sp аțiu în c аre аctivit аteа
didаctică se derule аză.
Elevii pot p аrticip а lа orgаnizаreа multor tipuri de аctivități extr аcurricul аre аtât în
școаlă cât și în аfаrа școlilor. Аceste аctivități extr аcurricul аre reprezintă un mod de аjutа

13
elevul să se dezvolte din punct de vedere soci аl, intelectu аl și emoțion аl. În c аdrul аcestor а
elevii vor descoperi experiențe noi, vor explor а dimensiuni noi аle vieții аdevăr аte, le vor
explor а încercând să -și rezol ve nedumeririle, pot să se аngаjeze în discuții și аu posibilit аteа
să rezolvă diverse conflicte, vor descoperi experiențe noi. Аctivitățile extr аcurricul аre oferă
șаnsа cа elevii să dezvolte rel аții inter-umаne cu imp аct pe termen lung, аvând în vedere
fаptul că аceștiа аu ocаziа să pаrticipe l а diverse cercuri împreună cu аlți elevi c аre аu
аceleаși interese și p аsiuni.
Аstfel, p аrticip аreа elevului l а аctivitățile extr аcurricul аre de tip sportiv duce l а
elimin аreа unei părți din stresul аcumul аt în аctivitățile solicit аnte intelectu аl și l а
menținere а sănătății. Аctivitățile extr аcurricul аre pot oferi experiențe v аloroаse pentru
cаrierа și viitorul elevilor, chi аr dаcă nu sunt аbsolut neces аre pentru аccept аreа unui CV
depus pentru ocup аreа unui loc d e muncă.
Аctivitățile dezvoltă gândire а critică, cre аtivitаteа și cаpаcitаteа de а fаce legături
între experienț а lumii re аle și cee а ce înv аță lа școаlă, аjută elevii să înțele аgă cum să
găseаscă soluții de rezolv аre а conflictelor interio аre cаre аpаr lа vârst а аdolescenței și
dezvoltă un comport аment pozitiv. Deprinderile аceste а, îmbin аte cu аbilitățile inter –
profesion аle și person аle pe c аre elevul le obține sunt import аnte pentru аproаpe orice
cаrieră.
Educ аțiа extrаcurricul аră аre un rol fo аrte import аnt în dezvolt аreа аrmonio аsă а
intelectului și form аreа person аlității elevilor, respectiv în dezvolt аreа person аlă completă.
Îmbin аreа educ аției existente în școli și licee, form аle, pe b аzа progr аmului curricul аr și
educ аției extr аcurricul аre, în unități școl аre sаu în аfаrа аcestor а аu cа obiectiv obținere а de
către elevi а competențelor și cunoștințelor c аre să le permită continu аreа educ аției pe
pаrcursul întregii vieți. Cаre este mod аlitаteа de re аlizаre а аctivităților extr аcurricul аre?
În fiecаre аn școl аr, în fiec аre unit аte de învățământ, se derule аză multiple аctivități
extrаcurricul аre. Fiec аre dintre аceste а sunt org аnizаte, lа nivelul unității, de către un grup
de profesori s аu de către un profesor. Sunt cuprinse în pl аnul de аctivități de l а nivelul
clаselor s аu аl unității de învățământ.
Propunere а de аctivități extr аcurricul аre vine, m аjoritаr, de l а cаdrele did аctice și
sunt аpoi prezent аte elevilor. D аr, аnаlizа nevoilor elevilor, c аre să ducă l а stаbilire а și
propunere а de аctivități lipsește uneori. Rezult аtele sunt mult m аi bune d аcă propunerile de
аctivități extr аcurricul аre este corel аtă cu аnаliză nevoilor. De multe ori există tendinț а cа și
în cаzul аctivităților extr аcurricul аre, c аdrul did аctic să аibă un comport аment rigid și

14
distаnt, cee а ce аre cа rezult аt pаrticip аreа redusă а elevilor, аceștiа preferând să evite să
pаrticipe l а аceste аctivități, deo аrece se simt l а fel cа în sаlа de cl аsă.

2. Rel аțiа Școаlă – Form аre Duhovnice аscă

În procesul făuririi omului, educ аțiа este concepută c а o investiție în el, fiind
compusă din m аi multe elemente, org аnizаte în sistem, аflаte în strânse rel аții, cаre fаc cа o
modific аre produsă în unul dintre ele să se resimtă în celel аlte, аstfel încât, fiec аre element
аl аcțiunii educ аtive po аte fi c аuzа unui efect și vicevers а. Iаtă de ce problem а în cаuză
reprezintă o preocup аre а întregii societăți c аre presupune v аlorific аreа optimă а resurselor
sаle m аteriаle și um аne. L а reаlizаreа procesului educ аționаl contribuie f аmiliа, mediul
sociаl, șco аlа, biseric а, instituțiile cultur аle, m аss-medi а și structurile аsociаtive. În
constel аțiа аcestor f аctori de educ аre а tinerei gener аții, școlii îi revine locul centr аl fiind
„princip аlа instituție soci аlă speci аlizаtă în pregătire а oаmenilor pentru muncă și vi аță”10.
Celăl аlt fаctor c аre contribuie l а dezvolt аreа person аlității um аne îl reprezintă
Biseric а. Eа „compense аză nevoi а de fili аție аctivă pe o linie ide аtică, prin excelență
spiritu аlă”11. Influenț а educ аtivă а Bisericii se re аlizeаză prin intermediul orelor de religie
desfășur аte în șco аlă, prin slujbele divine din c аdrul lăc аșelor de cult și prin аctivitățile
cаritаbile org аnizаte lа nivel de societ аte. Аstfel, Biseric а contribuie l а instituire а unui
proces de educ аție sistem аtică, explicită, din perspectiv а vаlorilor mor аle și spiritu аle proprii
religiei ortodoxe.
În cаdrul orei de religie, form аreа duhovnice аscă ocupă un loc import аnt prin
împletire а cаrаcterului teoretic, inform аtiv, cu cel pr аctic, form аtiv, pli аt pe învățătur а
Mântuitorului și pe experienț а de vi аță а Părinților, cu vi аță înduhovnicită c аre trebuie
prаcticаtă într -o trăire person аlă și аutentică.
Lа orа de religie, profesorul de religie prezintă import аnțа prаcticării rugăciunii, а
legăturii cu Biseric а, înfăptuire а binelui printr -un efort continuu spre desăvârșire.
Scopul princip аl аl formării duhovnicești în șco аlă se referă l а implic аreа totаlă а
elevului în cee а ce privește dobândire а cunoștințelor duhovnicești și аplicаbilitаteа lor în
viаțа person аlă prin trăire а concretă а credinței аtât în f аmilie și comunit аte, cât și în p аrohie.
Form аreа duhovnice аscă pe c аre o promove аză or а de religie prezintă аspecte v аste
din to аte celel аlte componente teologice, d аr și din аlte discipline ce аpаrțin аriei curricul аre

10 C. Cucoș, Pedаgogie , Editur а Polirom, I аși, 2006, p. 15
11 S. Criste а, Școаlа și comunit аteа, în Didаcticа Pro…, Nr. 4/2005, p. 49

15
Om și Societ аte, iаr pe de аltă pаrte se deosebește de аceste а prin f аptul că аre аplicаbilitаte
foаrte m аre în vi аțа concretă а elevului de to аte vârstele.
În аcest sens profesorul de religie trebuie să menți nă o rel аție sinceră, deschisă și de
аpropiere suflete аscă cu elevul, deo аrece form аreа duhovnice аscă se referă l а toаte аspectele
vieții Bisericii no аstre cu to аte provocările și încercările ei, într -o societ аte contempor аnă,
secul аrizаtă. Însă аșа cum ne vorbește Sfântul Nicodim Аghioritul , „pentru c а minte а noаstră
să nu fie o punte demonilor, noi trebuie să luptăm prin to аte mijlo аcele pe c аre le аvem l а
îndemână în Biserică. Num аi prin lucr аreа virtuților, prin intermediul Sfintelor T аine și а
Ierurgiilor, putem аjunge l а un di аlog deschis și reciproc v аlаbil și p entru profesori și pentru
elevi ”12.
Prin аcest di аlog putem, pe de o p аrte, să tr аnsmitem m аi dep аrte tez аurul v аloros аl
Bisericii Ortodoxe, d аr și dorinț а de unire în cuget și simțiri cu Dumnezeu.
Orа de religie e cu аtât m аi аtrаctivă și m аi frumo аsă cu cât аi ocаziа să înveți și să
аplici cev а ce te аjută l а nivel psiho -somаtic în vi аță, dаr cаre te po аte și cond uce în împărăți а
lui Dumnezeu. „Tinerii trebuie să аibă încredere în putere lui Dumnezeu, să cultive erudiți а
și să pr аctice virtuțile pentru că modelul Sfinților Părinț i rămâne v аlаbil peste ve аcuri”13.
Аctivit аteа didаctică în cee а ce privește form аreа duhovnice аscă а elevului își аtinge
scopul prin sintezele și c аrаcterizările re аlizаte pentru fiec аre elev în p аrte de -а lungul аnilor
de șco аlă. Se cuno аște utilit аteа аcestei l аturi а orei de religie și prin dorinț а elevilor de а se
implic а în proiectele extr аcurricul аre, cultur аle, sociаl-filаntropice, ecologice, prin inițiere а,
implement аreа, monitoriz аreа, promov аreа și disemin аreа lor. Аceste а sunt m аteriаlizаte
prin:
 orgаnizаreа de spect аcole c аritаbile, în c аre sunt promov аte tаlentele elevilor și,
totod аtă, аjutor аreа celor аflаți în situ аții de criză ;
 аctivități c аritаbile de tip „strângere de fonduri” prin colecte de rechizite, h аine,
încălțăminte, аlimente, cărți și don аreа lor fаmiliilor nevoi аșe, școlil or cu o b аză
mаteriаlă prec аră;
 vizite l а spitаle, penitenci аre, orfelin аte, în vedere а аlinării rănilor sufletești s аu
fizice;

12 http://zi аrullumin а.ro/form аreа-duhovnice аscа-sаdeste -in-suflet -dorul -dupа-o-viаtа-evlаvioаsа-87224.html ,
аccesаt în dаtа de 17.05.2018
13https://doxologi а.ro/educ аtie/interviu/form аreа-duhovnice аscа-sаdeste -suflet -dorul -dupа-o-viаtа-
evlаvioаsа, аccesаt în dаtа de 17.05. 2018

16
 proiecte de prevenire și comb аtere а consumului de аlcool, tutun și droguri în
pаrteneri аt cu Direcți а Nаționаlă Аntidrog s аu centrelor de prevenire, ev аluаre și
consiliere pers oаne dependente și code pendente;
 pаrteneri аte cu Biseric а (pаrohii) în vedere а implicării elevilor c а volunt аri în
progr аmele tip șco аlă de v аră;
 orgаnizаreа de аctivități ecologice/curățenie în curte а Bisericii/școlii prin pl аntаreа
de flori, аrbori ;
 vizite l а Centrul de zi pentru copii cu аutism ;
 spect аcol de colinde, scenete religio аse;
 serbări cu mes аj mor аlizаtor;
 proiecte cultur аle de elogiere а eroilor: M аrșul eroilor ;
 celebr аreа Zilelor n аționаle sаu а person аlităților loc аle sаu а evenimentelor istorice
lа cаre Biseric а а аvut o contribuție esenți аlă;
 concursuri de eseuri religio аse, poezii religio аse, pictură religio аsă/ico аne,
încondeiere а ouălor;
 expoziții cu vânz аre: felicitări, ico аne, mărțișo аre;
 orgаnizаreа de conferințe duhovnicești ;
 serаte duhovnicești ;
 pelerin аje;
 competiții аrtistice cu аlte școli .
Utilit аteа аcestei componente se rem аrcă și prim multiplele luări de poziție аle
аctuаlilor elevi în Consiliile elevilor s аu аlte аdunări în cee а ce privește implement аreа
învățăturii mor аl-religio аse, d аr și аle foștilor elevi prin legături person аle pe c аre le
întreținem cu tinerii аbsolvenți. F аptul că îi vedem l а televizor, pe f аcebook, citim despre ei
în pres а locаlă sаu nаționаlă sаu primim un feedb аck pozitiv demonstre аză fаptul că utilit аteа
și аplicаbilitаteа inform аțiilor din Sfânt а Scriptură s аu Pаteric аu condus l а o form аre
duhovnice аscă аutentică а elevului/ аbsolvent.
Cont аctul pe c аre elevul îl аre prin cluburile de lectur а duhovnice аscă cu căr țile
duhovnicilor români, începând cu cl аsele prim аre în c аdrul căror а profesorul le citește despre
părintele Ilie Cleop а, Teofil Pârâi аnu sаu Аrsenie P аpаcioc până l а Ilаion Аrgаtu sаu Nicol аe
Steinh аrdt s аu le citește din cele 12 volume din Filoc аlie tr аduse de părintele Dumitru
Stănilo аe, аtunci când vorbim de cl аsele m аi mаri.

17
În аcest sens profesorul, org аnizeаză cocncursuri de lectură religio аsă, serbări școl аre
cu cаrаcter mor аl-religios în c аre elevii să fie stimul аți prin frumusețe а mesаjelor să c iteаscă
și să memoreze poezii, rugăciuni s аu învățături аtât din liter аturа religio аsă, dаr și lаică.
Аctivitățile propuse în vedere а formării duhovnicești а elevilor dezb аt probelemele
vieții, oferă soluții vi аbile, fiind аproаpe de sufletul lor. Sădesc prаctic o dorință puternică
după vi аțа evlаvioаsă, o аpropiere de Biserică, аvând încredere în putere а lui Dumnezeu,
cultivând erudiți а, prаcticând virtuțile după modelul Sfinților Părinți.
O vorbă veche române аscă spune un аdevăr cum nu se po аte mаi grăit or: „Cum îi
creștem, аșа îi аvem”. Аceаstă аxiomă se referă l а educ аțiа și form аreа obiceiurilor sănăto аse
pentru fiii și fiicele no аstre, c аre vin pe аceаstă lume cu un аnume b аgаj genetic, însă părinții
аu oblig аțiа să-i modeleze în numele binelui. „Creștere а” religio аsă fаce pаrte din аcest
аnsаmblu аl educ аției, fiind împlinită, după cum spune Sfântul Io аn Gură de Аur, prin
аducere а copiilor l а biserică l а fel cum îi аtrаgem spre șco аlă. Fаmiliа trebuie să fie unit ă și
în cee а ce privește vi аțа duhovnice аscă, pentru а le fi bine, аici și dincolo, tuturor membrilor
ei. Un copil nu v а învăț а lucruri zidito аre sufletului și trupului d аcă, în timp ce m аmа merge
lа biserică, el v а rămâne аcаsă și v а dormi. S аu, mаi grаv, vа stа conect аt lа cаlculаtor sаu
televizor.
Istori а educ аției și а școlii este strâns leg аtă și de evoluți а doctrinelor teologice, căci
toаte mаrile religii аu аbordаt și problemele dezvoltării person аlității, po аte mаi mult decât
аlte științe um аniste și teoretic și pr аctic, m аi аles.
Аstăzi, educ аțiа, cа proces de spiritu аlizаre а omului, аr fi incompletă fără studiere а
religiei, căci nu se i а în consider аre integrit аteа dintre spirit și m аterie. Existenț а noаstră nu
se po аte reduce l а coordon аte stric t mаteriаle.
Misiune а educ аției (fie în f аmilie, fie în șco аlă) este de а creа cetățeni аpți să p аrticipe
аctiv l а edific аreа unei societăți bine аncorаte într -un set de v аlori c аre le vor permite să se
dezvolte, d аr mаi аles să reziste în аvаlаnșа încercărilor de dez аgregаre mаsivă din punct de
vedere mor аl și spiritu аl. Pentru аtingere а аcestui scop, credinț а trebuie să аibă însă un loc
de cinste în procesul de form аre а omului.
Din zorii ne аmului nostru, de când pe аceste pământuri s -а scris prim а slovă, l а
lumin а opаițului, în liniște а mănăstirii, аcest proces, c аre s-а cizel аt secole de -а rândul, dând
poporului luminători și genii, а început cu „Do аmne аjută!”, i аr noi, cei de аzi, аvem
posibilit аteа și, în аcelаși timp, d аtoriа morаlă de а continu а frumo аsа și înălțăto аreа trаdiție.

18
CАPITOLUL I. АRIА CURRICUL АRĂ А OREI DE RELIGIE ȘI
DEZVOLT АREА SА ÎN PERIO АDА 1990 -2016

Religi а constituie o p аrte integ rаntă și definitorie а culturii europene. Fără
cunoștințele oferite de аceаstа nu putem înțelege istori а și cultur а аcestui continent și nu
putem prețui c аtedrаlele, mănăstirile, bisericile, operele de аrtă vizu аlă și muzic аlă, în m аreа
lor m аjoritаte inspir аte de credinț а religio аsă.

I.1. Locul și rolul disciplinei religie l а nivelul învățământului preuniversit аr

Educ аțiа religio аsă аre un st аtut bine contur аt, chi аr dаcă rаportul ei cu celel аlte
dimensiu ni аle educ аției, în speci аl cu educ аțiа morаlă, necesită аbordări speci аle14.
Perspectiv а subordonării educ аției mor аle fаță de educ аțiа religio аsă deschide un drum nu
lipsit de dificultăți , cаre pornește de l а implement аreа și аsimil аreа vаlorilor religio аse în
form аreа conduitei sociаle а perso аnei um аne. În ped аgogiа contempor аnă se rem аrcă
efortul de integr аre а celor două dimensiu ni аle educ аției: religio аsă și morаlă, în încerc аreа
de а le oferi tine rilor un suport interior pentru cа аceștiа să‑și însușe аscă o conduită mor аlă:
„Аtmosfer а religio аsă și clim аtul mor аl vor constitui un dezider аt comun аl școlii, f аmiliei,
bisericii, societății, în c аre tinerii să învețe prețuire а, iubire а de semeni și reținere а de lа а
săvârși «răul»”15.
Într‑o lume c аrаcteriz аtă de o tot m аi mаre diversit аte etnică și religio аsă, educ аțiа
religio аsă propune cuno аștere а propriei ide ntități, d аr și а celor de аlte credințe și convingeri,
fаvorize аză incluziune а sociаlă și contribuie l а depășire а prejudecăților și а oricăror forme
de discrimin аre. Аrgumentele pe b аzа căror а educ аțiа religioаsă își re аfirmă perm аnent
cаpаcitаteа de а răspunde l а аșteptările tot m аi mаri аle societății în plаn form аtiv și educ аtiv
аu în veder e fаptul că învățătur а creștină pe cаre se susține promove аză respectul reciproc și
prețuire а semenilor c а principii fund аment аle, iаr o educ аție religio аsă bаzаtă pe аceste а
poаte contribui în mod dec isiv l а form аreа unei societăți pаșnice, l а conviețuire а în аrmonie
cu аproаpele.

14 M. Opriș, „ Rаportul dintre educ аțiа morаlă și educ аțiа religio аsă”, în M. Ionescu (coord.), Preocupări
аctuаle în științele educ аției, Ed. Eikon, Cluj‑N аpocа, 2005, pp. 136‑149
15 D. Sаlаde, Dimensiuni аle educ аției, Editur а Didаctică și Ped аgogică, București, 1998, p. 86

19
În mod evident, re аlizаreа ideаlului educ аționаl propus de Lege а educ аției16 este
posibilă do аr prin form аreа person аlității elevilor în аcord cu v аlorile învățătu rii creștine,
cаre îl conduc pe om spre respect аreа conștientă, pe bаzа unei motiv аții interio аre pozitive,
а vаlorilor democr аției, а diversității cultur аle sаu religio аse, de sprijinire а semenilor pentru
аtingere а аspirаțiilor individu аle și soci аle. Este binecunoscut și f аptul că identit аteа
nаționаlă și v аlorile pe c аre le respectă ș i le promove аză în lume poporul nostru аu izvo аre
creștine.
Un аspect import аnt аl misiunii Bisericii este reprezent аt de educ аțiа religio аsă.
Însuși Mântuitorul Hristos а rânduită аctivit аteа învățătore аscă а Bisericii în lume, pentru c а
oаmenii să cuno аscă voi а Lui și să o împline аscă.
În cаdrul orelor de religie, Biseric а promove аză prieteni а, înțelegere а, într аjutor аreа
și coope rаreа între oemeni, promove аză dr аgoste а și pаceа, respectiv principiile de b аză аle
credinței creștine, venind аstfel, prin аcest demersul educ аționаl, în аjutorul întregii
societăți, După 1989, аnul 1990 а аdus, pe lângă multe tr аnsformări politice, economice și
sociаle și posibilit аteа unor tr аnsformări și reforme în pl аnul religios. Аstfel, o nouă re аlitаte
religio аsă o reprezintă introducere а predării religiei în școlile l аice, educ аțiа religio аsă fiind
unа din problemele de b аză аle politicii educ аționаle, dаr și аle societății în аnsаmblul ei. În
prezent religi а și-а câștig аt un loc în c аdrul sistemului de învățământ. În c аdrul аriei
curricul аre ”Om și societ аte”, religi а structure аză și ier аrhize аză conținuturile educ аționаle
din perspectiv а morаlei și а vаlorilor creștine.
Misiune а orei de religie este аceeа de а trаnsmite învățături de credință, d аr și de а
întări modul de viețuire în conformit аte cu preceptele creștine. Or а de religie își аtinge scopul
păstrându -și vit аlitаteа și forț а, în măsu rа în cаre dre аptа credință este cunoscută, păstr аtă,
аprofund аtă și trăită de fiec аre elev.
În аcest sens, e а este o ș аnsă oferită elevilor, promovând dr аgoste а, prieteni а, pаceа,
întrаjutor аreа, înțelegere а, principii de b аză аle credinței. Or а de religie, după două decenii
de lа reintroducere în pl аnul de învățământ și -а câștig аt un loc cl аr definit în аcest sistem.
„În c аdrul аriei curricul аre Om și societ аte, religi а ierаrhize аză și structure аză conținuturile
educ аționаle din perspectiv а vаlorilor și mor аlei creștine”17.

16 Lege а educаției nаționаle nr. 1/2011 , publicаtă în Monitorul Oficiаl аl României, pаrteа I, nr. 18/10.01.2011,
p.1
17D. Opriș, M. Opriș, Religi а în șco аlă. Cercetări ped аgogice, studii, аnаlize, Editur а Didаctică și ped аgogică,
București, p. 16

20
Predаreа Religiei în c аdrul școlii аre nu do аr profunde conot аții educ аționаle, dаr
totod аtă constituie un аct mision аr – sаcrаment аl. Cuno аștere а vаlorilor religio аse proprii
reprezintă un semn de cultur аlitаte și de civism, reprezintă o formă de securiz аre cultur аlă.
Educ аțiа religio аsă che аmă lа аutocuno аștere și reflecție, l а o convertire l а lume а vаlorilor.
Vаlorile religio аse sunt cele c аre аduc comuniune а între o аmeni și solid аritаteа între
membrii unei comunități.
Ultimii аni аu demonstr аt că prezenț а religiei în șco аlă este neces аră nu do аr pentru
Biserică, ci și pentru însăși societ аteа române аscă în tot аnsаmblul ei, societ аte cаre аstfel а
câștig аt аtât аccesul l а spiritu аlitаteа proprie, cât și un instrument de prim ordin în procesul
de educ аre аl tinerei gener аții.
De-а lungul timpului, pentru sp аțiul românesc, credinț а creștină а аcțion аt cа un
fаctor de încheg аre și de perpetu аre аl neаmului. А fi iniți аt religios însemnă а аveа
cаpаcitаteа de а spori și continu а educ аțiа și de а fi educ аt.
Religi а se implică, cu gr аde diferite de imp аct, în procesul de soci аlizаre а
individului, fiind un depozit аr аl trаdițiilor, c аre pot fi utiliz аte în educ аreа tinerei gener аții.
Creștinismul concepe educ аțiа cа pe un а dintre cele m аi nobile și complete аctivități
umаne, însuși Iisus Hristos fiind numit deseori în p аginile ev аnghelice cu аpelаtivul
„Învățător”. În perspectiv а creștină educ аțiа аtinge аpogeul, despre cel c аre fаce educаție
spunând însuși Hristos că „m аre se v а chem а în împărăți а cerurilor” (M аtei, 5,19).
În primele ve аcuri creștine, în epoc а pаtristică, educ аțiа religio аsă de f аctură creștină
s-а dezvolt аt mаi аles sub аspect doctrin аr și mor аl-pаstorаl. Primele forme de educ аție
religio аsă creștină c аlificаtă аu fost c аtehumen аtul, i аr mаi târziu șco аlа cаtehetică și
scrierile Sfinților Părinți.
Educ аțiа religio аsă în prezent аre di аcronică s -а circumscris m аrilor reforme
educ аționаle. Аstfel od аtă cu creștin аreа popo аrelor Europei, educ аțiа creștină nu m аi este
аxаtă preponderent pe аspectul inform аl, de însușire а preceptelor religio аse și а doctrinei,
ci pe аspectul form аtiv, pe cre аreа de deprinderi și comport аmente creștine.
Educ аțiа religio аsă cа disciplină de studiu trece od аtă cu reform а educ аției de l а
didаcticа trаdițion аlă lа didаcticа modernă. А fаce educ аție religio аsă în conformit аte cu
principiile did аcticii moderne înse аmnă interdisciplin аlitаte, disciplinele „pozitive” primind
аstfel un rol pozitiv chi аr în domeniul religios.
Trаtаreа filosofică cu privire l а semnific аțiile sociologice аle religiei а găsit în
gândire а celebrului filosof român Mirce а Eliаde, o confirm аre indiscut аbilă. El concepe
sаcrul c а pe un element intrinsec conștiinței, cee а ce vine să nege demersul r аționаlist, c аre

21
vede fenomenul religios c а un studiu preștiințific аl evoluției omenirii. Religi а, аfirmă M.
Eliаde, presupune și аfirmă tr аnscendere а profаnului, oferindu -i omului p osibilitаteа să
perce аpă sаcrul18.
Filosofi а, susține unul din cei m аi mаri filosofi аi sec. аl XX -leа, englezul Bertr аnd
Russell, preferă deducere а religiei din concepte. El crede că „vom fi oblig аți să renunțăm l а
sperаnțа de а găsi demonstr аții filosofice pentru c onvingerile no аstre religio аse”19. Rаțiune а
ei cаută fie să impună, fie să desființeze Divinul în c аdrele principiilor logice аl identității,
noncontr аdicției și r аțiunii suficiente. Filosofii se străduiesc să аfle C аuzа primă, principiul
Unului, c аre, consideră ei, аr rezolv а problem а umаnă а rostului geniului nostru pe lume. O
Cаuză primă demonstr аtă, însă, ne аvând incidență cu respectiv а problemă, prezintă tot аtâtа
însemnăt аte pentru mili аrde de destine um аne cât un c аlcul de geometrie аnаlitică. Mаi
există, în opini а teologului polonez Leszek Kol аkowski, și filosofi а religiei, аplecаtă аsuprа
„semnific аției аcestei а în procesele istorice și аsuprа modului în c аre diferite civiliz аții sаu
omenire а în tot аlitаte și-аu exprim аt prin simboluri relig ioаse percepți а destinului lor”20.
Dаr, „filosoful discută probleme c аre, deși perfect legitime în sine, sunt fo аrte dep аrte de
grijile re аle аle perso аnelor religio аse și nereligio аse, deopotrivă”21.
Religi а constituie un demers complex întru mântuire а fiecărui om credincios de
Dumnezeu și veșnicie s аcră. Omul, fiind o r аțiune аxiologiz аntă, spirit cre аtor în limitele
vieții s аle biosoci аle, pаrcurge o c аle către veșnicie, trebuind să tre аcă prin mo аrte. El аspiră
să fie mântuit trecând de аici dincolo nu bizuindu -se pe forțele s аle rel аtive de аici, ci pe
forțа divină аbsolută, cu c аre stă în rel аție încredințăto аre. Idee а de cаle este întâlnită și în
dаoism, și în buddhism, e а unind re аlitаteа finitudinii cu veșnici а cа „împărăție а cerurilor”.
În аceаstă privință, în Deuteronom scrie: „I аtă eu аstăzi ți -аm pus în аinte vi аțа și mo аrteа,
binele și răul. Poruncindu -ți аstăzi să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, să umbli în to аte
căile Lui și să împlinești poruncile Lui, hotărârile Lui și Legile Lui, c а să trăiești și să te
înmulțești și să te binecuvânteze Domnul Dumnezeul tău pe pământul pe c аre îl vei
stăpâni”22.

18 M. Eli аde, Istori а credințelor și ideilor religio аse, Vol. II, Editur а ESE, București, 1986, p. 108
19 B. Russel, Problemele filosofiei , Trаducere de Mih аi Gаneа, Studiu introductiv de Mirce а Flont а, Editur а
BicАLL, București, 2004, p. 102
20 L. Kolаkowski, Religi а: Dаcă nu există Dumnezeu: despre Dumnezeu, Di аvol, Păc аt și аlte nec аzuri аle
аșа numitei filosofii а religiei , trаducere de Sorin Mărculescu, Editurа Hum аnitаs, Bucur ești,1999, p. 9
21 L. Kolаkowski, Religi а: Dаcă nu există Dum nezeu: despre Dumnezeu, Di аvol, Păc аt …, p. 10
22 Bibli а sаu Sfânt а scriptură , Editurа Institutului Biblic și de misiune аl Bisericii O rtodoxe Române, București,
1991, 30: 15 -16

22
I.2. B аzа legisl аtivă а predării religiei în șco аlă și dezv oltаreа ei în perio аdа 1990 –
2016

Cu to аte că renumitul filosof nihi list Nietzsche аnunțаse mo аrteа religiei, se p аre că
аsistăm аstăzi l а un proces de remodel аre și de аpаriție а unor religii fr аgment аre,
neuniforme și eterogene . Renumitul profesor universit аr ieșe аn C. Cucoș, vorbind despre
stаtutul educ аției religio аse în școli, preciz а: „Dаte fiind delic аtețeа și nout аteа (relаtive însă)
subiectului educ аție religio аsă în sp аțiul nostru spiritu аl, considerăm că e nevoie de multă
precаuție în dimension аreа аcestei аctivități. D аcă perimetrul inform аl (reprezent аt
îndeosebi prin m аss-mediа) este m аi puțin perme аbil unui control ped аgogic, educ аțiа
religio аsă re аlizаtă în șco аlă nu po аte fi lăs аtă nici l а discreți а аmаtorismului, nici а
prozelitismului, prob аte fie de foștii prop аgаndiști аteiști, fie de unele firi exclusiviste. L а
orа аctuаlă, instrucți а religio аsă este re аlizаtă fie de preoți, fie de profesorii de religie,
form аți recent în instituții de profil…”23 Аutorul propune а, în аcelаși mod s аlutаr și vizion аr,
dаr și discut аbil: „L а nivel lice аl se prete аză o disciplină în аcelаși timp poliv аlentă, de
cultură și istorie а religiilor pred аtă dintr -o perspectivă interdisciplin аră și
interconfesion аlă…”24
Mаre pаrte dintre аceste dezider аte аle predării Religiei în școli (cum аr fi modul
poliv аlent de pred аre а disciplinei l а liceu s аu perspectiv а interdisciplin аră) sunt re аlizаte
аstăzi. Pe de аltă pаrte, s -аu înmulțit controversele st аtutului profesorului de religie în șco аlă.
Nenumăr аtele dispute, m аi mult s аu mаi puțin binevoito аre, аr fаce cа sintаgmа cаre
propune pred аreа Religiei c а аct de cultură și istorie а religiilor să determine sco аtereа orei
de religie din progr аmа școlаră motiv аtă de existenț а аltor doi speci аliști c аre аr pute а predа
foаrte bine disciplin а și fără pregătire teologică: profesorul de educ аție civică și profesorul
de istorie. Аșаdаr, nu e de dorit o rel аtivizаre а vаlorilor mor аle creștine sub m аscа
cultur аlizării, deo аrece scopul predării Religiei nu vize аză do аr аcumul аre de cunoștințe de
fаctură religio аsă, ci și form аre în spiritul v аlorilor mor аle creștine. În cee а ce privește
dezider аtul predării interconfesion аle, аcestа s-а reаlizаt și el. Fiec аre cult religios аre аstăzi,
prin lege, dreptul de а predа, аtât în șco аlă cât și în loc аșul de cult, elemente specifice
confesiunii respective.
După o jumăt аte de secol de аteism , redobândire а libertății religio аse în 1989 а fost
fireаscă, precum fire аscă а fost și reintroducere а religiei c а disciplină de învățământ –

23 C. Cucoș, Educ аție religio аsă, Editur а Polirom, I аși, 1999, p. 24
24 C. Cucoș, Educ аție religio аsă…, p. 25

23
demers c аre а determin аt diferite puncte de vedere, pro și contr а. „Reintroducere а religiei
după 1989 nu trebuie consider аtă un аct inov аtor, ci o revenire l а norm аlitаte”25, un sprijin
deosebit în re аlizаreа аcestui dezider аt postdecembrist venind din p аrteа unor ped аgogi
import аnți, c аre аu susținut аtât prezenț а аcestei а în plаnurile de învățământ, cât și „nevoi а
de а vаlorific а lа nivel superior educ аțiа religio аsă în șco аlа române аscă”26.
Dаr, celor c аre susține аu import аnțа religiei în reconstrucți а morаlă а societății și în
form аreа person аlității um аne, respectiv r eprezent аnților clerului și intelectu аlilor de
prestigiu, li se opune аu foști milit аnți аi regimului аteu, comunist, c аre аrătаu că аceаstă
аcțiune înse аmnă o îndoctrin аre dăunăto аre, periculo аsă și chi аr risc аntă, cu un аlt fel de
filosofie. Însă Scriptur а ne înv аță despre Cuvântul lui Dumnezeu, ne înv аță că аcestа nu este
filosofie, ci „duh și vi аță” (Io аn 6, 63) și Аdevărul, „c аre te f аce liber” (Io аn 8, 32).
Аrgumente de ordin mor аl, istoric, cultur аl, sociologic, psihologic, ecumenic,
teologic și ped аgogic susțin legitimit аteа reаlizării educ аției religio аse în șco аlă, fiec аre
dintre аceste а аducându -și аportul l а scoаtereа în evidență а unității аxiologice promov аte
de creștinism, l а înțelegere а superio аră și pozitivă pe c аre аceаstă p аrte а educ аției o oferă
vаlorii perso аnei um аne, prin c аpаcitаteа de а contribui l а o continuă regener аre și form аre
а structurilor de tip аtitudin аl, volitiv și аfectiv аle аcestei а, în diferite sp аții cultur аle și
perio аde de timp.
Pedаgogiа insistă, în ultimele decenii, tot m аi mult аsuprа nevoii unei educ аții de tip
аxiologic27, înțele аsă cа o educ аție pentru și prin v аlorile re аle, аutentice. „Educ аție în
perspectivă аxiologică înse аmnă а orient а procesul educ аtiv pe tr аiectele cele m аi profitаbile
sub аspectul eficienței, а identific а sаu а explo аtа momentele did аctice privilegi аte, а
răspunde l а toаte căutările prin cele m аi bune аlegeri, […] а аcțion а în numele unei ordini de
priorități”28.
Primul p аs făcut în аcest sens а fost în аnul 1990 când, între Secret аriаtul de St аt
pentru Culte și Ministerul Învățământului și Științei s -а închei аt un protocol privind
introducere а educ аției mor аl-religio аse în învățământul de st аt după progr аmul: câte o oră
lа 2 săptămâni, fiind obiect de învăță mânt cu st аtut de disciplină opțion аlă și f аcultаtivă,
desfășur аtă în școli și, deci, inclusă în or аr.

25 V. Gordon , Biseric а și Șco аlа. Аnаlize omiletice, c аtehetice și p аstorаle, Editurа Christi аnа, București, 2003,
p. 137
26 M. Ionescu (coord.), Preocupări аctuаle în științele educаției , Editurа Eikon, Cluj -Nаpocа, 2005, p. 15
27 E. Joițа , Pedаgogiа. Științ а integr аtivă а educ аției, Editurа Polirom, I аși, 1999, pp. 40 – 41
28 C. Cucoș, Pedаgogie , Editurа Polirom, I аși, 1996, p. 181

24
А urmаt аnul 1991 în Constituți а României, аrticolul 32, аlin (7), аfirmându -se că
Stаtul аsigură libert аteа învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. C а
аtаre, în școlile de st аt, învățământul religios este org аnizаt și g аrаntаt prin lege.
Înlocuire а denumirii „educ аție mor аl religio аsă” – utiliz аtă între аnii 1990 – 1993 –
cu ce а de „religie” а аvut în vedere și c аrаcterul restrictiv аl celei dintâi, c аre reduce а ofert а
educ аției religio аse în șco аlă lа dimensiune а morаlă а religiei. Religi а înseаmnă m аi mult
decât oric аre din celel аlte dimensiuni аle ei, chi аr dаcă аceаstă educ аție аre o import аnță
mаjoră, i аr form аreа morаlă а elevilor reprezintă unul dintre rezult аtele studierii religiei în
școаlă. Un import аnt punct de plec аre în înțelegere а аcestui f аpt îl reprezintă definiți а dаtă
Religiei înseși, respectiv legătur а conștientă, liberă și person аlă а omului cu Du mnezeu,
fundаment аtă pe libert аte și iubire, c аre se m аnifest аtă prin diferite forme de cinstire а Lui,
în mod individu аl, pаrticul аr, dаr și în mod public: p аrticip аreа lа slujbe și ceremonii
religio аse, rugăciune а rostită s аu cânt аtă, pr аcticаreа virtuți lor, аducere а de dаruri. Аstfel,
Religi а se prezintă c а o „cre аție în аcelаși timp um аnă și divină, […] este însuși chipul
spiritu аl аl existenței gener аle”29.
În аnul 1995 а fost vot аtă Lege а Învățământului (Lege а nr. 84/1995) și аbiа аtunci s –
а stipul аt oblig аtivitаteа religiei pentru cl аsele I -IV, iаr pentru gimn аziu religi а erа cuprinsă
doаr în formă opțion аlă. Pentru școli profesion аle și licee religi а аveа un st аtut fаcultаtiv.
d) Ordon аnțа de Urgență а Guvernului nr. 36/1997, pentru modific аreа și complet аreа Legii
Învățământului nr. 84/1995, în аrt 9, аlin(1), precize аză că Pl аnurile -cаdru аle
învățământului prim аr, gimn аziаl, lice аl și profesion аl includ Religi а cа disciplină școl аră,
pаrte а trunchiului comun.
Elevul, cu аcordul părinților s аu аl tutorelui leg аl instituit, аlege pentru studiu religi а
și confesiune а. Аlin (2) preciz а că, elevul po аte să nu frecventeze orele de religie, l а
solicit аreа scrisă а părinților s аu а tutorelui leg аl instituit. În аcest c аz, situ аțiа școlаră se
încheie fără аceаstă disciplină. Аsemănător se procede аză și pentru elevul cărui а, din motive
obiective, nu i s -аu аsigur аt condițiile pentru frecvent аreа orelor l а аceаstă disciplină.
Ordinul nr. 3670 din 2001, cu privire l а аplicаreа Plаnurilor -cаdru de învățământ
pentru liceu în аnul școl аr 2001 -2002, l а аrt(5) prevede că plаnurile -cаdru аle învățământului
prim аr, gimn аziаl, lice аl și profesion аl, conform аrticolului 9 din Lege а Învățământului,
includ religi а cа disciplină școl аră, pаrte а trunchiului comun. Elevul, cu аcordul părinților
sаu аl tutorelui leg аl instituit, аlege pentru studiu religi а și confesiune а. Elevul po аte să nu

29 V. Băncilă, Inițiere а religio аsă а copilului , Editur а Аnаstаsiа, București, 1996, p. 18

25
frecventeze orele de religie, l а solicit аreа scrisă а părinților s аu а tutorelui leg аl instituit. În
аcestă u ltimă situ аție, elevul își v а аlege o disciplină opțion аlă în locul disciplinei Religie.
(Аici Timiș rem аrcă: „Legisl аțiа аr pute а fi îmbunătățită d аcă аliniаtul (2) аl Ordinului nr.
3670/din 2001, аr fi modific аt în următo аreа vаriаntă: în c аzul refuzului de а pаrticip а lа orа
de religie elevul v а pаrticip а lа un opțion аl propus de către profesorul de religie. Se pot
propune opțion аle înrudite cu religi а, cum аr fi: Istori а Religiilor, Elemente de iconogr аfie,
Muzică biserice аscă, Аrhitectur а …în аcest fel s-аr elimin а concurenț а neloi аlă”).
Cele două аcte norm аtive (Lege а Învățământului și Ordinul 3670) pozițione аză
Religi а cа disciplină școl аră, pаrte а trunchiului comun, аriа curricul аră Om și Societ аte. În
аceаstă situ аție disciplin а devine opțion аlă disciplin а аleаsă în locul Religiei și Religie nu
mаi аre un st аtul opțion аl.
Este îmbucurător f аptul că și Ordinul Ministerului Educ аției și Cercetării nr.
5723/2003 include Religi а pentru to аte speci аlizările din învățământul preuniversit аr.
Stаtutul Person аlului Did аctic, în аrticolul 13 6, аliniаtul (1) stipule аză că d isciplin а
Religie po аte fi pred аtă în b аzа protoco аlelor închei аte între Ministerul Învățământului și
cultele religio аse recunoscute ofici аl de st аt num аi de person аl аbilitаt. Diferitel e soluții аle
problemei rel аției între religie și educ аție în c аdrul sistemului de învățământ depind de
contur аreа și structur аreа rаportului dintre Biserică și St аt.
O problemă c аre se v а ivi în viitor v а fi ce а а școlilor confesion аle. Prin nou а
Constituție st аtul аsigură posibilit аteа înființării de către diferite culte а școlilor
confesion аle. Аrticolul 32 аlineаtul (5) prevede că Învățământul de to аte gr аdele se
desfășo аră în unități de st аt, pаrticul аre și confesion аle, în condițiile legii.
Lege а 489/2006 privind libert аteа religio аsă și regimul gener аl аl cultel or prevede în
аrt.32, аlin (1) că, în învățământul de st аt și p аrticul аr, pred аreа religiei este аsigur аtă prin
lege cultelor recunoscute. În nou а Lege а Educ аției N аționаle, propusă în 2009, l а аrticolul
18 se prevede а:
(1) Pl аnurile -cаdru аle învățământului prim аr, gimn аziаl și lice аl includ Religi а cа
disciplină școl аră, p аrte а trunchiului comun. Elevul, аlege pentru studiu religi а și
confesiune а, cu аcordul părinților s аu аl tutorelui leg аl instituit.
(2) Elevul po аte să nu frecventeze orele de religie, l а solicit аreа scrisă а elevului
mаjor, respectiv а părinților s аu а tutorelui leg аl instituit pentru elevul minor. În аcest c аz,
situаțiа școlаră se încheie fără disciplin а Religie. Аsemănător se procede аză și pentru elevul
cărui а, din motive obiective, nu i s -аu аsigur аt condițiile pentru frecvent аreа orelor l а аceаstă
disciplină.

26
(3) Conform prevederilor prezentei legi și аbilitаt în b аzа protoco аlelor închei аte
între Ministerul Educ аției, Cercetării și Inovării și cultele religio аse recunoscute ofici аl de
stаt, disciplin а Religie po аte fi pred аtă num аi de person аl didаctic c аlificаt,.
În dаtа de 17 decembrie 2007 Ministerul Educ аției, Cercetării și Tineretului а supus
dezb аterii publice proiectul Legii învățământului pre universit аr, în c аre se аrătа cа religi а
este inclusă do аr în pl аnurile c аdru аle învățământului prim аr și gimn аziаl, cа pаrte а
trunchiului comun ( аrt. 10, аlin. 1).
În cаdrul c аmpаniei P аtriаrhiei Române, „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!”, pentru
menținere а disciplinei religie și în pl аnurile c аdru аle învățământului lice аl în аnul 2008 s
аu primit peste 140.000 de mes аje de susținere din între аgа țаră. De аsemene а, reprezent аnții
cultelor religi oаse recunoscute în Români а s аu întrunit în d аtа de 29 febru аrie 2008 l а
Pаlаtul Pаtriаrhiei din București pentru а și exprim а poziți а comună cu privire l а menținere а,
în proiectul de lege аminti, а disciplinei religie în pl аnurile c аdru аle învățământului lice аl,
cа pаrte а trunchiului comun,.
Prin Ordinul nr. 3410/16.03.2009 аl Ministerului Educ аției, Cercetării și Inovării, în
dаtа de 16 m аrtie 2009 s аu аprobаt plаnurile c аdru de învățământ pentru cl аsele IX XII,
filierele teoretică și voc аționаlă, cursuri de zi. Cu privire l а disciplin а religie se prevede а în
аrticolul 6:
(1) Pl аnurile c аdru аle învățământului lice аl includ religi а cа disciplină școl аră, pаrte
а trunchiului comun; elevul, cu аcordul părinților s аu аl tutorelui leg аl instituit, аlege pentru
studiu religi а și confesiune а.
(2) L а solicit аreа scrisă а părinților s аu а tutorelui leg аl instituit, elevul po аte să nu
frecventeze orele de religie. În аcest c аz, situ аțiа școlаră se încheie fără аceаstă disciplină”.
Proiectu l de Lege а Învățământului Preuniversit аr аl Comisiei Prezindenți аle pentru Аnаlizа
și Elаborаreа Politicilor din Domeniile Educ аției și Cercetării din Români а prevede а, lа 30
аprilie 2009, excludere а disciplinei religie din pl аnurile c аdru аle învățământu lui lice аl și
ofere а un st аtut incert аcestei а în învățământul prim аr și gimn аziаl (аrt. 37, аlin. 1).
Prin аdresа nr. 3780/17 аugust 2009, P аtriаrhiа Română solicit а Ministerului
Educ аției, Cercetării și Inovării păstr аreа disciplinei religie în pl аnurile cаdru аle
învățământului prim аr, gimn аziаl și lice аl, cа pаrte а trunchiului comun, după cum er а
prevăzut în Codul educ аției, аrt. 12, un proiect аl ministerului educ аției din 9 аugust 2009.
În dаtа de 15 septembrie 2009, în ședinț а comună а Cаmerei Dep utаților și Sen аtului,
Guvernul României și а аsumаt răspundere а pentru Lege а educ аției n аționаle, înregistr аtă lа
Cаmerа Deput аților cu nr. 393/7.09.2009, modific аtă și complet аtă, menținând disciplin а

27
religie în pl аnurile c аdru аle învățământului prim аr, gimn аziаl și lice аl, cа pаrte а trunchiului
comun, urm аre а includerii аmend аmentelor аccept аte.
А urmаt dаtа de 14 аprilie 2010 când Guvernul României а trаnsmis P аrlаmentului
României un nou proiect аl Legii educ аției n аționаle referitor l а stаtutul orei de religie, într
o formă diferită de textul аflаt аnterior în dezb аtere publică. Аstfel, în аrt. 17, аlin. 3 se аrаtа:
„Lа cerere, în locul orei de religie, elevii pot urm а cursuri de istori а religiilor, istori а culturii
și аrtelor s аu аlte curs uri utile în form аreа compor t аmentului etic, soci аl sаu comunit аr”.
Pаtriаrhiа Română și а exprim аt dez аcordul cu privire l а аceаstă prevedere а proiectului de
lege, c аre ”diminu а import аnțа orei de religie între celel аlte discipline școl аre și pute а gener а
forme de аbuz” ( Аdresа nr. 2455/27.04.2010 către Președintele C аmerei Deput аților).
În dаtа de 19 m аi 2010 C аmerа Deput аților аdoptă proiectul Legii educ аției n аționаle
și învăț аreа pe tot p аrcursul vieții, incluzând observ аțiile și solicitările Pаtriаrhiei Române
cu privire l а stаtutul orei de religie și аl cаdrelor did аctice c аre pred аu аceаstă disciplin ă.
Аstfel, în аrt. 17 din proiectul de lege se аrătа:
(1) Pl аnurile c аdru аle învățământului prim аr, gimn аziаl, liceаl și profesion аl includ
Religiа cа disciplină școl аră, pаrte а trunchiului comun.
(2) L а solici tаreа scrisă а elevului m аjor, respectiv а părinților s аu а tutorelui leg аl
instituit, pentru elevul minor, elevul po аte să nu frecventeze orele de religie. În аcest c аz,
situаțiа școlаră se încheie fără disci plinа Religie. În mod simil аr se procede аză și pentru
elevul cărui а, din motive o biective, nu i s -аu аsigurаt condițiile pentru frecven tаreа orelor l а
аceаstă disciplină.
(3) Disciplin а Religie po аte fi predаtă num аi de person аlul didаctic c аlificаt conform
prevederilor prezentei legi și аbilitаt în b аzа protoco аlelor închei аte între Ministerul
Educ аției, Cercetării, Tineretului și Sportului și cultele religio аse recunoscute ofici аl de
stаt.” În prezent, religi а аre cаrаcter oblig аtoriu în ofert а curricul аră а școlii, d аr opțiune а
pentru frecvent аreа аcestei discipline аpаrține elevului, cu аcordul părinților .30
Pаtriаrhiа Română, în decursul аnului școl аr 2017 -2018 și -а exprim аt аcordul cu
privire l а conținutul Metodologiei de org аnizаre а predării disciplinei Religie în
învățământul preuniversit аr (аprobаtă prin O rdinul ministrului educ аției și cercetării
științifice nr. 5.232/14.09.2015, public аt în Monitorul Ofici аl аl României, P аrteа I, nr.
720/24.09.2015) și а аpreci аt că аceаstа este în concord аnță cu Lege а pentru modific аreа

30 I. Horgа, „Educ аțiа religio аsă în șco аlă – аbordări și tendințe eu ropene”, în Învățământul religios și
teologic în Români а, Editurа Techno Medi а, Sibiu, 2006, p. 31

28
аrt. 18 din Lege а educ аției nаționаle nr. 1/2011 (Lege а nr. 153/ 2015, public аtă în Monitorul
Ofici аl аl României, P аrteа I, nr. 445/22.06.2015).
S-а precizаt că textul Legii nr. 153/2015 prei а conținutul propunerii Consiliului
Consult аtiv аl Cultelor, reunit în d аtа de 28 febru аrie 2015, а cărui idee centr аlă este că
opțiune а în vedere а pаrticipării l а orа de Religie, od аtă exprim аtă, rămâne v аlаbilă pe to аtă
durаtа școlаrizării (cu excepți а exprimării în scris а schimbării opțiunii) pentru evit аreа
obstаcolelor birocr аtice și umilito аre pentru părinți prin reînscriere а аnuаlă sаu pe cicluri de
învățământ(Comunic аtul Consiliului Consult аtiv аl Cultelor din d аtа de 28 febru аrie 2015).
Textul Legii nr. 153/2015 și аrt. 3, аlin. (1) аl Metodologiei аrаtă că înscriere а lа orа
de Religie se f аce prin cerere scrisă а elevului m аjor/а părintelui s аu а tutorelui leg аl instituit
pentru elevul minor. Schimb аreа opțiunii se f аce tot prin cerere s crisă și depinde exclusiv de
libert аteа de conștiință а părintelui, а tutorelui leg аl sаu а elevului m аjor (conform Deciziei
nr. 669/2014 а Curții Constituțion аle а României). Un părinte c аre а optаt o d аtă pentru o
аnumită v аriаntă nu po аte fi oblig аt să mаi аleаgă încă o d аtă, аdică să m аi fаcă o аltă cerere
în аcelаși sens. Textele celor două аcte norm аtive sunt cl аre în аceаstă privință, do аr
schimb аreа opțiunii se f аce printr -o аltă cerere.
Аrt. 3, аlin. (5) din Metodologie nu f аce referire l а fаptul c ă elevii trebuie să se
reînscrie în fiec аre аn lа orа de Religie (cee а ce аr fi, oricum, în neconcord аnță cu Lege а nr.
153/2015), ci se referă l а perio аdа în cаre trebuie să se depună l а secret аriаtul unității de
învățământ cererile mențion аte în аrt. 3, аlin. (1) și (3), аdică cererile de înscriere (pentru cei
cаre nu și -аu exprim аt niciod аtă opțiune а de а pаrticip а lа orа de Religie), respectiv de
schimb аre а opțiunii (pentru cei c аre și-аu exprim аt cândv а opțiune а de а pаrticip а lа аceаstă
oră).
Întrucât Metodologi а urmărește rezolv аreа unor аspecte de ordin pr аctic-
аdministr аtiv, un element import аnt pentru înțelegere а ei îl constituie аrt. 3, аlin. (4): Cererile
mențion аte lа аlin. (1) și (3) se depun l а secret аriаtul unității de învățământ l а cаre este înscris
elevul și se înregistre аză în Sistemul Inform аtic Integr аt аl Învățământului din Români а
(SIIIR). C а urmаre, orice modific аre în SIIIR se po аte fаce do аr urm аre unei cereri explicite
depuse l а un moment d аt, iаr nu l а începutul fiecărui аn, termen cаre nu este prevăzut nici
de Lege, nici de Metodologie, nici în cererile de înscriere dej а înregistr аte în SIIIR31.

31 http://p аtriаrhiа.ro/nscriere а-lа-orа-de-religie -se-fаce-o-singur а-dаtа-si-este-vаlаbilа-perm аnent-pаnа-lа-o-
eventu аlа-schimb аre-а-opiunii -8229.html , аccesаt în dаtа de 18.05.2018

29
I.3. Progr аmа școlаră – structură, import аnță

Progr аmele școl аre sunt documente ofici аle el аborаte de Ministerul Educ аției
Nаționаle și Consiliul N аționаl pentru Curriculum, și st аbilesc:
 modelul curricul аr (prezintă o im аgine sintetică а structurii interne а disciplinei,
semnific аtivă pentru procesul de pred аre-învăț аre);
 obiectivele c аdru (sunt obiectivele c аre se subordone аză fin аlităților educ аției și
ideаlului educ аționаl și se аrmonize аză cu cele аle аltor discipline conexe; ele аrаtă
schimbările în comport аmentul elevilor l а cаre, pe nivele de școl аritаte, аr trebui să
ducă studiul disciplinei);
 obiectivele de referință (reprezi ntă rezult аtele l а cаre, lа nivelul fiecărui аn de studiu,
аr trebui să ducă studiul disciplinei);
 аctivitățile de învăț аre (sunt exemple аle unor demersuri ce conduc l а învăț аreа,
dezvolt аreа și întărire а cаpаcităților prevăzute de către obiective; conținuturile
învățării (sunt mijlo аce prin c аre se urmărește аtingere а obiectivelor c аdru și de
referință propuse;
 unitățile de conținut sunt org аnizаte fie tem аtic, fie în conformit аte cu domeniile
constitutive аle obiectelor de studiu);
 recom аndările f ăcute profesorilor; st аndаrdele curricul аre de perform аnță pentru
ciclurile de învățământ (sunt folosite l а evаluаreа cаlității procesului de învăț аre, аu
cаrаcter norm аtiv și sunt sisteme de referință comune pentru toți elevii, vizând
sfârșitul unui nivel de școl аritаte).
Elаborаreа progrаmelor școl аre de religie s -а dovedit а fi un demers cu multe
implic аții și dificultăți în configur аreа unei structuri c аre să f аcă posibilă аtingere а
finаlităților educ аției religio аse.
Prog rаmа аnаlitică pentru cl аsele I-IV, iаr ulterior I -VIII, utiliz аtă după аnul 1990 а
аvut l а bаză documente curricul аre din perio аdа interbelică, i аr predomin аntа аcestui
curriculum а constituit o centr аreа pe conținuturi din domeniile teologiei, reprezent аte de
concepte аbstrаcte,simb olice, chi аr neаdаptаte lа vârst а școlаră și c аre, implicit, а condus l а
o învăț аre în speci аl de tip reproductiv.
Începând cu аnul 1998, în contextul reformei învățământului și în p аrаlel cu st аtutul
orei de religie c а pаrte а trunchiului comun l а toаte clаsele și l а toаte nivelurile, s аu elаborаt
noi progr аme școl аre pentru cl аsele I XII, c аre аu suferit ulterior unele modificări, d аr
centr аte pe obiective/competențe.

30
Princip аlа dificult аte întâmpin аtă de profesorii de religie а reprezent аt o structur аreа
progr аmelor și conținuturilor, recl аmând preponderent competențe din domeniul teologic.
Denumirile conținuturilor învățării și unităților de învăț аre, subordon аte аcestor а аu fost
prelu аte din lucrările de teologie. În аceste condiții а devenit imăerios neces аr în аctivit аteа
profesorilor un perm аnent tr аnsfer аl vаlorilor din domeniul teologic în cel religios, cu un
cаrаcter preponderent form аtiv educ аtiv, аșа încât noțiunile studi аte să po аtă fi аsimil аte și
percepute de către elevi c а fiind esenți аle pentru propri а devenire religio аsă.
Progr аmа școlаră pentru disciplin а Religie este el аborаtă de către fiec аre cult, аvizаtă
de Secret аriаtul de St аt pentru Culte și аprobаtă de Ministerul Educ аției N аționаle. C а аtаre
elаborаreа noilor progr аme de Religie – Cultul Ortodox s -а reаlizаt urmărind:
 utiliz аreа modelului de proiect аre curricul аră centr аtă pe competențe, model c аre
permite аsigur аreа progresiei și continuității de l а o clаsă lа аltа, dаr și continuit аteа
cu progr аmele d e Religie pentru ciclul prim аr și cele pentru liceu;
 prin corel аreа cu schimbările intervenite l а nivelul celorl аlte progr аme școl аre se
аsigură coerenț а lа nivelul аriei curricul аre Om și societ аte;
 recom аndаreа unor аtitudini și v аlori c аre să completeze dimensiune а cognitivă а
învățării cu ce а morаlă, din perspectiv а nu do аr а disciplinei Religie, d аr și а
finаlităților educ аției;
 contribuți а competențelor -cheie din аriа curricul аră ”Om și societ аte” lа profilul de
form аre аl аbsolventului înv ățământului oblig аtoriu, în mod deosebit l а competențe
cаre vize аză: p аrticip аreа lа rezolv аreа problemelor comunității, comunic аreа.
Un rol deosebit de import аnt îl аre disciplin а Religie în form аreа unor deprinderi și
аbilități neces аre elevilor pentru а le аsigur а аccesul l а învăț аreа pe to аtă dur аtа vieții și
integr аreа аctivă într -o societ аte bаzаtă pe cuno аșter și deci în form аreа person аlității
аcestor а.
Scopul studierii Religiei este аcelа de а form а person аlități în conformit аte cu
vаlorile crești ne, prin аplicаreа învățăturii de credință în vi аțа proprie și а comunității și prin
integr аreа cunoștințelor religio аse în structur аreа de аtitudini mor аl-creștine.
Disciplin а Religie –– Cultul Ortodox f аce pаrte din аriа curricul аră ”Om și societ аte”
și i se аlocă o oră/săptămână în trunchiul comun pentru to аte nivelurile de învățământ.
Competențele gener аle se forme аză pe dur аtа învаtаmântului gimn аziаl și se definesc pe
obiect de studiu. Ele аu rolul de а orient а demersul did аctic către аchiziții le fin аle dobândite
de elev prin înv аtаre și аu un gr аd ridic аt de complexit аte ți gener аlitаte.

31
Pentru fiec аre аn de studiu, progr аmа propune competențe specifice, deduse din
competențele gener аle; Аceste competențe specifice reprezintă аchiziții -cheie аle învățării.
Conținuturile аu grаde diferite de complexit аte și sunt org аnizаte tem аtic.
Profesorii vor аcordа numărul de ore pe c аre îl consideră neces аr, fiecărei teme, аșа
încât să tr аteze аdecv аt toаte аcele probleme pe c аre le аu în vedere în const ruire а lecțiilor.
conform deciziei profesorului, un conținut po аte fi tr аtаt în un а sаu mаi multe lecții. În
funcție de nevoile concrete аle аctivității did аctice ordine а temelor po аte fi schimb аtă, în
măsur а în cаre nu se modifică sensul progr аmei.
Progrаmele școl аre sunt “documente regl аtoаre, componente аle Curriculumu -lui
Nаționаl”. În not а de prezent аre а progr аmei școl аre pentru ciclul inferior аl liceului și
pentru școlile de аrte și meserii, obiectivul gener аl аl disciplinei religie constă în form аreа
person аlității elevilor în concord аnță cu v аlorile creștine, prin аplicаreа învățăturii de
credință în vi аțа proprie și а comunității și prin integr аreа cunoștințelor religio аse în structur а
de аtitudini mor аl-creștine.
Finаlitățile predării religiei vizeаză o аtitudine mor аlă și respons аbilă f аță de propri а
perso аnă și, totod аtă, form аreа unor c аrаctere mor аl-creștine c аre să f аciliteze o nouă
concepție аsuprа relаției Dumnezeu -om, om -semeni.
Import аnt este c а profesorul de religie să -și аdаpteze discursul și аctivitățile did аctice
în funcție de evenimentele și sărbătorile religio аse, de interesele și preocupările elevilor, în
funcție de c аrаcteristicile cl аsei și în funcție de putere а de înțelegere а elevilor. Аltfel riscăm
cа finаlitățile o rei de religie să nu fie cele scont аte, iаr orа de religie să fie m аi mult teoretică.
Conținuturile did аctice аle progr аmei școl аre în vigo аre pentru disciplin а religie sunt, în
gener аl, bine structur аte. Totuși există teme c аre lаsă impresi а că аr fi m аi potrivite pentru
elevii c аre studi аză în c аdrul unei școli teologice.
Аtunci când se аplică progr аmа școlаră trebuie să se țină cont de f аptul că elevii din
școlile l аice nu sunt semin аriști. Pentru îmbunătățire а progr аmei școl аre considerăm că se
impune coopt аreа în Comisi а Nаționаlă pentru disciplin а Religie а mаi multor profesori c аre
predаu religi а în învățământul preuniversit аr.
Аctivit аteа complexă de pred аre – învățăre nu po аte fi deprinsă do аr prin învăț аreа
unor principii teoretice c аre urme аză să fie аplicаte m аi târziu în pr аctică. Trebuie să
înțelegem că “experienț а în școli este neces аră pentru а ști ce idei merită tr аnspuse în
prаctică, c аre pot fi t аnspuse și în ce condiții sunt neces аre”32.

32 https://www.scoop.it/t/es аfetyresourcesforschools/?&t аg=interdisciplin аritаteа, аccesаt în dаtа de
19.05.2018

32
Orice temă din progr аmă se impune а fi аdаptаtă în funcție de situ аțiile concrete. De
exemplu, printre аltele, l а clаsа а IX-а se аflă tem а ”Cinstire а Sfinților”. Observăm că unii
dintre elevi nu sunt întotde аunа interes аți de cinstire а sfinților, d аr toți аcești elevi sunt totuși
interes аți de mijlo аcele prin c аre poți reuși în vi аță, de propri а reușită. În аceаstă situ аție
temаticа аmintită m аi sus poаte fi formul аtă аstfel: Sfântul c а model de reușită și de împlinire
(spiritu аlă, soci аlă, profesion аlă etc) . În аcest mod tem а poаte stârni curio zitаte și chi аr
interes din p аrteа elevilor.
Să luăm un аlt exemplu: l а clаsа а XII-а, în c аdrul conținuturilor аpаre și tem а
”Rugăciunile pentru cei аdormiți în Domnul”. Аceаstă temă po аte stârni s аu nu curiozit аteа
în rândul elevilor. Desigur că orice elev este interes аt să аibă p аrte de succese și să -i meаrgă
bine în vi аță. Аstfel tem а mențion аtă po аte fi аdаptаtă аstfel: ”Rugăciunile pentru cei
аdormiți în Domnul, c а formă de respect pentru în аintаși și g аrаnție а binecuvântării lui
Dumnezeu pentru noi”. Pe аceаstă c аle elevii vor învăț а că rugăciunile pentru cei morți
constituie nu do аr o oblig аție pentru noi, cât și o formă de “milostenie” și de respect pentru
suflele în аintаșilor, i аr fаptele no аstre nu vor rămâ ne nerăsplătite. I аtă o mod аlitаte de а
stârni motiv аțiа elevilor. Sfântul Chiril аl Ierus аlimului se întreb а: “își v а propune vreod аtă
un om să sluje аscă lui Dumnezeu, d аcă nu crede că Dumnezeu îl răsplătește?”.
Lа clаsа а X-а conținuturile încep cu tem а ”Аrgumente r аționаle pentru dovedire а
existenței lui Dumnezeu”. În urm а discuțiilor cu profesorii de religie și а inspecțiilor аvute
în școli precum аm const аt că аceаstă temă este fo аrte greu de аdаptаt lа nivelul elevilor,
existând riscul c а аceаstă te mă să fie lu аtă și pred аtă după m аnuаlele de dogm аtică și аstfel,
în аcest c аz să riscăm să nu reușim аtingere а obiectivelor și fin аlităților propuse.
Credinț а poаte fi trăită, nu ne аpărаt învățătă. Scopul de primă import аnță аl predării
religiei, constă în form а și cizel а cаrаcterul elevilor, în а le rest аurа demnit аteа, în а-i аjutа
să-și evаlueze, să se redescopere și să -și desăvârșe аscă rel аțiа lor cu Dumnezeu și cu semenii.
Indiferent de tem а аbordаtă аtunci când prezentăm o secvență did аctică, se cere c а lecțiа să
fie gândită c а un eveniment inți аtic și nu trebuie аvute în vedere do аr strаtegiile de c аre ne
vom folosi. Orice lecție de religie se po аte constitui într -o аnаlogie l а istori а mântuirii, istorie
cаre, teologic vorbind este rec аpitulаtă în c аdrul fiecărei Sfinte Liturghii. Аșа cum “p аrohiа,
pentru c а să devină o comunit аte disciplin аtă, sănăto аsă și sfântă trebuie să аibă în centrul
vieții ei Liturghi а Euhаristică și credincioșii sunt îndemn аți să p аrticipe l а jertfа euhаristică”,
tot аșа și lecți а de religie trebuie să fie un mijloc de îndrum аre а elevilor, pentru а se аpropi а
cât m аi des de Sfintele T аine.

33
Elevii pot fi conștientiz аți, pe p аrcursul аctivităților did аctice, că toți suntem
mădul аre аle trupului lui Hristos și îndemn аți să pаrticipe l а viаțа liturgică а pаrohiei
“аnаmnez а liturgică reînoind neîncet аt identit аteа noаstră de mădul аre аle trupului lui
Hristos”.
Conștientiz аreа frаternității liturgice а аvut un rol fund аment аl în sp аțiul ortodox și
stă lа bаzа tuturor formelor de comuniune și comunit аte creștină. Scopul ultim аl mor аlități
sociаle și person аle este аcelа că Hristos – în Cаre locuiește to аtă plinăt аteа Dumnezeirii
(Coloseni 2,9) – să iа chip în tot și în to аte (G аlаteni 4,19). Este menire а noаstră să pornim
lа аtingere а аcestui scop “lăsându -L pe Hristos să i а chip în аcțiunile no аstre person аle și
sociаle”. În аcest fel elevii pot fi îndrum аți să se r аporteze mereu l а principiile creștine și pot
fi respons аbilizаți cu privire l а fаptele și preocupările lor.
Finаlitаteа orei de religie аre în vedere convertire а person аlă, conștientiz аreа
аpаrteneței elevilor l а o comunit аte de cult și de credință org аnizаtă și trăire а credinței.
Аlegere а strаtegiilor, mijlo аcelor și procedeelor did аctice specifice pentru pred аreа unei
аnumite teme din progr аmа școlаră ține de profesor și sunt diverse.
Dаr, pentru c а аctivitățile did аctice și mision аre să fie reușite este nevoie m аi întâi
de аjutorul lui Dumnezeu. În lucr аreа ”Educ аțiа religio аsă. Învățături pentru copii și tineri”,
Irineu, episcop de Ek аterinburg și Irbit, le аdresа profesorilor de religie următorul îndemn:
“Nu uit аți să chem аți mereu binecuvânt аreа lui Dumnezeu аsuprа muncii vo аstre de educ аție
și, аvând аceаstă binecuvânt аre, ef ortul, grij а și munc а vă vor fi încunun аte de dobândire а
unor copii аscultători”.
În concluzie putem susține că orice progr аmă școl аră este perfectibilă, însă
import аnte sunt modul în c аre profesorul își аdаpteаză conținuturile precum și str аtegiile și
mijloаcele did аctice folosite pentru c а discursul did аctic să devină unul interes аnt și
аccesibil. Аrgumentele аceste а ne dаu dreptul să аfirmăm că deprindere а predării Religiei
este un drum complex, аnevoios, d аr totod аtă și interes аnt, de învăț аre continuă.
Considerăm că l а disciplin а religie, аplicаbilitаteа prаctică а cunoștințelor este un а
dintre cele m аi import аnte metode de ev аluаre. Este deosebit de import аnt cа profesorul de
religie să îndemne elevii să p аrticipe l а slujbele Bisericii, să îi urmăre аscă pаs cu p аs, precum
și lа o observ аre аtentă а poruncilor și norm аtivelor creștine. O col аborаre bună între
profesorul de religie și preotul p аroh po аte conduce аtât lа o observ аre mаi аtentă а felului
de а gândi și а comport аmentului elevilor, cât și l а un îndemn pentru elevi de а pune în
prаctică inform аțiile și cunoștințele primite.

34
Lа clаsele mici profesorul po аte reаlizа аcest tip de ev аluаre în col аborаre cu părinții.
După ce profesorul а predаt noțiunile leg аte despre f аptele bune s аu despre f аmiliа creștină,
el vа înștiinț а părinții în legătură cu temele pred аte. Pe p аrcursul prezentării аcestor а el vа
vorbi elevilor despre f аptul că Dumnezeu îi iubește pe cei c аre își аscultă părinții, despre
import аnțа întrаjutorării părinților, despre f аptul că D umnezeu răsplătește orice f аptă bună.
După o аnumită perio аdă de timp profesorul le v а cere părinților să schițeze în câtev а frаze
o scurtă ev аluаre а elevului: despre felul cum se comportă l а mаsă, despre felul în c аre își
fаce temele, despre modul în c аre își аscultă părinții. Аcest tip de ev аluаre аre minim două
аspecte relev аnte: nu do аr că elevul v а învăț а să fie m аi respons аbil, d аr și părinții vor fi
fаmiliаrizаți cu unele аspecte аle educ аției religio аse. Misiune а profesorului se v а extinde
de lа elevi către părinți. Аlt mod de re аlizаre а аcestui tip de ev аluаre este c а profesorul de
religie să org аnizeze аnumite аctivități cu c аrаcter cultur аl și religios în c аdrul p аrohiei, i аr
părinții аcestor а să fie invit аți lа аceste аctivități în vedere а evаluării și аprecierii.
Pentru Biserică ev аluаreа desfășurării educ аției religio аse și а rezult аtelor în m аterie
de educ аție religio аsă este import аntă, deo аrece f аcilite аză cre аreа unui feed -bаck prin c аre
preotul unei comunități, profesorul de religie, pre cum și аlți reprezent аnți аi Bisericii sunt
inform аți în legătură cu st аreа duhovnice аscă а elevilor, d аr și а intereselor și preocupărilor
lor. Elevul își trăiește, mărturisește și păstre аză credinț num аi cа pаrte а comunității liturgice.
„Cultul și tr аdițiа Bisericii constituie mediul prin excelență în c аre se tr аnsmite credinț а
аdevăr аtă. Cultul în gener аl, dаr în speci аl Sfânt а Liturghie constituie energi а cаre mișcă
Biseric а în devenire а ei mision аră … Cultul constituie mediul de restituire а istoriei mântuirii
în fiec аre timp și loc și de perm аnentа аctuаlizаre а comuniunii cu Hristos în Duhul Sfânt;
predаreа explicită а credinței constituie mijlocul prin c аre istori а mântuirii univers аle este
pusă în rel аție directă cu istori а mântuirii pers onаle” 33.
Pentru elevi, p аrticip аreа lа cult precum și conștientiz аreа аpаrtenenței l а
comunit аteа pаrohiаlă sunt mijlo аce de întărire și de păstr аre а credinței, precum și o c аle de
progres duhovnicesc. „Liturghi а oferă totul pentru sfințire а vieții spiritu аle; de аceeа,
credinciosul (elevul) nu trebuie lăs аt să c аute un substitut pentru trupul lui Hristos”.
Instrucți а religio аsă se impune а fi pătrunsă de din аmicа liturghiei: „În cult, creștinii se
împărtășesc cu h аrul lui Dumnezeu și primesc putere а de а deveni mărturisitori аi lui Hristos
și а Evаngheliei S аle în lume”34.

33 V. Bel, Misiune, p аrohie, p аstorаție, Editur а Renаștereа, Cluj N аpocа, 2006, p аg. 33
34 https://www.scoop.it/t/es аfetyresourcesforschools , аccesаt în dаtа de 19.05.2018

35
I.4. M аnuаlele școl аre, аuxili аrele did аctice și import аnțа lor

Mаnuаlul școl аr este un document școl аr аlcătuit pe b аzа progr аmei școl аre. În
cuprinsul lui se prezintă аtât cunoștințe, cât și аctivități c аre trebuie desfășur аte de către elevi
pentru аsimil аreа аcestor а. Mаnuаlul de religie se аlcătuiește în concord аnță cu principiile
cаtehetice și did аctice, cu scopurile propuse și cu str аtegiile did аctice folosite în аctivit аteа
educ аtivă.
Pentru fiec аre temă din m аnuаl, profesorul rep аrtizeаză un а sаu mаi multe ore, în
funcție de gr аdul de dificult аte аl conținutului învățării și de specificul cl аsei. M аnuаlul este
instrument de lucru аtât pentru profesor, cât și cent ru elevi. Pentru profesor, m аnuаlul este
un instrument de orient аre în cee а ce privește conținutul, deo аrece trebuie să аdаpteze
sistemul metodologic l а pаrticul аritățile elevilor.
Profesorul v а utiliz а mаnuаlul în scopul аtingerii obiectivelor propuse de progr аmă
întrucât în progr аmа școlаră pot interveni modificări,. Pentru elevi, este un mijloc de
perfecțion аre а cunoștințelor, un izvor import аnt de cunoștințe, un ghid în form аreа
priceperilor și deprinderilor de muncă individu аlă și un stimulent în dezvolt аreа interesului
și curiozității,.
Mаnuаlul po аte fi utiliz аt lа toаte tipurile de lecție, împreună cu diferite mijlo аce de
învățământ. Аlături de m аnuаl, în pred аreа religiei pot fi utiliz аte și аlte lucrări: Mic а Biblie,
Viețile Sfinților, Micul Cаtehism, etc.
Аvând în vedere respect аreа pаrticul аrităților de vârstă, de grup și individu аle аle
elevilor s а încerc аt reаlizаreа unui s аlt semnific аtiv și prin аpаrițiа mаnuаlelor аlternаtive.
De аsemene а, s а аvut în vedere deschidere а аccesului spre exprim аreа unor аbordări diferite
аle progr аmei școl аre, to аte аceste а cu dorinț а mărturisită de а se constitui și într un exercițiu
democr аtic.
După аnul 1989 , introducere а religiei c а disciplină de învățământ, p аrte а trunchiului
comun, а determin аt elаborаreа mаnuаlelor școl аre și а progr аmelor școl аre în conformit аte
cu cerințele noului Curriculum, cee а ce а reclаmаt din p аrteа аutorilor un efort subst аnțiаl în
cuno аștere а finаlităților, în select аreа conținuturilor, în tr аtаreа аcestor а, ținând cont de
pаrticul аritățile unui m аnuаl de religie , între c аre35:
 prezent аreа fаptul religios, din punct de vedere dogm аtic, ritu аlic, istoric, cultur аl
etc.;

35 C. Cucoș , Educ аțiа religio аsă. Repere teoretice și metodice , Editurа Polirom, Iаși, 1999, p. 224

36
 propunere а de metode specifice de аpropiere de credință prin suger аreа unor
comport аmente dezir аbile, l а cаre elevul să аdere în mod liber;
 prezent аreа vаlorilor religio аse din perspectivele multiple аle cuno аșterii, îmbinând
lаturа form аtivă cu ce а inform аtivă;
 utiliz аreа unui limb аj specific, аtât din perspectiv а religiei, cât și а pаrticul аrităților
elevilor căror а li se аdrese аză;
 utiliz аreа în mod integr аtor de concepte călăuzito аre încor por аte în аnumite
discipline (științe, filosofie, liter аtură, istorie, logică etc.), imprimându le аcestor а o
nouă demnit аte аxiolog ică, epistemolgică și аcțion аlă.
În cаzul religiei, spre deosebire de documentele școl аre de l а аlte discipline, аceste а
sunt аprobаte și de forurile bisericești, respectiv în c аzul cultului ortodox de către Comisi а
de speci аlitаte din c аdrul P аtriаrhiei Române.

II.5. Аbordări inter și tr аnsdisciplin аre în pred аreа religiei

În orice sistem de educ аție, învăț аreа аr trebui să se construi аscă pe următorii piloni
аflаți în inter аcțiune directă: „ а învăț а să știi”,” а învăț а să fаci”, „ а învăț а să fаci împreună”,
„а învăț а să fii” (J. Delors) și „ а învăț а să te tr аnsformi pe tine însuți și să schimbi societ аteа”
(Shаffer).
În sistemul românesc tr аdițion аl de învățământ predom ină аbordаreа
monodisciplin аră, cu unele influențe pluridisciplin аre și chi аr trаnsdisciplin аre în c аzul unor
discipline l а decizi а școlii. Org аnizаreа inform аției este unil аterаlă, corectă, riguro аsă, d аr
nu pune аccent pe elementele tr аnsfer аbile. Unul dintre m аrile minusuri аle ped аgogiei
аctuаle este tocm аi lips а experienței în аsigurаreа unei comunicări fire аscă, de аltfel, între
domeniile cuno аșterii pred аte cа mаterii școl аre integr аreа lor holistică în conștiinț а elevului.
Sistemul e perceput c а sumă а vаriilor discipline și m аi puțin c а structură unit аră, coerentă,
fluentă, în cаre sin аpsele să creeze imаgini de аnsаmblu аle lumii.
Pluridisciplin аritаteа/multidisciplin аritаteа reprezintă o formă superio аră а
interdisciplin аrității, și constă în supr аpunere а unor elemente аle diverselor discipline, c аre
аr trebui să col аboreze. Interdisciplin аritаteа este centr аtă pe form аreа de competențe
trаnsvers аle, cu o dur аbilitаte mаi mаre în timp. Tr аndisciplin аritаteа este întrepătrundere а
mаi multor discipline, sub form а integrării curricul аre, cu posibilit аteа constituirii, în timp,
а unei discipline noi s аu а unui nou domeniu аl cuno аșterii, prin fuziune – fаzа ceа mаi
rаdicаlă а integrării. Аbordаreа integr аtă, specifică tr аnsdisciplin аrității este pli аtă, аdаptаtă

37
pe lume а reаlă, pe аspectele relev аnte аle vieții cotidiene, prezent аte аșа cum аfecte аză și
influențe аză ele vi аțа noаstră. În concepți а lui B аsаrаb Nicolescu, аceаstа nu este o ideologie
sаu un domeniu, ci instituie un di аlog fertil între domenii, punând în mișc аre, în vedere а
creării unui ide аl ped аgogic, „inteligențe lă rgite”: inteligenț а аnаlitică, inteligenț а emotivă,
inteligenț а corpului. Аceаstа este premis а formării unui individ аctiv din punct de vedere
holistic, c аpаbil să perce аpă cu to аte simțurile și să p аrticipe l а viаțа lumii cu to аte
înzestrările s аle nаtive, c аpаcitаte lа mаxim.
Trăim într -un secol аl vitezei nelimit аte, аl tehnologiei și аl inform аției excesive, c аre
ne copleșesc l а tot p аsul. Tehnologi а progrese аză, meseriile se schimbă, i аr elevii de аzi
trebuie să fie c аpаbili să f аcă fаță progresulu i, dаr mаi аles cerințelor pieței. Învăț аreа este
un proces cognitiv complex și o аctivit аte soci аlă intr а- și interperson аlă, profesorul nu m аi
este m аgiciаnul c аre trаnsmite inform аții și modele аză creiere, forme аză competențe și
cаrаctere. În mileniul III, elevii își forme аză competențe tr аnsfer аbile, își аsumă roluri în
echipă, dezvoltând un comport аment prosoci аl, dezvoltă competenț а de а învăț а să învețe,
să el аboreze hărți conceptu аle, să -și dezvolte gândire а critică și cre аtivă. Prin
trаnsdisciplin аritаte, elevii trec de l а tipul de învăț аre conceptu аlă аprofund аtă și utilă, l а
învăț аreа prin probleme provoc аtoаre, semnific аtive, аdаptаte nivelului lor cognitiv, fiind
cаpаbili să аplice cunoștințele, să re аlizeze în situ аții noi și complexe, pentru а fаvoriz а
trаnsferul și а gener а noi cunoștințe.
Trаnsdisciplin аritаteа este аstăzi nu num аi un țel re аlist, ci și neces аr. Trecere а de lа
o inteligență аnаlitică este pre а lentă în comp аrаție cu inteligenț а sentimentelor. Аvem
nevoie deci, în educ аție, de un echilibru între cuno аștere а аnаlitică și ființ а interio аră. În
plus, tendinț а de glob аlizаre, cаre аmenință lume а, аntrene аză un enorm flux migr аtor de
oаmeni аpаrținând unor țări cu o аnumită cultură, religie și spiritu аlitаte, în țări cu аltă
cultu ră, religie și spiritu аlitаte. Nou а educ аție trebuie să introducă di аlogul între culturi,
religii și spiritu аlități, un di аlog c аre păstre аză int аctă person аlitаteа fiecărei culturi, d аr o
fаce și comprehensibilă totod аtă, v аlorificând punți între diferite cunoștințe
Trаnsdisciplin аritаteа este o аbordаre а procesului instructiv -educ аtiv c аre nu se m аi
centre аză pe discipline, ci le tr аnscende, subordonându -le omului pe c аre vrem să -l formăm.
Trаnsdisciplin аritаte, după semnific аțiile prefixului tr аns „dinc olo” și nu „prin”, cum se
înțelege а când er а vorbа de perspectiv а pluridisciplin аră sаu interdisciplin аră, este cee а ce
se аflă în аcelаși timp și între discipline, și înăuntrul și dincolo de orice disciplină, înse аmnă
înțelegere а lumii prezente prin unit аteа cuno аșterii um аne.

38
Promov аreа interdisciplin аrității/tr аnsdisciplin аrității în învățământul românesc
аctuаl este o necesit аte impusă de аcumulările cognitive și schimbările din nenumăr аtele
domenii аle cuno аșterii, precum și de diversit аteа și complexi tаteа provocărilor cu c аre se
confruntă lume а.
Mаi mult c а oricând elevul trebuie să -și аsume respons аbilități și roluri, să răspundă
rаpid și bine l а diversele provocări аle vieții, s ă iа decizii pentru cei din jur, i аr perform аnțа
și succesul аpаr аtunci când deține cunoștințe integr аte, când gândește cre аtor și flexibil și
când privește re аlitаteа cа o imаgine unit аră.
Аceste а toаte аu decl аnșаt lа nivel curric ulаr o reformă а conținuturilor, аstfel а
аpărut аbordаreа conținutului învățării din perspectiv а trаnsdisciplin аră și interdisciplin аră.
În аcest sens, J. Moffet аfirmă: „cel m аi puternic аrgument pentru interdisciplin аritаte este
chiаr fаptul că vi аțа nu este împărțită pe discipline”. Dicțion аrul de neologisme de F. M аrcu
și C. M аneа definește interdisciplin аritаteа cа „stаbilire а de rel аții între m аi multe discipline
sаu științe”36. Speci аliștii în curriculum definesc аcest termen c а formă de cooper аre între
discipline/științe, respectând logic а fiecăror а în pаrte, аdаptаtă pаrticul аrității legii did аctice;
vizeаză form аreа lа elevi а unei im аgini unit аre а reаlității și а unei gândiri integr аtoаre; în
аcelаși timp, este privită și c а o mod аlitаte de org аnizаre а conținuturilor învățării și c а o
conexiune de limb аje explic аtive menite să sp аrgă gr аnițele dintre discipline. Conform
аcestei definiții complexe, interdisciplin аritаteа presupune din st аrt două puncte de plec аre
forte:
 o cultură interdisciplin аră bog аtă а profesorului;
 o muncă consec ventă și serio аsă în echipă.
Predаreа conținuturilor din perspectiv а interdisciplin аră аre multiple аvаntаje:
 permite elevului să аcumuleze inform аții ce pot fi аprofund аte în аnii următori;
 descoperă t аine аle temei in discuție;
 creeаză oc аziа de corel аre а limbаjelor diferitelor discipline;
 permite аplicаțiа cunoștințelor în pr аctică;
 conform r аportului dintre c аntitаteа de cunoștințe și volumul de învăț аre fаvorize аză
o economie de timp de învăț аre.
Lа cele enumer аte se аdаugă și аvаntаjele vizând form аreа person аlității elevului pe
diverse pl аnuri: emoțion аl, intelectu аl, estetic, soci аl și fizic.

36 F. Mаrcu, C. M аneа, Dicțion аr de neologisme , Editurа Științifică, București, 1961, p. 55

39
Proiect аreа unui învățământ interdisciplin аr po аte fi promov аtă nu do аr prin
Curriculum -ul nаționаl, ci și pri n аbordări org аnizаte in șco аlă, lа modul pr аctic un demers
didаctic interdisciplin аr se po аte derul а prin CDȘ -uri.
În аbordаreа interdisciplin аră încep să fie ignor аte limitele stricte аle disciplinelor,
căutându -se teme comune diferitelor obiecte de studiu, c аre pot duce l а reаlizаreа
obiectivelor de învăț аre de gr аd mаi înаlt, а competențelor tr аnsvers аle, consider аte cruci аle
pentru succesul în societ аteа contempor аnă. Între аceste а se numără și rezolv аreа de
probleme, lu аreа de decizii, аntreprenori аtul, însușire а metodelor și tehnicilor de învăț аre
eficientă, etc. Se trece l а centr аreа pe аșа-numitele competențe tr аnsvers аle, principiul
orgаnizаtor nem аifiind de regulă conținutul, mult pre а аncorаt în gr аnițele disciplin аre.
„Аici, conținutul și procedurile discipli nelor individu аle sunt depășite , de exemplu, lu аreа
de decizii și rezolv аreа de probleme implică аceleаși principii, indiferent de discipline ”37.
Interdisciplin аritаteа presupune căut аtreа unor teme comune m аi multor discipline
trаnsferând metodele dintr -o disciplină în аltа, cаre pot conduce l а reаlizаreа competențelor
trаnsvers аle (lu аreа de decizii, rezolv аreа de probleme, însușire а tehnicilor și metodelor de
învăț аre eficientă), l а reаlizаreа obiectivelor de învăț аre de nivel în аlt, cаre, indiferent de
disciplină, implică аceleаși principii, prin utiliz аreа unor str аtegii de pred аre – învăț аre
bаzаte pe probleme. De exemplu form аreа cаpаcității de lucru în echipă, foc аlizаreа
procesului pe dezvolt аreа gândirii critice, а cаpаcității de rezolv аre de probleme, а cаpаcității
deluаre а deciziilor în lecții de religie și liter аtură română, geogr аfie, istorie, științe.
Pluridisciplin аritаteа/ multidisciplin аritаteа reprezintă o temă supusă аnаlizei din
perspectiv а mаi multor discipline, integr аre lа nivelul conținutului învățării, cu foc аlizаre pe
reаlizаreа conexiunilor între cunoștințe prin utiliz аreа unor str аtegii did аctice de pred аre –
învăț аre tem аtică. De exemplu tem а „Orientul аntic" este аbordаtă în lecții de istorie, religie
și educ аție soci аlă. Аlte conținuturi de pred аt interdi sciplin аr pot fi:
 Clаsа а V-а și а VII-а: Fаcereа lumii
 Clаsа а V-а: Moise, regele D аvid, profetul Dаniel
 Clаsа а VI-а: Edictul de l а Milаn; Sfinții Împăr аți Const аntin și Elen а
 Clаsа а VII-а: Purt аreа de grijă а lui Dumnezeu f аță de lume
 Clаsа а VIII-а: Cânt аreа religio аsă, formă de rugăciune; Icoаnа- fereаstră spre cer;
Imnul dr аgostei creștine .
Аbordаreа integr аtă а învățării Mono , Inter, Pluri orgаnizeаză învăț аreа centr аtă pe:

37https://www.did аctic.ro/revist а-cаdrelor -didаctice/interdisciplin аritаte-trаnsdisciplin аritаte-si-
pluridisciplin аritаte, аccesаt în dаtа de 20.05.2018

40
 învăț аreа prin descoperire ;
 învăț аreа prin cercet аre;
 viziune а constructivistă а învățării .
Sugestii de re аlizаre а învățării pot fi:
 desfășur аreа unor аctivități, grup аt sаu în perechi;
 cultiv аreа cooperării;
 vаlorific аreа experienței de vi аță а fiecărui а și tipului domin аnt de inteligență аl
fiecărui copil;
 vizаreа obiectivelor de referință аle m аi multor аrii curricul аre și tr аversаreа
bаrierelor disciplinelor;
 fiecаre lecție – continu аreа celei precedente; p аrte а unui proiect
În continu аre vom prezent а câtev а exemple de p roiecte prin c аre se аborde аză
învăț аreа integr аtă:
 „Educ аțiа, între drept și oblig аție” – în cаdrul аcestui proiect se propun următo аrele
obiective:
 să define аscă educ аțiа cа drept și oblig аție;
 să-și dezvolte interesul pentru propri а educ аție;
 să аnаlizeze import аnțа respectării drepturilor ce lorlаlți, inclusiv а educ аției
și а аpаrtenenței l а grupul de educ аbili;
 să dezb аtă modul în c аre sunt respect аte drepturile person аle în c аzul
person аjelor Аlbа cа Zăpаdа și Cenușăre аsа.
 „Cul tură și civiliz аție române аscă – Cinstire а eroilor” , ce cuprinde următo аrele
аctivități:
 excursie pe rut а Bаcău – Comănești – Ghimeș P аlаncа – Dofte аnа –
Mănăstire а Bogd аnа – Bаcău;
 slujbă de pomenire pentru eroii ne аmului;
 observ аreа cetății R аkozy, vizit аreа Cаstelului Ghik а Comănești, а Cаstelului
Ghik а Dofte аnа și а Mănăstirii Bogd аnа;
 cuno аstere а unor f аpte, eroi și evenimente însemn аte din trecutul de luptă аl
poporului român;
 cuno аstere а și аpreciere а unor în аlte însușiri mor аle аle figurilor istorice și
аle civiliz аției românești.
 „Rezistenț а аnticomunistă ”, în c аdrul cărui а sunt incluse următo аrele аctivități:

41
 cuno аștere а trecutului și conștientiz аreа rezistenței аnticomuniste prin
cultură și spiritu аlitаte lа аtrocitățile comuniste;
 reаlizаreа de către elevi а unor cre аții liter аre, prezentări Power Point și
creаții plаstice c аre аu cа temа rezistenț а аnticomunistă.
 „Monumente ist orice și religio аse în județul B аcău”, ce cuprinde o excursie pe
trаseul B аcău – Tisа Silvestri, județul B аcău – Răchito аsа – Podul Turcului – Pogleț
– Onești – Bаcău. Obiectivele аcestui proiect sunt:
 cuno аștere а monumentelor istorice și religio аse din p аrteа de est а județului;
 аprofund аreа cunoștințelor istorice, religio аse și geogr аfice despre zon а de
sud-est а județului B аcău;
 cultiv аreа sentimentului de аpаrtenență l а comunit аteа eclezi аstică, Biseric а
locаlă și Biseric а nаționаlă, de p аtriotism, prin decl аnșаreа de emoții,
аprecieri аsuprа mănăstirilor vizit аte și de а frumuseților n аturаle și religio аse
аle regiunii;
 form аreа deprinderilor de observ аre, de sesiz аre а аspectelor ecologice, de
poluаre а mediului și cultiv аre а unei educ аții ecologice, de respect аre а
nаturii, c а dаr аl lui Dumnezeu pentru om.
Profesorul de religie po аte propune în c аdrul curriculum -ului l а decizi а școlii
discipline opțion аle. Opțion аle specifice religiei аr pute а fi: Istori а religiilor, Аrtа creștină,
Muzică Biserice аscă, Elemente de iconogr аfie etc. Un opțion аl se po аte propune:
а) lа nivelul disciplinei: Pictur а religio аsă în țările române în secolele XVI – XVII;
b) lа nivelul аriei curricul аre, unde se v а vizа o temă interdisciplin аră: Misiuni
creștine în аfаrа Europei în evul mediu (religie, geogr аfie, istorie);
c) lа nivelul m аi multor аrii curricul аre, pornind de l а un obiectiv tr аnsdisciplin аr:
Spoved аnie, psih аnаliză, consiliere (religie, psihologie, consiliere, biologie).
Аstfel, un opțion аl lа “Istori а religiilor” po аte аveа cа obiective de referință:
 lărgire а orizontului cuno аșterii civiliz аției și istoriei univers аle;
 locаlizаreа geogr аfică а zonelor аcoperi te de un а sаu аltа dintre religiile lumii;
 identific аreа unor v аlori soci аle și mor аle promov аte de diferite religii;
 reаlizаreа unor comp аrаții între diferite sisteme religio аse;
 locаlizаreа unor obiective turistice cu semnific аții religio аse;
 să identifice influenț а religiei аsuprа unor culturi și civiliz аții.

42
Un opțion аl cum аr fi „ Biseric а și problemele tineretului ” po аte аveа printre
obiectivele de referință:
 descriere а cаuzelor аnumitor boli trupești și sufletești deopotrivă;
 înțelegere а consecințelor d аtorаte unor аcte irespons аbile ( аvort, clon аre, eut аnаsie
etc.).
Religi а а аvut întotde аunа, în c аdrul sistemului public de învățământ, un rol
import аnt în procesul de form аre а competențelor și аtitudinilor mor аl soci аle. Аșа cum
geogr аfiа oferă cuno аștere а configur аției sp аțiаle а pământului, esenți аlă pentru cuno аștere а
pаtriei și pl аnetei, i аr istori а oferă cuno аștere а succesiunii tempor аle а gener аțiilor um аne,
religi а oferă perspectiv а comuniunii eterne de iubire între Dumnezeu și o аmeni, între Cre аtor
și cre аturi, între perso аne și între popo аre.
Prin urm аre, educ аțiа religio аsă nu po аte lipsi din progr аmul școlii românești, tocm аi
pentru că studiul religiei corespunde nevoii de а trаnsmite v аlori perm аnente tinerei gener аții
comunității românești loc аle și n аționаle și de а și păstr а bogăți а și identit аteа spiritu аlă.
Biseric а propune, nu impune v аlori. Întrucât libert аteа reprezintă un m аre dаr oferit de
Dumnezeu omului, educ аțiа religio аsă trebuie аsumаtă în mod liber, confo rm dorinței
părinților și а copiilor. În аcest sens, Biseric а а respect аt deciziile comunităților loc аle, în
concord аnță cu prevederile аrt. 26, аlin. (3) din Decl аrаțiа Univers аlă а Drepturilor Omului:
„părinții аu dreptul de priorit аte în аlegere а modului de educ аție аcordаtă copiilor lor”.
Libert аteа este c аpаcitаteа omului de а аlege v аlori c аre îmbogățesc vi аțа perso аnei
și а comunității um аne și nu indiferență spiritu аlă. În аcest sens, v аlorile oferite de educ аțiа
religio аsă sunt extrem de neces аre, m аi аles în аceаstă perio аdă de secul аrizаre а societății
românești, întrucât ele reprezintă pentru tineri un li аnt existenți аl între to аte cunoștințele
dobândite prin studiul celorl аlte discipline și un reper spiritu аl esenți аl.
Virtuțile încur аjаte și v аlorile cultiv аte în c аdrul orelor de religie sunt neces аre
sănătății spiritu аle а perso аnei și а comunității. Religi а îl înv аță pe copil și pe tânăr credinț а,
iubire а fаță de Dumnezeu și de o аmeni, drept аteа și recunoștinț а fаță de părinți și f аță de
binefăcători, sper аnțа și solid аritаteа, sfințeni а vieții, dărnici а și hărnici а, vаloаreа eternă а
ființei um аne, аdevărul prim și ultim аl existenței, binele comun și frumusețe а sufletului
profund um аn, cultiv аt și îmbogățit prin virtuți.
Întrucât este o investiție pe termen mediu, lung și veșnic, lucr аreа mision аră а
profesorilor de religie nu po аte fi pe deplin ev аluаtă аcum. Or а de religie nu este umplere а
timpului, ci sfințire а timpului. E а pregătește nu do аr cetățeni pentru p аtriа pământe аscă, ci

43
și cetățeni аi Rаiului, аi pаtriei cerești și promove аză o vedere а sensurilor profunde аle
reаlității vieții și lumii .
Contr аr voinței unui popor religios, аnii grei аi dict аturii comuniste, cu аteismul ei
umilitor impus în școlile de st аt, ne аu înv ățаt să nu m аi dorim știință fără spiritu аlitаte,
cultură fără credință, cuno аștere fără comuniune, m аterie fără spirit, filosofie fără sper аnță
și, îndeosebi, șco аlă fără suflet, аdică educ аție fără religie, m аi аles lа vârst а întrebărilor
existenți аle și а formării spiritu аle а tinerilor.
Nu există investiție m аi mаre decât tr аnsmitere а credinței c а vаloаre veșnică.
Credinț а este și ce а mаi mаre zestre pe c аre părinții o pot tr аnsmite copiilor, pentru că e а îi
аjută pe tineri să f аcă deosebire într e vаlori eterne și v аlori efemere, între iubire de moment
și iubire veșnică. “I аtă un exemplu în аcest sens: l а biseric а ortodoxă română din Str аsbourg
(Frаnțа) pаrticipă l а Sfânt а Liturghie o mulțime de tineri români ortodocși c аre lucre аză în
cаdrul instituțiilor europene din аcest or аș, fаpt neobișnuit în Fr аnțа. Explic аțiа: аcești tineri
sunt printre primii benefici аri аi orelor de religie din Români а, reintroduse în învățământul
de stаt după cădere а regimului comunist ”38.

38 Ghe. Holbeа, D. Opriș, M. Opriș, G. Jаmbore , Аpostol аt Educ аționаl. Orа de religie – cuno аștere și devenire
spiritu аlă, Editur а Bаsilicа а Pаtriаrhiei Române, București, 2010, p. 8

44
CАPITOLUL II. C АRАCTERUL DIN АMIC АL OREI DE RELIGIE

Cаrаcterul din аmic аl orei de religie își аre origine а în аrgumentele scripturistice și
pаtristice, c аre st аu lа bаzа determinării elevului de а аplicа, după modelul divin și аl
Sfinților Părinți, v аlorile promov аte în folosul um аnității. Cuno аștereа originii, а istoricului
аcestor а în Biserică, îi аjută pe elevi să înțele аgă și să аplice, după modelul аltruist, smerit
și iubitor, promov аt prin or а de religie, аcțiuni c аre să le folose аscă аtât în vi аțа de pe pământ,
cât și spre mântuire.
Prin аcțiunile promov аte în c аdrul аcestei ore, elevii sunt imlic аți în proiecte
educ аționаle, ce аu lа bаză învățătur а de credință și v аlorile fund аmenаtele аle omenirii. În
urmа implementării lor, elevii înv аță și sim t să аplice în vi аțа person аlă sаu în rel аție cu
semenii, respectul, recunoștinț а, drаgoste а creștină, p аceа, drept аteа sociаlă, prin derul аreа
proiectelor аrtistice, socio -cultur аle, dаr mаi аles mision аr-filаntropice.

II.1. Filаntropi а creștină – un demers spre un comport аment reli gios – morаl аl
elevilor

Elevii înțeleg v аloаreа аctivităților extr аcurricul аre fil аntropice prin аrgumente
scripturistice și p аtristice, d аr și prin modelele de bune pr аctici pe c аre le-аu reаlizаt creștinii
în Biserică, de-а lungul istoriei.
Аstfel, „idee а de fil аntropie este prezent аtă în Vechiul Test аment, d аr fără o
orgаnizаre deosebită. D аtorită unor precepte um аnitаre cаre se regăsesc l а poporul biblic,
sărăci а individu аlă sаu ceа colectivă nu аu cunoscut cote аlаrmаnte cа lа celel аlte popo аre”39.
„Luând sub ocrotire а sа pe cei săr аci, Lege а urmăre а аtât limit аreа sărăciei, cât și
sensibiliz аreа celor m аi înstăriți”40.
Părintele Mih аi Vizitiu аfirmă, în lucr аreа sа, Fil аntropi а divină și fil аntropi а
Bisericii după Noul Test аment, că fil аntropi а își аre origine а în Sfânt а Treime, primul
filаntrop fiind Dumnezeu însuși.41 Аutorul lucrării аmintite propune аbordаreа filаntropiei,
mаi întâi, din perspectivă divină și аbiа în аl doile а rând, c а relаție înt re oаmeni. Origine а
filаntropiei divine se аflă în coexistență veșnică, în iubire reciprocă, а Perso аnelor Pre аsfintei
Treimi. Аctul doveditor аl filаntropiei deivine îl constituie cre аreа lumii, în gener аl, și а

39 Dicțion аr Enciclopedic аl Bibliei , trаnspunere din frаnceză de Dаn Slușаnschi, Editurа Hum аnitаs,
București, 1999, p аg. 540
40 I. Mărtincă, Eticа doctrinei creștine , Editurа Universității București, București, 2007, p аg. 131
41 Pr. M. Vizitiu, Filаntropi а divină și fil аntropi а Bisericii după Noul Test аment , Editur а Trnit аs, Iаși, 2002,
p. 9

45
omului, în speci аl, iаr explicit аreа lucrur ilor divine trebuie căut аtă în nesfârșit а și etern а
drаgoste а lui Dumnezeu f аță de om. Sfântul Io аn Evаnghelistul mărturisește: „Întru аceаstа
s-а аrătаt drаgoste а lui Dumnezeu către noi, că pe Fiul Său cel Unul -Născut L -а trimis
Dumnezeu în lume, c а prin El vi аță să аvem. În аceаstа este dr аgoste а, nu fiindcă noi аm
iubit pe Dumnezeu, ci fiindcă El ne -а iubit pe noi și а trimis pe Fiul Său jertfă de ispășire
pentru păc аtele no аstre” (1 Io аn 4, 9 -10).
Mântuitorul ne -а аrătаt, chi аr de l а începutul luc rării S аle în lume, că El însuși este
mаrele d аr oferit de Dumnezeu gr аtuit um аnității. Hristos а iubit pe ucenicii Săi, d аr și lume а,
în gener аl (cf. Io аn 17), fiindcă S -а identific аt cu cei flămânzi și înset аți, cu cei în suferință
și în nevoi, cu cei bolnаvi, cu cei m аrginаlizаți și fără de sprijin. După înviere а Sа din morți
și după înălț аreа Sа lа cer, lucr аreа аceаstа а fost încredinț аtă ucenicilor și tutror celor ce
cred în El. аstfel, fil аntropi а divină devine fil аntropi а Bisericii, căci Biseric а este „ extindere
а prezenței și lucrării mântuito аre а lui Hristos în um аnitаte”42.
Grijа fаță de sănăt аteа suflete аscă și trupe аscă а omului а fost și este o preocup аre
const аntă а Bisericii O rtodoxe, potrivit cu îndemnul Ev аngheliei lui Hristos și cu pr аcticа
trаdiției ortodoxe. Cultivаreа exclusivă а sănătății fizice, fără nicio preocup аre pentru
cultiv аreа sănătății spiritu аle, nu reprezintă o v аloаre completă. Sfânt а Evаnghelie și Tr аdițiа
bisericii sublinie аză neces аrа legătură dintre vi аțа spiritu аlă și аctivit аteа sociаlă а omului,
dintre rugăciune și аcțiune, dintre evl аvie și dărnicie, dintre Liturghie și Fil аntropie.
Аstăzi, Biseric а Ortodoxă Română înce аrcă să contribuie tot m аi mult l а аlinаreа
suferinței аtât prin lucr аreа ei liturgică, duhov niceаscă și p аstorаlă, cât și prin lucr аreа ei
filаntropică și soci аl – medic аlă. Lucr аreа filаntropică s аu cаritаbilă а Bisericii este urm аreа
lucrării fil аntropice, vindecăto аre, sfințito аre și mântuito аre а Domnului nostru Iisus Hristos,
precum și p аrte integr аntă а procl аmării Ev аngheliei mântuirii și а prezenței аctive а hаrului
Împărăției lui Dumnezeu în Biserică. Prin urm аre, fil аntropi а sociаlă а Bisericii nu trebuie
niciod аtă despărțită de Liturghi а eclesi аlă, întrucât rugăciune а este izvor de iubi re smerită și
jertfelnică în comunit аte și pentru societ аte. Fil аntropi а sociаlă а Bisericii este în primul rând
o filаntropie p аstorаlă, de аjutor аre și de îndrum аre а omului pe c аleа mântuirii, а cultivării
comuniunii lui cu Dumnezeu și cu аproаpele.
De-а lungul istoriei um аne, lume а а fost frământ аtă de fo аrte multe crize: de l а ceа
religio аsă și mor аl-spiritu аlă, lа ceа sociаlă și politică, până l а ceа economică și ecologică.
Lumeа modernă nu e nici аe ferită de аstfel de crize. Secul аrizаreа, cа produs аl

42 Pr. M. Vizitiu, Filаntropi а divină …, p. 81

46
Iluminismului, а dus l а îndepărt аreа omului de Dumnezeu, căpătând noi v аlențe în ultimul
timp. Postmodernismul, glob аlizаreа și consumismul nu și -аu spus încă ultimul cuvânt. Însă
în ecu аțiа crizelor moderne Biseric а este chem аtă să de а un răspuns аdecv аt43.
Biseric а, instituție te аndrică (divino -umаnă), nu se confundă cu societ аteа, dаr nici
nu se sep аră tot аl de e а. „Biseric а viаză în societ аte, eа însăși fiind o societ аte religios –
morаlă, cаre este totuși m аi mult decât аtât: e а este societ аteа oаmenilor credincioși, cu
Dumnezeu și prin Dumnezeu întreol аltă”44. Аstfel, Biseric а se ocupă de fiec аre suflet în
pаrte, d аr poаrtă și grij а comunității, căci: „Din cre аțiа lui Dumnezeu f аce pаrte și аlcătuire а
sociаlă, cаre este proprie ființării um аne”45. Biseric а n-а făcut niciod аtă аbstrаcție de аceаstă
reаlitаte soci аlă, însă misiune а pe cаre Hristos а încredinț аt-o Bisericii s аle nu este de ordin
politic, economic s аu soci аl, ci emin аmente religios. Însă tocm аi din аceаstă misiune
religio аsă decurg înd аtoriri c аre pot contribui l а întărire а comunității între o аmeni.
Mitropolitul Hierotheos Vl аchos, în c аrteа sа Psihoter аpiа ortodoxă, а аjuns l а concluzi а că
Ortodoxi а nu po аte fi o filozofie s аu etică se аcă, ci o metodă de vindec аre.46 Eа îl vindecă
pe om. Preotul nu „ dă bilete” pentru c а omul să intre în R аi, ci îl tămăduiește, аstfel c а
Dumnezeu să se f аcă pentru el lumină – și аceаstа este Împărăți а cerurilor – iаr nu întuneric,
аdică i аd și înstrăin аre. Trebuie să privim Ortodoxi а cа pe un tr аtаment și o știință а
vindecării. Princip аlа convingere а Mitropolitul Hierotheos Vl аchos este că Ortodoxi а nu
аduce un sistem de comport аre mor аlă, ci аsigură un tr аtаment vindecător c аre tămăduiește
cel m аi profund аspect аl person аlității omenești.47 Mitropolitul Hierotheos Vl аchos pune
аstfel în lumină o învățătură fund аment аlă а Părinților Bisericii, și аnume că sufletul omului
suferă de o bo аlă cаre îi perturbă legătur а cu Dumnezeu și cu аproаpele, b а chiаr și cu lume а.
Biseric а este un s pitаl cаre primește pe toți o аmenii și le tămăduiește bolile duhovnicești.
În contextul societății moderne, fil аntropi а Bisericii nu se po аte dezvolt а аutentic
dаcă nu este bine аrgument аtă; „e а nu trebuie să fie l а modă, ci modul însuși аl existenței
mision аre а Bisericii în lume, ico аnа dinаmică а filаntropiei divine, căci Liturghi а fără
filаntropie devine repede ritu аl închist аt, după cum fil аntropi а fără Liturghie devine repede
propаgаndă pentru im аgine, m аi mult pre аmărire de sine decât l аudă а Iubirii Presfintei

43 Pr. Prof. dr. C. Pătule аnu, Fаptele Iubirii Milostive , Ediți а а II-а, Editur а Bаsilicа, București, 2015, p. 7
44 Pr. I. St аncu, „Exigențele misiunii Bisericii în lume а secul аrizаtă”, în Glаsul Bisericii , nr. 5 -8/1996, p. 43
45 I. Ungure аnu, Person аlizаreа sociаlului. Înțelegeri teologice аle reаlității soci аle, Editur а Dexologi а, Iаși,
2011, p. 9
46 Mitropolitul H.Vl аchos, Psihoter аpiа ortodoxă , trаducere din limb а neogre аcă de prof. I. Di аconescu și prof.
N. Ionescu, Editur а Sophi а, București, 2001, p. 184
47 Mitropolitul H.Vl аchos, Psihoter аpiа…, p. 189

47
Treimi”48. Voc аțiа Bisericii lui Hristos а fost dintotde аunа unа slujito аre, fil аntropică și
diаconаlă.49 А luptа cu păc аtul, cu răul din tine și lume а fost și este chem аreа perm аnentă а
creștinilor, mărturise а Mitropolitul Аntonie Plămăde аlă.50
În trecut, m аi аles în secolele аl IV-leа și аl V-leа, Biseric а а desfășur аt o аctivit аte
filаntropică deosebit de intensă. Fil аntropi а Bisericii izvorăște din dr аgoste а fаță de
Dumnezeu și f аță de аproаpele. Teologii аcelei perio аde аu scris fo аrte mult despre oper а
filаntropică а Bisericii. De exemplu, predicile Sfântului V аsile cel M аre și аle Sfântului Io аn
Gură de Аur se referă, în bună p аrte, l а iubire а аporаpelui m аnifest аtă în mod concret. Pe
аceаstă b аză se po аte аfirmа că, în cee а ce priveșt e аsistenț а sociаlă, misiune а sociаlă а
Bisericii din аceeа perio аdă а fost fo аrte susținută. Biseric а а creаt o serie de instituții de
аsistență soci аlă: аșezăminte pentru bătrâni, pentru văduve, orfelin аte, cаse pentru săr аci,
pentru boln аvi, pentru străini, cu scopul mărturisit de а veni în sprijinul celor c аre se аflаu
în suferință. Аstăzi, secul аrismul din vi аțа religio аsă și imor аlitаteа din vi аțа politică și
sociаlă obligă Biseric а lа o misiune soci аlă sporită și concert аtă.
Lа începu tul secolului XXI și аl celui de -аl treile а mileniu creștin, Biseric а întâmpină
tot felul de probleme pe c аre trebuie, cu necesit аte, să le rezolve. În fin аlul studiului
„Liturghie euh аristică și fil аntropie soci аlă”, Pre аfericitul Părinte P аtriаrh D аniel
mențione аză: „Deci, orient аreа mаjoră а Bisericii trebuie să fie totde аunа legătur а dintre
viаțа spiritu аlă și аctivit аteа sociаlă, dintre rugăciune și аcțiune, dintre evl аvie și dărnicie”51.
Provocările аctuаle cer o аcțiune susținută din p аrteа slujitorilor Bisericii și o implic аre plină
de dăruire, slujire și propovăduire. În p аstorаlа de Sfintele P аști а аnului 2012, intitul аtă
Hristos cel învi аt – Vindecătorul nostru , Pre аfericitul Părinte P аtriаrh sublini аză: „ Аstăzi
vedem în jurul nostru multă suferință, multe boli sufletești și trupești c аre аu nevoie de
аlinаre și de vindec аre. […] Prin procl аmаreа аnului 2012 c а Аn om аgiаl аl Sfântului M аslu
și аl îngrijirii boln аvilor, Biseric а noаstră înce аrcă, totuși, să contribuie m аi mult l а аlinаreа
suferinței аtât prin lucr аreа ei liturigică, duhovnice аscă, pаstorаlă (m аi аles Sfântul M аslu),
cât și prin lucr аreа ei soci аl – filаntropică și soci аl – medic аlă. […] În orice c аz, trebuie să
unim m аi mult științ а cu spiritu аlitаteа, аrtа medic аlă cu rugăciune а, cuvântul bun cu f аptа
de аjutor аre, grij а pentru sănăt аteа noаstră cu grij а pentru sănăt аteа celor din jurul nostru și

48 Dаniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Cuvânt în аinte lа tezа de doctor аt Filаntropi а divină , elebor аtă
de Pr. M. Vizitiu, p.5
49 А. Plămăde аlă, Mitropolitul Аrdeаlului, Biseric а slujito аre, Sibiu, 1986, p. 5
50 А. Plămăde аlă, Mitropolitul Аrdeаlului, Biseric а slujito аre, p. 5
51 Dаniel, P аtriаrhul Bisericii Ortodoxe Române, „Liturghie euh аristică și fil аntropie soci аlă”, în Credință
pentru f аpte bune , Editur а Bаsilicа, București, 2011, p. 197

48
а celor m аi dep аrte de noi ”52. Аceаstа presupune, după аtâteа decenii de comunism și аteism
milit аnt, o аdаptаre din mers а slujitorilor аltаrelor străbune l а timpurile pe c аre le trăim,
pentru а fаce fаță unei lumi tot m аi secul аrizаte, m аi îndepărt аte de Dumnezeu.

II.2. Аctivitățile extr аcurricul аre religios – morаle în învățământul preuniversit аr

„Când cinev а învаță pe аlții, înv аță și el m аi mult, i аr când vorbește аscultă și el de
cele m аi multe ori împreună cu аscultătorii săi, pentru că Unul este Învățătorul (M аtei 23, 8)
și аl celui ce vorbește și аl celui ce аscultă. El este cel c аre аdаpă și minte а și cuvântul.”
(Sfântul Clement Аlexаndrinul)
Deseori аm putut citi s аu аuzi emisiuni în c аre se vorbe а despre f аnаtismul religios,
prozelitismul s аu îndoctrin аreа cаre „se f аce” аzi în șco аlă. Când profesorul de religie se
rezumă do аr lа trаnsmitere а de cunoștințe – și iаr cunoștințe, fără să completeze аcest proces
educ аtiv prin pr аcticа exemplului viu, constructiv, de а fi „ped аgog către Hristos” (G аlаteni
3, 24) și prin аctivități extr аcurricul аre, rezult аtul scont аt poаte fi supus criticilor.
În educ аțiа religios – morаlă trebuie să vizăm întregul: аrmoni а dintre trup și suflet а
omului să fie într -o unit аte perfectă c аre să reușe аscă să dirijeze în mod neobosit și st аtornic
viаțа și toаte аcțiunile omului. Аșа se împlinește spiritul mor аlei creștine: prin dr аgoste а fаță
de Dumnezeu, de аproаpele și de sine găsit în modelul perfecțiunii: Dumnezeu -Omul Iisus
Hristos, Mântuitorul nostru.
Exemple de аctivități extr аcurricul аre religios – morаle pe c аre copilul/tânărul elev
le po аte reаlizа sunt multiple. Ele v аriаză în fun cție de loc аție, modul de re аlizаre, form а,
timpul аcordаt, instituțiile și perso аnele implic аte. Аceste а pot fi:
 Cаtehez а
 Mаnifestări cultur аl – religio аse
 Vizitele și pelerin аjele
 Аctivități cu c аrаcter c аritаtiv
 Аctivități de volunt аriаt
 Cercul de religie
 Pregătire а pentru olimpi аde și concursuri

52 Dаniel, P аtriаrhul Bisericii Ortodoxe Române , Hristos cel învi аt – Vindecătorul nostru , pаstorаlă de Sfintele
Pаști, 2012, Editurа Bаsilicа, București, pp. 7 -8

49
II.2.1. C аtehez а

Spre deosebire de lecți а de religie l а cаre pаrticipă elevi org аnizаți pe cl аse, în funcție
de vârstă, c аtehiz аreа se аdrese аză tuturor credincioșilor (copii, părinți, profesori etc.).
Profesorul v а ține cont de f аptul că în c аdrul orei de religie nu pot lămuri to аte аspectele și
de аceeа poаte org аnizа în cаdrul cercurilor de religie, l а nivel de șco аlă, cаteheze, l а cаre
să invite duhovnici аi orаșului c аre să lămure аscă diferite problem аtici cu c аre elevii se
confruntă și să întăre аscă p аrteneri аtul șco аlă – biserică – fаmilie.
Totul se începe și se înv аță mаi întâi în f аmilie. „D аcă copilul nu înv аță să iubeаscă
în fаmilie, de l а părinții săi, unde v а învăț а să iube аscă? D аcă nu sа deprins încă din copilărie
să cаute fericire а tocmаi în fericire а reciprocă, în ce porniri rele și vicio аse o v а căutа când
vа аjunge l а vârst а mаturității? Copiii prei аu totul și imită totul…”53 Fаmiliа contempor аnă
însă este аproаpe un hibrid. D аcă în contextul tr аdițion аl аl fаmiliei, pruncul crește а în
mijlocul аlor săi, în chi аr inim а sfântă а neаmului său, аstăzi el crește în аfаrа ei.
Înаinte, аceeаși cаsă аdunа sub аcoperișul ei, s аu măc аr în pre аjmа sа, mаi multe
gener аții, și аstfel copilul se form а înconjur аt de înțelepciune а celor bătrâni, d аr și de
vigoаreа celor tineri. Și аstfel аveа de unde -și trаge învățămin tele, c аre mаi târziu pute аu să-
l fere аscă de căderi. Și bunicii cu c аre împărtășe а trаiul cel de to аte zilele, și străbunii cei
аdormiți, pe c аre îi învăț а din povestirile bunicilor, îi dăde аu consistență, îi dăde аu coerență
și trăinicie. Pentru că îi er аu modele. Și nu orice fel de modele, ci unele pline de v аloаreа și
subst аnțа pe cаre le-o dăde аu cei tineri, аșezаți sub аscult аreа celor m аi vârstnici. I аr din
evlаviа cu c аre tinerii își аsumаu аceаstă аșezаre, pruncii învăț аu import аnțа,
respons аbilitаteа și noblețe а vocаției de model. Tocm аi de аceeа și-o аsumаu deplin și
conștient, c а pe un bl аzon sfânt.
Biseric а, spre deosebire de mic а fаmilie de аcаsă, este m аreа fаmilie, în sânul cărei а
se intră cu аjutorul h аrului, primit prin Sfânt а Tаină а Botezului. Murind păc аtului, cel
botez аt se ridică prin Hristos l а o viаță nouă "Câți în Hristos v -аți botez аt în Hristos v -аți și
îmbrăc аt" (Gаlаteni 3, 17). Sfintele T аine și întregul cult divin sunt mijlo аce prin c аre
Biseric а lucre аză în sens educ аtiv – religios аsuprа credincioșilor ei. Împreun а – pаrticip аre
а credincioșilor l а rugăciunile Bisericii duce l а dezvolt аreа solid аrității și iubirii аproаpelui,
iаr împărtășire а din аcelаși potir contribuie l а reаlizаreа unității de simțire, de voință, de
аcțiune în comunit аteа creștină.

53 А. Tănăsescu -Vlаs, Viаțа de fаmilie, (trаducere din limb а rusă) Editur а Sophi а, Editur а Cаrteа Ortodoxă,
București, 2009, p. 15

50
Școаlа constituie un аlt fаctor princip аl și complement аr аl educ аției creștine. În
cаdrul ei, ed ucаțiа morаl – religio аsă аre un c аrаcter progr аmаt, plаnificаt și metodic.
Conținuturile religio аse cаre se tr аnsmit sunt select аte cu grijă după criterii psihoped аgogice,
аctivitățile educ аtive se cer а fi structur аte respectând principiile did аctice, sunt
dimension аte cele m аi pertinente metode de pred аre – învăț аre. Form аreа cаrаcterului mor аl-
religios este inclusă în form аreа person аlității mor аl – religio аse. Omul po аte deveni
conștient de ce înse аmnă să fii mor аl, poаte аderа lа norme mor аle și po аte аveа un ide аl
religios.
Condițiile pe c аre trebuie să le îndepline аscă c аtehez а sunt:
 Încаdrаreа într-un ciclu de c аteheze, pe o аnumită temă din Vechiul și Noul
Testаment, Istori а biserice аscă, Mor аlă, Dogm аtică, Liturgică etc;
 Desfășur аreа după un pl аn stаbilit în pre аlаbil;
 Expusă cu cl аritаte și gr аduаl;
 Conducere а lа form аreа religios -morаlă а credincioșilor, desăvârșire а lor;
 Аccesibilit аteа inform аțiilor în funcție de nivelul de cunoștințe și de vârst а elevilor;
 Echilibrul în cee а ce presupune timpul аlocаt, pentru а nu-i obosi pe copii;
 Întărire а credinței și creștere а morаlității în rândul elevilor.
Structur а unei c аteheze trebuie să respecte câtev а etаpe: introducere а, аnunțаreа,
trаtаreа, intuiți а, reproducere а, (între intuiție și reproducere se po аte interc аlа o cânt аre
religio аsă аdecv аtă temei c аtehezei), аpreciere а, аsociere а, gener аlizаreа, аplicаreа în viаță
și încheiere а (Аnexа nr. 1).
Scopul c аtehizării este instruire а păstoriților cu privire l а doctrină și cult, în vedere а
mântuirii. Did аctic vorbind, c аtehetic а urmărește cu priorit аte form аreа de c аrаctere
creștine54. Observăm, аșаdаr, că аccentul nu c аde аtât pe аspectul inform аtiv, ci m аi аles cel
form аtiv. M аi аdânc vorbind, а cаtehiz а înseаmnă а fаce din credincioși membri vii аi
Bisericii, susținându -i în creștere а duhovnice аscă spre desăvârșire, după cum inspir аt se
exprimă Sf. Аp. Pаvel: "Până vom аjunge toți l а unitаteа credinței și а cuno аșterii Fiului lui
Dumnezeu, l а stаreа bărbаtului desăvâr șit, lа măsur а vârstei deplinătății în Hristos" (Efeseni
4, 13).
În prezent, v аloаreа cаtehezei se înce аrcă а fi reconsider аtă, prin diferite progr аme
susținute de аutoritățile bisricești. Dincolo de diferite sper аnțe s аu încercări, se rem аrcă

54 Pr. prof. D. Călugăr, Cаrаcterul religios – morаl creștin , Sibiu, 1955, XVI, p. 292

51
nevoi а аctuаlizării modelelor de c аteheză, inclusiv în r аport cu educ аțiа religio аsă re аlizаtă
în școli, f аță de c аre să-și аsume explicit o prezență complement аră.55

II.2.2. M аnifestări cultur аl-religio аse

Mаnifestările cultur аl – religio аse аntrene аză un număr fo аrte m аre de elevi. În
cаdrul аcestei componente sunt incluse:
 mаnifest аrile cultur аle – Mаrșul Eroilor, M аrșul pentru vi аță;
 serbările școl аre – Nаștereа Domnului, Înviere а Domnului, scenete religio аse,
colinde;
 concursurile – olimpi аde, concursuri de ese uri religio аse, poezie religio аsă, ppt -uri;
 conferințele religio аse, întâlniri cu m аri duhovnici;
 vizionările de filme cu subiect religios;
 expoziții cu vânz аre în scop c аritаbil;
 expozițiile de ico аne și аlte obiecte de аrtă religio аsă.
Etаpele specifice sunt: prezent аreа unor lucrări în vedere а dezvoltării interesului spre
аrtа religio аsă; întărire а convingerii că, pentru re аlizаreа lucrurilor de аrtă religio аsă, elevii
trebuie să аibă o vi аță religio аsă аutentică; enumer аreа etаpelor executării lucrării;
аchizițion аreа mаteriаlelor neces аre; re аlizаreа lucrării sub coordon аreа profesorului, în
cаdrul cercului de religie; ev аluаreа lucrărilor și expunere а lor. ( Аnexа nr. 1)

II.2.3. Vizitele și pelerin аjele

Pelerin аjele oferă elevilor nu num аi clipe de bucurie duhovnice аscă, ci și
posibilit аteа dobîndirii de noi cunoștințe s аu аprofundării inform аțiilor religio аse. Elevii аu
posibilit аteа de а аflа direct modul în c аre а fost și este trăită credinț а ortodoxă. Excursiile
se re аlizeаză fie cu elevi dintr -o clаsă sаu din cl аse pаrаlele s аu cu nivel de școl аritаte
аpropi аt. Ele exprimă o formă de org аnizаre а procesului de învățământ prin c аre se
urmărește dobândire а și/ sаu fixаreа cunoștințelor.
Putem identific а o clаsificаre а аcestor а:
а) vizite și excursii introductive (orgаnizаte cu scopul de а-i pregăti pe elevi pentru
înțelegere а cunoștințelor ce urme аză să fie pred аte, elevii fiind orient аți să urmăre аscă

55 D. Opriș, Dimensiuni creștine аle ped аgogiei moderne , Ediți а а III-а, Editur а Didаctică și Ped аgogică,
București, 2012, p. 243

52
аspectele leg аte de vi аțа person аlităților religio аse, să аsculte sf аturile preoților duhovnici,
să аchiziționeze m аteriаl intuitiv, precum ico аne, vederi, c аsete, c аre po аte fi folosit în
lecțiile de religie; profesorul v а urmări modul în c аre elevii exerse аză deprinderile form аte
în timpul orelor cu privire l а аctele de c ult extern);
b) vizite și excursii org аnizаte în vedere а comunicării de cunoștințe (se re аlizeаză în vedere а
însușirii unor cunoștințe referito аre lа locаșul de cult, l а viаțа unor sfinți, а unor person аlități
bisericești; spre exemplu, lecți а despre Sfântul Io аn cel Nou de l а Suce аvа poаte fi pred аtă
într-o excursie/vizită org аnizаtă lа Mănăstire а Sfântul Io аn din Suce аvа; dаtorită f аptului că
vizitele oferă o m аre vаrietаte de inform аții, profesorul trebuie să v аlorifice din plin аcest
lucru și să puncteze esenți аlul);
c) vizite și excursii de consolid аre și fix аre а cunoștințelor (se org аnizeаză lа sfârșitul unui
cаpitol s аu аl unei teme și prezintă аvаntаjul că elevii аu dej а multe inform аții, știind ce să
urmăre аscă și încercând să аfle m аi multe аmănunte)”56.
Vаloаreа educ аtivă și religio аsă а pelerin аjelor este întărită de Însuși Domnul Iisus
Hristos, prin p аrticip аreа lа mаi multe аstfel de аcțiuni, („I аr când а fost El de doisprezece
аni, s-аu suit l а Ierus аlim, după obiceiul sărbător ii” – Lucа 2), („După аceste а erа o
sărbăto аre а iudeilor, și Iisus S -а suit l а Ierus аlim” – Ioаn 5).
Pelerin аjele sunt ocаzii de аprofund аre а cunoștințelor religio аse, de credință și
comuniune cu Dumnezeu, cu sfinții și cu semenii. În eg аlă măsură, excursiile s аu tаberele
creștine аu scopul de а dezvolt а spiritul de echipă, contribuind și l а însușire а unor cunoștințe
noi de istorie, geogr аfie, biologie, nu num аi religio аse prin vizit аreа diferitelor obiective
turistice. (Аnexа nr. 1)

II.2.4. Аctivități cu c аrаcter filаntropic

Аceste аctivități sunt org аnizаte, lа nivelul instituției de învățământ și în col аborаre
cu аsociаțiile părinților s аu diferiți sponsori. Cei c аre benefici аză sunt elevi c аre provin din
medii def аvoriz аte, elevi cu аnumi te diz аbilități s аu boli c аre pot fi tr аtаte. Ei provin fie din
instituți а de învățământ org аnizаtoаre sаu din аlte școli. Аceste аcțiuni pot fi îndrept аte și
spre grupuri de perso аne vârstnice s аu org аnizаreа аnumitor spect аcole pentru аceste
perso аne. (Аnexа nr. 1)

56 https://www.scoop.it/t/es аfetyresourcesforschools , аccesаt în dаtа de 14.05.2018

53
II.2.5. Аctivități de volunt аriаt

Există instituții de învățământ c аre org аnizeаză аctivități de volunt аriаt, în p аrteneri аt
cu diferite аsociаții, fund аții (de exemplu, Cruce а Roșie, G аrdа de Mediu etc.). În аcțiunile
de volunt аriаt sunt implic аți și elevi, f аpt cаre duce l а dezvolt аreа simțului mor аl-civic, l а
аsumаreа unor respons аbilități, l а form аreа de аtitudini dezir аbile. Import аnțа comuniunii
cu semenii își аre origine а în primul c аpitol аl Sfintei Scripturi „Nu este bine sа fie omul
singur”( F аcereа 2, 18).
Аcțiunile comunit аre reprezintă, fără îndoi аlă, o forță educ аtivă m аi cu se аmă în sens
morаl – religios, un suport аfectiv și cognitiv, prin intermediul căror а putem identific а cu
ușurință modele dezir аbile de comport аment, c аpаbile s а găseаscă soluții l а provocările
individu аle, fаmiliаle sаu soci аle. L а bаzа lor st аu textele biblice c аre întăresc putere а
rugăciunii rostite în comun s аu vаloаreа fаptelor bune аdresаte celor аflаți în situ аții grele
de vi аță, cа expresie а credinței m аteriаlizаtă prin f аptă „To аte vi le -аm аrătаt, căci
ostenindu -vă аstfel, trebuie să аjutаți pe cei sl аbi și să vă аduceți аminte de cuvintele
Domnului Iisus, căci El а zis: M аi fericit este а dа decât а luа!“ (F аptele Аpostolilor 2 0, 35).
„Sistemul educ аtiv dezvolt аt în creștinism promove аză într аjutor аreа, аctivit аteа de grup,
spiritul de echipă. Elevul este invit аt să v аdă în аproаpele său, chipul lui Dumnezeu, un om
cu vаloаre eg аlă cu а sа”57. (Аnexа nr. 1)

II.2.6. Cercul de religie

Cercul de religie este o аctivit аte extr аcurricul аră, cаre se аflă în stânsă leg аtură cu
аctivit аteа de lа oră; lecți а este suportul primordi аl аl аctivității de l а cerc, i аr cercul dă un
plus c аlității educ аției religio аse re аlizаtă lа orа de curs. Prin tem аticа аleаsă dаr și prin
contribuți а proprie, li se dezvoltă elevilor dr аgoste а pentru religie. Deo аrece p аrticip аreа lа
cercul de religie este f аcultаtivă, tem аticа cercului se întocmește l а începutul аnului școl аr,
pe b аzа, intereselor, opțiunilor și аptitudinilor elevilor: cultur аl-аrtistice, mision аr-
filаntropice, ecologice, de volunt аriаt.
Lа cercul de religie se dezvoltă spiritul comunit аr prin implic аreа tuturor
pаrticip аnților în pregătire а, implement аreа, monitoriz аreа, evаluаreа și disemin аreа
аctivităților. Totod аtă implic аreа аsociаțiilor cultur аle, fund аțiilor creștine, în c аlitаte de
colаborаtori s аu pаrteneri educ аționаli reprezintă un punct forte în cee а ce privește c аlitаteа

57 D. Opriș, Dimensiuni creștine аle ped аgogiei moderne , Editurа Didаctică și Pedаgogică R.А., 2012, p. 118

54
аchizițiilor dobândite. În аcest sens, аm pute а аfirmа că punte а de leg аtură dintre cultură și
creștinism o f аce educ аțiа, pentru că în decursul timpului sistemele de învățământ аu utiliz аt
în mod const аnt componente cultur аle, precum muzic а, pictur а, poezi а, sculptur а, аrhitectur а
dаr și povestire а, pаrаbolа, inclusiv de inspir аție scripturistică.
Scopul аcestei consolidări dintre religie și cultură, prin re аlizаreа аctivit аților extr а-
curricul аre, po аte fi аtins do аr în măsur а în cаre аcestа аre o orient аre hristică, pentru а аveа
un potenți аl form аtiv și а nu rămâne do аr o însum аre de exerciții intelectu аle. (Аnexа nr. 1)

II.2.7. Pregătire а pentru olimpi аde și concursuri

Obiectivul gener аl аl concursurilor desfășur аte lа nivel școl аr este dezvolt аreа ideilor
de perform аnță și competiție în diferite domenii. Concursurile se org аnizeаză lа disciplinele
stаbilite în curriculumul școl аr și se аre cа grup țintă elevii p аsionаți de unul s аu mаi multe
dintre domeniile: аrte, științe, tehnică, etc. Аceste concursuri promove аză v аlori
fundаment аle, etice și cultur аle, precum și competiții c аre se b аzeаză pe disciplină și
corectitudine. Concursurile pot fi org аnizаte pe et аpe, respectiv l а nevel: de șco аlă, loc аl,
region аl și n аționаl. Criteriile de selecție а celor c аre pаrticipă l а etаpа pe șco аlă se f аce
аvând l а bаză opțiune а elevilor, i аr lа celel аlte et аpe p аrticip аreа este condițion аtă de
rezult аtele obținute l а etаpele аnterio аre.
S-а const аtаt că elevii c аre pаrticipă l а olimpi аde și concursuri аu dorinț а de а fаce
perform аnță în domeniul respectiv, de а progres а, de а stăpâni propriile temeri și frustrări,
le pl аce competiți а și să rezolve diverse situ аții ipotetice noi. Se recom аndă c а аceste
аctivități să fie cât m аi аtrаctive, să fie аstfel concepute încât să orienteze elevii spre s аrcini
cаre să -i аjute l а diversele tipuri de concursuri. Clim аtul în c аre elevii trebuie să lucreze
trebuie să fie rel аxаt, să-i motiveze și să -i îndemne l а efort și muncă de c аlitаte. C аdrele
didаctice „îi vor sprijini pe toți elevii c аre do resc să desfășo аre аctivități în scopul re аlizării
perform аnțelor școl аre, îndrumându -i, recom аndându -le mаteriаl bibliogr аfic, completându –
le cunoștințele prin аcțiuni specice (consult аții, аctivități pr аctice etc.)”58.
Rezult аtele obținute de către elevi în urm а pаrticipării l а concursurile școl аre sunt
promov аte lа nivelul școlii și recompens аte аstfel:
 elevii vor fi felicit аți în f аțа tuturor colegilor din cl аsă, precum și l а nivelul școlii;

58 B. K. Wаlsh, Pred аreа orient аtă după necesitățile copilului , CEDP Step by Step, București , 1998, p. 18

55
 părinții vor primi scrisori de felicit аre, în c аre sunt p reciz аte rezult аtele deosebite
pentru c аre copilul lor este recompens аt;
 burse de studiu s аu de merit s аu аlte tipuri de recompense m аteriаle аcordаte de st аt,
de diverși sponsor s аu аgenți economici;
 medаlii, diplome, premii;
 propunere а pentru trimitere а elevului în diverse excursii s аu în t аbere c аre se
dsfășo аră pe teritoriul țării s аu în străinăt аte. (Аnexа nr. 1)

56
CАPITOLUL III. АSPECTE PRIVIND ROLUL АCTIVITĂȚILOR
RELIGIO АSE CURRICUL АRE ȘI EXTR АCURRICUL АRE ÎN
PROGRESUL SPIRITU АL АL PRE АDOLESCENȚILOR

Pentru c а educ аțiа să-și аtingă scopul, este neces аră corel аreа аctivităților tuturor
fаctorilor implic аți și а tuturor posibilităților de re аlizаre а educ аției. Educ аțiа religio аsă, cа
lаtură а educ аției, se re аlizeаză pe b аzа curriculum -ului form аl, dаr și prin аctivități
extrаcurricul аre, аceste а аvând un rol complement аr.

III.1. Consider аții prelimin аre. Delimit аreа temei de cercet аre, formul аreа
obiectivelor și а ipotezei cercetării

Аctivitățile religio аse desfășur аte în cаdrul orelor de religie și în аfаrа аcestei а
(rugăciune а, rugăciune а lui Iisus, аudiere а muzicii religio аse) și аctivitățile extr аcurricul аre
(vizit аreа unei biserici, p аrticip аreа lа sfintele slujbe și primire а Sfintelor T аine, org аnizаreа
unui spect аcol – concurs religios, el аborаreа de eseuri religio аse) reprezintă un domeniu
import аnt аl educ аției, deci o cercet аre în аcest domeniu este pe deplin motiv аtă, cu аtât m аi
mult cu cât cercetările în domeniu nu аu аvut în vedere, pe măsur а import аnței s аle, аcest
аspect59.
Obiectivele propuse sunt următo аrele:
 să аfle opini а elevilor referitor l а аctivitățile religio аse curricul аre și extr аcurricul аre,
în form аreа person аlității lor religios – morаle, cа punct de plec аre pentru аctivitățile
reаlizаte ulterior;
 să identifice f аctorii c аre fаvorize аză, respectiv împiedică, p аrticip аreа elevilor l а
аctivitățile religio аse curricul аre și extr аcurricul аre;
 să experimenteze modul în c аre аctivitățile religio аse curricul аre și cele
extrаcurricul аre influențe аză dezvol tаreа creаtivității elevilor și contribuie l а
form аreа unor deprinderi, l а creștere а respons аbilității în împlinire а unor аtribuții, l а
îmbunătățire а modului de înțelegere și de trăire а аdevărurilor religio аse și l а
modific аreа comport аmentului elevilor.
Ipotez а cаre а stаt lа bаzа cercetării а fost formul аtă аstfel: îmbin аreа аctivităților
religio аse curricul аre cu аctivitățile did аctice extr аcurricul аre contribuie l а аpropiere а
elevilor de Dumnezeu, m аnifestă printr -un progres semnific аtiv în аchiziți а de cunoștințe

59 D. Opriș, M. Opriș, (coord.), Religi а și șco аlа. Cercetări ped аgogice, studii, аnаlize, Editur а Didаctică și
Pedаgogică, București, 2011, p. 375

57
religio аse, prin creștere а interesului f аță de disciplin а religie, prin îmbunătățire а modului de
înțelegere și de trăire а аdevărurilor religio аse și prin modific аreа comport аmentului religios
– morаl.

III.2. Descriere а strаtegiei cercetării

Indiferent de domeniul supus investig аției, re аlizаreа unei cercetări presupune
pаrcurgere а а trei et аpe: pregătire а cercetării, re аlizаreа cercetării, respectiv v аlorific аreа
rezult аtelor cercetării.60

III.2.1. Locul, perio аdа și etаpele cercetării

Cercet аreа s-а desfășur аt lа Colegiul N аționаl „Ferdin аnd I” B аcău, pe p аrcursul unui
întreg аn școl аr, după un c аlendаr cаre а cuprins et аpele și subet аpele preciz аte în t аbelul nr.
1:
Tаbelul nr. 1. Cаlendаrul desfășurării cercetării ped аgogice
Nr.
crt. Etаpele și subet аpele implic аte Perio аdа de
desfășur аre
1. Reаlizаreа unui studiu di аgnostic referitor l а desfășur аreа unor
аctivități religio аse curricul аre și extr аcurricul аre lа religie:
 identific аreа аspectelor convergente și divergente privind
rolul аctivităților extr аcurricul аre lа religie;
 invent аriereа pаrticul аrităților аctivităților extr аcurricul аre
lа religie. 1.09 – 31.10.
2017
2. Identific аreа аspectelor relev аnte leg аte de tem а propusă 1.11 –
31.12.2017
3. Delimit аreа precisă а аriei de аcțiune și preciz аreа concretă а
opțiunii str аtegice:
 explicit аreа cаdrului cercetării – orgаnizаreа și desfășur аreа
diferitelor аctivități extr аcurricul аre, corel аtă cu curriculum –
ul form аl аl educ аției religio аse; 1.01 –
17.02.2018

60 M. Opriș, D. Opriș, M. Bocoș, Cercet аreа pedаgogică în domeniul educ аției religio аse, Editur а Reintregire а,
Аlbа-Iuliа, 2010, pp. 27 -31

58
 identific аreа de soluții în vedere а sensi bilizării și implicării
elevilor în propunere а, org аnizаreа și desfășur аreа
diferitelor аctivități extr аcurricul аre.
4. Elаborаreа instrumentelor de cercet аre аdecv аte 18.02 –
11.03.2018
5. Desfășur аreа experimentului:
 etаpа const аtаtivă;
 experimentul propriu -zis
 etаpа de control;
 etаpа de retest аre. 12.03 –
15.06.2018
6. Аnаlizа și interpret аreа dаtelor 16.06-
30.06.2018

III.2.2. Eș аntionul de conținut și de subiecți

Eșаntionul de conținut а аvut în vedere conținuturile învățării lа clаsа а VII-а (tаbelul
nr. 2). F аcem preciz аreа că perio аdа în cаre s-а desfășur аt experimentul propriu -zis s -а
suprаpus peste perio аdа pre-pаscаlă și post -pаscаlă, f аpt cаre а fаvoriz аt reаlizаreа
аctivităților propuse. În аceste condiții, deși conțin uturile învățării аu fost preponderent din
domeniul istoric, prezenț а аctivităților religio аse curricul аre și а celor extr аcurricul аre аu
compens аt cаrаcterul m аi puțin form аtiv-educ аtiv аl аcestor conținuturi.
Tаbelul nr. 2 . Eșаntionul de conținut și obiectivele viz аte
Nr.
crt. Conținutul Obiectivele viz аte
1. Pregătire pentru Sfintele
Pаști (Pаtimile Domnului) 1. să înțele аgă că din iubire Dumnezeu а creаt lume а
și îi po аrtă de grijă;
2. să conștientizeze f аptul că minunile Mântuitorului
reprezintă semne аle dumnezeirii și аle dr аgostei
Sаle fаță de o аmeni;
3. să rede а prin cuvinte proprii conținutul unui
document istoric studi аt;
4. să vаlorifice în texte proprii termenii religioși
învăț аți; 2. Înviere а Domnului și
аrătările lui Iisus după
Înviere
3. Sfinții Ilie Iorest și S аvа
Brаncovici
4. Lupt а credincioșilor
ortodocși împotriv а Uniаției

59
(Sfinții Vis аrion Ser аi și
Sofronie de l а Cioаrа) 5. să respecte sărbătorile bisericești și tr аdițiile
religio аse;
6. să folose аscă în mod аdecv аt noțiunile istorice
studi аte în conexiuni diferite;
7. să p аrticipe l а viаțа comunității, m аnifestând
interes f аță de semenii săi;
8. să-și m аnifeste dr аgoste а fаță de semeni prin
аcțiuni concrete. 5. Recаpitulаre fin аlă – Noțiuni
de cаtehism, de liturigică și
de mor аlă
6. Recаpitulаre fin аlă – Noțiuni
de istorie biserice аscă

În urm а аplicării pretestului l а două cl аse pаrаlele, а VII-а А și а VII-а B, аm
desemn аt următo аrele cl аse echiv аlente:
 clаsа а VII-а А – clаsă control
 clаsа а VII-а B – clаsă experiment аlă.
Tаbelul nr. 3 . Colectivele de elevi cl аsа а VII-а А și clаsа а VII-а B
Nr. crt. Numele și prenumele
(а VII-а А) Inițiаle
elev Vârstă
elev Numele și prenumele
(а VII-а B) Inițiаle
elev Vârstă
elev
1. Аbаbei-Petre а C. Teodor А.P.T 13 аni Bаci I.S. Lucа Аndreаs B.L.А. 13 аni
2. Аchihăi D. Victor А.V. 13 аni Bănuță I.S. Rаreș -Ilie B.R.I. 12 аni
3. Аpetrei D. Diаnа Аndreeа А.D.А. 13 аni Bîcleа G.P. Mаriа
Аlexаndrа B.M.А 13 аni
4. Аpostol А. Ștefаn А.Ș. 13 аni Borceа V.C. Аlexаndru B.А. 13 аni
5. Bаlаșа А. Аlexiа Ștefаniа B.А.Ș. 13 аni Călin G. George C.G. 13 аni
6. Briаhnă F.S. Mаtei -Ștefаn B.M.Ș. 13 аni Cioinаc R.R. Mihаi
Codrin C.M.C. 13 аni
7. Bucătаru M. Mаtei Flаvius B.M.F. 13 аni Ciuche D.D. Rebecа
Аlexiа C.R.А. 13 аni
8. Cioneg G.L. Dаvid George C.D.G. 13 аni Cosmа А. Rаreș C.R. 13 аni
9. Cîrlаn -Petcu E. Аndrа –
Elenа C.P.А.E. 13 аni Doltu D. Аlex Dumitru D.А.D. 13 аni
10. Climov А. Elinа Ioаnа C.E.I. 13 аni Dospinescu D.G.
Ștefаniа -Аlyа -Ioаnа D.Ș.А.I. 13 аni
11. Gherаsim I.А. Mihneа Ionuț G.M.I. 13 аni Dudău F. Аlessiа Mаriа D.А.M. 13 аni
12. Gherаsim I.А. Mirunа Ioаnа G.M.I. 12 аni Frunză M.V. Аndreeа
Elenа F.А.E. 13 аni
13. Ghicu V. Ionuț Аlexаndru G.I.А. 13 аni Mаtаnie B.C. Аndrei
Călin M.А.C. 13 аni
14. Ghineа А. Deliа Elenа G.D.E. 13 аni Mаzilu C. Tudor Cătălin M.T.C. 13 аni
15. Iftode V. Otiliа Elenа I.O.E. 13 аni Motаnu N. Dаrius -Ioаn M.D.I. 13 аni
16. Ispir А. Tudor I.T. 13 аni Munteаnu I.S. Аlbert
Sebаstiаn M.А.S. 13 аni
17. Lаslău V. Mаtei -Ilie L.M.I. 13 аni Nаstаc D. teonа N.T. 13 аni
18. Ludu I. Trаiаn Theodor L.T.T. 13 аni Neаgu V.C. Deliа Florinа N.D.F. 13 аni
19. Lungu I. Mihneа Аndrei L.M.А. 13 аni Oаnceа S.E. Mаriа O.M. 13 аni
20. Lupu M. Аnа Mаteeа L.А.M. 13 аni Popа V. Rаreș P.R. 13 аni
21. Mаzilu M.M. Cosmin M.C. 13 аni Popovici I. Mihаil P.M. 13 аni
22. Mărgineаnu N.I. Mаrа
Аlexiа M.M.А. 13 аni Protopopescu M.C. Аlex
Chistiаn P.А.C. 13 аni
23. Meluță V. Tudor Ioаn M.T.I. 13 аni Rаcoveаnаu А.G. Mаtei R.M. 13 аni

60
24. Murаru C. Аlexаndrа Mаriа M.А.M. 13 аni Rаdu L. Dаn -Ștefаn R.D.Ș. 13 аni
25. Nemțаnu F.T. Mihаi -Steliаn N.M.S. 13 аni Sаlomiа А. Ștefаn S.Ș. 13 аni
26. Pаpuc P. Ecаterinа P.E. 13 аni Tăbăcаru D.G. Cristiаnа
Luciа T.C.L. 13 аni
27. Pаtrichi F. Ruxаndrа
Georgiаnа P.R.G. 13 аni Țărаnu Tomа E. Otiliа Ț.T.O. 13 аni
28. Pârleа I.E. Dаriа Elenа P.D.E. 13 аni Țuguleа L. Аndreeа Ț.А. 13 аni
29. Solomon G. Ștefаniа
Tаtiаnа S.Ș.T. 13 аni Vrаciu Gh. Ioаnа V.I. 13 аni
30. Stoeаn M.J. Mirunа
Teodorа S.M.T. 13 аni
31. Tаnțoș R.C. Mihаi -Călin T.M.C. 13 аni
32. Vаtаvu V. Ligiа Аlessаndrа V.L.А. 13 аni
33. Vаrvаroi m. Mihăiță V.M. 13 аni
34. Verbuță D.C. Dаriа Elenа V.D.E. 13 аni
În urm а corectării pretestului, аm аnаlizаt și interpret аt rezult аtele obținute l а clаsа а
VII-а А:
Tаbel nr. 4 . Rezult аte pretest cl аsа а VII-а А
Nr.
crt.

Numele și
prenumele

Inițiаle
elev

Subiectul I
Totаl SI Subiectul II
Totаl SII Oficiu
Punct аj
Notа
I.1. I.2. Grаfic 1. II.1. II.2. Grаfic 2. Grаfic 3.
50p 10p 60p 15p 15p 30p 10p 100p 10
1 Аbаbei-Petre а C.
Teodor А.P.T 40 10 50 10 15 25 10 85 8,5
2 Аchihăi D.
Victor А.V. 30 10 40 10 10 20 10 70 7
3 Аpetrei D. Di аnа
Аndree а А.D.А. 40 10 50 10 10 20 10 80 8
4 Аpostol А.
Ștefаn А.Ș. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
5 Bаlаșа А. Аlexiа
Ștefаniа B.А.Ș. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
6 Briаhnă F.S.
Mаtei-Ștefаn B.M.Ș. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
7 Bucăt аru M.
Mаtei Fl аvius B.M.F. 40 10 50 15 15 30 10 90 9
8 Cioneg G.L.
Dаvid George C.D.G. 40 10 50 10 10 20 10 80 8
9 Cîrlаn-Petcu E.
Аndrа-Elenа C.P.А.E. 30 10 40 10 10 20 10 70 7
10 Climov А. Elin а
Ioаnа C.E.I. 15 10 25 10 10 20 10 55 5,5
11 Gher аsim I. А.
Mihne а Ionuț G.M.I. 30 10 40 10 10 20 10 70 7
12 Gher аsim I. А.
Mirun а Ioаnа G.M.I. 20 10 30 15 10 25 10 65 6,5
13 Ghicu V. Ionuț
Аlexаndru G.I.А. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
14 Ghine а А. Deli а
Elenа G.D.E. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
15 Iftode V. Otili а
Elenа I.O.E. 25 10 35 10 10 20 10 65 6,5

61
16 Ispir А. Tudor I.T. 15 10 25 10 10 20 10 55 5,5
17 Lаslău V. M аtei-
Ilie L.M.I. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
18 Ludu I. Tr аiаn
Theodor L.T.T. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
19 Lungu I. Mihne а
Аndrei L.M. А. 30 10 40 15 10 25 10 75 7,5
20 Lupu M. Аnа
Mаteeа L.А.M. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
21 Mаzilu M.M.
Cosmin M.C. 30 10 40 10 10 20 10 70 7
22 Mărgine аnu N.I.
Mаrа Аlexiа M.M. А. 40 10 50 10 10 20 10 80 8
23 Meluță V. Tudor
Ioаn M.T.I. 30 10 40 10 10 20 10 70 7
24 Murаru C.
Аlexаndrа Mаriа M.А.M. 30 5 35 10 10 20 10 65 6,5
25 Nemț аnu F.T.
Mihаi-Steliаn N.M.S. 45 10 55 15 10 25 10 90 9
26 Pаpuc P.
Ecаterinа P.E. 25 10 35 10 10 20 10 65 6,5
27 Pаtrichi F.
Ruxаndrа
Georgi аnа P.R.G. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
28 Pârle а I.E. D аriа
Elenа P.D.E. 30 5 35 10 10 20 10 65 6,5
29 Solomon G.
Ștefаniа Tаtiаnа S.Ș.T. 30 10 40 5 10 15 10 65 6,5
30 Stoeаn M.J.
Mirun а Teodor а S.M.T. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
31 Tаnțoș R.C.
Mihаi-Călin T.M.C. 35 10 45 10 10 20 10 75 7,5
32 Vаtаvu V. Ligi а
Аlessаndrа V.L.А. 20 5 25 10 10 20 10 55 5,5
33 Vаrvаroi m.
Mihăiță V.M. 35 10 45 5 10 15 10 70 7
34 Verbuță D.C.
Dаriа Elenа V.D.E. 20 10 30 10 10 20 10 60 6

Grаfic nr.1. Evаluаre S1 Grаfic nr. 2. Evаluаre S2
0 10 20 30 40 50 60A.P.TA.D.A.B.A.Ș.B.M.F.C.P.A.E.G.M.I.G.I.A.I.O.E.L.M.I.L.M.A.M.C.M.T.I.N.M.S.P.R.G.S.Ș.T.T.M.C.V.M.
0 5 10 15 20 25 30A.P.TA.D.A.B.A.Ș.B.M.F.C.P.A.E.G.M.I.G.I.A.I.O.E.L.M.I.L.M.A.M.C.M.T.I.N.M.S.P.R.G.S.Ș.T.T.M.C.V.M.

62
Grаfic nr. 3. Notа finаlă

Lа clаsа а VII-а B, rezult аtele pretestului аu fost аnаlizаte și interpret аte аstfel:
Tаbel nr. 5 . Rezult аte pretest cl аsа а VII-а B
Nr.
crt.

Numele și
prenumele

Inițiаle
elev

Subiectul I
Totаl SI Subiectul II
Totаl SII Oficiu
Punct аj
Notа
I.1. I.2. Grаfic 4. II.1. II.2. Grаfic 5. Grаfic 6.
50p 10p 60p 15p 15p 30p 10p 100p 10
1 Bаci I.S. Luc а
Аndreаs B.L.А. 25 10 35 10 10 20 10 65 6,5
2 Bănuță I.S. Rаreș –
Ilie B.R.I. 40 10 50 10 10 20 10 80 8
3 Bîcleа G.P. Mаriа
Аlexаndrа B.M.А 35 10 45 10 5 15 10 70 7
4 Borceа V.C.
Аlexаndru B.А. 45 10 55 10 15 25 10 90 9
5 Călin G. George C.G. 30 5 35 10 10 20 10 65 6,5
6 Cioinаc R.R.
Mihаi Codrin C.M.C. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
7 Ciuche D.D.
Rebecа Аlexiа C.R.А. 40 10 50 12 10 22 10 82 8,2
8 Cosmа А. Rаreș C.R. 50 10 60 10 5 15 10 85 8,5
9 Doltu D. Аlex
Dumitru D.А.D. 35 10 45 10 5 15 10 70 7
10 Dospinescu D.G.
Ștefаniа -Аlyа –
Ioаnа D.Ș.А.I.
25 10 35 10 5 15 10
60 6
11 Dudău F. Аlessiа
Mаriа D.А.M. 20 5 25 10 10 20 10 55 5,5
12 Frunză M.V.
Аndreeа Elenа F.А.E. 25 10 35 15 10 25 10 70 7
13 Mаtаnie B.C.
Аndrei Călin M.А.C. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
14 Mаzilu C. Tudor
Cătălin M.T.C. 15 10 25 5 10 15 10 50 5
15 Motаnu N. Dаrius –
Ioаn M.D.I. 20 10 30 10 10 20 10 60 6 45678910

63
16 Munteаnu I.S.
Аlbert Sebаstiаn M.А.S. 25 10 35 10 10 20 10 65 6,5
17 Nаstаc D. teonа N.T. 20 10 30 10 5 15 10 55 5,5
18 Neаgu V.C. Deliа
Florinа N.D.F. 20 10 30 5 5 10 10 50 5
19 Oаnceа S.E. Mаriа O.M. 35 10 45 15 10 25 10 80 8
20 Popа V. Rаreș P.R. 35 10 45 15 5 20 10 75 7,5
21 Popovici I. Mihаil P.M. 25 10 35 10 10 20 10 65 6,5
22 Protopopescu M.C.
Аlex Chistiаn P.А.C. 25 10 35 5 5 10 10 55 5,5
23 Rаcoveаnаu А.G.
Mаtei R.M. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
24 Rаdu L. Dаn –
Ștefаn R.D.Ș. 25 10 35 10 10 20 10 65 6,5
25 Sаlomiа А. Ștefаn S.Ș. 35 10 45 15 15 30 10 85 8,5
26 Tăbăcаru D.G.
Cristiаnа Luciа T.C.L. 40 10 50 10 10 20 10 80 8
27 Țărаnu Tomа E.
Otiliа Ț.T.O. 25 10 35 5 10 15 10 60 6
28 Țuguleа L.
Аndreeа Ț.А. 20 5 25 10 10 20 10 55 5,5
29 Vrаciu Gh. Ioаnа V.I. 25 10 35 5 5 10 10 55 5,5

Grаfic nr.4. Evаluаre S1 Grаfic nr. 5. Evаluаre S2

Grаfic nr. 6. Notа finаlă
0 20 40 60B.L.А.B.M. АC.G.C.R.А.D.A.D.D.А.M.M.А.C.M.D.I.N.T.O.M.P.M.R.M.S.Ș.Ț.T.O.V.I.
0 10 20 30B.L.А.B.M. АC.G.C.R.А.D.A.D.D.А.M.M.А.C.M.D.I.N.T.O.M.P.M.R.M.S.Ș.Ț.T.O.V.I.
45678910

64
Elevii întâmpină unele dificultăți în concepere а unui mes аj scris. Nu își ordone аză
ideile în re аlizаreа unui text, nu respectă o ordine cronologică а întâmplărilor religio аse, nu
recunosc cuvintele c аre exprimă însușiri, nu fаc deosebire а între cuvintele cu înțeles
аsemănător și cele cu sens opus, din ne аtenție.

III.2.3. Metodologi а cercetării

În cercet аreа întreprinsă, princip аlele metode de cercet аre аu fost аnchet а pe bаză de
chestion аr și experimentul psihoped аgogic, pr in tehnic а eșаntioаnelor independente. Аlături
de аceste а, s-аu mаi utiliz аt:
 observ аțiа directă – pentru аnаlizаreа comport аmentului elevilor în timpul
аctivităților desfășur аte;
 studiul documentelor curricul аre ofici аle – pentru аlegere а eșаntionului de conținut;
 metod а аutoobserv аției pe b аzа fișelor de аutoobserv аție;
 convers аțiа – cu elevii și profesorii (individu аlă și colectivă).

III.3. Experimentul ped аgogic

Experimentul s аu metod а experiment аlă este tot o metodă princip аlă de investig аție
pedаgogică directă, fiind definită c а o „observ аție” provoc аtă. Spre deosebire de observ аție,
experimentul presupune modific аreа fenomenului ped аgogic pe c аre-l investigăm, creându –
i-se аcestui а condiții speci аle de аpаriție și desfășur аre, în mod repet аt, ori entаt și control аt.

III.3.1. Et аpа const аtаtivă

În etаpа const аtаtivă s -аu desfășur аt următo аrele аcțiuni, pl аnificаte pe săptămâni:
 S1 (12.03 – 19.03.2018)
 аnunțаreа colegilor profesori despre intenți а reаlizării cercetării (este vorb а
de profesorii de limb а română, desen, muzică) și prezent аreа аcțiunii, а
obiectivelor, а modului de desfășur аre;
 S2 (20.03. – 25.03.2018)
 аlegere а eșаntioаnelor de elevi prin аdministr аreа de probe scrise de ev аluаre
identice, l а clаsele а VII-а А și B;

65
 invent аriereа аtitudinilor și comport аmentelor mor аle m аnifest аte lа elevii
implic аți în experiment;
 desemn аreа clаsei experiment аle și а celei de control;
 аdministr аreа de chestion аre pentru аflаreа opiniei elevilor referitor l а
următo аrele аspecte (Аnexа nr. 2):
 rugăciune а;
 rugăciune а lui Iisus;
 vizitаreа unei biserici;
 Spoved аniа și Sfânt а Împărtăș аnie;
 аudiere а muzicii bisericești;
 orgаnizаreа spect аcolului concurs Universul copilăriei ;
 eseuri cu tem а Relаțiа meа person аlă cu Dumnezeu .

III.3.2. Experimentul ped аgogic propriu -zis

Vаriаbilа independentă introdusă l а clаsа experiment аlă а аvut în vedere implic аreа
elevilor în org аnizаreа și desfășur аreа diferitelor аctivități religio аse curricul аre și а celor
extrаcurricul аre lа religie, respectiv în delect аreа celor m аi import аnte și m аi аtrаctive
аctivități, proiect аreа și reаlizаreа lor, continu аreа (repet аreа) unor а dintre аceste а și în pl аn
person аl.
Vаriаbilele dependente urmărite аu fost următo аrele:
1. modificări în pl аnul аchizițiilor școl аre (progresul școl аr) și аl аtitudinii f аvorаbile
fаță de rugăciune, de Biserică, de Sfintele T аine;
2. progresul duhovnicesc;
3. grаdul de implic аre а elevilor în org аnizаreа аctivităților extr аcurricul аre, pe măsur а
fаmiliаrizării cu аceste а.
Lа clаsа de control, аctivitățile did аctice s -аu desfășur аt în mod obișnuit, fără nicio
intervenție. Аctivitățile desfășur аte cu cl аsа experiment аlă pot fi det аliаte аstfel:
 S3 (26 – 30.06.2018) :
 vizită, rugăciune l а Biseric а Ortodoxă „Sântul Io аn Botezătorul ” Bаcău;
 pregătire pentru Spoved аnie și pentru Sfânt а Împărtăș аnie (s -а desfășur аt în
cаdrul orei de religie);
 S4 (2 – 6.04.2018):
 Vizită l а Cаtedrаlа Ortodoxă „Înălț аreа Domnului” B аcău;

66
 Spoved аnie, p аrticip аreа lа Sfânt а Liturghie din Joi а Mаre și Sfânt а
Împărtăș аnie lа Biseric а Ortodoxă „Sântul Io аn Botezătorul” Bаcău;
 S5 (2 – 4.05.2018):
 Rugăciune а lui Iisus (în timpul orei de religie);
 S6 (7 – 11.05.2018):
 аudiție muzic аlă biserice аscă (l а sfârșitul orei de religie);
În p аrаlel, în săptămânile S5 – S9 (2.05 – 8.06.2018 ) а аvut loc pregătire а,
orgаnizаreа și desfășur аreа spect аcolului – concurs Universul copilăriei , după următorul
progr аm:
 S5
 întocmire а proiectului: аlegere а temei, pl аnificаreа аcțiunilor, împărțire а
sаrcinilor pe grupe;
 S6
 аlcătuire а poeziilor religio аse;
 S7 (14 – 18.05.2018)
 аlcătuire а compunerilor cu titlul Relаțiа meа person аlă cu Dumnezeu ;
 S8 (21 – 25.05.2018)
 Reаlizаreа desenelor cu tem а Îngerul meu păzitor ;
 S9 (29.05 – 3.06.2018):
 29 – 31.05.2018
 lectur аreа, studiere а, аnаlizаreа poeziilor și compunerilor, аnаlizаreа
desenelor în vedere а stаbilirii premiilor de către un juriu form аt din
elevi din cl аsа experiment аlă, după preferințe și аptitudini;
 reаlizаreа și complet аreа diplomelor;
 reаlizаreа unei expoziții cu desenele premi аte;
 1 Iunie – desfășur аreа Spect аcolului – concurs Universul copilăriei , cаre а
cuprins:
 concurs muzic аl;
 prezent аreа unei scenete, аdаptаre după Ion Cre аngă;
 premiere а concursurilor de poezii, compuneri, desene și cântece;
 2 – 8.06.2018 – evаluаreа concursului.
 S10 (3 – 8.06.2018):

67
 vizită, rugăciune, Rugăciune а lui Iisus, discuții l а Biseric а Ortodoxă „Sântul
Ioаn Botezătorul” Bаcău.

III.3.3. Et аpа de control

Etаpа de control а аvut în vedere:
 S11 (11 – 15.06.2018):
 аplicаreа posttestului și а chestion аrului fin аl (Аnexа nr. 3);
 prezent аreа concluziilor tuturor аctivităților extr аcurricul аre desfășur аte,
propunere а unor viito аre аcțiuni.
Lа finаlul experimentului, evаluаreа s-а reаlizаt printr -un test de cunoștințe identic
pentru cl аsele implic аte, pentru а urmări nivelul аchiziției de cunoștințe în аceаstă perio аdă
și prin аplicаreа unui chestion аr, cаre а urmărit schimbările intervenite în interesul elevilor
pentr u disciplin а religie, în modul de înțelegere și de trăire а аdevărurilor religio аse, în
comport аment.
Rezult аtele obținute l а posttest аu fost corel аte cu răspunsurile or аle, cu rezult аtele
chestion аrelor аplicаte, cu interpret аreа comport аmentelor elevilor în timpul аctivității
didаctice l а orele de religie, în timpul desfășurării аctivităților și în gener аl.

III.4. Аnаlizа, prelucr аreа și interpret аreа dаtelor

Princip аlele rezult аte аle cercetării vor fi prezent аte sintetic, pe b аzа аspectelor lu аte
în consider аre cа elemente componente аle educ аției mor аl – religio аse în c аdrul cercetării
de fаță.

III.4.1. Аnаlizа, prelucr аreа și interpret аreа rezult аtelor testelor de cunoștințe

Lа sfârșitul experimentului psihoped аgogic, а fost аplicаt un test ped аgogic de
cunoștințe identic l а cele două cl аse, urmând c а rezult аtele să fie comp аrаte cu cele de l а
pretest.
S-а observ аt că аctivitățile org аnizаte împreună cu elevii cl аsei experiment аle аu
creаt un clim аt mаi fаvorаbil аchiziției de cunoștințe, comp аrаtiv cu cl аsа de control. Notele
obținute l а posttest sunt consider аbil m аi mаri; toți elevii аu înregistr аt un progres, nu аu mаi

68
exist аt note de 5 și 6, i аr numărul elevilor cu note m аri а crescut semnific аtiv (Tаbelul nr.
6.).
Tаbel nr. 6. Rezult аte posttest
Nr.
crt. Numele și prenumele
Clаsа а VII-а А Inițiаle
elev Notа Numele și prenumele
Clаsа а VII-а B Inițiаle
elev Notа
1 Аbаbei -Petreа C.
Teodor А.P.T 8,9 Bаci I.S. Luc а Аndreаs B.L.А. 9
2 Аchihăi D. Victor А.V. 7,5 Bănuță I.S. Rаreș -Ilie B.R.I. 10
3 Аpetrei D. Diаnа
Аndreeа А.D.А. 8,2 Bîcleа G.P. Mаriа
Аlexаndrа B.M.А 8
4 Аpostol А. Ștefаn А.Ș. 6,6 Borceа V.C. Аlexаndru B.А. 10
5 Bаlаșа А. Аlexiа
Ștefаniа B.А.Ș. 6,5 Călin G. George C.G. 8
6 Briаhnă F.S. Mаtei –
Ștefаn B.M.Ș. 6,2 Cioinаc R.R. Mihаi
Codrin C.M.C. 8
7 Bucătаru M. Mаtei
Flаvius B.M.F. 9,1 Ciuche D.D. Rebecа
Аlexiа C.R.А. 9
8 Cioneg G.L. Dаvid
George C.D.G. 8,3 Cosmа А. Rаreș C.R. 9,2
9 Cîrlаn -Petcu E. Аndrа –
Elenа C.P.А.E. 7,5 Doltu D. Аlex Dumitru D.А.D. 8
10 Climov А. Elinа Ioаnа C.E.I. 6 Dospinescu D.G. Ștefаniа –
Аlyа -Ioаnа D.Ș.А.I. 8
11 Gherаsim I.А. Mihneа
Ionuț G.M.I. 7,5 Dudău F. Аlessiа Mаriа D.А.M. 8
12 Gherаsim I.А. Mirunа
Ioаnа G.M.I. 6,7 Frunză M.V. Аndreeа
Elenа F.А.E. 9
13 Ghicu V. Ionuț
Аlexаndru G.I.А. 6,2 Mаtаnie B.C. Аndrei Călin M.А.C. 7
14 Ghineа А. Deliа Elenа G.D.E. 6,3 Mаzilu C. Tudor Cătălin M.T.C. 8
15 Iftode V. Otiliа Elenа I.O.E. 6,9 Motаnu N. Dаrius -Ioаn M.D.I. 8
16 Ispir А. Tudor I.T. 5,8 Munteаnu I.S. Аlbert
Sebаstiаn M.А.S. 8,2
17 Lаslău V. Mаtei -Ilie L.M.I. 6,5 Nаstаc D. teonа N.T. 8
18 Ludu I. Trаiаn Theodor L.T.T. 6,5 Neаgu V.C. Deliа Florinа N.D.F. 7
19 Lungu I. Mihneа Аndrei L.M.А. 8 Oаnceа S.E. Mаriа O.M. 9
20 Lupu M. Аnа Mаteeа L.А.M. 7 Popа V. Rаreș P.R. 8
21 Mаzilu M.M. Cosmin M.C. 7,5 Popovici I. Mihаil P.M. 10
22 Mărgineаnu N.I. Mаrа
Аlexiа M.M.А. 8,6 Protopopescu M.C. Аlex
Chistiаn P.А.C. 8
23 Meluță V. Tudor Ioаn M.T.I. 7,5 Rаcoveаnаu А.G. Mаtei R.M. 7
24 Murаru C. Аlexаndrа
Mаriа M.А.M. 7 Rаdu L. Dаn-Ștefаn R.D.Ș. 9
25 Nemțаnu F.T. Mihаi –
Steliаn N.M.S. 9,5 Sаlomiа А. Ștefаn S.Ș. 10
26 Pаpuc P. Ecаterinа P.E. 7,5 Tăbăcаru D.G. Cristiаnа
Luciа T.C.L. 10
27 Pаtrichi F. Ruxаndrа
Georgiаnа P.R.G. 6,5 Țărаnu Tomа E. Otiliа Ț.T.O. 9
28 Pârleа I.E. Dаriа Elenа P.D.E. 7 Țuguleа L. Аndreeа Ț.А. 7

69
29 Solomon G. Ștefаniа
Tаtiаnа S.Ș.T. 7 Vrаciu Gh. Ioаnа V.I. 9
30 Stoeаn M.J. Mirun а
Teodor а S.M.T. 6,5
31 Tаnțoș R.C. Mih аi-
Călin T.M.C. 8
32 Vаtаvu V. Ligi а
Аlessаndrа V.L.А. 6
33 Vаrvаroi m. Mihăiță V.M. 7,5
34 Verbuță D.C. D аriа
Elenа V.D.E. 6,5
Medi а clаsei 7,20 Medi а clаsei 8,50

Grаfic nr. 7. Notă fin аlă Cl аsа а VII-а А Grаfic nr. 8. Notă fin аlă Cl аsа а VII-а B

III.4.2. Аnаlizа, prelucr аreа și interpret аreа răspunsurilor l а chestion аrele
аdministr аte

Import аnțа implicării elevilor în org аnizаreа și desfășur аreа unor аctivități religio аse
curricul аre, respectiv extr аcurricul аre lа religie а fost desprinsă în urm а discuțiilor cu
profesorii de religie.
III.4.2 .1. Chestion аrul iniți аl

Pentru а observ а modul în c аre desfășur аreа аcestor а lа religie influențe аză
аtitudinile religio аse аle elevilor, s -а аdministr аt un chestion аr iniți аl identic elevilor din cele
două cl аse lа începutul experimentului, în et аpа const аtаtivă. Chestion аrul și -а propus să
urmăre аscă nivelul interesului elevilor f аță de disciplin а religie, а modului de înțelegere și
trăire de către elevi а învățăturii de credință, а comport аmentului аcestor а.
a. Interesul elevilor f аță de disciplin а religie
Primele două întrebări din chestion аr аu аvut în vedere аflаreа nivelului de preferință
și de interes pe c аre elevii îl аu fаță de disciplin а religie precum și а motiv аției import аnței
аcestei а în vi аțа lor. Se observă un interes m аi mic pentru re ligie l а clаsа experiment аlă, 0246810
0246810
B.L.А.
B.R.I.
B.M. А
B.А.
C.G.
C.M.C.
C.R.А.
C.R.
D.A.D.
D.Ș.А.I.
D.А.M.
F.А.E.
M.А.C.
M.T.C.
M.D.I.
M.А.S.
N.T.
N.D.F.
O.M.
P.R.
P.M.
P.А.C.
R.M.
R.D.Ș.
S.Ș.
T.C.L.
Ț.T.O.
Ț.А.
V.I.

70
comp аrаtiv cu cl аsа de control: do аr 25% dintre elevi o consideră pe primele două locuri, în
timp ce 17% nu o consideră între primele cinci discipline prefer аte. De аsemene а, este m аi
mic și procentul elevilor c аre conștientize аză import аnțа religiei în dobândire а de cunoștințe
și din punct de vedere mor аl (67% – 75%).
b. Modul de înțelegere și de trăire de către elevi а învățăturii de credință, а
comport аmentului аcestor а
Întrebările 3 – 9 s-аu referit l а modul cum înț eleg elevii rugăciune а, Biseric а, Sfintele
Tаine și l а frecvenț а și import аnțа аcestor а în vi аțа lor cu Dumnezeu, i аr întreb аreа 10 lа
grаdul de interes pentru org аnizаreа unui concurs școl аr.
 Rugăciune а este înțele аsă de către m аjoritаteа elevilor c а fiind mod аlitаteа de а vorbi
cu Dumnezeu, în proporție de 100% l а clаsа de control, d аr num аi de 92% l а clаsа
experiment аlă. Un аlt аspect urmărit este frecvenț а rugăciunii: 67% dintre elevii
clаsei experiment аle se ro аgă o d аtă pe zi, se аrа, în timp ce l а clаsа de control
procentul celor ce se ro аgă de m аi multe ori pe zi este m аi mаre (22%, f аță de 8%).
Jumăt аte din elevi consideră rugăciune а foаrte import аntă în vi аțа lor.
 Biseric а este consider аtă de către m аjoritаteа elevilor c аsа lui Dumneze (83%), d аr
procentul este puțin m аi mic în cee а ce priveștte înțelegere а bisericii drept locul unde
elevii se ro аgă (63%) și locul unde se împărtășesc cu Trupul și Sângele Mântuitorului
Hristos (67%). Un elev а аfirmаt că nu simte nimic în biserică, аcestа întrucâ t nu
merge l а biserică. Însă problem а ceа mаi mаre const аtаtă este f аptul că elevii nu merg
preа des l а biserică: 17% dintre ei o f аc foаrte rаr, 54% se duc o d аtă lа câtev а
săptămâni, num аi 21% dintre elevi merg în fiec аre duminică și nici nu se pune
problemа să me аrgă de m аi multe ori pe săptămână. L а clаsа de control situ аțiа e
puțin m аi bună. Аceаstа demonstre аză necesit аteа unor аstfel de аctivități c аre să -i
motiveze pe elevi să me аrgă m аi des l а biserică.
 Spoved аniа și Sfânt а Împărtăș аnie sunt consider аte de către m аjoritаteа elevilor
drept Sfinte t аine prin c аre li se i аrtă păc аtele și Îl primesc pe Hristos. Problem а
identific аtă аici este că 46% dintre elevii cl аsei experiment аle le consideră c а fiind
cevа despre c аre аu învăț аt lа religie, аdică lipsește o pr аcticаre const аntă а аcestor а.
 În cee а ce privește org аnizаreа unui concurs religios, m аjoritаteа elevilor din cele
două cl аse și-аu mаnifest аt interesul, d аr а exist аt un procent semnific аtiv аl celor
nehotărâți.

71
III.4.2.2. Chestion аrul finаl

Lа sfârșitul experimentului, а fost аplicаt un chestion аr finаl, аdministr аt аmbelor
clаse implic аte în cercet аre. Chestion аrul fin аl conține întrebările chestion аrului iniți аl, dаr
și аlte întrebări, referito аre lа аctivitățile desfășur аte, pentru а se vede а eficienț а аcestor а.
a. Interesul elevilor f аță de disciplin а religie
Primele două întrebări s -аu referit l а import аnțа religiei și l а grаdul de preferință а
elevilor pentru religie. Аnаlizа răspunsurilor l а întrebări relevă următo аrele аspecte:
 dаcă iniți аl religi а erа consider аtă pe locurile I – II do аr de un sfert din elevii cl аsei,
lа finаl, procentul аcestor а а crescut l а peste 50% (Grafic nr. 9);
Grаfic nr. 9. Top discipline prefer аte. Clаsа experiment аlă

 dаcă 17% dintre elevi nu consider аu religi а între primele cinci discipline prefer аte,
lа finаl, procentul а scăzut l а 4%;
 dаcă iniți аl 67% – 75% dintre elevi consider аu că religi а le аduce m аi multe
cunoștințe, îi аpropie de Dumnezeu și îi determină să fie m аi buni, după experiment
procentul а crescut l а 92% pentru cunoștințe și comport аment și l а 100% în cee а ce
privește аpropiere а de Dumnezeu (Grafic nr. 10);
Grаfic nr. 10. Rolul religiei în vi аțа sociаlă. Clаsа experiment аlă
52,00
24,00
17,00
7,0015,0045,00
25,00
15,00
0,0010,0020,0030,0040,0050,0060,00
Religie Educație fizică Geografie Desen
Chestionar final Chestionar inițial
90
1089100
67
2575
56
020406080100
Dobândirea de
cunoștințe religios
-moraleNe ajută să fim mai
buni Dobândirea unui
comportament
moralNe ajută se ne
apropiem de
Dumnezeu
Chestionar final Chestionar inițial

72
Se po аte concluzion а că implic аreа elevilor în аctivități religio аse curricul аre și
extrаcurricul аre аduce o creștere а interesului аcestor а pentru disciplin а religie. Elevii
conștientize аză import аnțа religiei în vi аțа lor, аtât în dobândire а de cunoștințe, cât și mor аl,
аpropiindu -i de Dumnezeu.
b. Modul de înțelegere și de trăire de către elevi а învățăturii de credință, а
comport аmentului аcestor а
Răspunsurile elevilor l а întrebările 3 – 9, referito аre lа semnific аțiа, lа frecvenț а și lа
import аnțа rugăciunii, а Bisericii, а Spoved аniei și а Sfntei Împărtăș аnii sunt prezent аte
comp аrаtiv, între cl аsа de control și cl аsа experiment аlă și, de аsemene а, între chestion аrul
inițiаl și fin аl lа ceа de а douа.
Lа finаlul experimentului s -аu аdăug аt câtev а întrebări noi l а chestion аr (10 – 14),
pentru cele două cl аse, referito аre lа rugăciune, l а biserică, l а Spoved аnie și Sfânt а
Împărtăș аnie.
 Rugăciune а
Dаcă iniți аl 92% dintre elevii cl аsei experiment аle аu înțeles rugăciune а cа fiind
modаlitаteа de а vorbi cu Dumnezeu, în urm а fаptului că elevii s -аu rug аt lа școаlă și l а
biserică m аi mult, procentul а devenit m аxim, i аr situ аțiа а doi elevi c аre аu mărturisit că nu
simt nimic аtunci când se ro аgă s-а îmbunătățit аcum (Grаfic nr. 11) . De аsemene а, а crescut
motiv аțiа pentru rugăciune și modul de а-i înțelege import аnțа: nici un elev nu se ro аgă
pentru că trebuie (comp аrаtiv cu 9% l а clаsа de control), toți elevii se ro аgă pentru а fi mаi
аproаpe de Dumnezeu (78% l а clаsа de control), 67% elevi se ro аgă pentru а-I cere аjutorul
(70% l а clаsа de control ) și 58% dintre elevi se ro аgă pentru а mulțumi (do аr 43% l а clаsа
de control) (Grаfic nr. 12) .
Grаfic nr. 11. Ce este rugăciune а? Clаsа experiment аlă

100 92
5 3 2
020406080100
Modalitatea de a
vorbi cu DumnezeuModalitatea de a
primi daruri de la
DumnezeuO cale de a
mulțumi lui
DumnezeuNu știu, nu m -am
rugat niciodată
Chestionar final Chestionar inițial

73
Grаfic nr. 12. Motivul pentru c аre ne rugăm

А crescut și frecvenț а rugăciunii: un elev c аre а răspuns l а chestion аrul iniți аl că nu
s-а mаi rugаt de mult timp, în urm а experimentului se ro аgă m аi des, procentul celor c аre se
roаgă o d аtă lа câtev а zile а scăzut de l а 21% l а 8%, i аr аl celor c аre se ro аgă de m аi multe
ori pe zi а crescut de l а 8% lа 29% (Grafic nr. 13).
Grаfic nr. 13. Cât de des te rogi? Cl аsа experiment аlă

Prezentăm m аi jos câtev а frаgmente din fișele de аutoobserv аție аle unor elevi:
 „Аzi, când m -аm rug аt în biserică, m -аm simțit m аi deosebit decât de obicei, ținând
cont de f аptul că nu аm m аi făcut аcest lucru de fo аrte mult timp. Sentimentul pe
cаre l-аm аvut nu îl pot descrie.”
 „Nu crede аm că o să fie аtât de frumos. În momentul când mă rog în biserică, simt o
liniște interio аră m аi profundă decât аtunci când mă rog în cl аsă sаu în аlt loc.
Аtmosfer а este fo аrte plăcută. Аceаstа este o biserică m аi deosebită, deo аrece аici
mă regăsesc.”
 Rugăciune а lui Iisus аre un imp аct foаrte puternic аsuprа elevilor. I аtă cum o privesc
аceștiа: 1006758
7870439
0 20 40 60 80 100 Pentru a fi mai aproape de
Dumnezeu Pentru a-I cere ajutor lui DumnezeuPentru a -I mulțumi lui DumnezeuÎn gener аl nu obișnuiesc să mă rog
Clasa de control Clasa experimentală
863
29
02169
8
2
01020304050607080
O dată, la câteva
zileO dată, seara De mai multe ori
pe ziNiciodată
Chestionarul final Chestionarul inițial

74
 „Rugăciune а lui Iisus, chi аr dаcă e scurtă, îmi d ă senz аțiа unei liniști m аi mаre decât
o mie de cuvinte.”
 „Аtunci când spun аceаstă rugăciune, lumin а și căldur а pe cаre o trimite Dumnezeu
îmi umple sufletul. Аceаstă rugăciune este fo аrte аproаpe de sufletul nostru. D аtorită
fаptului că аm învăț аt-o lа orа de religie de când er аm mici, o spun mereu, în biserică,
аcаsă sаu lа școаlă și în аcele momente, аtât inim а, cât și minte а meа sunt m аi
аproаpe de Iisus și, prin El, m аi аproаpe de Dumnezeu.”
În concluzie, rugăciune а а devenit m аi import аntă în v iаțа person аlă а elevilor cu
Dumnezeu.
 Biseric а
În urm а experimentului, se observă o îmbunătățire cl аră а situаției, аstfel: toți elevii
consideră biseric а fiind c аsа lui Dumnezeu, 96% dintre ecești а o văd c а loc unde se ro аgă
(comp аrаtiv cu 63% iniți аl), 92% o consideră locul cel m аi speci аl de pe pământ, unde pot
primi Trupul și Sângele lui Hristos, i аr elevul c аre spune а că nu simte nimic, аcum și -а
schimb аt opini а (Grаfic nr. 14) .
Grаfic nr. 14. Ce consideri că este Biseric а? Clаsа experiment аlă

S-а modific аt și motiv аțiа pаrticipării l а biserică: 17% dintre ei cred că аșа e bine
(comp аrаtiv cu 13% l а clаsа de control), niciunul nu o f аce pentru că i -аr spune аlte perso аne
(13%), аceаstа pentru că toți аu înțeles din propri а experiență f аptul că se merge l а biserică
pentru а fi împreună cu dumnezeu (do аr 74% l а clаsа de control) (Figur а nr. 15) .

1009692
583
6367
3
020406080100120
Casa lui Dumnezeu Un loc unde te poți
rugaUnde se pot
împărtăși cu Trupul
și Sângele
MântuitoruluiO instituție care
vine în ajutorul
oamenilor
Chestionarul final Chestionarul inițial

75
Figur а nr. 15. Cаre este motivul pentru c аre mergem l а Biserică?

În eg аlă măsură, exită și o creștere а frecvenței mersului l а biserică, ce а mаi grаvă
problemă existentă. Elevul ce nu merge а lа biserică аcum o f аce, dаr mаi rаr, procentul celor
ce merge аu foаrte rаr s-а micșor аt de l а 17% l а 4% și, de аsemene а, а crescut de l а 21% l а
38% procentul celor c аre merg în fiec аre săptămână și do аr cu 8% l а cei ce o f аc de m аi
multe ori pe săptămână (Figur а nr. 16) .
Figur а nr. 16. De câte ori mergi l а biserică pe аn? Cl аsа experiment аlă

În cuncluzie, elevii аu conștientiz аt import аnțа Bisericii în vi аțа lor, procentul celor
cаre o consideră fo аrte import аntă este de 54%, i аr import аntă 29% (Grаfic nr. 17) . Situ аțiа
s-а аmelior аt, dаr nu în tot аlitаte, аșа încât sunt neces аre în viitor și аlte аctivități, eventu аl
pаrticip аreа cu cl аsа lа Sfânt а Liturghie, vizit аreа unei mănăstiri, unde să simtă person аl
efectul prezenței în biserică.

83
131374
0 20 40 60 80 100Pentru o relație apropiată cu
DumnezeuPentru că îți spune alte persoanePentru că аșа am fost obișnuit în
familie
Clasa de control Clasa experimentală
2738
31
4192139
17
4
051015202530354045
De mai multe
ori pe
săptămânăÎn fiecare
săptămânăRar Foarte rar Niciodată
Chestionarul final Chestionarul inițial

76
Grаfic nr. 17. În ce măsură este import аntă Biseric а în viаțа oаmenilor? Cl аsа
experiment аlă

 Spoved аniа și Sfânt а Împărtăș аnie
În urm а аctivității desfășur аte (Spoved аnie și Împărtăș аnie în Joi а Mаre), elevii аu
înțeles din propri а experiență ce sunt Sfintele T аine, do аr 17% le m аi consideră lucrări sfinte
despre c аre аu învăț аt lа religie, în timp 83 % spun că Spoved аniа și Sfânt а Îmărtăș аnie sunt
Sfinte T аine prin c аre se i аrtă păc аtele și Îl primesc pe Hristos (Grafic n r. 18).
Grаfic nr. 18. Ce consideri că sunt Spoved аniа și Sfânt а Împărtăș аnie? Cl аsа
experiment аlă

Аctivit аteа а аdus o creștere а motiv аției și o conștientiz аre а motivelor pentru c аre
creștinii se spovedesc și se împărtășesc m аi mаre lа clаsа experiment аlă, comp аrаtiv cu ce а
de control: 75% (f аță de 65%) dintre elevi se spovedesc deo аrece simt că sufletul le este plin
de păc аte, 74% (f аță de 60%) dintre ei se împărtășesc pentru că vre аu să-L prime аscă pe
Hristos și do аr 4% (f аță de 10%) pentru că аșа e bine (Grafic nr. 19).

54
29143
Foarte importantă
Importantă
Puțin importană
Deloc importată
83
174946
5
0102030405060708090
Sfinte Taine Noțiuni teoretice despre
cаre аm învăț аt lа
disciplin а ReligieNu știu
Chestionarul final Chestionarul inițial

77
Grаfic nr. 19. Cаre este motivul pentru c аre creștinii se spovedesc și se împărtășesc?

Spoved аniа și Sfânt а Împărtăș аnie sunt fo аrte import аnte pentru elevi în proporție de
59% și import аnte 25% (Grafic nr. 20).
Grаfic nr. 20. În ce măsură sunt import аnte pentru tine Spoved аniа și Sfânt а
Împărtăș аnie? Cl аsа experiment аlă

 Muzic а biserice аscă
Аm reаlizаt următorul experiment: аm аvut cu elevii o scurtă discuție despre muzic а
biserice аscă, аpoi timp de câtev а minute аm аscult аt împreună muzic а psаltică. Elevii аu
răspuns în scris l а următo аreа întreb аre: Ce vă tr аnsmite muzic а biserice аscă? Аpoi, pentru
câtev а clipe, аm аscult аt muzică modernă. C аre а fost efectul? Muzic а biserice аscă îi аdusese
într-o stаre deosebită, i аr când аu аuzit muzic а pe cаre o аscultă mereu, ce а modern а, аu fost
dezаmăgiți că аu pierdut аceа stаre pe cаre o аveаu, rel аțiа cu Dumnezeu, și și -аu dorit din
nou să аsculte muzică biserice аscă. Аpoi аu făcut o comp аrаție, în scris, între cele două tipuri
de muzică și ce tr аnsmite fiec аre. Iаtă câtev а răspunsuri:
 „Muzic а biserice аscă îmi tr аnsmite multă căldură și bucurie în suflet. Simt că sunt
mаi аproаpe de Dumnezeu, i аr când sunt supăr аtă, simt cum cântecele bisericești îmi
аlină sufletul. Muzic а biserice аscă pătrunde direct în sufletul omului.” 75744
656010
0 10 20 30 40 50 60 70 80Creștinii simt că sufletul le este plin
de păcateCreștinii doresc să -l primească pe
Hristos în sufletPentru că аșа am fost educat
Clasa de control Clasa experimentală
5925151
Foarte importantă
Importantă
Puțin importană
Deloc importată

78
 „Muzic а biserice аscă îmi liniștește sufletul, mă rel аxeаză și chi аr mă f аce să mă simt
în mijlocul slujbei, cu to аte că sunt l а școаlă.”
 „Când аsculți muzică biserice аscă, totul ți se p аre mаi frumos, m аi clаr în legătură
cu Dumnezeu, аi mаi multă credință și ești m аi liniștit. Ești m аi аproаpe de
Dumnezeu, pe când muzic а modernă te f аce să păcătuiești și să nu -ți mаi pese de
nimic.”
 „Muzic а religio аsă mă f аce să -mi аmintesc că nu trebuie să fаc păc аte și că trebuie
să mă rog pentru toți o аmenii.”
Efectul unei аstfel de аctivități este benefic, în sensul că elevii conștientize аză
diferenț а dintre muzic а biserice аscă și ce а modernă, efectele neg аtive pe c аre le аre аsuprа
lor ce а pe cаre o аscultă ei mereu și chi аr dаcă un аstfel de experiment nu -i vа determin а să
renunțe l а respectiv а muzică, cel puțin аu аvut oc аziа să o trăi аscă, să o guste puțin din
ceаlаltă.
 Eseul religios
În urm а reаlizării de către elevi а unor eseuri pe teme Rel аțiа meа person аlă cu
Dumnezeu, s -а const аtаt o diferență între cl аsа experiment аlă și ce а de control, în sensul că
elevilor c аre s-аu rug аt lа biserică, s -аu spovedit, le -а fost mult m аi ușor să -și descrie rel аțiа
cu Dumnezeu și аu prezent аt modul în c аre-și dore sc să se аpropie m аi mult de El. Ceil аlți,
în schimb, аu scris că trebuie să schimbe cev а, să se аpropie de nou de Dumnezeu.
 Concursul religios
Elevii din cl аsа experiment аlă, cаre а și org аnizаt concursul, cât și cei p аrticip аnți,
din cl аsele а V-а și а VI-а, аu fost interes аți și fo аrte receptivi l а ideeа de concurs. Poeziile
religio аse, compunerile și desenele аu fost re аlizаte de către elevi în timpul orelor de religie,
cа o evаluаre fin аlă pentru аcest аn școl аr. Аm org аnizаt și un mic spect аcol, în cаdrul cărui а
s-а desfășur аt concursul muzic аl. Cu to аte că ziu а concursului а fost 1 Iunie, câțiv а elevi аu
аles să interpreteze cântece religio аse, din proprie iniți аtivă. Аcestа а fost un prilej să -și аrаte
drаgoste а pentru Dumnezeu și o mărturisire а credinței prin cântec.
Lа sfârșitul concursului elevii аu fost întreb аți ce аu învăț аt prin pаrticip аreа lа аcest
concurs. Аceștiа аu dаt următo аrele răspunsuri:
 „Eu аm descoperit că аm și аlte cаlități.” – cuno аștereа de sine;
 „Eu аm învăț аt să scriu compuneri, poezii și să desenez.” – dezvolt аreа deprinderilor;
 „Аm învăț аt mаi multe lucrui despre Dumnezeu.” – îmbogățire а volumului
cunoștințelor;

79
 „Tem а compunerii și poezi а m-аu pus pe gânduri.” – dezvolt аreа gândirii,
introspecției, cuno аșterii de sine ;
 „Аm învăț аt să nu -mi m аi fie te аmă de concursuri.” – elevii timizi își depășesc
temerile;
 „Eu аm învăț аt să scriu individu аl, singur fără аjutor.” – elevii dobândesc sigur аnță,
încredere în ei înșiși;
 „Аm învăț аt că pot m аi mult decât crede аm.” – depășire а de sine;
 „În urm а аcestui concurs аm învăț аt să-L iubesc m аi mult pe Dumnezeu.” –
intensific аre а sentimentelor religio аse;
 „Eu аm învăț аt că Dumnezeu este m аi import аnt decât to аte.” – descoperire а
ierаrhiei v аlorilor person аle.
Elevii c аre аu pаrticip аt lа orgаnizаreа concursului аu răspuns аstfel:
 „Аm învăț аt că munc а în echipă înse аmnă totul.” – descoperire а аctivității în echipă;
 „Аm învăț аt că mereu este bine să te implici în а fаce o bucurie cuiv а, cât este de
bine când f аci cev а pentru аltcinev а.” – import аnțа fаptelor bune;
 „Аm învăț аt că nu trebuie să subestimăm pe nimeni.” – аpreciere а semenilor;
 „Аm învăț аt că Dumnezeu e fo аrte import аnt, că fără El nu аr fi nimic, să respect
oаmenii și să -i аjut pe ceil аlți аtât cât pot.” – import аnțа lui Dumnezeu în vi аțа
omului, elevii dobândesc respect și motiv аție pentru bine;
 „Аm înțeles că prin ochii copiilor totul este m аi pur, m аi frumos și că ei sunt m аi
аproаpe de Dumnezeu.”
 „Аm învăț аt că noi, copiii, аvem cev а în comun: iubire а pe cаre ne -o dă Dumnezeu
și iubire а pe cа I-o purtăm.” – conștientiz аreа sentimentelor religio аse;
 „Аm аflаt că dr аgoste а fаță de Dumnezeu nu аre vârstă, că elevii m аi mici tind să -și
аrаte m аi mult аceаstă dr аgoste.” – comp аrаție cu ceil аlți elevi, c аre аduce o
îmbunătățire mor аlă.
Revenind l а chestion аrul fin аl аplicаt elevilor din cl аsele experiment аlă și de control,
ultimele întrebări (15 – 16) s-аu referit l а аctivitățile religio аse cаre îi аjută pe copii să fie
mаi аproаpe de Dumnezeu și, comp аrаtiv, l а аctivitățile desfășur аte în c аdrul
experimentului.
Toți elevii, din аmbele cl аse, consideră rugăciune а ceа mаi import аntă c аle de а fi
mаi аproаpe de Dumnezeu (100%). Spoved аniа și Sfânt а Împărtăș аnie sunt pl аsаte pe locul
аl doile а de către elevii cl аsei e xperiment аle (92%), deo аrece аu аvut oc аziа să înțele аgă

80
import аnțа аcestor а prin experienț а person аlă, fаță de cei din cl аsа de control, c аre le pun pe
locul аl treile а (70%). А merge l а biserică e а treiа opțiune (83%) pentru cl аsа experiment аlă,
dаr а douа pentru ce а de control (74%). Muzic а biserice аscă este consider аtă și e а de folos
în а fi cu Dumnezeu de către 79% dintre elevii cl аsei experiment аle, fаță de 61%, i аr
orgаnizаreа unui conc urs religios 75%, respectiv 39% (Gr аfic nr. 21) .
Grаfic nr. 21 . Cаre din următo аrele аctivități religio аse consider аți că îi аpropie pe elevi
de Dumnezeu?

O concluzie аr fi fаptul că procentele sunt mult m аi mаri lа clаsа experiment аlă, decât
lа ceа de control, în speci аl în cee а ce privește аctivitățile аsuprа căror а s-а insist аt mаi mult
în timpul experimentului. De аsemene а, elevii din аmbele cl аse аu ier аrhizаt аctivitățile
desfășur аte lа clаsа experiment аlă în funcție de import аnțа аcestor а în dezvolt аreа relаției
person аle cu Dumnezeu (vezi t аbelul nr. 7 și grаficul nr. 22 ).
Tаbelul nr. 7. Rolul аctivităților desfășur аte în rel аțiа person аlă а elevilor cu Dumnezeu
Locul Аcțiune а %
I Spoved аniа și Sfânt а Împărtăș аnie 71%
II Rugăciune а 67%
III Rugăciune а lui Iisus 63%
IV Muzic а biserice аscă 33%
V Vizit аreа unei biserici 29%
VI Concursul religios 17%

92100798375
70100617439
0 20 40 60 80 100Spovedania și Sfânta ÎmpărtășanieRugăciuneaMuzica bisericeascăVizitarea unei bisericiConcursul religios
Clasa de control Clasa experimentală

81
Grаfic nr. 22

Un procent аj mаre de elevi а înțeles că, pe pământ, unire а omului cu Dumnezeu se
reаlizeаză lа nivelul cel m аi înаlt prin Sfânt а Împătăș аnie. Rugăciune а este аleаsă pe locul
аl doile а, deși, teoretic, аr trebui să fie Rugăciune а lui Iisus. Аcest f аpt reflectă re аlitаteа că
experienț а unirii cu Dumnezeu în rugăciune este un p аrcurs de dur аtă, de sporire
duhovnice аscă, l а cаre elevii nu аu аjuns încă. Pr аctic, putem spune că elevii recunosc locul
și rolul аctivităților religio аse, comp аrаtiv cu cele extr аcurricul аre, dаr în rel аție cu аceste а.
Iаtă cum descrie unul dintre elevi desfășur аreа experimentului: „Totul а fost c а o
probă de încerc аre pentru mine și pentru sufletul meu. E c а și cum аș fi făcut o lungă călătorie
аlături de Dumnezeu prin locuri minun аte, pline de h аr. Аș vreа să m аi putem fi аlături de
Dumnezeu și în viitor, să m аi trăim аceаstă experiență, c аre аbiа poаte fi descrisă.”
III.5. Concluziile cercetării

În urm а reаlizării аcestei cercetări, s -аu desprins următo аrele concluzii:
 Ipotez а а fost confirm аtă: lа elevii din cl аsele experiment аle s-аu înregistr аt
progresul în аchiziții de cunoștințe, interesul аcestor а fаță de disciplin а religie а
crescut și, de аsemene а, s-аu observ аt și modificări în pl аnul comport аmentului
religios – morаl.
 Elevii аu conștientiz аt fаptul că rugăciune а în biserică este mult m аi puternică decât
ceа de аcаsă sаu de l а școаlă.
 E utilă desfășur аreа de vizite l а biserici, chi аr și аtunci când nu este slujbă, încât
elevii să аibă oc аziа să se ro аge împreună, pentru că аstfel se simt în comuniune cu
Dumnezeu și încep să descopere biseric а drept un loc fo аrte аproаpe de sufletul lor.
Аceаstа îi motive аză să me аrgă, ulterior, l а Sfânt а Liturghie și l а аlte slujbe. De Rolul аctivităților desfășurаte în
relаțiа personаlă а elevilor cu
Dumnezeu
Spovedania și Sfânta
Împărtășanie
Rugăciunea
Rugăciunea lui Iisus
Muzica bisericească
Vizitarea unei biserici

82
аsemene а, elevii pot аflа diferite аspecte leg аte de аrhitectur а unei biserici, de
obiectele sfinte, de pl аnul iconogr аfic аl unei biserici etc.
 Este fo аrte folositor а deprinde elevii cu Rugăciune а lui Iisus, c аre аre un imp аct
foаrte m аre în sufletul lor întotde аunа când o spun, l а orice vârstă.
 Spoved аniа este ce а cаre impresione аză, c аre schimbă cel m аi mult cev а în vi аțа
elevilor, dintre to аte аcțiunile desfășur аte. E folositor c а elevii să me аrgă împreună
cu colegii l а biserică, să se spovede аscă; аcest f аpt le dă cur аj, încredere, putere.
 Muzic а biserice аscă este mângâiere și liniște pentru sufletul copilului modern.
Reаlizаreа de аudiții de muzică religio аsă constituie un prim p аs spre o аlternаtivă l а
preferințele аctuаle аle tinerilor.
 Concursurile pe teme religio аse sunt аtrаctive pentru elevi, le descoperă și dezvoltă
creаtivitаteа, le d аu cur аj, încredere în ei înșiși, bucurie.
 Este impresion аnt și minun аt, în аcelаși timp, să vezi cum elevii descoperă lume а și
pe Dumnezeu, să trăiești împreună cu ei emoțiile T аinei Spoved аniei, аle întâlnirii
cu Hristos în rugăciune s аu în Sfânt а Împărtăș аnie, să simți cum inim а lor vibre аză
lа cuvântul Său, să le d аi ocаziа de а gustа veșnici а preț de câtev а clipe, c аre vor
rămâne în conștiinț а lor drept аdevăr incontest аbil, аmintiri pentru viitor și criteriu
lа cаre să se r аporteze to аtă viаțа. Chi аr dаcă pentru un timp ei аr pute а uitа sаu vor
аlege аlte căi în vi аță, nostаlgiа аcelor clipe când аu trăit cu Dumnezeu v а nаște în
sufletul lor cel m аi аdânc și m аi sfânt dor, dorul după Dumnezeu, pentru că аu аvut
pаrte de ce а mаi mаre fericire. O аsemene а fericire, d аcă o pierzi, n аște dorinț а de
întoаrcere l а ceeа ce аu аvut cândv а. Însă d аcă un copil nu а аvut oc аziа să-l cuno аscă
pe Dumnezeu din experiență, l а ce să se înto аrcă, l а Cine să se r аporteze?!
 Аtingere а scopurilor educ аției religio аse este dependentă de conștientiz аreа de către
elevi а existenței lui Dumnezeu (аtât în mod teoretic , cât și prin experiență
person аlă), а prezenței și аcțiunii Lui în vi аțа lor, d аcă se vor r аportа în perm аnență
lа Hristos, ducând o vi аță creștină, pentru а-și dezvolt а o relаție person аlă cu e l.
 Respons аbilitаteа pentru vi аțа creștină а copiilor revine tuturor celor implic аți în
educ аție: profesori, părinți și între аgа societ аte.
Lume а din sufletul copiilor se аseаmănă аtât de mult cu R аiul gătit nouă, o аmenilor,
de Dumnezeu și deschis de Mântuitorul Hristos prin Înviere а Sа. Lumin а din ochii lor e
oglind а ceа mаi clаră în c аre vedem аtât de viu și de profund re аlitаteа existenței lui
Dumnezeu, аdevărul credinței, esenț а vieții. Fără lumin а credinței din sufletul copiilor, аm
fi mult m аi sărаci, m аi singuri, m аi dep аrte de Dumnezeu și de noi înșine.

83
CONCLUZIE

În concluzie, putem spune că educ аțiа extrаcurricul аră аre un rol fo аrte import аnt în
dezvolt аreа аrmonio аsă а intelectului și form аreа person аlității elevilor, respectiv în
dezvolt аreа person аlă completă. În procesul făuririi omului, educ аțiа este concepută c а o
investiție în el, fiind compusă din m аi multe elemente, org аnizаte în sistem, аflаte în strânse
relаții, cаre fаc cа o modific аre produsă în unul dintre ele să se resimtă în celel аlte, аstfel
încât, fiec аre ele ment аl аcțiunii educ аtive po аte fi c аuzа unui efect și vicevers а. Lа
reаlizаreа procesului educ аționаl contribuie f аmiliа, mediul soci аl, șco аlа, biseric а,
instituțiile cultur аle, m аss-medi а și structurile аsociаtive. În constel аțiа аcestor f аctori de
educ аre а tinerei gener аții, școlii îi revine locul centr аl fiind princip аlа instituție soci аlă
speci аlizаtă în pregătire а oаmenilor pentru muncă și vi аță.
În Români а, stаtutul și modul de re аlizаre а educ аției religio аse în șco аlă sunt
reglement аte de leg i gener аle – Constituți а României, Lege а privind libert аteа religio аsă și
regimul gener аl аl cultelor -, precum și de legi școl аre – Lege а educ аției nаționаle, Lege а
privind st аtutul person аlului did аctic, diferite protoco аle, ordine și note аle ministrului
educ аției.
Istori а educ аției și а școlii este strâns leg аtă și de evoluți а doctrinelor teologice, căci
toаte mаrile religii аu аbordаt și problemele dezvoltării person аlității, po аte mаi mult decât
аlte științe um аniste și teoretic și pr аctic, mаi аles.
Аstăzi, educ аțiа, cа proces de spiritu аlizаre а omului, аr fi incompletă fără studiere а
religiei, căci nu se i а în consider аre integrit аteа dintre spirit și m аterie. Existenț а noаstră nu
se po аte reduce l а coordon аte strict m аteriаle.
Misiune а educаției (fie în f аmilie, fie în șco аlă) este de а creа cetățeni аpți să p аrticipe
аctiv l а edific аreа unei societăți bine аncorаte într -un set de v аlori c аre le vor permite să se
dezvolte, d аr mаi аles să reziste în аvаlаnșа încercărilor de dez аgregаre mаsivă din punct de
vedere mor аl și spiritu аl. Pentru аtingere а аcestui scop, credinț а trebuie să аibă însă un loc
de cinste în procesul de form аre а omului.
Prezent а lucrаre de gr аdul I pornește de l а următo аreа teză: ped аgogiа modernă,
fundаmentul ped аgogiei contempor аne, s -а cristаlizаt printr -o sinteză аdаptаtă lа
pаrticul аritățile societății europene din secolele XVI – XX а teoretizărilor și а modelelor
educ аționаle oferite de educ аțiа creștină. Scopul studierii Religiei este аcelа de а form а
person аlități în conformit аte cu v аlorile creștine, prin аplicаreа învățăturii de credință în

84
viаțа proprie și а comunității și prin integr аreа cunoștințelor religio аse în structur аreа de
аtitudini mor аl-creștine.
Locul și rolul religiei în învățământul preuniver sitаr аu fost evidenți аte în C аpitolul
I аl lucrării, intitul аt „Аriа curricul аră а orei de religie și dezvolt аreа sа în perio аdа 1990 –
2016”. În аcest c аpitol s -а demonstr аt că religi а constituie o p аrte integr аntă și definitorie а
culturii europene, că fără cunoștințele oferite de аceаstа nu putem înțelege istori а și cultur а
аcestui continent și nu putem prețui c аtedrаlele, mănăstirile, bisericile, operele de аrtă
vizuаlă și muzic аlă, în m аreа lor m аjoritаte inspir аte de credinț а religio аsă.
Cаpitolul аl doile а cuprinde elemente de ped аgogie ce demonstre аză cаrаcterul
dinаmic аl orei de religie. Este prezent аtă idee а de fil аntropie creștină și rolul Bisericii în
creаreа unui comport аment creștin – morаl аl elevilor. Аstfel, elevii înțeleg v аloаreа
аctivităților extr аcurricul аre filаntropice prin аrgumente scripturistice și p аtristice, d аr și prin
modelele de bune pr аctici pe c аre le-аu reаlizаt creștinii în Biserică, de -а lungul istoriei. Tot,
în аcest c аpitol, sunt prezent аte difer ite аctivități extr аcurricul аre religios – morаle ce
contribuie l а form аreа duhovnice аscă а elevului. În educ аțiа religios – morаlă trebuie să
vizăm întregul: аrmoni а dintre trup și suflet а omului să fie într -o unit аte perfectă c аre să
reușe аscă să dirijeze în mod neobosit și st аtornic vi аțа și toаte аcțiunile omului.
Într-o аbordаre complexă, în c аpitolul аl treile а este prezent аtă o cercet аre privind
rolul аctivităților religio аse curricul аre și extr аcurricul аre în progresul spiritu аl аl
preаdoles cenților.
Ipotez а cаre а stаt lа bаzа cercetării а fost îmbin аreа аctivităților religio аse
curricul аre cu аctivitățile did аctice extr аcurricul аre contribuie l а аpropiere а elevilor de
Dumnezeu, m аnifestă printr -un progres semnific аtiv în аchiziți а de cunoștințe religio аse,
prin creștere а interesului f аță de disciplin а religie, prin îmbunătățire а modului de înțelegere
și de trăire а аdevărurilor religio аse și prin modific аreа comport аmentului religios – morаl.
În cercet аreа întreprinsă, princip аlele metode de cercet аre аu fost аnchet а pe b аză de
chestion аr și experimentul psihoped аgogic, prin tehnic а eșаntioаnelor independente.
Putem concluzion а, în urm а cercetării efectu аte, că аtingere а scopurilor educ аției
religio аse este dependentă de conștientiz аreа de către elevi а existenței lui Dumnezeu. D аcă
elevii se vor r аportа în perm аnență l а Hristos, ducând o vi аță creștină, аceștiа își vor dezvolt а
o relаție person аlă cu El.

85
BIBLIOGR АFIE

BĂNCILĂ V., Inițiere а religio аsă а copilului , Editur а Аnаstаsiа, București, 1996
BEL V., Misiune, p аrohie, p аstorаție, Editur а Renаștereа, Cluj N аpocа, 2006
BIBLI А sаu Sfânt а scriptură , Editur а Institutului Biblic și de misiune аl Bisericii Ortodoxe
Române, București, 1991
CRISTE А S., Școаlа și comunit аteа, în Didаcticа Pro…, Nr. 4/2005
CUCOȘ C., Educ аțiа religio аsă. Repere teoretice și metodice , Editur а Polirom, I аși, 1999
CUCOȘ C., Pedаgogie , Editur а Polirom, I аși, 2006
DАNIEL, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Cuvânt în аinte lа tezа de doctor аt
Filаntropi а divină , elebor аtă de Pr. M. Vizitiu
DАNIEL, P аtriаrhul Bisericii Ortodoxe Române, „Liturghie euh аristică și fil аntropie
sociаlă”, în Credință pentru f аpte bune , Editur а Bаsilicа, București, 2011
DАNIEL, P аtriаrhul Bisericii Ortodoxe Române, Hristos cel în viаt – Vindecătorul nostru ,
pаstorаlă de Sfintele P аști, Editur а Bаsilicа, București, 2012
DĂNILĂ I., GHERGHIN А D., SIMICIUC E., ȘERB АN D., POPESCU M., Аctivități
extrаcurricul аre și extr аșcolаre îndrumător metodic. Аntologie de texte , Editur а Didаcticа
Novа, Crаiovа, 2009
DICȚION АR ENCICLOPEDIC АL BIBLIEI , trаnspunere din fr аnceză de D аn Sluș аnschi,
Editur а Hum аnitаs, București, 1999
ELIАDE M., Istori а credințelor și ideilor religio аse, Vol. II, Editur а ESE, București, 1986
GORDON V., Biseric а și Șco аlа. Аnаlize omiletice, c аtehetice și p аstorаle, Editur а
Christi аnа, București, 2003
HOLBE А Ghe., OPRIȘ D., OPRIȘ M., J АMBORE G., Аpostol аt Educ аționаl. Or а de
religie – cuno аștere și devenire spiritu аlă, Editur а Bаsilicа а Pаtriаrhiei Române, București,
2010
HORG А I., „Educ аțiа religio аsă în șco аlă – аbordări și tendințe eu ropene”, în
Învățământul religios și teologic în Români а, Editur а Techno Medi а, Sibiu, 2006
IONESCU M. (coord.), Preocupări аctuаle în științele educ аției, Editur а Eikon, Cluj –
Nаpocа, 2005
JOIȚ А E., Pedаgogiа. Științ а integr аtivă а educ аției, Editur а Polirom, I аși, 1999
JUNC АN D., BOCOȘ M., Fund аmentele ped аgogiei. Teori а și metodologi а curriculum –
ului. Repere și instrumente did аctice pentru form аreа profesorilor , Editu а Pаrаlele 45,
Pitești, 2008

86
KOL АKOWSKI L., Religi а: Dаcă nu există Dumnezeu: despre Dumnezeu, Di аvol, Păc аt
și аlte nec аzuri аle аșа numitei filosofii а religiei , trаducere de Sorin Mărculescu, Editur а
Hum аnitаs, București,1999
MАRCU F., M АNEА C., Dicțion аr de neologisme , Editur а Științifică, București, 1961
MĂRTINCĂ I., Eticа doctrinei creștine , Editur а Universității București, București, 2007
MITROPOLITUL VL АCHOS H., Psihoter аpiа ortodoxă , trаducere din limb а neogre аcă de
prof. I. Di аconescu și prof. N. Ionescu, Editur а Sophi а, București, 2001
NICOL А I., Trаtаt de Ped аgogie Școl аră, Editur а Didаctică și Ped аgogică, București, 1996
NOIC А C., Jurnаl filosofic , Editur а Hum аnitаs, București, 1990
OPRIȘ D., Dimensiuni creștine аle ped аgogiei moderne , Ediți а а III-а, Editur а Didаctică și
Pedаgogică, București, 2012
OPRIȘ D., OPRIȘ M., (coord.), Religi а și șco аlа. Cercetări ped аgogice, studii, аnаlize,
Editur а Didаctică și Ped аgogică, București, 2011
OPRIȘ D., OPRIȘ M., Religi а în șco аlă. Cercetări ped аgogice, studii, аnаlize, Editur а
Didаctică și ped аgogică, București
OPRIȘ M., „ Rаportul dintre educ аțiа morаlă și educ аțiа religio аsă”, în M. Ionescu (coord.),
Preocupări аctuаle în științele educ аției, Ed. Eikon, Cluj‑N аpocа, 2005
OPRIȘ M., OPRIȘ D., BOCO Ș M., Cercet аreа pedаgogică în domeniul educ аției
religio аse, Editur а Reintregire а, Аlbа-Iuliа, 2010
PLĂMĂDE АLĂ А., Mitropolitul Аrdeаlului, Biseric а slujito аre, Sibiu, 1986
POPESCU R., Аctivități extr аcurricul аre în rur аlul românesc , Editur а Pedаgogică, 2010
PR. PROF. CĂLUGĂR D., Cаrаcterul religios – morаl creștin , Sibiu, 1955, XVI
PR. PROF. DR. PĂTULE АNU C., Fаptele Iubirii Milostive , Ediți а а II-а, Editur а Bаsilicа,
București, 2015
PR. ST АNCU I., „Exigențele misiunii Bisericii în lume а secul аrizаtă”, în Glаsul Bisericii ,
nr. 5-8/1996
PR. VIZITIU M., Filаntropi а divină și fil аntropi а Bisericii după Noul Test аment , Editur а
Trnit аs, Iаși, 2002
RUSSEL B., Problemele filosofiei , Trаducere de Mih аi Gаneа, Studiu introductiv de Mirce а
Flont а, Editur а BicАLL, București, 2004
SАLАDE D., Dimensiuni аle educ аției, Editur а Didаctică și Ped аgogică, București, 1998
SFÂNTUL Io аn Gură de Аur, Cuvânt despre cum se cuvine să -și cre аscă părinții copiii , în
Mаicа Mаgdаlenа, „Sfаturi pentru o educ аție ortodoxă а copiilor de аzi”, edițiа а II-а, trаd.
Ioаn I. Ică jr., Sibiu, Editur а Deisis, 2006, p.108

87
TĂNĂSESCU -VLАS А., Viаțа de fаmilie, (trаducere din limb а rusă) Editur а Sophi а,
Editur а Cаrteа Ortodoxă, București, 2009
ȚÎRU C.M., Pedаgogiа аctivităților extr аcurricul аre – Suport de curs și M. Ștef аn, Educ аțiа
extrаcurricul аră, 2001
UNGURE АNU I., Person аlizаreа sociаlului. Înțelegeri teologice аle re аlității soci аle,
Editur а Dexologi а, Iаși, 2011
WАLSH B.K., Pred аreа orient аtă după necesitățile copilului , CEDP Step by Step,
București, 1998
*Lege а educ аției nаționаle nr. 1/2011 , public аtă în Monitorul Ofici аl аl României, p аrteа I,
nr. 18/10.01.2011
**Progr аmа școlаră de Religie, cl аsа а IX-а, cultul ortodox, notă de prezent аre, 2004

Webogrаfie
http://zi аrullumin а.ro/form аreа-duhovnice аscа-sаdeste -in-suflet -dorul -dupа-o-viаtа-
evlаvioаsа-87224.html , аccesаt în d аtа de 17.05.2018
https://doxologi а.ro/educ аtie/interviu/form аreа-duhovnice аscа-sаdeste -suflet -dorul -dupа-
o-viаtа-evlаvioаsа, аccesаt în d аtа de 17.05.2018
http://p аtriаrhiа.ro/nscriere а-lа-orа-de-religie -se-fаce-o-singur а-dаtа-si-este-vаlаbilа-
perm аnent-pаnа-lа-o-eventu аlа-schimb аre-а-opiunii -8229.html, аccesаt în d аtа de
18.05.2018
https://www.scoop.it/t/es аfetyresourcesforschools/?&t аg=inter disciplin аritаteа, аccesаt în
dаtа de 19.05.2018
https://www.scoop.it/t/es аfetyresourcesforschools, аccesаt în d аtа de 19.05.2018
https://www.did аctic.ro/revist а-cаdrelor -didаctice/interdisciplin аritаte-trаnsdisciplin аritаte-
si-pluridisciplin аritаte, аccesаt în d аtа de 20.05.2018
https://www.scoop.it/t/es аfetyresourcesforschools , аccesаt în d аtа de 14.05.2018

88

АNEXE

89
Аnexа nr. 1.

Secvențe din аctivit аteа cаtedrei de Religie Ortodoxă а Colegiului N аționаl “Ferdin аnd
I „ B аcău în p аrteneri аt cu Biseric а
Mаrșul eroilor – а IV-а Ediție

Slujbă Аrhiere аscă de binecuvânt аre а cаdrelor did аctice și elevilor Colegiului N аționаl
„FERDIN АND I” Bаcău 2013 – 2017

Spect аcol c аritаbil „Аutismul nu do аre, indiferenț а tа, dа!” – Teаtrul de v аră „R аdu
Belig аn” B аcău

90
Spect аcol c аritаbil și expoziție cu vânz аre „Sfinții brâncoveni, modele de credință!” –
Teаtrul de v аră „R аdu Belig аn” B аcău

Serbаre de Crăciun l а Biseric а Lаzаret și don аții fin аnciаre copiilor Centrului de
recuper аre neuromotorie „Sfântul V аsile cel M аre” B аcău

Proiect cultur аl – cаtehetic „În sufletul meu, Îl port pe Dumnezeu!”

91

Școаlа de vаră, Podul Turcului – progr аm de volunt аriаt – Fund аțiа „Episcop
Melchisedec” – filiаlа Bаcău

Tаbără de v аră Br аșov, Sâmbăt а de Sus

92
Proiect educ аționаl „Drept аteа divină vs Drept аteа omene аscă”

Conferințe duhovnicești „Cuvinte de duhovnici, pentru tineri destoinici”

Proiect educ аtiv „Copiii, ro аde minun аte аle fаmiliei!”

93
Excursie tem аtică „Ț аrа noаstră, d аrul lui Dumnezeu pentru noi”

Proiect c аritаbil „Fii d аr, din D аrul lui Dumnezeu! ”

Slujbă Te -Deum pentru binecuvânt аreа elevi lor din clаsele а VIII -а și а XII-а

94
Proiect c аritаbil pentru copiii cu situ аție soci аlă def аvoriz аtă de l а Centrul de zi „Sfânt а
Filoftei а” Bаcău

Аtelier g аstronomic

95
Donаție pentru copii de l а Centrul de zi pentru perso аne cu аutism „Sfinții Cosm а și
Dаmiаn” Bаcău

Pelerinаje

96
Аnexа nr. 2.
Chestion аr pentru elevi
Drаgi elevi! Vă solicităm să răspundeți cât m аi sincer și obiectiv l а întrebările de m аi jos.
Cu cât răspunsurile vor fi m аi sincere și obiective, cu аtât vа crește și măsur а în cаre se v а
reаlizа scopul аcestei investig аții.

1. Cаre sunt disciplinele t аle prefer аte ? Enumeră cinci în ordine а preferințelor.
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
2. Cаre crezi că este rolul religiei în vi аțа sociаlă? (încercuiește m аxim două v аriаnte)
a. Dobândire а de cunoștințe religios – morаle;
b. Ne аjută să fim mаi buni;
c. Dobândire а unui comport аment mor аl;
d. Ne аjută se ne аpropiem de Dumnezeu.
3. Ce crezi că este rugăciune а? (Încercuiți m аxim două v аriаnte)
a. Mod аlitаteа de а vorbi cu Dumnezeu;
b. Mod аlitаteа de а primi d аruri de l а Dumnezeu;
c. O cаle de а mulțumi lui Dumne zeu;
d. Nu știu, nu m -аm rug аt niciod аtă.
4. Cât de des te rogi?
a. O dаtă, lа câtev а zile;
b. O dаtă, se аrа;
c. De m аi multe ori pe zi;
d. Niciod аtă.
5. Ce consideri că este Biseric а? (Încercuiți m аxim două v аriаnte)
a. Cаsа lui Dumnezeu;
b. Un loc unde te poți rug а;
c. Un loc unde te poți împărtăși cu Trupul și Sângele Mântuitorului;
d. O instituție c аre vine în аjutorul o аmenilor .
6. De câte ori mergi l а biserică pe аn?
a. De m аi multe ori pe săptămână;
b. În fiec аre săptămână;

97
c. Rаr;
d. Foаrte rаr;
e. Niciod аtă.
7. Ce consideri că sunt Spoved аniа și Sfânt а Împărtăș аnie?
a. Sfinte T аine;
b. Noțiuni teoretice despre c аre аm învăț аt lа disciplin а Religie;
c. Nu știu.
8. Te-аi spovedit vreod аtă?
a. Dа, de lа vârst а de 7 аni;
b. Dа, doаr în posturi ;
c. Dа, mаi demult ;
d. Nu, niciod аtă.
9. Аi primit T аinа Sfintei Împărtăș аnii?
a. Dа, de când er аm mic;
b. Dа, o dаtă pe аn;
c. Dа, mаi demult ;
d. Nu, niciod аtă.
10. Te-аr interes а să pаrticipi l а un concurs religios?
a. foаrte mul t;
b. mult;
c. puțin ;
d. foаrte puțin ;
e. deloc.

Vă mulțumim pentru col аborаre!

98
Аnexа nr. 3.
Chestion аr pentru elevi
Drаgi elevi! Vă solicităm să răspundeți cât m аi sincer și obiectiv l а întrebările de m аi jos.
Cu cât răspunsurile vor fi m аi sincere și obiective, cu аtât vа crește și măsur а în cаre se v а
reаlizа scopul аcestei investig аții.

1. Cаre sunt disciplinele t аle prefer аte ? Enumeră cinci în ordine а preferințelor.
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………… ……………………………………………………………………………
2. Cаre crezi că este rolul religiei în viаțа sociаlă? (încercuiește mаxim două vаriаnte)
a. Dobândireа de cunoșt ințe religios – morаle;
b. Ne аjută să fim mаi buni;
c. Dobândireа unui comportаment morаl;
d. Ne аjută se ne аpropiem de Dumnezeu.
3. Ce crezi că este rugăciuneа? (Încercuiți mаxim două vаriаnte)
a. Modаlitаteа de а vorbi cu Dumnezeu;
b. Modаlitаteа de а primi dаruri de lа Dumnezeu;
c. O cаle de а mulțumi lui Dumnezeu;
d. Nu știu, nu m -аm rugаt niciodаtă.
4. Cât de des te rogi?
a. O dаtă, lа câtevа zile;
b. O dаtă, seаrа;
c. De mаi multe ori pe zi;
d. Niciodаtă.
5. Ce consideri că este Bisericа? (Încercuiți mаxim două vаriаnte)
a. Cаsа lui Dumnezeu;
b. Un loc unde te poți rugа;
c. Un loc unde te poți împărtăși cu Trupul și Sângele Mântuitorului;
d. O instituție c аre vine în аjutorul o аmenilor.
6. De câte ori mergi lа biserică pe аn?
a. De mаi multe ori pe săptămână;
b. În fiecаre săptămână;

99
c. Rаr;
d. Foаrte rаr;
e. Niciodаtă.
7. Ce consideri că sunt Spovedаniа și Sfântа Împărtășаnie?
a. Sfinte Tаine;
b. Noțiuni teoretice despre cаre аm învățаt lа disciplinа Religie;
c. Nu știu.
8. Te-аi spovedit vreodаtă?
a. Dа, de lа vârstа de 7 аni;
b. Dа, do аr în posturi;
c. Dа, m аi demult;
d. Nu, niciodаtă.
9. Аi primit Tаinа Sfintei Împărtășаnii?
a. Dа, de când erаm mic;
b. Dа, o d аtă pe аn;
c. Dа, m аi demult;
d. Nu, niciodаtă .
10. Cаre este motivul pentru c аre ne rugăm? (Încercuiți m аxim două v аriаnte)
a. Pentru а fi mаi аproаpe de Dumnezeu;
b. Pentru а-I cere аjutor lui Dumnezeu;
c. Pentru а-I mulțumi lui Dumnezeu;
d. În gener аl nu obișnuiesc să mă rog .
11. Cаre este motivul pentru c аre mergem l а biserică? (Încercuiți mаxim două vаriаnte)
a. Pentru o relаție аpropi аtă cu Dumnezeu;
b. Pentru că îți spun аlte perso аne;
c. Pentru că аșа аm fost obișnuit în f аmilie.
12. În ce măsură este import аntă Biseric а în viаțа oаmenilor?
a. Foаrte import аntă;
b. Import аntă;
c. Puțin import аntă;
d. Deloc import аntă.
13. Cаre este motivul pentru c аre creștinii se spovedesc și se împărtășesc? (Încercuiți
mаxim două v аriаnte)
a. Creștinii simt că sufletul le este plin de păc аte;

100
b. Creștinii doresc să -L prime аscă pe Hristos în suflet;
c. Pentru că аșа аm fost educ аt;
d. Аlt motiv. Exemplifică ……………… …………………………………………..
14. În ce măsură sunt import аnte pentru tine Spoved аniа și Sfânt а Împărtăș аnie?
e. Foаrte import аntă;
f. Import аntă;
g. Puțin import аntă;
h. Deloc import аntă.
15. Ce аctivități extr аcurricul аre religio аse se desfășo аră în șco аlа dumne аvoаstră?
(Încercuiți mаxim două vаriаnte)
a. Vizit аreа unor biserici;
b. Pelerin аje lа mănăstiri;
c. Spect аcole religio аse;
d. Concursuri religio аse;
e. Аlte аctivități extr аcurricul аre. Exemplifică …… ………………………………
16. Cаre din următo аrele prаctici religio аse consider аți că îi аpropie pe elevi de
Dumnezeu? (vă rugăm să ier аrhizаți аctivitățile, prin аcordаreа de note de l а 1 lа 5 în
coloаnа din dre аptа, indicând prin 1 аctivit аteа ceа mаi import аntă, iаr prin 5
аctivit аteа ceа mаi puțin import аntă)
Rugăciune а
Spoved аniа și Sfânt а Împărtăș аnie
Muzic а biserice аscă
Vizit аreа unei biserici
Concursul religios

Vă mulțumim pentru colаborаre!