Optim E Manager Proiect ID: 63876 [615099]

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

47

Obiectivele învățării

Unul din indicatorii de performanță care trebuie îndepliniți la acreditarea și evaluarea periodică a
unităților din învățământul preuniversitar *cf. anex ei la H.G. nr. 21/10.01.2007] , la Domeniul
A. Capacitatea instituțională , subdomeniul 2. Management operațional se referă la „2.2. Existența
și funcționarea sistemului de gestionare a informației; înregistrarea, prelucrarea și utilizarea
datelor și informațiilor” .
Descriptorii pentru acest in dicator sunt:
2.2.1. Funcționalitatea sistemului de gestionare a informației și de înregistrare , prelucrare
și utilizare a datelor și informațiilor.
2.2.2. Cuprinderea, în sistemul de gestionare a informației, a tuturor informați ilor necesare
raportărilor prevăzute de legislația în vigoare.
2.2.3. Respectarea condițiilor și procedurilor legale privind siguranța și confidențialitatea în
activitatea de colectare, prelucrare și utilizare a informației.
Am precizat aceste lucruri pentru a înțelege, o dată în plus, importanța deosebită a sistemului
informațional al organizației și responsabilitatea managerilor în acest caz . Cap. 2. Sistemul informațional
al organizației școlare

După studierea acestui capitol veți fi capabili:
 să definiți noțiunile de „sistem informațional” și „sistem informatic” și
să delimitați sfera de cuprindere a fiecăruia;
 să precizați care sunt funcțiile principale ale sistemului informațional ,
care sunt componentele acestuia ;
 să identificați etapele analize i-diagnostic a sistemului informațional;
 să descoperiți importanța cal ității informațiilor;
 să precizați care sunt problemele securității sistemului informațional ;
 să motivați importanța utilizării tabloului de bord ;
 să proiectați și să utilizați un tablou de bord.

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

48

Definirea conceptului de sistem informațional îmbracă exprimări diverse, fiind unanim acceptat ca
un ansamblu structurat de elemente care oferă informații celor interesați .
Una dintre abordările cele mai frecvente definește sistemul informațional ca un ansamblu de
componente care acționează în baza unor relații de cauzalitate, în ved erea culegerii și prelucrării
datelor și informațiilor necesare la nivel decizional și operațional [Radu, I., 2005] .

În viziunea altor autori *Lazăr, I., 2002+ , sistemul informațional reprezintă „totalitatea
metodelor, proc edeelor, tehnicilor și mijloacelor privite ca un ansamblu integrat prin care se
asigură înregistrarea, transmiterea, circulația, prelucrarea, valorificarea și stocarea informațiilor
menite să ajute la planificarea și îndeplinirea obiectivelor organizației. ”
Există două particularități importante ale sistemelor informaționale ale organizațiilor:
1. Gradul de pertinență a informației – calitatea sistemului informațional este
strâns legată de determinanții majori ce caracterizează o informație pertinentă
(complet itudine, exactitate, oportunitate, fiabilitate etc.), asigurând prin toate
componentele sale o funcționare corectă a organizației și deschizând acesteia o
serie de direcții de ordin strategic.
2. Complexitatea sistemului informațional – orice organizație treb uie să -și asigure
o infrastructură informațională coerentă și unitară, nu doar să implementeze
diversele tehnologii informatice; sunt foarte importante managementul
informației, managementul fluxurilor de lucru și al celor informaționale,
identificarea rea lă a cerințelor utilizatorilor, precum și stabilirea obiectivă a unei
ordini de priorități în satisfacerea acestora.
2.1. Funcțiile, structura și analiza sistemului informațional
O altă definiție prezintă sistemul informațional ca o rețea
complexă de relații structurate (în care intervine factorul
uman), de echipamente și proceduri c are au ca obiect crearea
unor fluxuri ordonate de informații pertinente, provenite din
surse interne și externe organizației și care sunt destinate să
constituie baza de adoptare a deciziilor .

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

49

Pentru susținerea managementului sistemul informațional trebuie să îndeplinească o serie de
funcții de bază :
* Funcția decizională – asigură datele/informațiile necesare derulării deciziilor;
* Funcția operațională – declanșarea acțiunilor necesare realizării obiectivelor
organizației și implementării deciziilor adoptate;
* Funcția de informare, documentare – identificarea, constituirea și uti lizarea unor surse
de informații exacte, a unor baze de cunoștințe, a unor circuite și proceduri
informaționale care să asigure permanent fondul necesar de date/informații.
În altă perspectivă, care privește sistemul informațional ca fiind cel ce asigură l egătura între
sistemul operațional și sistemul decizional, distingem următoarele funcții:
* Funcția de înregistrare – o dată sau o informație nu este utilizată și utilă în sistemul
informațional de management decât după înregistrare;
* Funcția de memorare – stocarea datelor pe purtători tehnici de mare capacitate în
vederea utilizării lor în cadrul unor procese de prelucrare ulterioare;
* Funcția de prelucrare – accesul la date, cu ajutorul unor limbaje de cereri și
manipularea datelor;
* Funcția de comunicare – se situează atât la nivelul de schimb, între funcțiile deja
enumerate, cât și în interfața dintre sistemul informațional de management și sursele
sau utilizatorii săi.
Locul central în cadrul sistemului informațional îl ocupă sistemul informatic , ce are rolu l de a trata
și administra (creare, consultare, modificare, suprimare) datele ajunse în sistem, prin intermediul
canalelor de comunicație. Sistemul informatic este partea sistemului informațional automatizată
cu ajutorul computerului.

Orice sistem informatic există numai în
cadrul unui sistem in formațional care îl
cuprinde și care îl subordonează funcțional,
utilizându -l ca infrastructură tehnică a sa. 2.1.1. Funcțiile și compone ntele sistemului informațional

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

50 În cadrul oricărui sistem informațional există de regulă un subsistem de prelucrare a datelor care
culege, stochează, efectuează operațiile de prelucrare și comunicare a datelor și informațiilor.
Dacă în sistemul informațional prelucrările de date se realizează cu ajutorul tehnicii electronice de
calcul, pe baza unor programe specializate, vorbim atunci de existența subsistemului informatic ,
acesta fiind un caz particular al subsistemului de prelucrare.

În practica organizațiilor există d eseori situații în care se manifestă tendința de a suprapune cele
două noțiuni, informațional și informatic.
Sistemul informațional nu se reduce însă niciodată doar la cel informatic , pentru că:
– există o serie de sarcini importante, care se execută manual ;
– există și instrumente „neinformatice” care îndeplinesc funcții în interiorul sistemului
informațional (de ex. copiatoare);
– rezolvarea problemelor de gestiune, indiferent de natura resurselor gestionate
(materiale, umane, financiare etc.) nu poate fi prel uată în totalitate de sistemul
informatic (aceasta deoarece o serie de activități sau funcții nu pot fi formalizate, iar
evoluția rapidă a soft -urilor determină adesea o reașezare a regulilor de gestiune ).
Abordarea complexă a oricărei organizații (ca sist em), impune luarea în considerare a celor trei
subsisteme, intercondiționate reciproc:
 subsistemul operațional (condus);
 subsistemul decizional (conducător);
 subsistemul informațional (de măsură, de informare) .
Sistemul informațional al managementului furn izează date despre procese, informații generale,
decizii și informații specifice. El se află în legătură permanentă cu mediul extern al organizației
unde au loc transformări pe care acesta le analizează, le prelucrează, transmițând din nou la
nivelul organ izației date, informații și decizii.
Acestea sunt utilizate de subsistemul operațional, adică de angajații din compartimentele
organizației care vor acționa pentru micșorarea abaterilor intervenite între nivelurile previzionate
și cele realizate. De aseme nea, informațiile din mediul extern sunt utilizate de subsistemul
decizional, de managerii de pe diferite niveluri, care vor putea lua deciziile necesare în continuare,
în conformitate cu obiectivele propuse și strategiile pe termen scurt și lung formulate anterior. Privit în perspectiva sistemică, subsistemul informatic reprezintă un ansamblu
structurat, format din echipamente electronice de calcul și comuni cație, procese și
proceduri automatizate, care interacționează în vederea asigurării prelucrării
automate a datelor și informațiilor din cadrul sistemului informațional.

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

51

Fig. 2.1. Sistemul informațional al managementului

SISTEMUL
INFORMAȚIONAL AL
MANAGEMENTULUI
SUBSISTEMUL
OPERAȚIONAL
SUBSISTEMUL
DECIZIONAL INFORMAȚII
EXTERNE
Perturba ții ale
mediului
Perturba ții ale
mediului
INFORMA ȚII
EXTERNE
INFORM AȚII SPECIFICE
(pentru desfășurarea activității )
[grafice de lucru; sarcini;
responsabilită ți; documente ; teste
de verificare; planificări; instruc țiuni
privind calitatea]
DATE DESPRE PROCESE
(activități )
*rapoarte; semnale; constatări;
verificări ] DECIZII
(referitoare la )
[procedee; instruc țiuni;
hotărâri; metode; planuri;
tehnici și tehnologii ] INFORMAȚII GENERALE
(pentru întreaga organiza ție)
*rapoarte și situații prelucrate;
programe; analize; prognoze ] IV II
I III 1 2
5 6 7
8 3
4

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

52 Pentru realizarea unei analize pertinente a sistemului informațional, este necesară identificarea
componentelor sistemului informațional .
Acestea sunt următoarele:
 Datele se caracterizează, în principal, prin: maniera de exprimare (litere sau cifre) și
natura domeniului la care se referă (fenomen, proces, rezultat, acțiune, activitate etc.).
 Informațiile , la rândul l or, au ca principale dimensiuni : volum ul și comple xitate a, gradul
de preluare, provenienț a, destinați a, direcția vehiculării, modul de organizare a
înregistrării și prelucrării, natura proceselor reflectate.
 Circuitele informaționale se particularizează prin intermediul lungimii și capacității
informațion ale, particularităților constructive și funcționale ale emițătorului și
beneficiarului, fluxurilor informaționale pe care le fac posibile, direcției vehiculării
informațiilor.
 Fluxurile informaționale , componentă cu un pronunțat conținut dinamic, se
caract erizează prin configurație și lungim e a traseului informațional, vitez a de
deplasare a informațiilor, cantita tea de informații vehiculate și frecvenț a manifestării
lor, fiabilit atea , costul transmiterii informațiilor.
 Procedurile informaționale , abordate ca principale modalități de tratare a inform ațiilor
pot fi evidențiate prin : operațiile ce se efectuează asupra informațiilor, indicatorii,
indicii etc. și celelalte elemente informaționale rezultate, fixarea succesiunii tratării
informațiilor, mijloacelor de culegere, înregistrare, transmitere și prelucrare a
informațiilor, complexitatea operațiilor implicate, grad de formalizare a elementelor
compuse.
 Mijloacele de tratare a informațiilor , considerate drept suport tehnic al sistemului
informațional, sunt caracterizate prin: tip sau categorii, performanțe tehnico –
funcționale, număr, structură, grad de intervenție a omului, costuri.
Situațiile informaționale , în cadrul cărora se manifestă o mare parte din componentele primare
ale sistemului informațional, s e particularizează prin :
denumire, cod, conținut informațional, proceduri informaționale implicate, circuit
informațional parcurs, periodicitatea completării și transmiterii, elaboratori și destinatari.

Problemă pentru reflecție și discuție
Care vi se pare (la o primă citire) cea mai importantă c omponentă a
sistemului informațional? Sau trebuie să le acordăm egală importanță?

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

53

Un sistem inform ațional trebuie proiectat și realizat în concordanț ă cu:
* mărimea organizației ( dată de numărul total de departamente / compartimente și
numărul total de unități individuale care trebuie cuprinse în sistem);
* arborescența organizației – extinderea pe vertica lă și orizontală (dată de numărul de
niveluri ierarhice și ponderea ierarhică – v. cap.1);
* caracteristicile sistemului de management al organizației (complexitatea acestui sistem,
de la nivelul de top – al conducerii – la nivelul operațional; complexit atea o definim în
acest caz prin numărul maxim posibil de relații care se pot stabili între subsisteme ,
altele decât relațiile dintre componentele structurii );
* numărul și tipul relațiilor care trebuie să existe între componentele structurii
organizației (relațiile de autoritate -subordonare, de colaborare etc.; relațiile ierarhice și
relațiile funcționale; este importantă aici , mai ales , posibila existenț ă a unor relații
speciale în cazul unor structuri tip matrice sau tip proiect);

* numărul și tipul relațiilor organizației cu structura superioară de conducere și cu terții
(mediul extern) ;
* specificul (complexitatea) activității desfășurate;
* volumul și tipul de date și informații neces are pentru fiecare nivel al organizației și
pentru fiecare componentă a sa, pentru asigurarea funcționării curente;
* volumul și particularitățile specifice ale informațiilor cerute de structura superioară de
conducere (raportările!) și de colaboratorii exte rni;
* natura și volumul informațiilor pe care organizația trebuie să le facă publice;
* constrângerile privind securitatea sistemului și a informațiilor;
* gradul de operativitate în ceea ce privește colectarea, transmiterea și prelucrarea
datelor și a informaț iilor; 2.1.2. Analiza și reproiectarea sistemului informațional

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

54 * posibilitățile tehnice ale sistemului informatic utilizat;
* necesitatea realizării de c ircuite de rezervă (paralele) care să asigure funcționarea
sistemului și atunci când circuitul de bază este întrerupt;
* necesitatea evitării circuitelor redundante;
* nivelul costuril or de proiectare, realizare , exploatare (pe termen lung) și mentenanță a
sistemului informațional.
Proiectarea și realizarea sistemului trebuie făcută obligatoriu de o echipă multidisciplinară:
managerii organizației școlare de pe toate n ivelurile ierarhice, specialiști IT, specialiști în probleme
de comunicare.
În măsura în care actualul sistem informațional nu este capabil să ofere ceea ce se dorește
(informații în cantitatea și calitatea solicitate de decidenți și executanți ) este neces ară o
reproiectare a acestuia, după un scenariu metodologic specific, axat pe:
– reconceperea unor componente ale sistemului informațional , în principal informații,
fluxuri și circuite informaționale, în funcție de nevoile informaționale ale managerilor;
– creșterea gradului de informatizare a proceselor de execuție și, mai ales, de
management , ceea ce dă o altă dimensiune atât ofertei, cât și cererii informaționale;
– reconceperea unor documente informaționale , mai cu seamă din punct de vedere al
conținutului ac estora;
– atenuarea sau eliminarea cauzelor care provoacă disfuncționalități majore în sistemul
informațional.
Reproiectarea sistemului informațional ar putea fi structurată astfel:
a. Analiza componentelor primare ale sistemului informațional – date, inform ații, fluxuri, circuite și
proceduri informaționale
O astfel de analiză urmărește:
– măsura în care componentele informaționale enumerate mai sus sunt suficient de bine
delimitate în raport cu celelalte;
– încadrarea tipologică a informațiilor, fluxurilor și c ircuitelor informaționale, abordată
nu ca o acțiune izolată, ci în corelație cu sarcinile, competențele și responsabilitățile
circumscrise fiecărui post care le valorifică, precum și cu tipurile de decizii pe care le
adoptă;
– calitatea informațiilor vehicul ate în sistem, calitate judecată după următoarele criterii :
dinamism, realism, multilateralitate, oportunitate, siguranță și precizie, corectitudine și
adaptare la cerințele „extremităților” implicate în sistemul informațional (furnizori și
beneficiari de informații).

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

55 b. Documentele (situațiile) informaționale utilizate în actualul sistem informațional, tratate din
punct de vedere al conținutului (tip de informații/date, periodicitatea întocmirii și transmiterii,
manieră de completare, procedurile informați onale folosite, emițător și destinatar, număr de
exemplare și circuitele informaționale pe care le parcurg).
c. Analiza prin prisma unor deficiențe ale sistemului informațional : filtrajul, distorsiunea,
redundanța și supraîncărcarea circuitelor informațion ale.
d. Analiza prin prisma unor principii de concepere și funcționare a sistemului informațional :
– principiul corelării cu sistemul decizional și organizatoric;
– principiul unității metodologice a tratării informațiilor;
– principiul flexibilității sistemului informațional;
– principiul concentrării asupra excepțiilor (abaterilor semnificative) ș.a.

La nivelul managerilor deficiențele prezentate anterior se „traduc” în suprainformarea sau, din
contră, subinformarea lor, ducând la adoptarea unor decizii eronate.

Evaluarea sistemului informațional se va concretiza prin identificarea „punctelor forte ” și a
„punctelor slabe” *v. analiza SWOT, la „Management strategic”+ . Astfel, se va putea trece la
restructurarea sistemului , în conformitate cu rezultatele analizei, pentru ca acesta să funcționeze
în viitor la parametrii doriți.
Distorsiunea – se referă la modificarea în mod neintenționat a
conținutului informației, de -a lungul circuitului informațional pe care
îl parcurge.
Filtrajul – se referă la modificarea intenționată a informației, fie
direct la sursă, fie în alte puncte aflate pe circuitul informațional.
Redundanța – se referă la înregistrarea în mod repetat a acelorași
informații, sau a unora asemănătoare, pe același suport de
memorare, sau pe suporturi diferite.
Aglomerarea canalelor informaționale – se referă la vehicularea
unui volum de informații mai mare decât este necesar de -a lungul
circuitelor, precum și în transmiterea către anumite destinații a unor
informații care nu intră în sfera lor de competență.

Problemă pentru reflecție și discuție
Care credeți că sunt principalele deficiențe ale sistemului informațional din
organizația școlară pe care o cunoașteți? S -a făcut vreodată o analiză
temeinică a funcționării sistemu lui? Și dacă da, a avut efecte?

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

56

Fig. 2. 2. Diagnosticarea sistemului informațional
*prelucrare după Verboncu, 2001+ DIAGNOSTICAREA
SISTEMULUI
INFORMAȚIONAL – MANAGERIAL

PUNCTE FORTE și cauze
generatoare
– grad de informatizare a
proceselor de execuție
relativ ridicat
– regăsirea, în documentele
organizatorice, a
principalelor aspecte
referitoare la organizarea
informațională a
managementului
– existența specialiștilor în
informatică
PUNCTE SLABE și cauze generatoare
– necorelări vizibile între
cantitatea de informații
vehiculată și poziția ierarhică a
managerilor benefic iari
– existența unui mare număr de
documente tipizate și netipizate
– calitate deficitară a informațiilor
vehiculate
– trasee informaționale
insuficient de bine
dimensionate

RECOMANDĂRI
 îmbunătățirea calității informațiilor
 raționalizarea documentelor informaționale și a circuitului
acestora
 promovarea de proceduri informaționale adecvate
 determinarea nevoilor informaționale ale managerilor
 asigurarea unei concordanțe depline între cerințele informaționale
și cantitatea și calitatea informațiilor vehiculate

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

57

În domeniul educației sistemul inf ormațional este organizat pe trei niveluri: școală, inspectorat,
minister.
Informațiile (de la cele primare la nivel de școală la cele centralizate la nivel de inspectorat și
minister) se concretizează în rapoarte, situații, analize, indicatori statistici și se referă la toate
aspectele definitorii pentru domeniu [Jinga, 2001] :
 planul de școlarizare, rețeaua școlară și dinamica fluxurilor școlare;
 nomenclatorul de profesii și specializări și necesarul de absolvenți, pe domenii;
 baza materială a învățământul ui;
 sursele de finanțare și nivelul cheltuielilor;
 toate aspectele privind resursele umane (de la nivelul de calificare la salarizare) ;
 planurile de învățământ, programele analitice și orarul;
 situația la învățătură, starea de disciplină, frecvența ș.a.

Indiferent de treapta pe care este cerută și analizată, o informație trebuie să fie de calitate .
Ce înțelegem prin aceasta? Calitatea informațiilor depinde de o serie de cerințe de raționalitate și
anume :
 oportunitate, promptitudine – să fie disponi bile imediat după
producerea evenimentului;
 claritate – exprimarea clară a mesajului, eliminarea
ambiguităților, confuziilor;
 fidelitate, corectitudine, pertinență, veridicitate, realism – să
reflecte realitatea; 2.2. Calitatea inform ațiilor și securitatea sistemului informațional
Calitatea
informațiilor Aplicație
Revedeți fig. 2.2. Diagnosticarea sistemului informațional . Alegeți un „p unct
forte” și un „punct slab” pentru sistemul informațional din școala dv. Găsiți
cauzele care îl generează și precizați care ar fi recomandările pe care le -ați
face pentru a înlătura aceste cauze și a îmbunătăți sensibil funcționalitatea
sistemului.

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

58  complexitate, flexibilitate, adaptabilitate – să conțină un număr
suficient de date, să se poată adapta ușor, să acopere toate
unghiurile de vedere;
 relevanță, fiabilitate – să aibă utilitate practică și semnificație
pentru trecut, prezent și viitor, să aibă un grad ridicat de
încredere;
 precizie, exactitate, finețe, siguranță, detaliere, concizie –
exprimarea clară, precisă, exactă a mesajului; eliminarea
detaliilor inutile; reprezentarea „fină” a fenomenului și a
proceselor;
 actualitate – reflectarea realităților, a fenomenelor și proceselor
evol utive prin precizarea intervalelor de timp limitate;
 continuitate, dinamism – reflectarea fenomenelor, proceselor
etc, în evoluția lor, în mod permanent, neîntrerupt;
 economicitate – acoperirea eficientă a costurilor generate;
 accesibilitate – să fie acces ibile în timp și spațiu, relativ ușor de
căutat, colectat, înregistrat etc.

În aceeași măsură, sistemul informațional trebuie să fie sigur .
Pentru că, în afara informațiilor care pot (și trebuie) să fie publice, celelalte fac parte din ceea ce
numim ( pe bună dreptate) „secretul organizației”.
Este acea sumă de informații care, practic, ne ajută să rezistăm în competiția pieței și, evident, să
putem ocupa o poziție cât mai bună.
În fig. 2.3. se prezintă schema de principiu pentru evaluarea riscurilor si stemelor informaționale ,
iar în fig. 2.4. schema pentru implementarea planului de acțiuni pentru reducerea riscurilor .
De calitatea
informațiilor
depind precizia,
claritatea și
corectitudinea
deciziei
manageriale.
Calitatea
informațiilor

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

59

DIAGNOSTICAREA
SISTEMULUI
INFORMAȚIONAL
1 Hardware
Software
Interfețe ale sistemului
Date și informații
Personal specializat
Misiunea sistemului
Limitele sistemului
Funcțiile sistemului
Punctele critice pentru
sistem și informații
Sensibilitatea sistemului

IDENTIFICAREA
VULNERABILI –
TĂȚILOR
3
IDENTIFICAREA
AMENINȚĂRILOR
2 Istoricul atacurilor și
deficiențelor în sistem
Date și informații de la
organizațiile
specializate
Specificarea
amenințărilor posibile în
sistem
Rapoarte cu evaluarea
principalelor riscuri
Rapoarte de audit
Cerințele de securitate
Rezultatele testelor
Lista potențialelor
puncte vulnerabile
ale sistemului

ANALIZA
CONTROALELOR ÎN
SISTEM
4 Rapoarte privind
rezultatele
controalelor curente
Planificarea
controalelor
Lista controalelor
curente și a celor
planificate INTRĂRI ÎN
SISTEM IEȘIRI DIN
SISTEM
ACȚIUNI
Fig. 2.3.a. Evaluarea riscurilor sistemelor informaționale *1+
*prelucrare după Gary Stoneburner, Alice Goguen și Alexis Feringa – Risk Management Guide for
Information Technology Systems . Recommendations of the National Institute of Standards and
Technology . NIST Special Publication 800 -30. Computer Security Division , Information Technology
Laboratory , National Institute of Standards and Technology , Gaithersburg, MD 20899 -8930 , USA 2002]

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

60

DETERMINAREA
PROBABILITĂȚII
RISCULUI
5 Originea amenințărilor și
motivația ace stora
Puterea amenințărilor
Natura vulnerabilității
Controalele curente
Evaluarea probabilității
riscului INTRĂRI ÎN
SISTEM IEȘIRI DIN
SISTEM
ACȚIUNI
ANALIZA IMPACTULUI
* lipsa integrității
sistemului
* lipsa disponibilității
*lipsa încrederii în
securitatea sistemului
6 Analiza impactului
activității sistemului
Evaluarea stării critice a
sistemului
Starea critică și
sensibilitatea
informațiilor

Evaluarea impactului
activității sistemului

PRECIZAREA RISCULUI
7 Probabilitatea valorificării
amenințării
Forța impactului
Adecvarea planurilor și a
controalelor la risc
Nivelul riscurilor de bază
și al riscurilor asociate

RECOMANDĂRI
PRIVIND CONTROLUL
8

Lista c ontroal elor
recomandate
DOCUMENTAȚIA
PRIVIND REZULTATELE
ANALIZEI
9

Raportul evaluării riscului Fig. 2.3.b. Evaluarea
riscurilor sistemelor
informaționale *2+

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

61

INTRĂRI ÎN
SISTEM
ACȚIUNI IEȘIRI DIN
SISTEM
Rapoartele
experților privind
evaluare a riscurilor
asociate sistemului 2.
OPȚIUNI PRIVIND NIVELUL
RECOMANDAT AL
CONTROLULUI
* fezabilitatea
* eficacitatea Lista posibilelor
controale de
efectuat *idem 1: în
ordinea strictă a
priorităților+ Mărimile măsurate
pentru evaluarea
exactă a nivelurilor
de risc ale sistemului
analizat 1.
STABILIREA PRIORITĂȚILOR Nivelul acțiunilor *în
ordinea strictă a
priorităților,
începând cu „prima
urgență” +
Rapoartele
experților privind
evaluarea riscurilor
asociate sistemului 3.
ANALIZA COST – BENEFICIU
* impactul implementării
* efectele lipsei oricărei
acțiuni
* costurile a sociate
acțiunilor Informații clare
privind costurile și
beneficiile acțiunilor
de reducere a
riscurilor
Fig. 2.4. a. Implementarea planului de acțiuni pentru reducerea riscurilor *1+
*prelucrare după Gary Stoneburner, Alice Goguen și Alexis F eringa – Risk Management Guide for
Information Technology Systems . Recommendations of the National Institute of Standards and
Technology . NIST Special Publication 800 -30. Computer Security Division , Information Technology
Laboratory , National Institute of Standards and Technology , Gaithersburg, MD 20899 -8930 , USA 2002]

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

62

Lista contro alelor 5.
ASUMAREA
RESPONSABILITĂȚII
Lista persoanelor și
a responsabilităților
6.
DEZVOLTAREA PLANULUI DE SECURITATE
* nivelul riscurilor majore și al riscu rilor asociate
* prioritatea acțiunilor
* controalele recomandate
* controalele selectate
* responsabilități pe persoane
* termene – limită
* mentenanța acțiunilor
Planul de
securitate a
sistemului
7.
CONTROALE PRIVIND
IMPLEMENTAREA PLANULUI
Riscurile reziduale
Fig. 2.4.b. Implementarea planului de acțiuni pentru reducerea riscurilor *2+ INTRĂRI ÎN
SISTEM
ACȚIUNI IEȘIRI DIN
SISTEM

Rezultatele analizei
cost – beneficiu 4.
CONTROALE SELECTIVE Informații privind
selecționarea
controalelor

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

63

Tabloul de bord reprezintă o importantă modalitate de amplificare a eficacității sistemului
informațional. În măsura în care conceperea, completarea și transmiterea machetelor (situațiilor
informaționale) specifice sunt riguroase, orice informație este orientată spr e satisfacerea unei
anumite nevoi informaționale a managerului sau executantului căruia i se adresează. De aceea
este foarte clar că managerul nu poate să știe și să aprecieze corect tot ceea ce se întâmplă la
nivelul firmei fără o triere prealabilă a info rmațiilor ce -i parvin. Având din ce în ce mai puțin timp la
dispoziție pentru rezolvarea unor probleme complexe managerii apelează la tabloul de bord.

La întrebarea “Ce este un tablou de bord ? ” putem răspunde astfel:

Tabloul de bord este su portul care permite luarea deciziilor pe baza informațiilor sintetice date de
ansamblul general al structurii, obiectivelor și resurselor organizației. În același timp t abloul de
bord reprezintă un instrument de gestiune care își propune să descrie un sist em/subsistem în
totalitatea aspectelor sale esențiale. Aici se vor regăsi indicatori ce descriu fenomenul tehnico –
economic în întregime și cu un grad mare de generalitate. 2.3. Tabloul de bord – componentă a sistemului informațional și
instrument al managementului organizației
Un tablou de bord este o modalitate de a selecționa, aranja și
prezenta indicatorii astfel încât "dintr -o privire" să putem realiza o
sinteză sau o sinoptică.
Tabloul de bord este practic un ansamblu de indicatori construiți
pentru a permite decidenților să fie informați asupra stadiului trecut și
actual al activităților aflate în responsabilitatea lor, concomitent cu
oferirea posibilităților d e a desprinde tendințele care pot afecta
aceste activități în viitor.
[Fernandez, A., L’essentiel du tableau de bord ,
Editions d’Organization, Paris, 2005, p. 11 -16] 2.3.1. Tabloul de bord – concepte

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

64 Pe parcursul unei consultării regulate a tabloului de bord, utilizatorul poate să vi zualizeze
indicatorii într -o perspectivă globală, să realizeze o formă de prezentare cât mai explicită, să
utilizeze domenii de date detaliate și să modifice structurarea acestora, să creeze propriile fișiere
sau un sistem complementar individual de tip ci frat.
Tabloul de bord trebuie să îndeplinescă următoarele cerințe:
• să identifice faptele și să elaboreze o perspectivă;
• să identifice tendințele și excepțiile;
• să fie critice și reactive;
• să furnizeze un feed -back precis.
În ceea ce privește limitele tablo ului de bord , trebuie să se țină cont că acesta [Fernandez, 2005] :

De asemenea, trebuie avute în vedere și următoarele aspecte [Verboncu, 2001] :
• tabloul de bord cuprinde informații relevante referitoare la rezultatele obținute în
domeniul condus; ca atare, evidențierea rezultatelor trebuie însoțită de existența unor
obiective, în funcție de care se va judeca eficacitatea și eficiența proceselor de muncă
derulate în mediul aplicativ ; evidențierea rezultatelor trebuie însoțită de cauzele care
au prov ocat unele abateri pozitive sau negative de la obiectivele prestabilite.
• finalitatea tabloului de bord trebuie s -o constituie nu doar transmiterea de informații
referitoare la rezultatele înregistrate în mediul condus, ci adoptarea de decizii de
corecție sau actualizare, în funcție de natura cauzelor care au provocat abateri ; acest
lucru trebuie realizat atât pe parcursul perioadei ce face obiectul cercetării, cât și la
sfârșitul acesteia.
 nu este decât un ajutor pentru manager;
 nu este decât o oglindă, un portret al situați ei;
 nu înlocuiește managerul;
 nu efectuează analize, nu dă diagnostice;
 nu ia decizii.

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

65 Situațiile informaționale specifice tabloului de bord sunt mult ma i sintetice, mult mai sugestive
decât documentele obișnuite care circulă în organizație și sunt concepute într -o manieră aparte,
pentru a servi exclusiv unei informări selective, pertinente , a managerilor aflați în diverse ipostaze
ierarhice. Ele atențione ază pe parcursul lunii cu privire la starea realizării obiectivelor, cauzele
generatoare de abateri, putându -se interveni ori de câte ori este nevoie.
Bugetul de timp al managerilor este, în majoritatea cazurilor, supraaglomerat, iar problemele cu
care se confruntă domeniul condus sunt din ce în ce mai complexe și mai diverse. Toate acestea
reclamă o cu totul altă conduită față de cea mai importantă resursă de care aceștia dispun –
timpul . Gestionarea corespunzătoare a timpului este o problemă extrem de de licată (dacă avem în
vedere, mai ales, multiplele presiuni la care sunt supuși managerii). Tabloul de bord câștigă timp!

Practic, prin intermediul tabloului de bord, al machetelor ce -l compun, managerii intră în posesia
unor astfel de informații care l e permit exercitarea proceselor de management și, pe această bază,
realizarea obiectivelor. Întrebările principale care se pun în acest context sunt:
• ce informații satisfac pretențiile (nevoile) informaționale ale managerilor?
• de unde provin acestea?
• care este structura lor?
• cum se transmit?
• când se transmit? cu ce periodicitate?
• cum sunt valorificate?
Utilizarea tabloului de bord se recomandă în orice situație în care managerii adoptă o anumită
conduită decizională și așteaptă din domeniul condus informați i referitoare la rezultatele obținute
ca urmare a aplicării deciziilor sau drept consecință a influențelor exercitate de factorii (variabilele)
mediului ambiant.
De la un tablou de bord se așteaptă în principal următoarele [Andone, I., 2001] :
 reflectarea realității;
 un grad ridicat de sinteză cu putere informațională maximă;
 posibilitatea comparării obiectivelor de atins cu rezultatele obținute; 2.3.2. Funcțiile și conținutul tabloului de bord

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

66  posibilitatea detalierii la cerere a cauzelor și a factorilor ce au condus la
obținerea de rezultate și de dif erențe;
 vizualizarea grafică a rezultatelor și obiectivelor;
 posibilitatea înțelegerii lui de către nespecialiști;
 cuplarea lui/lor cu sistemele expert și obținerea de expertize de valoare pe un
anumit domeniu.
Dacă încercăm o similitudine între tabloul de bord, ca instrument managerial și tabloul de bord
specific unui vehicul, putem depista următoarele asemănăr i [Verboncu, I., 2001] :
• funcția de informare a managerului cu privire la starea domeniului condus;
• funcția de avertizare asupra unor situații nefa vorabile, asupra unor abateri de la
normalitate;
• funcția de evaluare a rezultatelor obținute în realizarea obiectivelor și, implicit, a
calității deciziilor adoptate și acțiunilor inițiate pentru operaționalizarea acestora;
• funcția decizională , în sensul c ă informațiile pertinente, transmise operativ
managerilor amplasați în diverse ipostaze ierarhice, permit fundamentarea și
adoptarea de decizii adecvate.

Fig. 2.5. Funcțiile tabloului de bord
(Sursa:Verboncu, I., Tabloul de bord , Ed. Tehnică, Bu curești, 2001, p. 30)
Deși nu este vastă, tipologia tablourilor de bord utilizate la nivel de organizație merită atenția
specialiștilor, opțiunea pentru un tip sau altul făcându -se și în funcție de specificul organizației.
Funcțiile
TABLOULUI DE BORD
De evaluare De avertizare

Decizională
Informațională

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

67 Astfel, sfera de cuprindere delim itează următoarele tipuri *Verboncu, I., 2001+ :
• tabloul de bord general (global) , elaborat și utilizat la nivelul managementului de
vârf, inclusiv de către organismele participative de management (Consilii de
Administrație, în principal);
• tablouri de bord restrânse (parțiale) , întocmite și valorificate de către managerii
unor componente procesuale sau structurale (de pildă, tabloul de bord al
directorului economi c, sau tabloul de bord al șefului de catedră );
• tablouri de bord elaborate la ni vel de activitate sau de funcțiune ;
• tablouri de bord elaborate la nivel de compartiment funcțional și operațional,
centru de gestiune ori organizație .

Fig. 2.6. Axele strategi ce ale tabloului de bord Axa
Dezvoltare
organizațională
Axa
Proces și
inovare
Axa
Client Viziune,
misiune și
strategie

Axa
Financiară
Gestiunea eficientă
a investițiilor și a
intrărilor de active Reducerea costurilor
și ameliorarea
productivității
Creșterea
veniturilor Eficiența
proce sului
de inovare Eficiența
activității
curente
Satisfacerea
așteptărilor

Cota de
piață

Fidelizare Capacitatea
sistemului
informațional
Potențialul
salariaților
Motivare și
sensibilizare

Cota de
piață

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

68 Indiferent de versiunea în care s e manifestă (general sau restrâns) , tabloul de bord trebuie să fie:
• consistent – informații relevante, sintetice și exacte, referitoare la domeniile
conduse;
• riguros – informații riguroase, axate pe evidențierea reală a fenomenelor și
transmiterea „în tim p real” a informațiilor necesare completării sale;
• sintetic – cuprinderea de informații cu grad de agregare diferit, în funcție de poziția
ierarhică a beneficiarului acestora;
• accesibil – înțelegerea și utilizarea operativă și completă a informațiilor, pre zentate
clar, explicit;
• echilibrat – evidențierea de informații referitoare la diferitele fenomene și procese
în proporții care să reflecte ponderea acestora în domeniu;
• expresiv – forme de vizualizare adecvate (tabele de valori, grafice etc.);
• adaptabil – posibilitatea de modificare în funcție de schimbările intervenite în
activitățile organizației ori în managementul acesteia;
• economic – superioritatea efectelor comparativ cu eforturile reclamate de
completarea, transmiterea și utilizarea sa.

Referitor la conținutul tabloului de bord precizăm că acesta cuprinde informații referitoare la
domeniul condus, evidențiate prin [Verboncu, I., 2001] :
a) tabele de valori , în care sunt precizate nivelul (previzionat) al obiectivelor, nivel ul
rezultatelor înregistrate în perioada la care acestea se referă, ecartul (abaterea
pozitivă sau negativă determinată ca diferență între rezultat și obiectiv), indicele de
realizare a obiectivului și cauzele care au generat abateri pozitive sau negative ; cele
mai important e component e ale tabelului de valori sunt indicator ii (cantitativi sau
calitativi ; simpli sau agregat etc );
b) grafice , cu ajutorul cărora este mai bine ilus trată tendința unor indicatori;
c) forme mixte : tabele de valori – grafice ;
d) sinteze (rapoarte) ale evoluției unor fenomene.
Proble mă pentru reflecție și discuție
Definiți funcțiile tabloului de bord . Imaginați -vă că sunteți într -un post de
conducere și aveți în față orarul (care este un mic tablou de bord!). Are
orarul și o funcție de evaluare? Sau o funcție de avertizare?

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

69 Tabloul de bord permite utilizatorilor săi: informarea, sistematizarea și ierarhizarea datelor
obținute, analiza și sinteza rezultatelor obținute în raport cu cele previzionate, diagnosticarea și
evaluarea stării de fapt a aspectului analizat, generalizarea concluziilor, luarea deciziilor privind
măsurile corective.

Metodologia prezentată în continuare se referă la un tablou de bord complex, global, destinat
management ului de vârf al organizației.
Metodologi a este una cadru, elementele care însoțesc fiecare etapă de aplicare neavând caracter
universal valabil pentru orice organizație. Aceasta deoarece nu există o rețetă -tip de tablou de
bord ci, dimpotrivă, există o multitudine de particularități în ceea ce p rivește operaționalizarea și
utilizarea sa. Se remarcă trecerea succesivă de la concepere la completare și utilizare efectivă în
exercitarea proceselor de management , secvențe care solicită îndeajuns specialiștii implicați
nemijlocit într -un astfel de deme rs.

Conceperea tabloului de bord – este o etapă pregătitoare, dar fundamentală , în asigurarea
succesului folosirii acestuia ca instrument managerial. Principalele aspecte pe care le vizează etapa
respectivă sunt prezentate în schema următoare (fi g. 2.7) 2.3.3. Conceperea și proiectarea tabloului de bord
Jac Fitz -Enz ( Benchmarking Staff Performance , 1996): Măsurarea
oricărui proces de muncă sau activitate este mai mult decât posibilă.
Este o necesitate imperativă. Se aplică atât în procesele obișnuite de
muncă (rutiniere), cât și în activ itățile profesionale individuale. Ori de
câte ori vorbim despre proiecte de tip “benchmarking” sau, din contră,
suntem înclinați să aplicăm același management cunoscut, de “zi -cu-zi”,
fără numere -indicatori -tabele -imagini -corelații (“fără măsurătoare”)
nu putem ști, în realitate, ce avem de făcut. Dacă managerul nu
cunoaște caracteristicile (“măsurile”) a ceea ce vrea să facă, se naște o
întrebare: Credeți că el conduce cu adevărat? Fără a măsura, managerul
nu este decât un simplu “îngrijitor de palier”. Sa u, ca să ne exprimăm
academic, este un “administrator de proces”.

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

70

Precizarea
atribuțiilor, com-
petențelor și respon –
sabilităților compar –
timentelor implicate
în tabloul de bord
Precizarea
atribuțiilor (sarci –
nilor), competen –
țelor și respon –
sabilităților mem-
brilor echipei
Determinarea
nevoilor
informaționale ale
beneficiarilor
de informații Precizarea
modalităților de mă-
surare a obiectivelor
și rezultatelor
obținute Fixarea
obiectivelor ref. la
conceperea, com –
pletarea, transmi –
terea și utilizarea
tabloului de bord Stabilirea
compartimentului
sau echipei de
specialiști respon –
sabilă cu tabloul d e
bord
Precizarea
modalităților de
vizualizare a infor –
mațiilor specifice
tabloului de bord Conce perea
machetelor (situa –
țiilor) informa –
ționale utilizabile în
(de) tabloul de bord Fixarea fluxurilor
și circuitelor infor –
maționale aferente
machetelor specifice
tabloului de bord Precizarea
procedurilor
informaționale Stabilirea
periodicității com –
pletării și transmiterii
machetelor specifice
tabloului de bord
CONCEPEREA TABLOULUI DE BORD
(etapa pr egătitoare)
Fig. 2.7. Conceperea tabloului de bord
(Sursa:Verboncu, I., Tabloul de bord , Ed. Tehnică, București, 2001, p. 52 )
a
b k
i
h
g
f e d c j

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

71 Celelalte etape în proiectarea și utilizarea tabloului de bord sunt exemplificate în fig. 2.8.

Fig. 2.8. Metodologia tabloului de bord
(Sursa:Verboncu, I., Tabloul de bord , Ed. Tehnică, Bucure ști, p. 30)

Trecerea de la etapa de concepție la cea de completare (prin intermediul analizei -diagnostic și al
reproiectării sistemului informațional – dacă este cazul) constă în asigurarea efectivă, din punct de
vedere informațional, a condițiilor solici tate de poziționarea tabloului de bord ca instrument
managerial (cu roluri bine precizate în ceea ce privește perfecționarea sistemului informațional ). CONCEPEREA
TABLOULUI DE
BORD

DIAGNOSTICAREA
SISTEMU LUI
INFORMAȚIONAL
AFERENT
DOMENIULUI
CONDUS
REPROIECTAREA
SISTEMULUI
INFORMAȚIONAL UTILIZAREA
TABLOULUI DE
BORD

COMPLETAREA
TABLOULUI DE
BORD ȘI
ARMONIZAREA
SA CU ALTE
INSTRUMENTE
MANAGERIALE
(D)
A
B
C D E
METODOLOGIA DE CONCEPERE,
COMPLETARE, TRANSMITERE ȘI
UTILIZARE A
TABLOULUI DE BORD

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

72 Completarea și transmiterea reprezintă etapa cea mai dificilă ca volum de muncă, în sensul că
fiecare m achetă de tablou de bord trebuie completată cu informații pertinente, capabile să
satisfacă pretențiile (cerințele) informaționale ale managerilor.
În sfârșit, utilizarea tabloului de bord necesită depistarea elementelor de natură decizională și
operațion ală pe care le implică valorificarea informațiilor puse la dispoziție de machetele tabloului
de bord.

Tabloul de bord poate fi utilizat atât de sine stătător, cât și în contextul unor metode de
management (managementul prin obiective, managementul prin bugete, managementul prin
excepții).
Managementul prin excepții , spre exemplu , axat pe vehicularea ascendentă a informațiilor ce
reprezintă abateri de la limite le de toleranță prestabilite este o altă metodă de management
folosită în eficientizarea siste mului informațional și a muncii managerilor. Tabloul de bord se
folosește și în managementul prin proiecte. Chiar dacă acest lucru se realizează limitat, nu putem
omite faptul că, pe parcursul derulării și finalizării proiectului, managerul de proiect și c eilalți
manageri de nivel superior din cadrul firmei beneficiază de informații referitoare la stadiul în care
acesta se află și la rezultatele obținute, prin intermediul unor machete specifice .

2.3.4. Tabloul de bord în sistemul managerial al organizației
UTILIZAREA TABLOULUI DE BORD Valorificarea informațiilor în
managementul deciziei Informarea operativă a
managerilor privind rezultatele
curente ale activității organizației
Stimu larea performanței muncii managerilor
și a personalului de execuție

Fig. 2.9. Utilizarea tabloului de bord
(Sursa: Verboncu, I., Tabloul de bord , Ed. Tehnică, București, p 172)

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

73 Un tablou de bord servește ca instrument în ori ce metodă de management folosită de o
organizație, deoarece nu este legat în mod dir ect de structura organizatorică , de mărimea
organizației sau de poziția acesteia pe piață.
În activitatea de completare a tabloului de bord se recomandă abordarea secvenți ală axată pe
principiul „de jos în sus”, în special din punct de vedere structural -organizatoric, în ceea ce privește
completarea machetelor informaționale și transmiterea acestora beneficiarilor.
Un al t aspect vizează contextul metodologico -managerial în care poate fi utilizat tabloul de bord.
Din acest punct de vedere se contur ează două ipostaze :
 tabloul de bord se utilizează de sine stătător , caz în care este necesară respectarea cu
strictețe a recomandărilor metodologice.
 în organizațiile puternice din punct de vedere managerial tabloul de bord se utilizează
în contextul unor instrumente manageriale complexe , precum managementul prin
obiective, managementul prin bugete, managementul prin excepții ori managementul
prin proiecte.
Dacă ne interesează cum v or fi valorificate informațiile transmise prin intermediul situațiilor
informaționale specifice tabloului de bord există trei posibile răspunsuri [Verboncu, I ., 2001] :
1. valorificarea decizională a acestor informații – de departe cea mai importantă menire a
tabloului de bord ;
2. intensificarea operațională în anumite domenii în care, conform informațiilor
transmise, aplicarea deciziilor deja adoptate este deficitară, obiectivele riscând să nu se
realizeze din rațiuni ce țin în exclusivitate de mediul aplicativ ;
3. simpla informare a managerului cu privire la realizările din domeniul condus, gradul de
îndeplinire a obiectivelor, maniera de alocare a resurselor ș.a. ; evident, în acest
context, nu este necesară o intervenție decizională sau operațională a managerulu i,
considerându -se firească evoluția proceselor de muncă pe care le conduce și
gestionează.

Aplicație
În grupul dv. de lucru încercați să concepeți un tablou de bord pentru
șeful unei comisii metodice

Capitolul 2 – Sistemul informațional al organizației școlare

Optim E –Manager ! Proiect ID: 63876

74

 Aldrich, C., (2008) Learning by Doing. A Comprehensive Guide to Simulations, Computer
Games, and Pedagogy in e -Learning and Other Educational Ex periences , Pfeiffer Wiley .
 Andone, I., Țugui, A., (2001) Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanțe –
bănci și marketing , Ed. Economică, București .
 Antonoaie, N., (2008) Management. Afaceri. Antreprenoriat. Editura Infomarket, Brașov .
 Băduț, M., (2003) Informatica în management , Ed. Albastră, Cluj -Napoca.
 Coman, C., Maican, C., (2002) Tehnologia informației , Ed. Infomarket, Brașov .
 Cristea, S., (1996) Managementul organizației școlare. EDP, București.
 Fernandez, A., (2005) L’essentiel du table au de bord , Editions d’Organization, Paris .
 Iosifescu, Ș. (coordonator), (2001) Management educațional pentru instituțiile de
învățământ. MEI – Institutul de Științe ale Educației, Laboratorul „Management
educațional”, București.
 Jinga, I., (2001), Mangeme ntul învățământului – cu privire specială la învățământul
preuniversitar. Editura ALDIN, București.
 Militaru, Ghe., (2004) Sisteme informatice pentru management , Ed. Bic All, București .
 Nicolescu, O. (coord.), (2001) Sistemul informațional -managerial al o rganizației , Ed.
Economică, București .
 Turban, E., Leidner, D., McLean, E., Wetherbe, J., (2008) Information Technology for
Management. Transforming Organizations in the Digital Economy , 6th Edition, John Wiley
and Sons, Inc.
 Verboncu, I., (2005) Manageme nt și performanțe , Ed. Universitară, București .
 Verboncu, I., (2001) Tabloul de bord. Teorie. Metodologie. Aplicație , Ed. Tehnică, București .
Noțiuni cheie : sistem informațional, sistem informatic , structură, analiză a sistemului, funcții
ale sistemului, componente, date, informații, circuite și fluxuri informaționale, reproiectare,
distorsiune, filtraj, redundanță, calitatea informațiilor, securitatea sistemului informațional,
tabloul de bord, axe strategice, instrument în sistemul managerial al organizației.

Bibliografie