Raport Cercetare Autoritate 2017 29 12 17 Final Pentru Pdf 1 [615062]

MINISTE RUL AFACERILOR INTERNE
CENTRUL DE PSIHOSOCIOLOGIE
Biroul cercetare și dezvoltare NESECRET
Ex. nr. 1
Nr. 5356776
din 10.01.2018

Studiu privind identificarea cauzelor
care favorizează sau determină
scăderea autor ității personalului din
structurile de ordine publică , precum
și a elementelor care pot conduce la
întărirea acesteia

BUCUREȘTI
2018

2

Cuprins
METODOLOGIA SONDAJULU I …………………………………………………………………….. …………………. 3
1.Obiective ………………………………………………………………………………………………….. ……… ……………….. 3
2. Organizarea sondajului și instrumentul destinat culegerii datelor .. ………………………………… …….. ….. 3
3. Populația statistică și descrierea eșantionului ……………………………………………………………. ………. ….. 4
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR …………………….. ……………………………………….. …….. 5
1. Orientarea direcției actuale ………………………………………………………………………………… ……………….. 5
2. Percepții privind satisfacția față de situați a profesională. Persistența opțiunii profesionale ……… ….. 6
3. Aprecierea nivelului de autoritate în ultimul an ……………………………………………………………. ……….. 9
4. Importanța unor posibile cauze ale scăderii auto rității în raport cu populația …………………………. ….. 10
5. Percepții asupra legislației în vigoare …………………………………………………………………………. ………… 12
6. Prezența protecției/încurajării din partea conducerii ………………………………………………………… …….. 14
7. Amploarea cazurilor de ultraj ………………………………………………………………………………….. ………….. 16
8. Posibile cauze generatoare de scădere a autorității angajaților ………………………………………….. …….. 17
9. Evitarea folosirii armamentului din dotare – cauze ………………………………………………………. ……….. . 24
10. Eventuale măsuri menite să îmbunătățească autoritatea personalului M.A.I – percepții ….. ………. .. 25
11. Principalele probleme care influențează negativ autoritatea personalului M.A.I. – cauze și soluții 28
CONCLUZII …………………………. ……………………………………………………………………………. ……………… 41

3
METODOLOGIA SONDAJULUI DE OPINIE
1.Obiective
Obiectivul general al studiului a constat în identificarea cauzelor care favorizează sau
determină scăderea autorității personalului din structurile de ordine publică ale M.A.I., precum și a
elementelor care pot conduce la întărirea acesteia.
Principalele dimensiuni de analiză specifice ale studiului vizează:
Percepția privind satisfacția față de situația profesională . Persistența opțiunii profesionale;
Aprecierea nivelului de autoritate în ultimul an ;
Identificarea unor acte normative (legi, ordine, hotărâri etc.) care favorizează scăderea
autorității personalului M.A.I. ;
Incidența cazuril or de ultra j la nivelul personalului M.A.I.;
Posibile cauze gener atoare de scădere a autorității;
Evitarea folosirii armamentului din dotare – cauze;
Percepția utilității unor eventuale măsuri menite să îmbunătățească autoritatea personalului
M.A.I. ;
Princ ipalele probleme care influențează negativ autoritatea personalului M.A.I. – cauze și
soluții.
2. Organizarea sondajului și inst rumentul destinat culegeri i datelor
Organizarea și desfășurarea sondajului de opinie au presupus parcurgerea unei serii de
etape, după cum urmează: planificarea sondajului de opinie, distribuirea chestionarelor și a celorlalte
materiale/instrumente necesare activității de teren, aplicarea chestionarelor, centralizarea datelor și, în
final, analiza, prelucrarea, respectiv interpre tarea acestora.
Chestionarul utilizat pentru realizarea sondajului de opinie a fost special concepu t pentru acest
studiu , modul de operaționalizare a diverselor domenii și dimensiuni de analiză fiind validat prin
utilizarea în sondaj ul desfășurat în peri oada 2009 –2010 , instrumentul fiind sensibil îmbunătățit pentru
uzul prezentului studiu prin introducerea de noi întrebări, o mai bună adaptare a modalităților utilizate
pentru recoltarea răspunsurilor și facilitarea procedurilor de administrare, prelucrare și analiză a
datelor. Acesta a cuprins întrebări cu variante preformulate de răspuns, întrebări deschise și semi –
deschise, scale de opinie specifice fiecărei categori i de respondenți .
În realizarea sondajului de opinie au fost implicați psihologii de un itate sau sociologi , în calitate
de operatori de teren, mandatul atribuit acestora constând în identificarea și convocarea personalului
indicat în eșantion, aplicarea chestionarelor (colectivă sau individuală, după caz) și implementarea
datelor cantitative și calitative culese în machetele furnizate de către Centrul de Psihosociologie. Pentru

4
unitățile teritoriale care nu au prevăzute/încadrate funcțiile de psiholog ori în situația în care aceștia au
fost indisponibili (concedii medicale, de maternitate, de studii, misiuni etc.), s -a recomandat ca
aplicarea chestionarelor și constituirea bazelor de date să se reali zeze de către personalul din cadrul
serviciilor /compartimentelor resurse umane , desemnate de conducerea unității.

3. Populația statistică și des crierea eșantionului
Populația de referință a studiului a fost reprezentată de personalul care își desfășoară activitatea
în structurile de ordine publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne , datele referitoare la acest e
persoane fiind solicitate Direcției Generale Management Resurse Umane.
Pentru a diminua efectele pe care o rată ridicată a non -răspunsurilor le -ar putea avea asupra
validității datelor recoltate (determinată de refuzul de a participa la sondaj ori de indisponibilitatea
celor inc luși în eșantion datorată concediilor, misiunilor etc.), au fost realizate două eșantioane, unul
principal (eșantionul A) și unul de rezervă (eșantionul B), operatorii de teren utilizându -le conform
instrucțiunilor transmise.
Volumul eșantionului este de 1331 de respondenți, eșantion reprezent ativ cu o marjă de
eroare de ± 2,7% și un nivel de încredere de 95% . Repartizarea respondenților în funcție de armă
este următoarea:
Tabelul nr .1 – Categoria de personal
ARMA Frecvențe Procente
Poliție 715 53,7%
Poliție de frontieră 287 21,6%
Jandarmerie 329 24,7%
TOTAL 1331 100%

5
I. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
1. Orientarea direcției actuale ( percepții privind direcția în care merg lucrurile în
M.A.I. )
Atunci când angajații fac referire la direcți a în care merg lucrurile în cadrul M.A.I. au în vedere,
în fapt, aspecte situate la diferite niveluri: nivel general (încrederea în conducerea M.A.I. și activitatea
acestuia, încrederea în diferitele categorii de manageri, încrederea în instituțiile/struct urile componente
ale M.A.I. etc.) și nivel personal (satisfacția muncii, modul de comunicare/colaborare cu colegii,
motivația financiară în raport cu specificul activității etc.).

Figura nr. 1 – Aprecierea direcției în care merg lucrurile în cadrul M .A.I. – variabila „loc de muncă”

Din perspectiva locului de muncă al celor chestionați , datele furnizate de son dajul de opinie
indică ponderi majoritare a aprecierilor care califică direcția spre care se îndreaptă lucrurile în cadrul
M.A.I. ca fiind „bună ” (52,3% – Poliție), (62,4% – Poliție de frontieră ) și ( 74,8% – Jandarmerie ).
Aprecierile care favorizeată sentimentul că direcția este greșită par a fi caracteristice, îndeosebi,
personalului din cadrul Poliției unde aproximativ 4 din 10 respondenți (36,8% ) mărturisesc acest lucru,
ei fiind urmați de angajații Poliției de F rontieră (24,7% ) și de numai 19,1% dintre cei ai
Jandarmeriei .

6
Pondrile celor care nu pot evalua direc ția în care merg lucrurile nu depășesc mai mult de 12,9%
pentru fiecare categorie de personal .(vezi F igura 1 )

2. Percepții privind satisfacția față de situația profesională. Pe rsistența opțiunii
profesionale
Valorile la care aderă angajații, idealurile pe care aceștia le consideră importante și care merită
a fi urmate/urmărite joacă un rol esențial în momentul în care se discută despre voința/determinarea în
direcția ameliorării randamentului fiecăruia dintre ei în cadrul organizației. Măsura în care un loc de
muncă răspunde aspirațiilor și valorilor personale ale unui angajat reprezintă , în mod egal, un factor
determinant pentru satisfacția sa profesională și angajamentul față de organizație.

Figura nr. 2 – Apreciere a situației profesionale actuale – ansamblul respondenților

Aprecierea de ansamblu a situației lor profesionale („cât de mulțumit sunteți de situația dvs.
profesională actuală ”) relevă prevalența percepției de natură pozitivă („mulțumit ” și „ foarte
mulțumit ”), ponderea acesteia pe totalul celor chestionați fiind de 71,8%. Nemulțumirea a fost
proiectată de 13,04 % dintre respondenți, iar 15,16 % evită să emită o opinie categorică referitoare la
acest aspect. (vezi Figura 2 )

7

Figura nr. 3 – Apreciere a situației profesionale actuale – variabila „loc de muncă”

Din punct de vedere al locului de muncă , distribuția opiniilor luc rătorilor nu oferă o
diferențiere semnific ativă, gradul de mulțumir e față de situația profesională actuală fiind aproximativ
același ca și situația prez entată pe ansamblul respondenților .
La polul opus nemulțumirea este ușor mai ridi cată, ca pondere din totalul categoriei respective
de perso nal, la cei care își desfășoară activitatea în cadrul Poliției Române (14,3%) și Jandarmeriei
Române (13,7%). (vezi Figura 3 )
Încercând să evidențiem persistența opțiunii pentru desfășurarea activității într-o struct ură
a M.A.I. , am chestionat subiecții asupra intenției lor de a -și alege, în eventualitatea unui nou început,
același loc de muncă („ Dacă ați fi în situația de a vă alege din nou profesia, ați prefera șă fiți tot
angajat al structurii în care lucrați actua lmente ?”). Analizând distribuția răspunsurilor din punct de
vedere al categoriei de personal , aproximativ 9 di n 10 respondenți ai fiecărei categori i cuprinse în
analiză, au opinat că ar face aceeași alegere (82,2% – Poliție ), (89,2% – Poliție de F rontieră ) și
(87,5% – Jandarmerie ). Opiniile exprimate de către cei care își asociază viitorul profesional cu
activitatea în alte domenii decât cele ale M.A.I., cei drept în procente destul de scăzute (17,8% –
Poliție ), (10,8% – Poliție de frontieră ) și ( 12,5% – Jandarmerie ), permit identificarea gamei diverse de

8
motive ce stau la baza acestei opțiuni , indiferent că este vorba despre polițiști, jandarmi sau polițiști
de frontieră acestea fiind în esență probleme comune :
de cele mai multe ori sunt invocate aspectel e de ordin legislativ , lipsa de protecție,
caracterul interpretabil al cadrului legislativ, insuficiența și dificultatea punerii în aplicare
a acestuia – „ca lucrător al M.A.I. nu ești protejat de lege, măsurile luate de polițist nu au
efect asupra contrav enientului ”;
aspecte le de ordin material țin de insuficiența ori absența fondurilor financiare și a
dotărilor administrativ -logistice necesare pentru desfășurarea în condiții optime a
activităților specifice – „nu avem dotarea necesară desfă șurării profesi ei în condi ții de
siguran ță”;
aspectele de ordin financiar care vizează salarizarea personalului M.A.I., în general, a
anumitor subcategori i de personal operativ, în special, precum și maniera în care sunt
asigurate drepturile acestora – „nivelul de salari zare este nesatisfăcător în compara ție cu
alți colegi care s -au încadrat direct, ei fiind remunera ți la nivelul anului superior
salarizării noastre (sunt promo ție 2006) și nivelul de salarizare este raportat la anul
2009 ”;
aspecte de ordin persona l ce fac referire la postul, funcția ori posibilitățile de evoluție
profesională actuale, asociate c u rămânerea în cadrul M.A.I. , nu corespund cu
aspirațiile/așteptările profesionale ale respondentului;
aspecte ce țin de condițiile de muncă prin manifestarea acută , și greu de gestionat pe
orizonturi temporale scurte ori medii, a stresului, suprasolicitării și tensiunii la actualul
loc de muncă;
nerespectarea programului legal de lucru și obligativitatea desfășurării de activități
suplimen tare, excesive ca număr de ore;
presiunea resimțită în calitate de subordonat, cerințele profesionale tot mai ridicate și,
adesea, contradictorii, excesele de factură cazonă ale acti vității în cadrul M.A.I.

9
3. Aprecierea nivelu lui de autoritate în ultimul an
Problematica p e care încercăm să o abordăm în cadrul acestui subcapitol este, în mod
indiscutabil, extrem de importantă , ținând cont de obiectivul principal al studiului, necesitând o
abordare distinctă, aptă să ofere o viziune de ansamblu asupra „fenomenului scăderii a utorității” .

Figura nr. 4 – Percepția asupra autorității personalului din st ructurile de ordine publică – variabila „loc de muncă”

Fiind solicitați să estimeze dacă, în ultimul an , nivelul lor de autoritate în raport cu cetățenii a
scăzut , în apreciere a respondenților transpare un semnificativ sentiment de optimism , aproximativ 58%
dintre polițiș ti, 69% dintre polițiștii de frontieră și 77% dintre jandarmi , opinând că aceasta a scăzut
„în mică măsură ” sau chiar „ deloc ”.
La polul opus, temerile/ îngrijo rările referitoare la scăderea autorității lor (în mare și foarte
mare măsură ), în raport cu cetățenii, sunt prezente în cazul a numai 15,6% dintre polițiști , 8,8% dintre
polițiști i de frontieră și 8,5% dintre jandarmi i chestionați. De asemenea, procent e variind între 26,6%
(polițiști ), 23,2% (polițiști de frontieră) și 14,9% (jandarmi ), fac vizibilă incertitudinea , indecizia
în opinii (într-o oarecare măsură ). (vezi Figura 4)

10
4. Importanța unor posibile cauze ale scăderii autorității în raport cu populați a
În ciuda optimismului proiectat în subcapitolul prezentat anterior , în ca zul multora dintre
respondenți există și vor continua să existe serioase îngrijorări cu privire la eventuale cauze capabile să
genereze scăderea autorității lor în rândul opiniei p ublice. Astfel, în cazul polițiștilor și a polițiștilor
de frontieră , cele mai importante posibile cauze ale scăderii autorității sunt legate de: publicitatea
negativă în mass -media , dotarea tehnică deficit ară și teama de a folosi armamentul din dotare (câ nd
este imperios necesar) din cauza repercusiunilor . De asemenea, aceștia au mai adus în discuție și
aspecte referitoare la: intervenția factorului politic în funcționarea instituției, lipsa de fermitate a unor
colegi în aplicarea legii, lipsa unor campan ii de informare a populației cu privire la drepturile și
obligațiile pe care aceștia le au față de angajații M.A.I. dar și lipsa de pregătire a unor polițiști în
gestionarea situațiilor tensionate .(vezi Tabelele 2 și 3)
În ceea ce privește opiniile lucrăt orilor din cadrul Jandarmeriei Române , în mare parte,
acestea nu diferă de cele prezentate anterior, singurul element de noutate ce își face loc în primele trei
opțiuni face referir e la resursa umană prin încadrarea de personal din sursă externă în structu rile de
ordine publică .(vezi Tabelul 4)
Tabelul nr. 2 – Cele mai importante posibile cauze ale scăderii autorității polițiștilor

În opinia dvs. care considerați că sunt cele mai importante posibile cauze ale
scăderii autorității personalului M.A.I. în rând ul populației? (alegeți doar cinci
variante de răspuns) – POLIȚIE –
% din totalul
categoriei
Publicitatea negativă în mass -media 60,5%
Dotarea tehnică deficitară 60%
Teama de a folosi armamentul din dotare (când este imperios necesar) din cauza
reperc usiunilor 46,9%
Intervenția factorului politic în funcționarea poliției 42%
Lipsa de fermitate a unor polițiști în aplicarea legii 40%
Lipsa unor campanii de informare a populației cu privire la drepturile și obligațiile pe care le
au față de polițiști 37,4%
Lipsa de pregătire a unor polițiști în gestionarea situațiilor tensionate 37,4%
Încadrarea din sursă externă în structurile de ordine publică 33,1%
Lipsa strategiilor de contracarare a publicității negative 30,3%
Școlarizarea și pregătirea profes ională deficitară 24,1%
Lipsa de susținere, din partea șefilor, în rezolvarea situațiilor problematice cu care vă
confruntați în activitate 23%
Corupția la diferite niveluri 20,9%
Colaborarea deficitară cu alte instituții ale statului 12,3%
Riscul pier derii locului de muncă 8,3%

11

Tabelul nr. 3 – Cele mai importante posibile cauze ale scăderii autorității polițiștilor de frontieră

Tabelul nr. 4 – Cele mai importante posibile cauze ale scăderii autorității jandarmilor

În opinia dvs. care considerați că sunt cele mai importante posibile cauze ale scăderii
autorității personalului M.A.I. în rândul populației? (alegeți doar cinci variante de răspuns) –
POLIȚIE DE FRONTIERĂ –
% din totalul
categoriei
Publicitatea negativă în mass -media 64,8%
Dotarea tehnică deficitară 48,7%
Teama de a folosi armamentul din dotare (când este imperios neces ar) din cauza repercusiunilor 44,2%
Lipsa de fermitate a unor polițiști în aplicarea legii 44,2%
Lipsa de pregătire a unor polițiști în gestionarea situațiilor tensionate 43,2%
Lipsa unor campanii de informare a populației cu privire la drepturile și ob ligațiile pe care le au față
de polițiști 43,2%
Intervenția factorului politic în funcționarea poliției 42,1%
Corupția la diferite niveluri 32,4%
Încadrarea din sursă externă în structurile de ordine publică 29,9%
Lipsa de susținere, din partea șefilor , în rezolvarea situațiilor problematice cu care vă confruntați în
activitate 25%
Lipsa strategiilor de contracarare a publicității negative 23,6%
Școlarizarea și pregătirea profesională deficitară 20,5%
Riscul pierderii locului de muncă 11,4%
Colabora rea deficitară cu alte instituții ale statului 10,1%
În opinia dvs. care considerați că sunt cele mai importante posibile cauze ale scăderii
autorității personalului M.A.I. în rândul populației? (alegeți doar cinci variante de răspuns) –
JANDARMERIE –
% din totalul
categoriei
Publicitatea negativă în mass -media 60,7%
Încadrarea din sursă externă în structurile de ordine publică 48,3%
Dotarea tehnică deficitară 47,7%
Teama de a folosi armamentul din dotare (când este imperios necesar) din cauza repercusiunilor 42,5%
Lipsa unor campanii de informare a populației cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au față
de jandarmi 42,5%
Lipsa de pregătire a unor j andarmi în gestionarea situațiilor tensionate 36,7%
Lipsa de fermitate a unor jandarmi în aplicarea legii 36,4%
Intervenția factorului politic în funcționarea jandarmeriei 34%
Lipsa strategiilor de contracarare a publicității negative 26,1%
Corupția la diferite niveluri 25,2%
Colaborarea deficitară cu alte instituții ale statului 23,7%
Școlarizarea și pregătirea profesională deficitară 21,8%
Lipsa de susținere, din partea șefilor, în rezolvarea situațiilor problematice cu care vă confruntați în
activitate 18,5%
Riscul pierderii locului de muncă 12,4%

12
5. Percepții asupra legislației în vigoare
În cadrul acestei dimensiuni de analiză, un prim aspect relevant a fost reprezentat de estimarea
gradului de susținere a activității lor profesionale de căt re legile și dispozițiile pe care aceștia le
uzitează în mod curent.

Figura nr. 5 – Influența legislației asupra desfășurării activității profesionale a respondenților – variabila „loc de muncă”

Analizând opiniile din punct de vedere al locului de munc ă al respondenților, putem evidenția
următoarele aspecte:
principala categorie de personal care consideră că legislația în vigoare îngreunează buna
desfășurare a activității lor profesionale sunt angajații P oliției Române cu o pondere de 48% – în
mare și foarte mare măsură , iar 25,1% – într-o oarecare măsură .
O atitudine oarecum mai optimistă se constată la nivelul personalului din Jandarmerie și
Poliție de Frontier ă, unde 29,3% respectiv 36,5 % precizează că activitatea le este îngreunată de
legislație nu mai într-o oarecare măsur ă, 40,4% respectiv 37,5% – deloc sau în mică măsur ă, și 30,3%
respectiv 26,1% – în mare și foarte mare măsur ă.(vezi Figura 5)
Rămânând în sfera circumscrisă legislației în vigoare, un al doilea aspect relevant, a presupus
încercar ea de a identifica motivele pentru care o parte a respondenților au declarat că aceasta nu vin e
întotdeauna în sprijinul activității specifice. Astfel, am solicitat acestora să precizeze care ar fi
principalele acte normative care favorizează sc ăderea auto rității.

13
Tabelul nr. 5 – Principalele acte normative care favorizează scăderea autorității polițiștilor

Tabelul nr. 6 – Principalele acte normative care favorizează scăderea autorității polițiștilor de frontieră

În opțiunea angajaților, atât a c elor din cadrul Poliției Române cât și a celor din cadrul Poliției
de Frontieră , principalele acte normativ e care favorizează scăderea autorității , prin caracterul
interpretabil și slaba acoperire în plan legislativ sau prin lacunele și lipsa de fermitate în cadrul jurid ic,
sunt: Legea 360/ 2002 privind statutul polițistului ; Legea 61/ 1991 pentru sancționarea faptelor de În opinia dvs. care sunt principalele acte normative (legi, ordine, proceduri) care
favorizează scăderea autorității personalului M.A.I. în rândul pop ulației? (alegeți doar cinci
variante de răspuns) – POLIȚIE –
% din totalul
categoriei
Legea 360/ 2002 privind statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare 57,7%
Legea 61/ 1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a
ordinii și liniștii publice, republicată 52.3%
Codul Penal, aprobat prin Legea 286/2009, cu modificările și completările ulterioare 39,8%
Legea 17/ 1996 privind regimul armelor de foc și al munițiilor, cu modificările și complet ările
ulterio are 37,7%
Legea 218/ 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cu modificările și
completările ulterioare 33,4%
O.U.G. 195/ 2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare 30,7%
Codul de Procedură Penală, aprobat prin Legea 135/2010, cu modificările și completările
ulterioare 30,3%
O.G. 2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare 29,9%
H.G. 925/2015 pentru stabilirea normelor de apli care a cap. IV din Legea 360/2002 privind statutul
polițistului, referitoare la acordarea recompenselor și răspunderea disciplinară a polițiștilor 24,1%
Legea 12/ 1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată 11,3%
Legea 143/ 2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată 3,3%
În opinia dvs. care sunt principalele act e normative (legi, ordine, proceduri) care
favorizează scăderea autorității personalului M.A.I. în rândul populației? (alegeți doar cinci
variante de răspuns) – POLIȚIE DE FRONTIERĂ –
% din totalul
categoriei
Legea 360/ 2002 privind statutul polițistului , cu modificările și completările ulterioare 56%
Legea 17/ 1996 privind regimul armelor de foc și al munițiilor, cu modificările și completările
ulterio are 41,8%
Legea 61/ 1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială , a
ordinii și liniștii publice, republicată 39%
Codul Penal, aprobat prin Legea 286/2009, cu modificările și completările ulterioare 28,9%
H.G. 925/2015 pentru stabilirea normelor de aplicare a cap. IV din Legea 360/2002 privind statutul
polițistului, r eferitoare la acordarea recompenselor și răspunderea disciplinară a polițiștilor 27,1%
Codul de Procedură Penală, aprobat prin Legea 135/2010, cu modificările și completările
ulterioare 25%
O.G. 2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modi ficările și completările ulterioare 23,3%
O.U.G. 195/ 2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare 18,1%
Legea 218/ 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cu modificările și
completările ulte rioare 14,9%
Legea 12/ 1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată 14,6%
Legea 143/ 2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată 5,9%

14
încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice ; Codul Penal, aprobat prin
Legea 286/2009, cu modificările ș i completările ulterioare și Legea 17/ 1996 privind regimul armelor
de foc și al munițiilor, cu modificările și completările ulterio are (confirmându -se astfel „teama de a
folosi armamentul din dotare (când este imperios necesar) din cauza repercusiunilor ” invocată în
subcapitolul 4) .(vezi T abelele 5 și 6)
În opinia personalului din cadrul Jandarmeriei semnificative pentru scăderea autorității sunt:
Legea 60/1991 privind organizarea adunărilor publice, republicată ; Legea 17/ 1996 privind regimul
armelor de foc și al munițiilor, cu modificările și completările ulterio are; Legea 550/2005 privind
organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare și Legea
61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și
liniștii publice, republicată. (vezi Tabelul 7)

Tabelul nr. 7 – Principalele acte normative care favorizează scăderea autorității jandarmilor

6. Prezența protecției/încurajări i din parte a conducerii

Multiplele situații profesionale dificile ce intervin pe parcursul îndeplinirii atribuțiilor de
serviciu reclamă permanent reconfirmarea tă riei și susținerii principiilor legate de respectul
necondiționat al legii, îndeplinirea corectă a atribuțiilor de serviciu, eliminarea arbitrarului din actul de
conducere ori din procesul de apreciere a performanțelor individuale. În opinia dvs. care sunt principalele acte normative (legi, ordine, proceduri) care
favorizează scăderea autorității personalului M.A.I. în rândul populației? (alegeți doar cinci
variante de răspuns) – JANDARMERIE –
% din totalul
categoriei
Legea 60/1991 privind organizarea adunărilor publice, republicată 57,7%
Legea 17/ 1996 pri vind regimul armelor de foc și al munițiilor, cu modificările și completările
ulterioare 51,3%
Legea 550/2005 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și
completările ulterioare 42,8%
Legea 61/ 1991 pentru sancționarea fap telor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a
ordinii și liniștii publice, republicată 35,5%
Codul Penal, aprobat prin Legea 286/2009, cu modificările și completările ulterioare 31%
O.G. 2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare 27,9%
Codul de Procedură Penală, aprobat prin Legea 135/2010, cu modificările și completările ulterioare 27,3%
Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare 24,9%
Legea 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor
sportive, cu modificările și completările ulterioare 23,1%
O.M.A.I. 119/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea consiliilor
de ono are și consiliilor de judecată în unitățile militare din M.A.I., precum și pentru reglementarea
unor măsuri în domeniul regimului disciplinar al personalului militar din M.A.I. 18,5%
Legea 143/ 2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de dr oguri, cu modificările și
completările ulterioare 10,3%

15
Determinante pentru co nsolidarea atașamentului personalului față de instituție sunt protecția și
încurajarea venind din partea conducerii de la diferite niveluri ale structuri lor în care respondenții își
desfășoară activitatea .

Figura nr. 6 – Prezența protecției/încurajării din partea factorilor decidenți – variabila „loc de muncă”

Astfel, analiza din perspectiva locului de muncă al celor care au proiectat opinii ce converg în
sensul absenței protecției din partea șefilor în activitatea profesională , putem semnala, că în a ceastă
categorie se regăsesc aproximativ 26% dintre cei care -și desfășoară activitatea în unitățile Poliției
Române și câte aproximativ 20% dintre cei ai Jandarmeriei și Poliției de Frontieră .
La polul opus, cei care percep cel mai bine prezența protecți ei și încurajăr ilor venite din
partea șefilo r se declară , în principal, angajații Jandarmeriei și cei ai Poliției de Frontieră cu
ponderi de aproximativ 81% dintre aceștia, urmați îndeaproape de angajații Poliției Române cu un
procent de aproximativ 75%.(vezi Figura 6)
În ciuda statisticilor optimiste, în ceea ce -i privește pe respondenții care consideră că gradul de
protecție este insuficient, aceștia își justifică opțiunea prin lipsa de încredere în capa citatea șefilor de a
manageria diferite speț e cu ca re subalternii se confruntă în activitatea de zi cu zi. În acest sens,
indiferent de structura de apartenență, aceștia au precizat: „lipsa de implicare a conducerii în anumite
spețe cu grad ridicat de pericol și li psa coordonării fac ca lucrători i să fie timorați în acțiunile lor, se
gândesc de 2 -3 ori înainte de a aplica măsurile legale ; întrucât managementul subunită ților de poliție

16
este defectuos, se aplică în mod constant "nu te-ai orientat la fața locului"; pentru conducerea
structurilor este mai impor tantă imaginea instituției și mulțumirea șefilor de la un nivel superior decât
protejarea subordonaților ; teama managerilor de a -și asuma anumite decizii; cercetarea disciplinară
chiar și în situații vădit nereale ; lipsa de implicare și de eficien ță în rep rezentarea angajaților M.A.I.
de către birourile juridic e în instanță” , vulnerabilități care s -ar putea transpune în e fecte nedorite pe
plan profesional și/sau personal .

7. Amploarea cazurilor de ultraj
Fiindu -le solicitat să se pronunțe cu p rivire la manifestarea cazurilor de ultraj în propria
structură (“Ce expresie ar fi mai potrivită pentru a caracteri za amploarea actuală a cazurilor de ultraj
din structura în care vă desfășurați a ctivitatea?”), observăm că și în cazul de față, categoria cea mai
nemulțumită față de acest aspect (respondenții care au indicat variantele : prezente într -un număr mare
de cazuri , îngrijorătoare prin numărul foarte mare de cazuri ) este reprezentată de personalul Poliției
Române (39,9%) , aceștia fiind urmați de personalul Poliției de Frontieră (29%) și cei ai
Jandarmeriei (23,1%) .

Figura nr. 7 – Amploarea cazurilor de ultraj – variabila „loc de muncă”

Situându -se oarecum la polul opus, având o abordare mai optimis tă, aproximativ 5 din 10
respondenți ai fiecărei structuri analizate (51,5% Poliție , 61% J andarmerie și 49,3% Poliție de
Frontieră ), admit prezența cazurilor de ultraj , dar numai în cazuri izolate .

17
Concluzionând , pe ansamblul acestei teme, d in punct de vedere statistic am putea fi tentați să
spunem că acest „fenomen ” nu are o amploare ieșită din comun, deci nu reprezintă o pro blemă. Î nsă, în
contextul obiectivului nost ru general, dacă privim lucr urile prin prisma unei instituții ce se dorește a fi
un pilon de autoritate în raport cu cetățenii , în reușita diminuă rii criminalității și menținerii ordinii și
liniștii publice „în stradă” , aceste cazuri ar trebui să fie inex istente, ținând cont că numai 8,6%
(Poliție ), 15,9% (Jandarmerie ) și 21,7% (Poliție de Frontieră ) dintre respondenți afirmă cu tărie
inexistența uno r astfel de cazuri .(vezi F igura 7)

8. Posibile cauze generatoare de scădere a autorității angajaților
În continuarea investigării percepției asupra scăderii autorității lucrătorilor M.A.I. am propus
respondenților spre analiză mai multe domenii de inte res, în încercarea de a oferi o imagine coerentă
asupra acestei problematici .
a) Analiza influenței deciziilor procurorilor/ judecătorilor de cercetare în stare de
libertate, respectiv neînceperea urmăririi penale , asupra credibilității lucrătorilor M.A. I. prezintă în
mare parte o abordare unitară la nivelul celor trei categorii de personal cuprinse în analiză. În acest
sens, 66% dintre polițiști , aproximativ 57% dintre polițiștii de frontieră și 62% dintre jandarmi
consideră că deciziile magistraților conduc în mare și foarte mare măsură la pierderea credibilității
personalului M.A.I. în fața cetățenilor. (vezi F igura 8)

Figura nr. 8 – Influența deciziilor procurorilor/ judecătorilor asupra credibilității lucrătorilor M.A.I.

18

Figura nr. 9 – Lipsa unor măsuri de combatere a neplății amenzilor și influența asupra autorității personalului M.A.I.

b) Participanții la sondaj au acordat o importanță deosebită lipsei implementării unor măsuri
ferme de combatere a neplății amenzilor , aceasta reprezentând o reală problemă pentru personalul
M.A.I. din cadrul structurilor de ordine publică, aspect confirmat și prin răspun surile libere ale
acestora , atunci când li s -a cerut să identifice principalele probleme care conduc la scăderea autorității
persona lului în rândul opiniei publice. Astfel , aproximativ 90% dintre polițiști , 76,2% dintre jandarmi
și aproximativ 60% dintre polițiștii de frontieră consideră că lipsa măsurilor de constrângere a
cetățenilor pentru ca amenzile aplicate la unele sancțiuni contravențion ale să fie achitate contribuie în
mare și foarte mare măsură la scăderea autorității lor .(vezi Figura 9)
c) Analiza privind probabilitatea scăderii autorității din cauza personalul ui încadrat din
sursă externă direct în structurile de ordine publică , reflectă o abordare oarecum optimistă dacă
ținem cont că procente semnificative de 41,2% dintre respondenții Poliției Române , 45,3% dintre cei
ai Poliției de Frontieră și 42,9% dintre cei ai Jandarmeriei precizează că acest lucru se întâmplă în
mică măsură s au chiar deloc . La polul opus, a bordarea pesimistă ( acord în mare și foarte mare
măsură ) este proiectată de 26,3% dintre polițiști , 29,1% dintre poliț iștii de frontieră și 30,1% dintre
jandarmi , fapt oarecum surprinzător ținând cont că nu de puține ori, în diferite medii, aceștia erau
percepuți de către co legii ce au absolvit cursurile ș colilor de agenți/subofițeri sau cele ale Academiei de

19
Poliție, ca fiind s lab pregătiți profesional, lipsiți de experiență profesională și competențe în domeniile
gestionate .(vezi Figura 10)

Figura nr. 10 – Măsura scăderii autorității prin încadrarea din sursă externă, direct în structurile de O.P.

Figura nr. 11 – Percepția asupra pregătirii realizate în instituțiile de învățământ ale M.A.I.

20
d) Fiind solici tați să pro iecteze opinii cu privire la măsura în care pregătirea personalului
realizată în cadrul instituțiil or de iniție re și formare profesională ale M.A.I. favorizează creșterea
gradului de autoritate a angajaților în raport cu populația , mai mult de jumătate din rândul
fiecărei categorii de respondenți (51,4% polițiști , 52,1% polițiști de f rontieră și 62,9% jandarmi ) au
adoptat o aborda re pozitivă , considerând că pregătirea în aceste instituții este adecvată cerințelor
activității și realității cotidiene , favoriz ând toto dată creșterea nivelului lor de autoritate în rândul
populației.
Evaluările de factură negativă au fost exprimate, în special, de către personalul Poliției
Române cu o pondere de 18,5% , aceștia fiind urmați de cei ai Jandarmeriei cu 16,4% și cei a i Poliției
de Frontieră în proporție de 14,9% .(vezi Figura 11)

Figura nr. 12 – Percepția asupra deficitului de personal în M.A.I.

e) Discutând despre problematica fluctuației de personal la nivelul structurilor M.A.I ,
deficitul , în general vorbind , și, contextual, criza acută de personal din ultimul timp (îndeosebi a
celui operativ ori a celui specializat) , reprezintă o problemă crucială din perspecti va amplorii percepț iei
negative, 96,5% dintre polițiști , 93,7% dintre polițiști de fronțieră și 88,1% dintre jandarmi afirmând
cu tăr ie existența acestui „fenomen”. (vezi Figura 12)
Legând această problemă în mod direct de natura, volumul și complexitatea activităților
desfășurate , ponderi semnificative din rândul polițiști lor (71%) și din rândul polițiș tilor de frontieră
(64,5%), ce au semnalat anterior deficitul de personal , precizează că acesta este responsabil (în mare
și foarte mare măsură ) de întârzierea soluționării problemelo r semnalate de către cetățeni ,

21
conducând implicit la scăderea autorității lor în raport cu aceștia. Angajații Jandarm eriei denotă un
grad mai mare de optimism , astfel pentru numai 31,6% dintre aceștia , deficitul de personal constituie
un impediment în buna desfășurare a activității. (vezi Figura 13 )

Figura nr. 13 – Impactul deficitul ui de personal asupra activităților personalului M.A.I. și împlicit asupra autorității lor.

Figura nr. 14 – Impactul mediatizării negative excesive la scăderea autorității personalului M.A.I.

22
f) Un alt aspect demn de a fi elucidat din pe rspec tiva obiectivelor noastre a reprezentat și
determinarea amplorii impactului mediatizării negative excesive sau chiar deformată a sit uațiilor
în care sunt implicați angajați ai M.A.I. , asupra scăderii autorității lor în rândul opiniei publice. În
acest sens, peste 72% dintre polițiști , 64% polițiști de frontieră și 52% angajați ai Jandarmeriei
susțin în mare și foarte mare măsură că această problemă le afectează credibilitatea în rândul
cetățenilor. (vezi F igura 14)
g) În continuare, respondenților le -a fost solicitat să evalueze măsura în care anumite
comportamente inadecvat e ale unor colegi afectează autoritatea lor ca funcționari ai M.A.I. Astfel,
peste 40% dintre respondenț ii din cadrul Poliției Române și Poliției de F rontieră apreciază că
principal ele tipuri de comp ortament inadecvat care determină scăderea autorității personalului M.A.I.
vizează în principal : modul de adresare (limbaj ul folosit uneori de uni i dintre angajați ); portul
uniformei (uneori neglijent ); purtarea abuzivă și lipsa de preoc upare și înțelegere față de
problemele cetățenilor .(vezi T abelele 8 și 9)
Cu o abordare mai optimistă , la polul opus se situează angajații Jandarmeriei deoarece peste
40% dintre respondenți i acestei categori i consideră că aspectele analizate le afectează autoritatea în
mică măsură sau chiar deloc .(vezi Tabelul 10)

Tabel nr. 8 – Aspecte privind comportamentul inadecvat care afectează autoritatea polițiștilor
În ce măsură următoarele aspecte privind
comportamentul inadecvat al unor colegi afectează
autori tatea dvs. ca funcționar al M.A.I? Deloc/
mică
măsură Într -o
oarecare
măsură În mare/
foarte mare
măsură
mod de adresare (limbaj) 27,5 % 24,7 % 47,8%
comportament non -verbal 37,9 % 32,9 % 29,3 %
modul neglijent de purtare a uniformei 32,4% 27,3% 40,2%
lipsa de preocupare și înțelegere față de problemele cetățenilor 27.5 % 25.4 % 47,1 %
purtarea abuzivă 39,9 % 15,3 % 44,8 %

Tabel nr. 9 – Aspecte privind comportamentul inadecvat care afectează autoritatea polițiștilor de frontieră
În ce măsură următoarele a specte privind
comportamentul inadecvat al unor colegi afectează
autoritatea dvs. ca funcționar al M.A.I? Deloc/
mică
măsură Într -o
oarecare
măsură În mare/
foarte mare
măsură
mod de adresare (limbaj) 28,3 % 26,6% 45,1 %
comportament non -verbal 35,7% 34,3% 30,1 %
modul neglijent de purtare a uniformei 27,3 % 26% 46,6 %
lipsa de preocupare și înțelegere față de problemele cetățenilor 33,5 % 25,4 % 41,1 %
purtarea abuzivă 35,1 % 18,3 % 46,6 %

23
Tabel nr. 10 – Aspecte privind comportamentul inadecvat care afect ează autoritatea jandarmilor
În ce măsură următoarele aspecte privind
comportamentul inadecvat al unor colegi afectează
autoritatea dvs. ca funcționar al M.A.I? Deloc/
mică
măsură Într -o
oarecare
măsură În mare/
foarte mare
măsură
mod de adresare (limba j) 41% 19,8 % 37,6%
comportament non -verbal 46,6 % 24,1 % 29,3 %
modul neglijent de purtare a uniformei 40,4 % 22,3 % 37,3 %
lipsa de preocupare și înțelegere față de problemele cetățenilor 43% 27,7 % 29,3 %
purtarea abuzivă 46.7 % 15,9 % 37,5 %

h) În scop ul de a identifica modalitatea în care angajații M.A. I. se raportează la unele aspecte de
ordin economic care ar putea determina (direct sau indirect) scăderea autorității lor în raport cu
societatea civilă , dar și pen tru a identifica locul acestora într -o ierarhie, responden ților li s -a solicitat să
aleagă trei astfel de aspecte , în funcție de îngrijorarea percepută a fiecăr eia.
Discutând despre poziționarea angajaților M.A.I. față de problemele analizate, nivelul de îngrijorare
cel mai ridicat îl are – dotarea tehnică deficitară (peste 88% dintre respo ndenții fiecărei categori i), urmat ă
de – salarizarea necorespunzătoare în rapo rt cu riscul meseriei (peste 78% dintre respondenții
fiecărei categori i) și diminuarea numărului de patrulări cu mașinile din dot are din cauza lipsei de
combustibil (peste 45% dintre respondenții fiecărei categorii) , acestea reprezentând probleme care ar
trebui să beneficieze de atenția specială a factorilo r decidenți. (vezi Tabelul 11/12/13)
Tabel nr. 11 – Aspecte importante de or din economic – financiar care determină scăderea autorității
Cele mai importante aspecte de ordin economic – financiar care pot determină
scăderea autorității personalului M.A.I. în rândul societății civile – POLIȚIE % din totalul
categoriei
dotarea tehni că deficitară (auto, echipamente de protecție, rechizite, imprimate,
consumabile)
93,1%
salarizarea necorespunzătoare în raport cu riscul meseriei 80,4%
diminuarea numărului de patrulă ri cu mașina din dotare din cauza lipsei de combustibil 45,8%
spații le precare din unități 41,9%
lipsa fondurilor financiare pentru culegerea datelor de la informatori 25,5%
neplata la timp a unor drepturi 8,3%

Tabel nr. 12 – Aspecte importante de ordin economic – financiar care determină scăderea autorității
Cele m ai importante aspecte de ordin economic – financiar care pot determină scăderea
autorității personalului M.A.I. în rândul societății civile – POLIȚIE DE FRONTIERĂ % din totalul
categoriei
dotarea tehnică deficitară (auto, echipamente de protecție, rechizi te, imprimate,
consumabile)
88,1%
salarizarea necorespunzătoare în raport cu riscul meseriei 78,3%
diminuarea numărului de patrulă ri cu mașina din dotare din cauza lipsei de combustibil 58,1%
lipsa fondurilor financiare pentru culegerea datelor de la i nformatori 35,1%
spațiile precare din unități 24,3%
neplata la timp a unor drepturi 11,8%

24
Tabel nr. 13 – Aspecte importante de ordin economic – financiar care determină scăderea autorității
Cele mai importante aspecte de ordin economic – financiar care pot determină
scăderea autorității personalului M.A.I. în rândul societății civile – JANDARMERIE % din totalul
categoriei
dotarea tehnică deficitară (auto, echipamente de protecție, rechizite, imprimate,
consumabile)
88,7%
salarizarea necorespunzăt oare în raport cu riscul meseriei 86%
diminuarea numărului de patrulări cu mașina din dotare datorită lipsei de combustibil 48,9%
spațiile precare din unități 34,9%
neplata la timp a unor drepturi 16,7%
lipsa fondurilor financiare pentru culegerea dat elor de la informatori 8,2%

9. Evitarea folosirii armamentului . Cauze
Angajații structurilor M.A.I. se confruntă zilnic cu o multitudine de situații, diverse din
perspectiva încărcăturii emoționale și a solicitărilor profesionale. Unele dintre situațiil e care se pot
dovedi ca fiind critice pentru angajat, col egii săi, structura în care lucrează, precum și categoriile de
beneficiari ai s erviciilor publice sunt cele în care aceștia sunt nevoiți să ia decizii cruciale în fracțiuni
de secundă, decizii extrem de importante pentru integritatea lor corpo rală sau chiar a vieții și care în
timp au implicații profunde asupra scăderii sau întăririi autorității lor în raport cu societatea civilă.

Figura nr. 15 – Incidența evitării folosirii armamenntului din dotar e

25
Un prim o biectiv al acestui subcapitol a constat în investiga rea reprezentăr ilor la nivelul
angajaților cu privire la incidența evitării folosirii armamentul ui din dotare (De-a lungul carierei
dvs. ați fost în situația de a evita folosirea armamentului din dotare, în ciuda faptului că erați
îndreptățit să -l folosiți conform legislației ?). Astfel , din punct de vedere al locului de muncă al celor
chestionați, evaluarea de factură pozitivă (Nu am fost în situația… ) a fost evidențiată, în spe cial, de
către personalul M.A.I. din cadrul Poliției de Frontieră cu o pondere de 88,9% , urmați de angajații
Jandarmeriei cu 84,8% și cei ai Poliției Române cu 74,8% . Discut ând despre viziunea pesimistă , se
detașează prin ponderile acordate percepției negative ( Da am f ost în situația… ) angajații Poliției
Române (22,2% ), ei fiind urmați de angajații Jandarmeriei (15,2% ) și cei ai Poliției de Frontieră
(11,1% ). (vezi Figura 15)
Al doilea obiectiv a presupus o analiză din perspectiva angajaților care au proiectat percep ții de
factură negativă , acestora solicitânduli -se să motiveze punctul de vedere exprimat prin intermediul
unei întrebări cu răspuns liber ( Dacă ați ales varianta Da, care este motivul care v -a determinat să
acționați astfel? ). În acest sens , indiferent de structura de apartenență, aceștia precizează, în principal,
probleme le de ordin legislativ din domeniul folosirii armam entului din dotare prin: „riscul de a fi
cercetat și de a fi pus la dispoziție. Totodată, problemele pe care le atrage o astfel de acți une sunt
numeroase din cauza legislației actuale ; modul de interpretare a expresiei „folosirea altor mijloace de
impiedicare sau constrâ ngere” ; gândul că trebuie să trec printr -o grămadă d e verificări atât
administrative cât și de natură penală după caz ”. În continuare, lângă acestea se adaugă proble me
legate de lipsa de susținere, atât din partea colegilor cât și a șefilor în astfel de cazuri („am folosit
anterior armamentul în mod justificat și legal, iar ulterior din cauza lipsei sprijinului șefilor sau alte
condiț ii am fost considerat vinovat de uz de armă nejustificat ”lipsa de orientare” aș a cum se exprimă
sefii; repercusiunile care ar fi urmat, în majoritatea cazurilor, polițistul fiind găsit vinovat și nesusținut
de către conducerea unității ; de team a urmărilor care vin în urma evenimentului, acela de a fi cercetat,
anchetat în urma fo losirii armamentului din dotare (de ce; în ce fel; oare nu se putea evita etc. ); lipsa
de susținere din partea colegilor sau a șefilor în astfel de spețe”) sau probleme de ordin tehnic ce țin
de defectarea armamentului .

10. Percepția utilității unor eventuale măsuri menite să îmbunătățească autoritatea
personalului M.A.I.
Pe lângă investigarea percepției asupra cauzelor scăderii autorit ății angajaților M.A.I. din
struct urile de o rdine publică, am procedat și la chestionarea acestora cu privire la eventualele măsuri
care ar putea fi î ntreprinse pentru a îmbunătăți nivelul lor de autoritate în raport cu societatea civilă.
Astfel, pent ru a ușura sarcina celor consult ați, a m furnizat o listă de posibile măsuri, solicitându -le să

26
aprecieze gradul de utilitate al acestora. Apreciem cunoașterea acestor opinii ca fiind foarte importante
în proiectarea unei eventuale campanii de susținere a creșt erii nivelului de autoritate al pe rsonalului
M.A.I., orice tip de măsură trebuind să se bucure și de suportul beneficiarilor acesteia pentru a fi
implementată cu succes.
Tabelul nr. 14 – Aprecierea unor eventuale măsuri în vederea îmbunătățiri autorității angajaților M.A.I.
Analiză compar ativă în funcție de structura apartenență

Cât de utile considerați că ar fi eventualele măsuri enumerate mai
jos în vederea îmbunătățirii autorității dvs. în raport cu cetățenii? % acord puternic (mare și foarte
mare măsură)

Poliție Poliție de
Frontie ră
Jandarmerie
dotarea tuturor echipajelor cu bodycam -uri, eliminându -se necesitatea
prezenței unui martor sau a martorilor „fictivi”
85,2 %
72%
87,7 %

dotarea echipajelor cu taser gun -uri, pe lângă armamentul cu muniție
74,2 %
75,5%
75,6 %
difuzar ea de mesaje de interes public în mass -media cu privire la
drepturile și obligațiile cet ățenilor în raport cu polițiștii/jandarmii
72,6%
80,7%
82,3%
participarea polițiștilor /jandarmilor la cursuri de comunicare și
gestionare a situațiilor tensionate/ conflictuale
67,3%
64,3%
65,4%
modificarea programei de învățământ în vederea armonizării cu nevoile
de pregătire pentru viitorii polițiști /jandarmi (cursuri de comunicare,
gestionare situații tensionate, un număr mai mare de ore de practică la
locul d e muncă, cursuri intense de apărare și intervenție, acordarea
primului ajutor etc.)

74,8%

72,4%

76,8%
cooperarea cu organisme similare din străinătate în scopul armonizării
legislației și a modului de intervenție în diferite cazuri ale
polițiștilor /jandarmilor precum și a modului de pregătire în instituțiile
de învățământ

66,7%

60,5%

69,2%
procedurarea clară a tuturor situațiilor în care intervin sau este necesară
intervenția polițiștilor /jandarmilor
82,8%
84,8%
85,9%

sancționarea tuturor cazurilor de ultraj cu închisoare
91,4%
83,5%
88,3%
implicarea instituției în apărarea și susținerea angajaților care au fost
victime ale unor cazuri de ultraj
91,7%
91,6%
92,6%
crearea unui cadru legislativ în vederea identificării și sancționăr ii
persoanelor care postează fără drept în mediul online materiale video cu
caracter personal ce vizează angajați ai M.A.I. conform prevederilor Legii
677/2001

72,9%

78,6%

71%
sancționarea penală a celor care continuă tulburarea liniștii publice,
chiar după ce Poliția /Jandarmeria a aplicat o amendă în acest sens,
ignorând avertismentul

85,7%

75,9%

82,9%
crearea unui cadru legislativ pentru a permite colectarea rapidă a
tuturor amenzilor aplicate de către polițiști /jandarmi (de ex.
suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o anumită perioadă,
transformarea în infracțiune a unui anumit număr de amenzi
contravenționale neplătite etc.)

90,4%

72,1%

83,2%
crearea unui cadru legislativ în vederea „descurajării ” cetățenilor de a
depun e contestații îndreptate împotriva amenzilor, prin aplicarea unor
sancțiuni suplimentare în situația în care aceste contestații nu au fost
soluționate favorabil

47,2%

32,9%

52,9%
sancționarea penală a celor care împiedică, prin orice mijloace, aplic area
unor măsuri polițienești /specifice jandarmeriei
92,2%
87,4%
89%

27
Conform analizei rezultatelor , indiferent de structura de apartenență a celor chestionați, cele mai
multe op țiuni exprimate referitor la ce ar trebui făcut pentru îmbunătățirea autor ității în raport cu
cetățenii , relevă ponderea covârșitoare a percepției de natură pozitivă (de acord „în mare și foarte
mare măsură” ) cu privire la setul de măsuri propuse . Astfel, participanții la sondaj (peste 70% dintre
respondenții fiecărei categori i) au acordat o impo rtanță deosebită măsuri lor de natură legislativă
legate de: sancționarea tuturor faptelor de ultraj cu închisoare, implicarea M.A.I. în apărarea și
susținerea victimelor unor astfel de cazuri, procedurarea clară a tuturor situațiilor în c are intervin sau
este necesară intervenția polițiștilor/jandarmilor, sancționarea penală a celor care continuă
tulburarea liniștii publice, chiar după ce Poliția/Jandarmeria a aplicat o amendă în acest sens,
ignorând avertismentul , crearea unui cadru legis lativ pentru a permite colectarea rapidă a tuturor
amenzilor aplicate de către polițiști/jandarmi , crearea unui cadru legislativ în vederea identificării și
sancționării persoanelor care postează fără drept în mediul online materiale video cu caracter
personal ce vizează angajați ai M.A.I. conform prevederilor Legii 677/2001 sau sancționarea penală a
celor care împiedică, prin orice mijloace, aplicarea unor măsuri polițienești/specifice jandarmeriei.
O altă dimensiune pe car e se concentrează măsurile pro puse este cea de natură logistică , prin
dotarea tuturor echipajelor cu diferite dispozitive ( ex.bodycam sau taser gun) necesare în opinia a pe ste
70% dintre respondenții fiecărei categori i.
Participanții la studiu au acordat o importanță deosebită (peste 60% dintre respondenții fiecărei
categori i) și măsurilor cu caracter educativ , orientate către personalul instituției prin: participarea
polițiștilor/jandarmilor la cursuri de comunicare și gestionare a situațiilor tensionate/conflictuale,
modificarea prog ramei de învățământ în vederea armonizării cu nevoile de pregătire pentru viitorii
polițiști/jandarmi (cursuri de comun icare, gestionare situații tensionate, un număr mai mare de ore de
practică la locul de muncă, cursuri intense de apărare și intervenție, acordarea primului ajutor etc.)
sau cooperarea cu organisme similare din străinătate în scopul armonizării legislației și a modului de
intervenție în diferite cazuri ale polițiștilor/jandarmilor precum și a modului de pregătire în instituțiile
de învățământ , ori către beneficiarii serviciilor publice furnizate de aceștia prin: difuzarea de mesaje
de interes public în mas s-media cu privire la drepturile și obligațiile cetățenilor în raport cu
polițiștii/jandarmii. (vezi Tabelul 14)

28
11. Răspunsuri libere privind principalele probleme care influențează negativ autoritatea personalului M.A.I. –
cauze și soluții
Respon denții au avut posibilitatea să descrie cele mai acute problem e cu care se confruntă în activitate, sau care influențează
negativ autoritatea lor ca funcționar al M.A.I. în raport cu cetățenii , încercând totodată să identifice cauzele care concură la apari ția
problemelor semnalate, cât și să propună soluții de rezolvare a acestora .
Modalitatea de prezentare a problemelor nu își propune sugerarea unei ierarhii a urgenței măsurilor reparatorii , fiind mult mai
importantă, în opinia noastră, elucidarea naturii acestor probleme, a modului în care ele se manifestă și influențează bunul mers al
activității respondenților .

Tabel nr. 15 – Răspunsuri libere privind problemele respondenților, cauzele și soluțiile pentru aceste probleme – Poliție
POLIȚIE
PROB LEMA CAUZE SOLUȚII
 – faptul că unele persoan e continuă să
reclame la nesfârș it aceleași aspecte, chiar
după ce parchetul sau instan ța de judecată a
dat soluție negativă în cauză. – legislație care nu san cționează repetatele
reclam ații. – sancționarea cel or care continuă cu
reclam area acelor ași aspecte.
– incapacitatea polițiș tilor de a gestiona
situațiile cu care se confruntă . – pregătire profesional ă deficitar ă. – modificarea programei de învățământ ș i
armonizarea cu nevoile sociale (cursuri de
comunica re si gestionarea situaț iilor de
conflict , etc. ).
– imposibilitatea organizării unui serviciu de
continuitate la subunită ți din cauza lipsei de
cadre; fragmentarea sol uționării dosarelor
penale . – lipsa de cadre; zona mare de competen ță la
intervenții; di n cauza birocra ției (situ ații,
mod de lucru, studii) pol ițistul este obligat să
stea la birou foarte mult; fragmentarea în
soluționare din lipsă de cadre cu atrib uții
concrete pe această linie . – încadrarea cu personal corespunzător și o
perioadă de tutelă mai lungă, iar pol ițistul
”tutelar” să fie remunerat; reducerea
situațiilor statistice și simplificarea
procedurilor de lucru (pet iții, audie nțe,
accidente); formarea de pol ițiști pe această
linie – reînfii nțarea segmentului de cercetare
penală .

29
– denigr area în spațiul public a anumitor
polițiști, rezultănd scă derea grad ului de
autoritate al acestora și implicit al instituț iei. – necunoaș terea procedurilor cl are și a
ordinii de acțiune î n dif erite situaț ii de catre
populaț ie. – implementarea instituției a părarii
polițis tului dupa modelul procuror -inspecție
judiciară – CS.
– efectuarea serviciului cu unii colegi care
sunt dezinteresa ți de munca de poli ție și care
manifestă de multe ori toleran ță prea mare
față de unele fapte ce au fost săvâr șite. – lipsa p regătirii profesionale, preocuparea
mai mare pentru alte lucruri decât pentru
munca de poli ție. – atenție sporită la acordarea calificativelor
de sfârșit de an, supravegherea mai atentă și
analaizarea activi tății ori de câte ori este
nevoie, acordarea unei atenții mai mari în
ceea ce prive ște pregătirea profesională .
– lipsa unor măsuri ferme de combatere a
neplății amenzilor aplicate cetățenilor pentru
săvârșirea unor contravenții și deciziile
magistrațiilor de cercetare în stare de
libertate, repectiv n eînceperea urmăririi
penale pentru unele cazuri. – legislația deficitară în special legea
61/1991; lipsa de interes și neimplicarea
funcționarilor din cadrul primăriilor pentru
colectarea amenzilor; inexistența unor legi,
proceduri pentru colectarea amenzi lor,
pentru constrângerea cetățenilor; noi coduri,
penal și de procedură penală . – modific area OUG 55/2002 privind munca
în folosul comunităț ii; elaborarea unor legi,
proceduri pentru colectarea amenzilor și
constrângerea cetățenilor să le achite ;
modifica rea codului penal și a codului de
procedură penală pentru înăsprirea
amenzilor .
– în multe cazuri conducătorii auto solicită
date privind motivul pentru care au fost
opriți și verificați sau doresc să cunoască de
ce polițistul îi solicită să efectueze anu mite
manevre sau să urmeze anumite rute
afirmând că oricum nu va plăti sancțiunea . – apariția în media a unor persoane care fără
să cunoască cu exactitate prevederile legale ,
îndrumă cetățenii să nu respecte indicațiile
polițiștilor și să le solicite aces tora tot felul
de documente ( ordin de serviciu, legitimație,
dispoziția de a se afla în acel loc și în acel
moment ), de parcă polițistul este cel
controlat. – reprezentanți ai I .G.P.R. să comunice prin
intermediul mass -media pe lângă drepturile
cetățenilor și obligațiile pe care le au față de
polițist, precum și unde aceștia trebuie să se
adreseze în cazul în care consideră că au fost
nedreptățiți de măsura luată .
– patrule le mixte în colaborare cu Poliția
Locală și încadrarea din sursă externă, direct
în structurile de ordine publică. – scăderea autorității deoarece polițiș tii din
cadrul Poliției L ocale au comportamente
total neadecvat e.
– încetarea colaborării cu această instituț ie.
– în mediul rural, factorul politic încearcă să
își puna foarte mult am prenta, respectiv
anumite grupuri de interese sunt protejate de
catre primari, contribuabili. Î n acest se ns, ori
de cate ori este o speță cu un apropiat al
acestora, se simt e influenț a extern ă. – salarizarea necorespunză toare a
personalului M .A.I., lucru c e determină
anumiți colegi să incline balanța spre
factorul politic. Dorința unor șefi de „a se
avea pe bune cu primarul” ș i de a profita de
acest lucru .
– legislație clară , fără lacune; salarizare
corespunză toare riscului meseriei; logisti ca
adecvată fie cărei unitați de poliție pentru a
se evita ca polițistul să depindă de primar,
etc.

30
– obținerea unor avize (poliție judiciară /
rutieră) foarte greu ș i astfel apare
imposibilitatea desfășurării unor activitaț i. – reglementă rile interne. – modificarea legis lației (OUG 195) în
sensul eliminării sintagmei "poliț ist rutier" .
– lipsa unu i cadru legislativ mai concret
(Legea 360, Legea 218, L egea 61, etc), lipsa
informării populației cu privire la obligațiile
ce le revin în raport cu polițiștii. – cadru l legal învechit . – modificarea cadrului legal într -un mod mai
concret; atribuirea statutului de martor
polițistului față de fapta constatată și
măsurile luate .
– lipsa de personal în segmentul ordine și
siguranță publică, deseori fiind nevoie să
intervină doar d oi polițiști, care sunt nevoiți
să rezolve problema ș i să raporteze în cel
mai scurt timp . – pensionările masive din ultimii doi ani,
numărul mic de abso lvenți ai școlilor d e
agenți; prea mulți polițiș ti la birouri . – un număr mai mare de polițiști în str adă;
pregătire intensă pe linia procedurilor de
autoapărare și legislație; reducerea
birocrației și a raportărilor (la dispecerat să
existe acces la toate aplicațiile poliției în
care se implementează rezulatetele activității
pentru 24 de ore) .
– gradul c rescut d e adresabilitate al
cetățenilor, a ceștia se adresează poliției
pentru orice problemă, de orice natură ar fi
aceasta, considerând apoi, dacă problema nu
se rezolvă că poliția nu face nimic. – necunoașterea atribuțiilor poliț iei, a
competențelor, nec unoașterea competențelor
altor instituții cărora să se adreseze cetățenii
pentru soluționarea problemelor lor. – realizarea unor campanii de informare în
mod continuu, clare, pe înțelesul tuturor
cetățenilor .
– dotarea deficita ră cu autospeciale de
servic iu, care efectiv, subminează autoritatea
polițistului în raport cu cetățenii . – când polițistul intervine la un eveniment
sau execută activități pe linie rutieră și
coboară dintr -o mașină plină de rugină, nu
mai prezintă nici o autoritate . – dotarea de urge nță cu autospeciale noi,
dotate cu servodirecție, aer condiționat,
motoare puternice, iar în zonele de munte,
chiar cu autovehicule de tip SUV, cu
tracțiune integrală .
– ultrajul . – legisl ație permisivă . – înăsprirea legisla ției privind ultrajul și a
Legii 61/1991R, OG -2/2001, OUG
195/2002R, în regim de urgență .
– lipsa procedurilor și a legilor clare pentru
intervenția în cazul lipsei de respect fa ță de
polițist, de obicei, în cazul înjurăturilor,
nesupunerii unor indica ții, cetățeanul scapă
nepedepsit. Lipsa pistoalelor electroș oc care
ar elimina cazurile de ultraj și mediatizare
negativă. – legile, articolele sunt lacunare . Au caracter
general, și nu susțin realitatea din strada.
Lipsa dotă rilor și modalită ților de
imobilizare rapidă aduc mediatizarea
negativă și cazu rile de ultraj. Poli țiștii nu
sunt „roboți” . Activit ățile de imobilizare
trebuie su sținute de dotă ri moderne
(electroș oc, camere video omologate etc.). – trebuie eliminată fraza ”Nu are ce să îmi
facă” din limbajul cet ățenilor, prin dovedire a
contrariului. Lipsa de respect și nesupunerea
oricărei indica ții să fie pedepsită sau
sancționată. Înăsprirea sancțiunilor sau a
pedepselor în cazul repatării faptelor, legi si
proceduri clare, fără să lase loc de
interpretare.

31
– lipsa procedurilor cla re de intervenție a
polițiștilor . lipsa unor legi în baza cărora să fie redactate
procedurile . elaborarea urgentă a unor proceduri pe
ordine publică .
– fiind solicitați la numeroase interve nții ale
cetățenilor, nu au putut fi ajut ați în diferite
probleme pe care le ridică (ex. bolnav i
psihic, persoane aflate în stare de ebrietate
etc.) plecând de la fa ța locului fară a putea
ajuta . – legisl ație dep ășită, lipsa de colaborare cu
alte institu ții (spital) . – modificarea legisl ației și stabilirea unor
norme cla re de acțiune pe toate liniile.
– dotarea precară (echipament de protecție,
parc auto învechit), necesitatea martorilor în
majoritatea actelor întocmite, deși cetățenii
refuză această calitate. – lipsa interesului de a sprijini organele de
poliție operati ve (ce execută serviciul în
stradă) de către cet ățeni dar și conducerea
M.A.I. Managementul defectuos al
superiorilor. – conștientizarea cetățeanului prin toate
mijloacele cu privire la sprijinirea
polițiștilor ; funcțiile de conducere în cadrul
strucurilor O.P. să fie ocupate de personal
competent cu o experiență în stradă de cel
puțin 10 ani.
– instituția polițienească este considerată o
"moașă comunală", este influențată politic,
foarte mulți cetățeni abuzează de
deschiderea acesteia, astfel este încărca tă cu
multe probleme ce nu sunt de competența sa. – multe instituții care ar trebui să rezolve
problemele cetățenilor "le închid ușile" și
astfel aceștia apelează la Poliția Națională.
Foarte mulți polițiști efectuează activități
zilnice ce nu au legătură cu "munca de
poliție". – implicarea/responsabilizarea Primăriilor,
Poliției locale în rezolvarea problemelor
cetățenilor care în mod norma l ar intra în
sfera de competen ță a acestora.

Tabel nr. 16 – Răspunsuri libere privind problemele respondenților , cauzele și soluțiile pentru aceste probleme – Poliție de frontieră
POLIȚIE DE FRONTIERĂ
PROBLEMA CAUZE SOLUȚII
– oamenii din zona de compete nță nu ajută
cu nicio inform ație privind activit ățile ce se
desfășoară în zona de frontieră, chiar dacă
vad pers oane străine în zonă. – șefii vor numai Post Controale; nu mai
suntem preze nți din cauza lipsei personalului
în zona de frontieră (personal operativ
diminuat) . – să se facă angajări cu personal din zonă, nu
cu cei de la ora ș; apropierea față de
populaț ie p rin realizara de misiuni prin
satele de frontieră (discuții cu aceștia)
– insuficiența legislației; lipsa dotărilor;
pregătirea deficitară. – lipsa îmbunătățirilor legislative; lipsa
investițiilor realizate în trecut; angajarea mai
multor polițiști făra a se asigura o bună
pregătire a acestora. – modificarea legislației în vigoare care să
crească, să sporească autoritatea polițistului;
achiziția de aparatură; pregătiea celor
proveniți din sursă externă să dureze cel
puțin un an ( nu 3 luni sau 6 luni).

32
– lipsa de respect a cet ățeanului f ață de
polițist. – legea este permisivă cu cei care săvâ rșesc
fapte contrave nționale și penale; cet ățenii
cunosc faptul că pol ițiștii sunt oblig ați să
urmeze un număr mare de proceduri în
activitatea lor, fapt care duce la conturarea
de gr eșeli ce pot conduce la san cționarea
polițistului. – modificarea legisl ației în sensul acordării
unei autorit ăți mai mari pol ițistului.
– plângerile penale împotriva pol ițiștilor
(abuz în serviciu) făcute de către cet ățeni
certați cu lege a. – se urmăre ște denigrarea instit uției și a
polițiștilor în cauză. – sancționarea celor care fac asemenea
plângeri nefondate.
– lipsa dotării cu echipament de prote cție și
cu tehnică de ultimă gener ație, lipsa unei
infrastruscturi de frontieră pentru a nu mai
patrula prin zone împădurite și hățișuri ,
punând în pericol sănătatea po lițiștilor – deteriorarea prin folosire îndelungată a
echipamentului de prote cție, iar
infrastructura de frontieră trebuie
modernizată. – alocarea de fonduri de la bugetul de st at
pentru realizarea tuturor deficie nțelor .
– indifere nța cet ățenilor f ață de san cțiunile
contrave nționale aplicate acestora și a
dosarelor penale întocmite ;
– în cazul dosarelor penale, întocmirea
tuturor actelor de urmărire penala ocupă
foarte mult timp , prea multă birocrație, prea
multe hârtii.
– lipsa unei legislații de constrângere a
contravenienților de „carieră” să -și achite
amenzil e. Dosarele penale se sol uționează de
cele mai multe ori cu N .U.P.;
– cadru legislativ pe rmisiv (foarte p uține
amenzi sunt plătite la OUG 105/2001,
Legea 12 etc, doar la Legea 61/1991 intrucât
aceasta î ntr-o cauză penală este luată în
considerare ca un comportament inadecvat,
indecent, etc . – crearea unui sistem de transformare a
amenzilor neachitate în faptă penală,
suspendarea permisului, muncă în folosul
comunit ății (care chiar să fie făcută).
Pedepsirea penală pentru cei care ultragiază
polițiști în orice fel , modificarea legis lației în
domeniu;
– modificarea legislaț iei în domeniu,
elaborarea de proceduri clare și si mplificate
astfel încât să permită soluționarea în termen
rezonabil și să implice cheltuieli de personal
minime, mai multe tipizate care să reducă
din timpul fizic petrecut pentru soluționarea
unor lucrări, în cazul unor încălcări trebuie
găsită posibilita tea tragerii la răspundere în
cel mai scurt timp, astfel cel care încalcă o
anumită prevedere să simtă ime diat efectele
nerespectării acestora .

33
– imposibilitatea aplicării unor măsuri
descurajatoare pentru migrația ilegală. – legislația în domeniu nefavo rabilă, fără
sancțiuni descurajatoare, fără pedepse
pecuniare. – schimbarea legislației – sancțiuni
pecuniare, centre de cazare în regim închis,
asigurarea unui control al mobilitații
solicitanților de azil.
– promovarea în funcțiile de conducere a
unor p ersoane slab pregătite profesional,
lipsa principiilor de conduită morală și etică
a acestora, p recum și a celor promovați la
rândul lor de cei puși în func țiile de
conducere. – corupție, servilism, nepotism. – diminuarea corupției, pregătirea
profesională , reformarea instituțiilor de
pregatire profesională, programa de pregătire
bazată pe practică mai multă, implementarea
viitorilor polițiști a dorinței de a aplica legea
și eliminarea obedienței din gândirea
acestora.
– motivația scăzută a politiș tilor pe ntru
performanță ce duce la scăderea încrederii în
sine și apoi la scăde rea autorității în rapot cu
cetățenii. – politica de resurse umane nu stimulează
inițiativa polițistului de pregătire;
recompensarea polițiștilor se face pe bază de
pile; lipsa de evid ențiere a polițiștilor care își
fac treaba; menținerea în funcții de
conducere a unor persoane neperformante. – studierea politicilor de resurse umane din
țările civilizate și aplicarea unui sistem de
selecție a personalului corect, de către
instituții ind ependente (ex. Nu -l pun pe șeful
de inspectorat să s electeze candidații pentru
funcț ii de ofițeri, ci apelez la o instituție de
selecț ie independentă inspectoratului, care
nu poate fi influențată); selecția nu se face în
2 săptăm âni, pompieristic, ci in ce l puțin 1
an de zile.
– neimplicarea instituției în apărarea și
susținerea angajaților. – se urmărește doar obținerea rezultatelor
(indicatori cât mai buni) de catre șefi și mai
puțin susținerea personalului.
– cadrul legislativ deficitar în protejare a
polițiștilor. – schimbarea atitudinii față de angajați,
crearea unui cadru legislativ mai bun pentru
întărirea autoritații polițiștilor; pedepse aspre
în ca zul depistării actelor de corupț ie în
rândul polițiștilor; populația să fie informată
cu drepturi le si obligat iile pe care le au față
de lucră torii M.A.I.
– lipsa de autoritate sau autoritatea scăzută în
fața cetățenilor, în special a celor care comit
sau sunt cunosc uți că au comis fapte de
natură penală sau contrave nțională. – corupția în rândul celor care ar trebui să ia
măsuri (judecători, procurori); limbajul
folosit de unii colegi în disc uțiile cu
cetățenii, precum și slaba autopregătire a
unora dintre ac eștia; veniturile mult prea
mari ale persoanelor care săv ârșesc
infra cțiuni sau contrave nții – modificarea legisl ației pentru întărirea
autorit ății pol ițistului și pentru protejarea
acestuia, când acesta a aplicat corect legea;
recompensarea pol ițiștilor când rezolvă
anumite ca zuri; în ăsprirea legisl ației pentru
persoanele care au săvâ rșit cazuri de ultraj și
mediatizarea măsurilor intreprinse.

34
– legisl ația nu este actualizată în raport cu
noile provocări, este foarte permisivă și
sancțiunile de cele mai multe ori sunt
insuficiente. – strângerea probelor este greoaie și de multe
ori limitată. – actua lizarea legisl ației și crearea unui cadru
legal pol ițistului care să -i permită interve nția
și acțiunea în situ ații diferite știindu -se
apărat de aceasta.
– OUG 104/2001 privind organiz area și
funcționarea Poliției de F rontieră . – modul lacunar privind dre ptul polițiștilor
de frontieră de oprire și control al unui
autovehicul în zona de frontieră. – modificarea actului normativ prin
acordarea dreptului de oprire și control al
unui autovehicul în zona de frontieră în mod
necondiționat.
– soluționarea operat ivă a cererilor și
plâgerilor primite de la cetățeni. – volumul de activități și repartizarea
nejudicioasă a încărcă turii pe om. – reorganizarea structurilor operative prin
analiza posturilor pe structuri, necesar
funcții.
– statutul po șițistului, care să -i asigure
acestuia presta nța necesară. – modificările permanente ale conducerii. – schimbarea statutului (modificarea).
– lipsa unor reglementări (proceduri) clare cu
privire la situ ațiile în care: conducătorii auto
nu opresc la semnalul age nților, nu se supun
la încăt ușare, imobilizare, conducere la
sediu. Lipsa tehnicii privind identificarea
persoanelor, a zonelor pretabile și culegerii
de inform ații. – neactualizarea procedurilor deja existente
și neadaptarea acestora la ceea ce este
prezent, nou, actu al. Decizia de a dire cționa
fondurile necesare achiz uțiilor doar în zone
de interes (frontiere externe). – evoluția societ ății poate fi sol uția cea mai
elocventă. Adaptarea la nou. Dori nța de a fi
o autoritate .
– lipsa autorit ății caracterizată prin
nesup unerea cet ățenilor la ceri nțele legale
ale pol ițistului. – legisl ația este permisivă, nu există cadrul
legal pentru măsuri coercitive imediate.
Pentru ultraj, de cele mai multe ori, autorul
este cercetat în libertate. În anul 1994 –
sancțiunile legale 61/1 991, prevedeau
închisoarea contrave nțională. – înăsprirea legisl ației: L egea 61/1991,
sancțiunile pentru fapte grave să fie prompt
sancționate și arătate ca exemplu. Social,
trebuie înv ățată popul ația să respecte legea,
să se supună civic.
– suspiciunea c etățenilor că în permane nță
polițiștii urmăresc sancționarea lor și nu vin
în sprijinul lor, a celor care au nevoie de
ajutor, a celor care pot fi îndrum ați de a nu
încălca legis lația ș i de a comite fapte
reprobabile. – acele ședințe ș i bila nțuri în care s e prezintă
în mod triumfalistic marile realizări prin
sancționarea cu orice pr eț a cet ățenilor cât și
întocmirea unor lucrări penale fără nicio
finalitate. – să se meargă foarte mult pe preve nție, pe
un dialog cu cet ățeanul de a arăta unde
greșește ș i cons ecințele pe care o să le
suporte.
– mediatizarea negativă în mass -media. – cazuri în care unii polițiștii nu au acționat
corespunzător, personal încadrat nepregătit. – cursuri, verificări, cont roale inopinante la
locul de serviciu. Implicarea personalului cu
funcții de conducere.

35
– riscul crescut de a fi victima unor a cțiuni
de ultraj (inclusiv decesul). – din cauza legisl ațieiei interpretabile,
avoc ații își apără foarte ușor clie nții, după
care ac eștia vin , sau te întâlnești cu ei pe
stradă , și îți râd î n față. – introducerea unei legisl ații clare,coerente,
usor de aplicat, cuprinzătoare și cu un singur
sens.
– braconajul pis cicol pe Dunăre prin metoda
pescuit ului electric. – lipsa legisl ației. Deciziile magistr aților de
cercetare în stare de libertate s au chiar de
neîncepere a urmăririi penale chiar dacă
infractorii au fost pri nși având asupra lor și
pește și aparatele folosite la pescuit. – o legislație clară și mult mai severă.
– Legea 360/200 2 privind Statutul
polițistului , în sensul suportării de că tre
unitate a sumelor de bani necesare asigurării
asistenței juridice a polițistului ,în situația în
care acesta cade victima unui ultraj.
Modificarea legislației privind uzul de armă –
Legea 17/1996. – după cum se știe, un martor, chiar și fictiv,
prezent l a fața locului , poate răsturna proba,
constatarea polițistului. – modificarea legii sub aspectul probatoriului
și dotarea polițiștilor cu camere de luat
vederi omologate în vederea eliminării
necesității martorilor.
– uzul de armă (teama de a folosi
arma mentul din dotare din cauza urmărilor) . – Legea 17/1996 . – îmbunătățirea prevederilor L egii 17/1996 .
– una din cele mai grave probleme, care
conduce la o diminuarea majoră a autorității
polițistului este cea a încadrărilor directe a
unor persoane total nepregătite și care pe
parcursul cursurilor de formare nu pot
deprinde valori elementare, cum sunt
respectul față de uniformă (aici mă refer la
portul corect și îngrijit al acesteia) și
respectul față de cetățean. Slaba pregătire a
polițiștilor conduce la teama de a aplica
măsurile polițienești care se impun sau la o
aplicare în mod abuziv. Ambele moduri de a
acționa decredibilizează și pun într -o lumină
proastă poliția și M.A.I. -ul. – angajarea din sursă externă a unui număr
mare de polițiști ( 2000 -3000/ an) nu poate
asigura o selecție corectă și competentă a
personalului. O selecție slabă înseamnă
aducerea în rândul lucrătorilor M.A.I. a unor
persoane care îndeplinesc la limită condițiile
de pregătire. O altă cauză este subfinanțarea
ministerului care a c ondus la locuri puține în
unitățile de învățământ ale M.A.I. – scăderea duratei de școlarizare a agenților
de poliție de la 2 la 1 an și angajarea din
sursă externă exclusiv a specialiștilor (IT,
Financiar, M.R.U.).
– lipsa fondurilor financiare pentru cu legerea
datelor de la informatori.
– economice. – alocarea urgentă de fonduri.

36
– neîncrederea sporită a cetățenilor onești în
instituțiile judiciare ale statului român,
alimentată de lipsa măsurilor ferme
împotriva infractorilor depistați și cercetați
de către organele judiciare. – lipsa pârghiilor legale conferite polițiștilor.
Legislația permisivă și lacunară . Corupția
din sistemul judiciar . – înăsprirea sancțiunilor împotriva
persoanelor care ultragiază organele de
poliție, precum și împotriva recidivi știlor.
Toleranță zero față de faptele de corupție.
– dotarea tehnică deficitară, de la sediile
Poliției de Frontieră, lipsa combustibilului,
faptele infracționale nu se pot soluționa fără
dotare tehnică (tehnică auto și fluvială,
mijloace tehnice de vede re pe timp de
noapte, veste antiglonț sau antiînjunghiere,
tasere, spray -uri lacrimogen e). – autovehiculele se defectează pe timpul
patrulării/supravegherii sau cercetării,
suntem nevoiți să împingem la ele și să le
tractăm, cetățeanul vede. Nu avem
combus tibil pentru a soluționa unele
solicitări ale cetățeanului, pentru patrulare,
pentru a se simți cetățeanul în siguranță.
Suntem obligați să stăm opriți chiar și 10
ore. Cetățeanul vede și ne judecă "stăm pe
banii lor". – suplimentarea bugetului pentru
comb ustibili, pentru dotarea tehnică necesară
(reparația parcului auto sau pentru în noirea
acestuia, dotarea cu mijloace tehnice de
vedere pe timp de noapte sau de protecție ).
– în zona de frontieră foarte multe persoane
sfidează polițiștii de frontieră, comi t fapte
contravenționale aplicabile la OUG
195/2002, știind că nu pățesc nimic. Altă
problemă este dotarea precară a polițistului
cât și alocare a unei cote mici de combustibil
pentru misiuni. – legislația deficitară în domeniu; pistoale
vechi, aparatu ră de vedere aproape
inexistentă, mașini stricate. – modificarea OUG 195/2002 și acordarea
acelorași competențe a polițiștilor rutieri și
pentru cei de la frontieră, nu numai în
punctele de frontieră ci și în zona de
frontieră. Alocarea de fonduri pentru
achiziționarea unor echipamente de calitate
(aparatură de vedere pe timp de noapte), cât
și pentru combustibilul necesar unei
mobilități mai mari.
– lipsa unor p roceduri clare cu privire la
acțiunile poliției în cazul î n care persoane
sau grupuri de persoa ne tulbură liniș tea
publică prin acte de violență sau atacă
polițiști sau îi ultragiază . – lipsa legislaț iei exacte cu privire la modul
de intervenț ie. – elaborarea unor proceduri noi.
– de multe ori polițiștii sunt trecuți ca martori
în diferite cauze pe nale deși sunt agenți de
constatare. – lipsa unor reglementari precise în C.P.P. – creerea unui cadru juridic prin care se
proteje ază agenții de constatare penală în
fața unor astfel de situații.
– modul de operare a persoanelor implicate
în acte infracț ionale sau contravenționale. – lipsa d e fermitate judiciară a organelor de
urmărire penală, lipsa de educație civică a
opiniei publice . – modificarea codurilor leg islative,
incriminarea mai aspră a ultrajului .

37
– problema cea mai acută î n prezent o
reprezi ntă starea precară a tehnicii din dotare
și a autovehiculelor de serviciu . – lipsa fondurilor . – legiferarea posibilităț ii de folosire a
autovehiculelor confiscate în misiuni
operative ș i util izarea fondurilor din
contravenții in scop operativ și de î nzest rare.
– demotivarea și stadiul de uzură al
majorității personalului din structurile
operative; lipsa de interes a acestora pentru
îndeplinirea atribuțiilor și pentru muncă. – cauze de natură financiară (tăieri de salarii,
prime); management defectuos, dir ecționat
spre alte beneficii și nu spre nevoile
oamenilor; promovarea "nonvalorii". – o nouă strategie managerială, bazată pe
beneficiile lucrătorilor (nu doar din punct de
vedere financiar); promovarea celor care
muncesc; măsuri de sancționare/coercitiv e
pentru cei care dovedesc constant dezinteres
sau încalcă normele; promovarea spiritului
de echipă, apartenență la grup.
– lipsa acută de sprijin și înțelegere la nivelul
structurii din care fac parte. "Prăpastia"
dintre ofițeri și agenți. „Îți faci dato ria, ai
realizări, e bine, nimeni nu te remarcă. Dacă
ai făcut o greșeală, ești terminat ”. – ierarhizarea excesivă, cutumele preluate
din vechile structuri "grănicerești",
comuniste. Ideea indusă că ofițerul este
superior din toate punctele de vedere, că
agenții sunt proști și neinstruiți, iar ofițerii
sunt cei care îi "luminează". – reformarea (reală !!) a I.G.P.F din temelii.
Trebuie să dispară vechile tendințe și
obiceiuri. O reformă reală (nu doar pe
hârtie), planuri de management reale,
aplicabile, con sultarea (și) a agenților,
indiferent de probleme. Rezolvarea
diferențelor de ierarhizare, salarizare,
dispariția excesului de zel a unor manageri.
Dispariția acestui tip de "manageri".

Tabel nr. 17 – Răspunsuri libere privind problemele respondenților, cauzele și soluțiile pentru aceste probleme – Jandarmerie
JANDARMERIE
PROBLEMA CAUZE SOLUȚII
– una dintre cele ma i acute probleme ar fi faptul
că în cazul infracț iunilor consta tate, janda rmii
nu au dreptul să audieze pă rțile implicate . – modificare C .P. si C.P.P. – modificarea celor două coduri în așa fel
încât să dea competente jandarmilor de a
duce la bun sfârș it un dosar .
– starea permanentă de oboseală și stres, posibil
și nervozitate datorită faptului că timpul
petrecut la serviciu este îndelungat ceea ce
presupune mai puține momente alături de
familie . – numărul însemnat de ore suplimentare
determinat de lipsa de personal (pensionări
masive sau mutări din structură). De
asemenea executarea misiunilor încredințate
cu alte s tructuri din minister (Pol iția de
Frontieră / Poliție Națională ). – recrutarea și școlarizarea în instituțiile de
învățăm ânt ale M.A.I. a unui număr mai
mare de elevi/studenți care să acopere
deficitul actual și viitor , iar aceștia să lucreze
direct în stradă nu la birouri, după
terminarea cursurilor.

38
– obligaț iile jandarmilor care execută misiuni în
cooperare cu alte instituții de profil sunt
restrânse, prin ordin, la „sprijiniț i-l pe
colegul! ” – lipsa unui statut forte, amestecul cu poliț ia/
poliția de frontieră , lipsa obiectului muncii,
exceptând situaț iile în care misiunile se
execută î n cooperare. – crearea un ui statut care să implice
executarea misiunilor î n mod independent,
fără a fi nevoiți să fim la dispoziț ia altor
structuri .
– mediatizarea negativă î n mass -media a
situaț iilor î n care este implicat personalul
M.A.I. – mediatizarea excesivă din dorinț a de a face
rating. – prezentarea în mod realist ș i transparent a
situațiilor, fără a deforma.
– faptul că declara ția unui martor care este
”furnizat” de către contravenient în instanță,
este mai importantă decât cele consemnate de
jandarm în procesul verbal de constatare a
contraven ției. – acceptarea cu u șurință de către instan țe a
martorilor propu și de contravenient, cu toate
că aceștia sunt martori fictivi aflați în relații
de prietenie și deci sunt părtinitori.
– dotarea efectivelor cu bodycam -uri.

– persoanele în stare de ebrietate sunt de multe
ori foarte violente și agresive, atât cu lucrătorii
din cadrul Jandarmeriei cât și cu alte persoane.
– scandalurile în familie sunt o problemă
majoră deoarece după c e patrula de jandarmi
pleacă din locuința acestora, scandalul poate să
continue, chiar să fie escaladat și să aibe urmări
grave în ce prive ște unul din membrii familiei. – nu există o procedură clară și aplicabilă
imediat împotriva persoanelor în stare de
ebrietate și violență prin care acestea să fie
izolate de celelalte persoane până la trecerea
acestei stări de be ție.
– nu există c entru de ocrotire a persoanelor
victime în cadrul violen ței în familie în
fiecare ora ș din țară. – inființarea unor c entre în care să fie primite
persoanele aflate în stare vădită de ebrietate,
și să beneficieze de investiga ții și tratament
de specialitate, ulterior acestora să li se
solicite plata acestor servicii.
– înființarea de c entre în toate ora șele unde
patrulele de jandarmi să le poată transporta
pe acele persoane victime ale violen ței în
familie până la clarificarea stării familiale.
– nu există o reglementare clară pentru
constrângerea contravenienților să achite
sancțiunile co ntravenționale, la fel de
important, cazurile de ultraj sunt tratate cu
mare indulgență afectând autoritatea
jandarmului. – legislația neclară. Practica neunitară la
nivelul organelor de cercetare penală și a
instanțelor din România. Lipsa unor metode
de înlocuire a amenzii contravenționale în
cazul neplății acestora (închisoare
contravențională, muncă în folosul
comunității fără acordul contravenientului) . – lipsa unui cadru legislativ bine pus la pu nct
care să aibă un caracter imperativ și să ducă
în fina l la crearea efectului de contrângere pe
care măsura aplicată l -a avut ca scop.
– ocuparea posturilor de conducere de către
personal nepregătit, care nu cunosc aspecte
privind modurile de ac țiune ale jandarmilor sau
relaționarea cu cetă țenii. – fraudarea concursurilor pentru ocuparea
funcțiilor de conducere, acestea nefiind
ocupate pe criteriul profesionalismului. – procedura de ocupare a posturilor să fie cât
mai transparentă și să nu poată fi influen țat
concursul altfel decât profesional.
– o problemă a r fi lipsa dotărilor unită ților sau
dotarea deficitară. – lipsa de interes a lucrătorilor cu func ții de
conducere. – alocarea mai multor bani pentru o dotare
corespunzătoare ( blindată, armament
performant, e chipament tactic) .

39
– lipsa calită ții de control și luarea măsurilor
legale a personalului ce execută misiuni de
cercetare -documentare . – posibilitatea persoanelor depistate de a
scăpa de răspunderea contraven țională sau
penală. Timpul foarte mare pentru
informarea echipajelor din zonă . – crearea unui ca dru legislativ care să
permită personalului de cercetare –
documentare pentru luarea primelor măsuri
legale .
– lipsa bodycam -uri pentru fiecare patrulă
indiferent că e de jandarmi sau de poliție /
poliție de frontieră; Lipsa Taser e-lor din dotare
ce ar pre veni folosirea uzului de armă și a
ultrajului; Dotarea cu materiale de intervenție
la nivelul structurilor de ordine publică din
statele membre U.E.. În prezent atât
armamentul cât și materialele și mijloacele di n
dotare sunt învechite și depăș ite moral, i ar
unele materiale care ar trebui să fie, lipsesc din
aceeași cauză: lipsa fondurilor, dar în schimb
se cere performanță structurilor de O .P.; – lipsa unei legislații clare privind finalitatea
sancțiunilor contravenționale; Mereu lipsa
fondurilor; Lipsa u nei continuități la nivelul
structurilor din M .A.I, cu funcții de
conducere, care să pună în aplicare
proiectele, acestea se pierd în sertar; Mereu
se fac analize, strategii, proiecte, dar nu se
vede nimic clar la nivelul celor care execută
misiunile în st radă și iau contact cu cetățenii. – alocarea fondurilor în vederea
uniformizării dotării cu materiale de
interv enție pentru toate structurile de O.P.
din M .A.I.; Modificarea legislației privind
executarea silită în urma neplății amenzilor
contravenționale ; Desfășurarea activităților
de pregătire juridică și psihică a cadrelor
M.A.I. din domeniul ordinii publice.
– continuarea săvârșirii faptelor ilegale la
regimul silvic; continuarea săvârșirii faptelor
de încălcare a normelor de conviețuire socială
(contr avenții) . – modificarea în mod repetat a actelor
normative care reglementează acest
domeniu, coroborată cu omisiunea din
conținutul actelor normative a sancționării
anumitor fapte. Lipsa unui cadru legislativ
care să asigure executarea sancțiunilor
contrav enționale. – mai multă atenție la elaborarea actelor
normative, precum și includerea în
colectivul de lucru în vederea modificărilor
legislative și a unor specialiști jandarmi.
Crearea unui cadru legislativ care să asigure
executarea de îndată a sancțiunil or
contravenționale (amenzi aspre ).
– egalizarea drepturilor ș i oblig ațiilor între
jandarmi și poliție (legislative și băneș ti). – lărgirea unor drepturi de aplicare a legilor . – modif icarea legii 550/2004 la nevoile
anului 2017 .
– lărgirea ariei de com petență legislativă
privind const atarea faptelor contraventionale . – de multe ori suntem puși î n situația de a
conduce pers oanele contraveniente la poliție
pentru luarea unor masuri, acest lucru ar
trebui sa poată fi fă cut pe loc . – desemnarea jand armilor ca agenți
constatatori î n actele normative, dar nu cu
drept uri reduse așa cum sunt î n prezent .
– hărțuirea jandarmilor de că tre anumite
persoane prin filmarea cu dispozitive de
înregistrare și postarea filmulețelor î n mediul
online , urmate de denigrarea j andarmilor
filmați chiar daca s -a acționat legal .
– nu există o legislație care să ne protejeze
imaginea . – modificarea legii 550/2004 si a legii
60/1991 .

40
– existența unei legisl ații complicate, a unor
prevederi din anumite legi/ordine care
contravin alt or prevederi din alte legi/ordine în
vigoare. Existen ța unor prevederi care au
caracter general, fără a fi exemplificate situ ații
concrete în care ar trebui aplicată prevederea
respectivă (a se vedea legea 550, art.27, alin.2,
lit. b – cuvântul ”temeinic”) . – schimbările dese ale oamenilor care au
atribuții de legiferare și inexisten ța unor
grupuri mari de lucru din care să facă parte
lucrători din institu țiile care ar urma să
aplice legea dezbătută. – constituirea unor grupuri de lucru pentru
discutarea tu turor actelor normative,
revizuirea acestora prin eliminarea
prevederilor contradictorii, adaptarea
acestora la realitatea anului 2017, mărirea
limitelor amenzilor, încercarea transformării
în faptă penală a neplă ții amenzilor aplicate
pentru fapte cu inci dență în ordinea publică.
– prinderea unor infractori care au comis fapte
antisociale grave, au fost predați organelor
penale, s -au fă cut propuneri p entru arestarea
lor și au fost eliberați de judecă tor din varii
motive. – neluarea în serios a activității desfășurate
de jandarmi în cazul constată rii infracțiunilor
și contravențiilor de către unele autorități ale
statului, punâ ndu-se mai presus l ibertățile
cetațenilor (care deș i au comis fapte
antisociale grave) sunt iertați de a fi trași la
răspundere, anu me punerea î n libertate de
procuror sau judecător ș i anularea amenzilor
de către instanța de judecată . – respectarea î ntocmai a legii inclusiv de
către autorit ățile statului însărcinate să -i
pedepsească pe cei care comit fapte
antisociale: trimiterea în ju decată, inclusiv
din poziția de arestat și plata amenzii
aplicată de jandarm i.
– aplicarea sancț iunilor nu au finalitate . – instanțele clasează dosarele . – revizuirea urgentă a actelor normative de
linie.

41
II. CONCLUZIILE SONDAJULUI

Parcurgerea grupaju lui de aspecte relevante pentru starea generală de spirit a personalului
din structurile de ordine publică și evidențierea unora dintre motivele/ cauzele responsabile, cel puțin
în par te, de deteriorarea autorității acestora în raport cu societatea civilă , permite extragerea unor
concluzii de ansamblu semnificative din perspectiva modului în care respondenții înțeleg să se
raporteze la realitățile profesionale cu care ia u contact.
Primul aspect demn de remarcat este maniera în care angajații participanți la acest sondaj de
opinie au înțeles să răspundă solicitărilor care le -au fost adresate. În covârșitoarea lor majoritate,
aceștia au făcut dovada dorinței reale de a -și expune punctele de vedere, de a le argumenta și
nuanța , contribuind la obținerea unei imagini p ertinente asupra pro blematici i scăderii autorității
în raport cu societatea civilă , la determinarea cu un grad considerabil de obiectivitate a anvergurii
problemelor cu care se confruntă din perspectiva autorității și la conturarea unor măsuri adap tate,
aplicabile pentru diminuarea sau controlul eficient al acestei probleme .
 Referitor la percepția respondenților cu privire la direcția în care merg lucrurile în M.A.I. ,
datele furnizate de studiu indică ponderi majoritare a aprecierilor care califică direcția ca fiind „bună”
(52,3% – Poliție ), (62,4% – Poliție de frontieră ) și ( 74,8% – Jandarmerie ). Opiniile care favorizeaz ă
sentimentul că direcția este greșită par a fi caracteristice, îndeosebi, personalului din cadrul Poliției
unde aproximativ 4 din 10 respondenți ( 36,8% ) mărturisesc acest lucru, ei fiind urmați de angajații
Poliției de F rontieră (24,7% ) și de numai 19,1% dintre cei ai Jandarmeriei .
 Aprecierea situației lor profesionale („Cât de mulțumit sunteți de situația dvs. profesională
actuală ”) relevă prevalența percepției de natură pozitivă („mulțumit ” și „ foarte m ulțumit ”), ponderea
acesteia pe ansamblul celor chestionați fiind de 71,8% . Nemulțumirea este ușor mai ridi cată, ca
pondere din totalul categoriei respective de perso nal, la cei care își desfășoară activitatea în cadrul
Poliției Române (14,3%) și Jandarmeriei Române (13,7% ).
Analiza distribuției răspunsurilor din punct de vedere al persistenței opțiunii pentru
desfășurarea activității într -o structură a M.A.I. , relevă faptul că aproximativ 9 din 10 respondenți
ai fiecăr ei categorii de personal , declară că ar face aceeași alegere (82,2% – Poliție ), (89,2% – Poliție
de F rontieră ) și ( 87,5% – Jandarmerie ). Angajații care își asociază viitorul profesional cu activitatea
în alte domenii d ecât cele a le M.A.I., cei drept cu ponderi destul de scăzute (17,8% – Poliție ), (10,8% –
Poliție de frontieră ) și ( 12,5% – Jandarmerie ), au arăt at motive le ce stau la baza acestei opțiuni . Astfel,
indiferent că este vorba de polițiști, jandarmi sau polițiș ti de frontieră în esență probleme le sunt
comune , cu referire la aspecte de ordin legislativ , aspecte de ordin material , aspecte de ordin

42
financiar , aspecte de ordin personal sau aspecte ce țin de condițiile de muncă din cadrul unităților
M.A.I.
 Din perspe ctiva ampl orii percepției privind scăderea autorității în raport cu societatea
civilă în ultimul an , opiniile exprimate indică o doză considerabilă de optimism , aproximativ 58%
dintre polițiști , 69% dintre polițiștii de frontieră și 77% dintre jandarmi , opinând că aceasta a scăzut
„în mică măsură ” sau chiar „ deloc ”.
Abordarea pesimistă este în accepțiunea a numai 15,6% dintre polițiști , 8,8% dintre polițiști i
de frontieră și 8,5% dintre jandarmi . De asemenea, procent e variind între 26,6% (polițiști ), 23,2%
(polițiști de frontieră) și 14,9% (jandarmi ), fac vizibilă incertitudinea , indecizia în opinii (într-o
oarecare măsură ).
 Cele mai importante posibile cauze ale scăderii autorității personalului M.A.I. în rândul
populației sunt, î n opinia tuturor responde nților: publicitatea negativă în mass -media , dotarea tehnică
deficit ară, teama de a folosi armamentul din dotare (când este imperios necesar) din cauza
repercusiunilor dar și încadrarea de personal din sursă externă în structurile de ordine publică în
accepțiunea celor din jandarmerie . De asemenea, respondenții au mai menționat și aspecte referitoare
la: intervenția factorului politic în funcționarea instituției, lipsa de fermitate a unor colegi în aplicarea
legii, lipsa unor campanii de informare a popula ției cu privire la drepturile și obligațiile pe care
aceștia le au față de angajații M.A.I. dar și lipsa de pregătire a unor polițiști în gestionarea situațiilor
tensionate .
 Principala categorie de personal care consideră că legislația în vigoare îngreunea ză buna
desfășurare a activității lor profesionale sunt angajații Poliției Române cu o pondere de 48% – în
mare și foarte mare măsură , iar 25,1% – într-o oarecare măsură .
Angajații Jandarmeriei și cei ai Poliției de F rontieră sunt oarecum mai optimiș ti, astfel
numai 30,3% respectiv 26,1% declară că activitatea le este îngreunată în mare și foarte mare măsură .
 Principalele acte normative care favorizează scăderea autorității polițiștilor și polițiștilor de
frontieră sunt: Legea 360/ 2002 privind statutul po lițistului ; Legea 61/ 1991 pentru sancționarea
faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice ; Codul Penal,
aprobat prin Legea 286/2009, cu modificările și completările ulterioare și Legea 17/ 1996 privind
regimul armelor de foc și al munițiilor, cu modificările și completările ulterio are. În opinia
personalului din cadrul Jandarmeriei semnificative pentru scăderea autorității sunt: Legea 60/1991
privind organizarea adunărilor publice, republicată ; Legea 17/ 1996 pr ivind regimul armelor de foc și
al munițiilor, cu modificările și completările ulterio are; Legea 550/2005 privind organizarea și
funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare și Legea 61/ 1991

43
pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii
publice, republicată .
 Prezența protecției și încurajăr ilor venite din partea șefilor este resimțită , în principal, de
angajații Jandarmeriei și cei ai Poliției de Frontieră cu ponderi de aproximativ 81% dintre aceștia,
urmați îndeaproape de angajații Poliției Române cu un procent de aproximativ 75%.
La polul opus, printre cei care semnalează absența protecției din partea șefilor în activitatea
profesională , se regăsesc aproximativ 26% dintre angajații Poliției Române și câte aproximativ 20%
dintre cei ai Jandarmeriei și Poliției de Frontieră , aceștia justificându -și opțiunea prin lipsa de
încredere în capacitatea șefilor de a manageria diferite speț e cu care subalternii se confruntă în
activitatea de zi cu zi.
 Discutâ nd despre amploarea cazurilor de ultraj în propria structură , din punct de vedere
statistic am putea fi tentați să spunem că acest „ fenomen ” nu are o amploare ieșită din comun, deci nu
reprezintă o problemă. Însă, în contextul obiectivului nost ru general, dacă privim lucrurile prin prisma
unei instituții ce se dorește a fi un pilon de autoritate în raport cu cetățenii, în reușita diminuării
criminalității și menținerii ordinii și liniștii publice „ în stradă ”, aceste cazuri ar t rebui să fie inexistente,
ținând cont că numai 8,6% (Poliție ), 15,9% (Jandarmerie ) și 21,7% (Poliție de Frontieră ) dintre
respondenți afirmă cu tărie inexistența unor astfel de cazuri .
 Peste jumătate dintre respondenți (57% – polițiști de frontieră , 62% – jandarmi și 66% –
polițiști ) consideră că deciziile procurorilor/ judecătorilor de cercetare în stare de libertate ,
respectiv neînceperea urmăririi penale , în unele cazuri , conduc în mare și foarte mare măsură la
pierderea credibilității personalului M.A.I. în fața cetățenilor.
 Lipsa unor măsuri ferme de combatere a neplății amenzilor constituie, în opinia
respondenților, o altă cauză a scăderii autorității personalului M.A.I. în rândul societății civile: 90% –
polițiști , 76,2% – jandarmi și 59,1% – polițișt i de frontieră .
 Analiza privind probabilitatea scăderii autorității din cauza personalul ui încadrat din sursă
externă direct în structurile de ordine publică , reflectă o abordare oarecum optimistă dacă ținem
cont că procente semnificative de 41,2% dintre r espondenții Poliției Române , 45,3% dintre cei ai
Poliției de Frontieră și 42,9% dintre cei ai Jandarmeriei precizează că acest lucru se întâmplă în
mică măsură sau chiar deloc .
 Fiind întrebați dacă pregătirea personalului realizată în c adrul instituțiilor de inițiere și
formare profesională ale M.A.I. favorizează creșterea gradului de autoritate a angajaților în
raport cu populația , mai mult de jumătate din rândul fiecărei categorii de respondenți (51,4%
polițiști , 52,1% polițiști de f rontieră și 62,9% jand armi ) au adoptat o abordare pozitivă, considerând

44
că pregătirea în aceste instituții este adecvată cerințelor activității și realității cotidiene , favorizând
totodată creșterea nivelului lor de autoritate în rândul populației.
 Un număr foarte mare de respo ndenți din cadrul fiecărei categori i de personal declară că în
prezent Ministerul Afacerilor Interne se confruntă cu deficit de personal , valorile procentuale ale
acestora fiind de: 96,5% Politie; 93,7% Poliție de frontieră; 88,1% Jandarmerie.
Pe aceeași linie, peste 70% dintre angajații Poliției Române consideră că deficitul de personal
le influențează autoritatea, prin întârzierea soluționării problemelor semnalate de către cetățeni în mare
și foarte mare măsură ; din cadrul Poliției de Frontieră aproxima tiv 65% dintre respondenți precizează
că se confruntă cu aceeași situație; pentru respondenții din cadrul J andarmeriei, deficitul de personal
constituie un impediment în buna desfășurare a activității doar pentru 31,6% dintre aceștia.
 Mediatizarea negativă excesivă sau chiar deformată a si tuațiilor în care sunt implicați
angajați ai Ministerului Afacerilor Interne , reprezintă o reală problemă care conduce la scăderea
autorității acestora în rândul opiniei publice, peste 72% dintre polițiști, 64% polițiști d e frontieră și 52%
angajați ai jandarmeriei susținând în mare și foarte mare măsură că această problemă le afectează
credibilitatea în rândul cetățenilor.
 Estimând măsura în care anumite comportamente inadecvate al e unor colegi le afectează
autoritatea, peste 40% dintre respondenț ii din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră
apreciaz ă că principalele tipuri de astfel de comportamente vizează în principal: modul de adresare ;
portul uniformei ; purtarea abuzivă și lipsa de preocupare și înțelegere fa ță de problemele
cetățenilor . Pe aceeași problematică , angajații Jandarmeriei se situează la polul opus deoarece peste
40% dintre respondenți i acestei categorii consideră că aspectele analizate le afectează autoritatea în
mică măsură sau chiar deloc .
 Discu tând despre importanța unor aspecte de ordin economic care ar putea determina (direct
sau indirect) scăderea autorității lor în raport cu societatea civilă , nivelul de îngrijorare cel mai ridicat
îl are – dotarea tehnică deficitară , urmată de – salarizarea necorespunzătoare în raport cu riscul
meseriei și diminuarea numărului de patrulări cu mașinile din dotare din cauza lipsei de
combustibil , acestea reprezentând probleme care în viziunea respondenților ar trebui să beneficieze de
atenția specială a factor ilor decidenți.
 Estimând incidența evitării folosirii armamentului din dotare (De-a lungul carierei dvs. ați
fost în situația de a evita folosirea armamentului din dotare, în ciuda faptului că erați îndreptățit să -l
folosiți conform legislației ?), din pers pectiva viziu nii pesimist e, se detașează prin ponderile acordate
percepției negative ( Da am fost în situația… ) angajații Poliției Române (22,2% ), ei fiind urmați de
angajații Jandarmeriei (15,2% ) și de cei ai Poliției de Frontieră (11,1% ), aceștia motivâ ndu-și

45
decizia acuzând probleme le de ordin legislat iv din domeniul folosirii armam entului din dotare ,
lângă acestea adaugând probleme legate de lipsa de susținere, atât din partea colegilor cât și a
șefilor în astfel de cazuri sau probleme de ordin tehnic (defectarea armamentului ).
 Ce ar trebui făcut pentru îmbunătățirea autorității personalului M.A.I.? Cele mai multe
opțiuni exprimate (peste 70% dintre respondenții fiecărei categorii) se îndreaptă , în principal, spre
măsuri le de natură legislativă prin: sancționarea tuturor f aptelor de ultraj cu închisoare ; implicarea
M.A.I. în apărarea și susținerea v ictimelor unor astfel de cazuri ; procedurarea clară a tuturor
situațiilor în care intervin sau este necesară inter venția polițiștilor/jandarmilor ; sancționar ea penală a
celor care continuă tulburarea liniștii publice, chiar după ce Poliția/Jandarmeria a aplicat o amendă
în acest sens, ignorând avertismentul ; crearea unui cadru legislativ pentru a permite colectarea rapidă
a tuturor amenzilor aplicate de către polițiști/jandarmi ; crearea unui cadru legislativ în vederea
identificării și sancționării persoanelor care postează fără drept în mediul online materiale video cu
caracter personal ce vizează angajați ai M.A.I. conform prevederilor Legii 677/2001 sau sanc ționarea
penală a celor care împiedică, prin orice mijloace, aplicarea unor măsuri poli țienești/specifice
jandarmeriei . Acestea sunt urmate de măsuri importante de natură logistică , prin utilarea tuturor
echipajelor cu diferite dispozitive (bodycam sau tas er gun) necesare în opinia a peste 70% dintre
respondenții fiecărei categorii , dar și de măsuri cu caracter educativ , orientate către personalul
instituției prin: participarea polițiștilor/jandarmilor la cursuri de comunicare și gestionare a situațiilor
tensionate/conflictuale, modificarea programei de învățământ în vederea armonizării cu nevoile de
pregătire pentru viitorii polițiști/jandarmi (cursuri de comunicare, gestionare situații tensionate, un
număr mai mare de ore de practică la locul de muncă, cur suri intense de apărare și intervenție,
acordarea primului ajutor etc.) sau cooperarea cu organisme similare din străinătate în scopul
armonizării legislației și a modului de intervenție în diferite cazuri ale polițiștilor/jandarmilor precum
și a modului d e pregătire în instituțiile de învățământ , ori către beneficiarii serviciilor publice furnizate
de aceștia prin: difuzarea de mesaje de interes public în mass -media cu privire la drepturile și
obligațiile cetățenilor în raport cu polițiștii/jandarmii.

Întocmit
Subcomisar de poliție

LESCAE IONUȚ MUGUREL