Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus [615038]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
LICENȚĂ : HORTIC ULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent: [anonimizat]:
Prof. dr. Radu E. SESTRAȘ

CLUJ -NAPOCA
2017

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
LICENȚĂ : HORTICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOM Ă

ENERGIA GERMINATIVĂ ȘI CAPACITATEA DE
GERMINAȚIE LA SPECII ALE GENULUI
DIANTHUS

Absolvent: [anonimizat]:
Prof. dr. Radu E. SESTRAȘ

CLUJ -NAPOCA
2017

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
3 CUPRINS

1. CAPITOLUL I. GERMINAȚIA SEMINȚELOR ȘI TESTAREA CAPACITĂȚII DE
GERMINAȚIE……………….
1.1. SĂMÂNȚA………
1.1.1. Structura seminței………..
1.1.2. Morfologia seminței……..
1.2. ANALIZELE DE GERMINAȚIE ALE SEMINȚELOR……
1.2.1. Germinația……….
1.2.2. Condiții generale pentru germinare……..
1.2.2.1. Substratul……
1.2.2.2. Umiditatea……
1.2.2.3. Temperature favorită…….
1.2.2.4. Lumina……
1.2.3. Procedure și metode folosite……
1.2.3.1. Eșantionul de lucru……
1.2.3.2. Metode în care se folosește solul……..
1.2.3.3. Metode în care se folsește nisipul….
1.2.3.4. Metode în care se folosește hârtia……
1.2.4. Tratamente de inducer a germinație i și durata testului de germinare…….
1.2.4.1. Tratamente de inducer a germinației….
1.2.4.2. Durata testului de germinare…..
1.2.5. Evaluarea și clasificarea germenilor…..
1.2.5.1. Germeni normali
1.2.5.2. Germeni anormali
1.2.5.3. Semințe pruligene
1.2.5.4. Semințe negerminate
1.2.6. Calcularea și exprimarea rezultatelor
1.2.6.1. Interpretarea rezultatelor
2. CAPITOLUL II. MATERIALUL ȘI METODELE DE LUCRU
2.1. AMPLASAREA EXPERIENȚEI, MATERIALUL BIOLOGIC ȘI METODA DE
LUCRU
2.1.1. Amplasarea experienței
2.1.2. Materialul biologic

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
4 2.1.3. Germinatoare utilizate
2.1.4. Pastile de turba Jiffy
2.2. OBSERVAȚII ȘI DETERMINĂRI EFECT UATE
2.2.1. Condițiile de calitate ale semințelor
2.2.2. Determinarea germinației semințelor
2.2.3. Designul și variantele experimentale
2.2.4. Determinarea principalelor caracteristici ale semințelor și a plăntuțelor
2.3. MODUL DE PRELUCRARE ȘI INTERPRETARE A DATELOR
2.3.1. Metoda și modul de lucru
3. CAPITOLUL III. REZULTATE ȘI DISCUȚII
3.1. REZULTATE PRIVIND ENERGIA, CAPACITATEA DE GERMINAȚIE A
SEMINȚELOR
3.1.1. Influența combinată a specie și a tratamentului asupra germinației semințelor, la
patru zile de la punerea semințelor la germinat
3.1.2. Influența combin ată a specie și a tratamentului asupra germinației semințelor, la
opt zile de la punerea semințelor la germinat
3.1.3. Influența combinată a specie și a tratamentului asupra germinației semințelor, la
doisprezece zile de la punerea semințelor la germinat
3.2. REZULTAT E PRIVIND RELAȚIA ELEMENTELOR DE VIGOARE A
SEMINȚELOR ȘI A PLANTULELOR CU FACTORI ABIOTICI
3.2.1. Distribuția bidimensională a elementelor de vigoare a semințelor
3.2.2. Analiza relațiilor dintre elementele de vigoare a semințelor cu procesul de
germinație (10 zile)
3.2.3. Analiza relațiilor dintre elementele de vigoare a semințelor cu procesul de
germinație (20 zile)
3.2.4. Analiza relațiilor dintre elementele de vigoare a semințelor cu procesul de
germinare (30)
3.2.5. Corelația multiplă între elementele de vigoare și germinarea semințel or de
Dianthus
3.2.6. Analiza privind vigoarea organelor aeriene și conținutul de clorofilă a plantelor
3.2.6.1. Analiza relațiilor dintre elementele de vigoare a plantei
3.2.6.2. Analiza relațiilor dintre elementele de vigoare și conținutul în clorofilă
4. CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
5
ENERGIA GERMINATIVĂ ȘI CAPACITATEA DE GERMINAȚIE A
SEMINȚELOR LA SPECII ALE GENULUI DIANTHUS

Autor: Emese Erzsebet FECHETE
Coordonator științific: Prof. dr. Radu E. SESTRAȘ

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterin ară, Str. Calea Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,
Cluj-Napoca, România; fechete.emese@gmail.com

REZUMAT

Într-un proiect de studiu realizat la Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară din Cluj -Napo ca s-a efectuat determinarea capacitații de germinație și energia
germinativă a unor specii de Dianthus . Ca substrat s -au utilizat germinat oare umectate cu apă
distilată, sau soluție cu biostimulator Atonik cu concentrație de 0.2% și nu în ultimul rând
pastile cu amestec de turbă, numite Jiffy. În experiență s -au folosit semințe de la partu specii a
genului Dianthus: Dianthus cariophyllus Grenadin, Dianthus barbatus, Dianthus chinesis,
Diathus cariophyllus Chabaud . Experiența a identificat efectul între t ratamentul aplicat
(substanța stimulatoare) și genotipurile alese (speciile) în scopul recomandarii unor variante care
favorizează capacitatea de g erminație a semințelor . Datele obținute au evidențiat o similitudine a
creșterii sau descreșterii valorilor e nergiei germinative și facultății germinative a semințelor în
cadrul variantelor experientei, confirmată și de coeficientul de corelație între cele 3 componente
ale analizelor de germinație. Alte analize au evidențiat influențele elementelor de vigoare a
plantelor tinere cu conținutul în clorofilă a acestora, care reflectă legăturile mai mult sau mai
puțin semnificative dintre ele.

CUVINTE CHEIE: energie germinativă, facultate germinativă, Atonik, pastile Jiffy
interacțiune soi x biostimulator geminație

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
6
THE GERMINATING ENERGY AND THE GERMINATIVE CAPACITY OF SEEDS
FROM SPECIES OF THE DIANTHUS GENUS

Author: Emese Erzsebet FECHETE
Scientific Coordinator: Prof. Dr. Radu E. SESTRAȘ

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3 -5 Manastur St., 400372,
Cluj-Napoca, Romania; fechete.emese@gmail.com

ABSTRACT

A project study conducted by the University of Agronomic Sciences and Veterinary
Medicine of Cluj -Napoca, focused on determining th e germination capacity and also the
germination energy of a number of Dianthus species. As a sublayer the study used germinators
soaked (wetted) in distilled water, but also a solution which contained Atonik biostimulator with
a 0.2% concentration and last but not least pills containing a mix of peat, named Jiffy. During
this experiment there were used seeds from four different species of the Dianthus genus:
Dianthus cariophyllus Grenadin, Dianthus barbatus, Dianthus chinesis, Diathus cariophyllus
Chabaud. The experiment focused on observing the effect that the applied treatment(stimulating
substance) had on the chosen subdivisions of the Diathus species, thus allowing us to compare
different procedures of boosting the seeds’ germinating capacity. The obtain ed data highlighted
the similarity in the increase or decrease of both germination energy values and the germination
capacity of the seeds during the experiments’ different procedures. This similarity was also
confirmed by the correlation coefficient rega rding the 3 components of the germination analysis.
Other analysis highlighted the influences on the robustness elements of the young plants along
with their chlorophyll content, which reflects the more or less significant ties between them.

KEYWORDS : germination energy, germination, Atonik, Jiffy , variety x gemination
biostimulator interaction

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
7 INTRODUCERE

Majoritatea plantelor horticole se înmulțesc prin semințe. De aceea alegerea unor semințe
de bună calitate devine condiția primară în vederea semă natului.
Crearea, prelucrarea, testarea, certificarea și comercializarea semințelor este reglementată
și coord onată de ISTA (International S eed Testing Asocia tion) , care reprezintă autorit ate la
nivel globa l în acest domeniu. ISTA promulgă norme convenite internațional în vederea
îmbunătățirii și avansării constante în procesul de producere și comercializare de semințe și
material săditor, contribuind de asemenea la securitatea alimentară și starea fitosanit ară bună a
plantelor de cultură.
Plantele decorative anuale și bienale se perpetuează preponderent prin semințe.
Producțiile de flori sunt influențate în mod direct de calitatea materialului săditor. În cazul în
care semințele au o valoare bi ologică scazută și cultura va fi slabă, ineficientă economic, chiar și
în condițiile în care celelalte verigi tehnologice sunt îndeplinite corespunzător .
Creșterea masivă a populației și acoperirea suprafețelor întinse de teren cu construcții
antropi ce conduce la cererea tot mai mare de plante cultivate pentru asigurarea hranei , în scop
medicinal, dar și pentru îmbunătățirea mediului din centrele populate.
În țările cu agricultură mai mult sau mai puțin dezvoltată se pu ne mare accent pe
producerea de semințe de calitate. Acestea sunt activități complexe care urmăresc obținerea
semințelor care reproduc identic trăsăturile cultivarului, cu stare fitosanitară bună, cu valoare
culturală și vigoare corespunzătoare, obținerea în condiții de rentabilitate economică și cantitate
care satisface necesarul pieței.
Denumirea genului Dianthus vine din limba greacă din cuvintele Dios = Zeus, și anthos =
floare, care înseamnă Floarea lui Zeus. Acest fapt atestă că garoafa este c unoscută și apreciată
încă din antichitate pentru calitățile decorative deosebite. La sortimentul de garoafe cultivate
apartin mai multe specii a genului Dianthus care au o utilitate variată. Unele se pretează ca flori
tăiate in aranjamente , jerbe sau alte varietăți care se folosesc pentru decorul grădinilor sau a altor
spații verzi (borduri, rabate, stâncării).
Pentru obținerea și comercializarea semințelor viabile, sănătoase s -au introdus anumite
clasificări pe categorii biologice, sau dupa pro centul de germeni normali obținuti la fiecare
specie in parte.
Dintre produsele cele mai utilizate în vederea germinării semințelor sau pentru
producerea de răsaduri, în ultimii ani s -au remarcat cu bune rezultate biostimulatorul Atonik și
pasti lele de turbă Jiffy.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
8 Studiul de față are în vedere analiza germinației la 4 specii de Dianthus în funcție de
substratul folosit. În germinatoare cu hârtie umectată cu apa distilată, sau soluție de Atonik de
0.2% s -au determinat energia germinativ ă și facultatea de germinație a semințelor. Pe materialul
biologic semănat în pastile de turba Jiffy s -au efectuat observații privind influența dintre
elementele de vigoare a semințelor și a plantulelor obținute din acestea, în corelație cu
germinația sau cu conținutul în clorofilă a acestora.
Cercetările din cadrul studiului s -au realizat la ICHAT (Institutul de Cercetări Horticole
Avansate al Transilvaniei) în cadrul Universitătii de Științe Agricole și Medicină Veterinară din
Cluj-Napoca, în perio ada martie -aprilie 2017. Experimentul s -a efectuat într -o cameră de
germinare cu temperatura constantă de 20°C, fiind o temperatură optimă pentru germinarea
semințelor la garoafe.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
9 1.GERMINAȚIA SEMINȚELOR ȘI TESTAREA
CAPACITĂȚII DE GERMINAȚIE

1.1 SĂMÂNȚA

Sămânța este organul de reproducere al plantelor superioare, care la gimnosperme se
formează în urma fecundării simple și nu este învelită în fruct, iar la a nginosperme apare datorată
fecundației duble în interiorul fructelor. Din punct de vedere botanic reprezintă ovulul fecundat
și maturizat, alcătuită din tegument seminal, embrion și endosperm. Sămânța garoafelor se
colectează dupa uscarea inflorescenței pe plantă, și se depozitează in ambalaje compacte,
neavând nevoie de condiții de păstrare pretențioase.

1.1.1 Structura seminței

Forma semințelor este influențată de forma ovulului din care provine, fiind un caracter
important pentru recunoașterea speciilor. A cestea pot fi sferice (mazăre), reniforme (fasole),
costate (s feclă roșie), cordată (trifoi).
Mărimea seminței este foarte variată, clasificându -se în: semințe foarte mici (Digitalis),
semințe mici ( Brassicaceae, Apiaceae ) , mijlocii (vița de vie), sem ințe mari (piersic), și foarte
mari (nuca de cocos).
Greutatea de asemenea diferă mult la semințe, în funcție de mărimea lor. 10.000 de tutun
alcătuiesc 1 g, pe când 1 sămânță de bob are tot 1 g, iar sămânța palmierului cântărește 1.000 g.
Culoarea semințelor se întinde pe o paletă largă, de la alb , crem, gălbui, portocaliu,
maro, până la negru, sau chiar și marmotate .

Foto 1: Semințe ale diferitelor specii de Dianthus

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
10
1.1.2 Morfologia seminței

Foto 2 . Structura seminței ( www.pmgbiology.com )

Sămânța este compusă din trei părți principale: tegumentul seminal, embrionul și endospermul.
Tegumentul seminal este reprezentat de un ansamblu de țesături care învelesc și
protejează sămânța. (Elena Săvulescu , 2009). Se formează din integumentul sau din
integumentele ovulului, în acest caz fiind mai groși și se diferențiează în tesă și tegument .
Tesa este formată dintr -un strat de celule sclerificate, reprezintă partea externă a
tegumentului seminal, fiind cea mai dură. Tegumentul este mai subțire, poate avea suprafață
netedă și lucioasă (fasole), al veolată (cuscută), reticulară (mac), cu perișori (bumbac), sau cu țepi
(neghină).
Anexele tegumentului seminal: Suprafața tegumentului seminal prezintă anumite
formațiuni care au apărut și pe ovul. Ele sunt hilul, micropilum, rafa, chalaza, arilul, arilodiu și
caracula.
Hilul reprezintă cicatricea rămasă după desprinderea seminței de funicul, colorată diferit
de restul tegumentului. Uneori are formă de butoniere (fasole), alteori se prezintă ca o pată mare
albă (castan).
Micropilul este zona cea mai puți n rezistentă a tegumentului, locul pe care radicula
ebrionară îl străpunge la germinare.
Rafa este lini ade concreștere a ovulului cu funiculul. Se observă doar la unele semințe,
ca o dungă proeminentă de -a lungul semințelor.
Chalaza marchează locul de ramificare a fasciculelor conducătoare și apare sub forma

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
11 unei proeminențe circulare sau a unei ramificații. (Elena Săvulescu, 2009)
Arilul este reprezentat de o anexă cărnoasă, se dezvoltă ămprejurul hilului, dar poate
acoperi parțial și sămânța.
Arilodiul apare doar la unele semințe ca o anexă cărnoasă în jurul micropilului și se
extinde pe suprafața seminței.
Caruncula este o excrescență în formă de neg, car e se dezvoltă la unele semințe în jurul
micropilului pe care îl acoperă, (ricin )La unele specii este bogat în grăsimi și se numește
elaiosom, (panseluțe). (Elena Săvulescu, 2009)
Embrionul reprezintă cea mai importantă componentă a seminței, ea provine din zigot.
Embrionul insumează toate organele plantei în miniatură : radicula, hipocotilul, plumula și
cotiledoanele.
Endosperlul are rolul de a depozita substanțe de rezervă folosite de embrion în etapele
de creștere. Albumenul (endospermul) se formează din zigotul accesoriu și apare doar la unele
semințe. Se disting 3 tipuri de endosperm: nuclear, celular și intermediar.
În cazul semințelor albuminate substanțele de rezervă sunt consumate de embrion după
germinare, cotiledoanele fiind subțiri și mugurașul mic (la ricin).
La semințele exalbuminate embrionul consumă substanțele de rezervă in timpul formării, iar
pe parcursul germinării sunt absorbite substanțele din cotiledoanele mari. (la fasole).

1.2 ANALIZELE DE GERMINAȚIE ALE SEMINȚELOR

Cel mai important test de calitate a unui lot de semințe este testul de germinație. Calitatea
semințelor de a forma plante bi ne dezvoltate și uniforme dă rezultatul testului de germinație.
Testarea materialului săditor în câmp este d estul de imprecisă, rezultatele fiind influențate
de condițiile pedo -climatice.
Rezultatele cele mai sigure se obțin din metodele concepute după condițiile de laborator.
Acestea sunt spații amenajate special , cu scopul de a controla și dirija factorii ex terni în favoarea
unei germinări mai uniforme și mai rapide. (ISTA, 2014)
ISTA (International Seed Testing Asociation) a fost înființată în 1924, reprezintă
autoritatea care se ocupă cu testarea și certificarea semințelor la nivel global. Instituția are
menirea de a dezvolta și de a publica proceduri standardizate în domeniul testării semințelor, și
de a promova aplicarea lor pe plan internațional.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
12 Viziunea ISTA este de “Uniformitate în evaluarea calității la nivel mondial”. Acest fapt
este realizabil prin promulgare de norme convenite internațional, pentru eșalonarea și testarea
semințelor, acreditare a laboratoarelor ,și eliberarea certificatelor de analiză a semințelor.
Sămânța, de sine stătătoare , este un organism biologic viu, comportamentul căruia nu
poate fi prevăzut ca și în cazul materialelor non -biologice, inactive. Metodologia de testare
folosită se bazează pe cunoștințele ștințifice împreună cu experiența acumulată în testarea și
controlul calității semințelor. Această expertiză este realizată de membrii ai Comitetului Tehnic
ISTA (ISTA Rules 2014).

Foto 3: (www.seedtest.org )

În România , din cadrul Minister ului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se desprinde
Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor (INCS) în comformitate cu reglementările
internaționale și normele tehnice în vigoare se ocupă de controlul, certificarea identității și
calității semințe lor, dar și cu supravegherea , înregistrarea agenților economici și a furnizorilor
de semințe pe tot parcursul producerii, prelucrării și a comercializării.
Sub coordonarea Inspecției Naționale pentru Calitatea Semințelor (INCS) se află
Inspectoratele te ritoriale pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor (ICSMS) alături de
Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor (LCCSMS). (Ardelean
și colab., 2012).

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
13 1.2.1 Germinația

Germinarea semințelor în condiții de labo rator, înseamnă dezvoltarea plantulelor în
stadiul în care aspectul structurii sale esențiale asigură o imagine clară despre condițiile mai bune
din sol, sămânța va dezvolta o plantă fiind normală sau nu. (ISTA 1985).
Structura esențială a seminței este compusă din radicelă intactă și bine dezvoltată,
hipocotil, muguraș și cotiledonul sau cotiledoanele, în funcție de construcția speciei
aparținătoare. Doar când se pot distinge aceste organe ale păntuței putem avea certitudinea că
sămânța este viabilă. Pro centul de germinare este egală cu proporția germenilor normali, în
comparație cu perioada specifică fiec ărei specii studiate individual (ISTA 2014).
În vederea unor rezultate bune, ISTA propune doar a loturilor de semințe pure, acestea
dau cele mai concr ete rezultate la testul de germinare.
După regulile de uniformizare a procedurilor și metodelor de testate a germinației ,
cantitatea minimă analizată este de : 400 de semințe împărțite in 4 repetiții a câte 100 de semințe
., în 8 repetiții a câte 50 semin țe sau 16 repetiții a câte 25 semințe. Aceste standarde sunt dictate
în funcție de mărimea semințelor, mărimea germinatoarelor, dar și de natura substratului
utilizat.( ISTA 2014)

Foto 4. ( http://www.tutorvista .com )

1.2.2 Condiții generale pentru germinare
Pentru realizarea unu proces de germinație normală, prima regulă este de a asigura
semințelor condițiile cele mai adecvate.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
14 Aceste condiții țin de umiditate, lumină, temperatură și substratul utilizat.

1.2.2.1 Substratul
Substratul reprezintă o suprafață care oferă semințelor mediul propice și necesar de
umiditate pentru procesul de germinație . Cele mai utilizate suprafețe sunt: hârtia, nisipul și solul.
a ) Hârtia . Cea mai largă utilitate o are hârtia sugativă, sau hârtia de filtru, acestea având
capacitate mare de reținere a umidității, sunt ușor de manevrat și foarte accesibile din punct de
vedere financiar.
b) Nisipul ca substrat pentru germinație necesită o spălare riguroasă și sterilizare amplă
înainte de folosință. În cazul în care nisipul este reutilizat, sterilizarea acestuia este obligatorie
din nou. Dac ă nisipul ca substrat s -a utilizat pentru testarea unor semințe tratate chimic, nu se
recomandă reutilizarea nisipului fără efectuarea unor analize care să determine gradul de
toxicitate a substratului.
c) Solul ca substrat utilizat în testarea de germin are a semințelor trebuie să dispună
obligatoriu de anumite caracteristici. Solul trebui să se prezinte cu particule mici, să asigure o
aerație adecvată, cu pH între 6.0 și 7.6, să fie liberă de semințe de buruieni , ciuperci, viroze,
bacterioze, nematozi s au alte substanțe toxice care dăunează germinației. Solul necesită
sterilizare înainte de a fi folosit , și nu e recomandată reutilizarea acestuia.

1.2.2.2 Umiditate

Pentru începerea procesului de germinare, sămânța are nevoie de o cantitate de apă
considerabil de mare la nivel celular. Prin hidroliză se ajunge la mobilizarea substanțelor care
vor fi transportate către țesuturile de creștere. Substratul este cel care asigură umezeala
semințelor. Un substrat udat după uscare poate reabsorbi apă în proporție de până la 30 -80%. În
procesul de testare a unor semințe de plante floricole și ornamentale se cere menținerea ridicată
și constantă a umidității a substratului, dar în același timp este de evitat excesul de apă deoarece
crește riscul apariției unor boli care afectează parția l, sau com promit total experimentul.
Apa utilizată pentru umectarea substratului trebuie să fie liberă de impurități, fie ele de
natură organică sau anorganică; valoarea pH -iui încadrată între 6,0 și 7,5. În condiții de
laborator se reco mandă utilizarea apei distilate , apă de -ionizată, sau efectuarea periodice a unor
analize a apei potabile curente (ISTA Chapter 5) .

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
15
1.2.2.3 Temperatura favorabilă

În procesul de germinare temperatura rep rezintă un factor care e mai puțin strict, poate
avea o variabilitate mult mai largă decât valorile date de umiditate sau lumină. Semințele la
majoritatea plantele horticole sunt capabile de germinare între intervalul 10 -35°C. Unele specii
au nevoie de tem peraturi constante pentru o germinare corectă, iar alte le de temperaturi
fluctuante. Dirijarea și controlul temperaturii în condiții de laborator asigură condiții
comparabile pentru repetarea testelor.
Expunerea semințelor la temperaturi ridicate peste 40°C, oscilația de temperatură sau
temperaturile scăzute reprezintă metodele cele mai sigure și la îndemână prin care se sistează
repausul germinativ, pe lângă care vin în ajutor metodele chimice utilizate in aceste procese.

1.2.2.4 Lumina

Semințele pl antelor sunt sunt capabile să germineze atât în condiții de lumină, cât și în
întuneric. Chiar și așa iluminarea substratului de la o sursă de lumină naturală (Soarele) sau
artificială ( lămpi , leduri) duce la o precizare mai fixă și o evaluare mult mai co rectă a
germenilor. La unele specii precum Lactuca sativa sau Nicotinia tabacum în procesul de testare a
germinației lumina este indispensabilă, dar la alte specii cum ar fi Phacelia tanacetifolia lumina
poate cauza efecte negative, germinarea se recomandă să se deruleze pe întuneric (ISTA, 2014).

1.2.3 Proceduri și metode folosite

1.2.3.1 Eșantionul de lucru

Pentru testare se extrag dintr -un lot omogen 400 de semințe, care se împart în cel puțin 4
repetiții. Testarea a minim 400 semințe dintr -un genotip sau varietate, este recomandată prin
legislație pentru certificarea calității semințelor.

1.2.3.2 Metode în care se folosește solul
Ca substrat primar pentru germinare nu se recomandă utilizarea solului, deoarece
rezultatele nu sunt totdeauna concludent e.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
16
1.2.3.3 Metode în care se folosește nisipul
a) TS ( ‘top of sand ’ – deasupra nisipului); metoda în care semințele sunt presărate pe
substratul de nisip.
b) S (‘in sand ’ – în nisip); este cazul în care semințele sunt acoperite cu un strat de nisip
de grosime diferită în funcție de cerințele speciei analizate.

1.2.3.4 Metode în care se folosește hârtia

a) TP ( ‘top of paper ’ – deasupra hârtiei); metoda presupune etalarea semințelor pe un
strat simplu sau dublu de hârtie de filtru intr -un vas Petri. Hâ rtia sugativă se umectează
împrealabil, iar vasele se țin în camere de germinare cu o umiditate relativă de 95 -99% pentru a
evita uscarea substratului.
b) BP (‘between paper ’ – între hârtie); semințele se află între 2 straturi de hârtie. Metoda
poate fi a plicată in doua feluri, una în care semințele puse pe o hârtie se acoperă la orizontal cu
un strat suplimentar deasupra, sau altul când semințele dintre cele doua straturi se rulează și se
așează in germinatoare vertical. (ISTA, Chapt 1).
c) PP (‘pleated paper ’ – hârtie plisată ); în acest caz se se pliază hârtia în așa fel, încât sa
obții 50 de pliuri, în care se distribuie câte doua semințe intr -un pliu (IRS, 1999) .

1.2.4 Tratamente de inducere a germinației și durata testului de germinare

1.2.4.1 Trat amente de inducere a germinației

Din cauza substanțelor inhibatoare și a repausului germinativ, o parte considerabil de
mare a semințelor rămân tari, proaspete până la sfârșitul testului. Pentru a preveni aceste pierderi
se recomandă unele pretratamente simple cum ar fi păstrarea semințelor în locuri uscate,
prerăcirea semințelor(temperaturi intre 5 -10°C timp de 7 zile); preuscarea (temperaturi între 30 –
35°C), expunerea la lumină rece de intensitate între 750 -1250 lucși), azotat de potasiu (soluție de
0,2%) și nu în ultimul rând substanțe stimulatoare (auxine, gibereline, citochinine,
biostimulatori) ( ISTA, Chapter 5).
Dacă semințele sunt tari se efectuează anumite tratamente simple înainte ca ele sa fie
puse la germinat. Pri mul tratament este înmuierea semințelor, adică umectarea lor pentru o

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
17 perioadă de 12 -24 ore, scarificarea mecanică este procesul prin care se rănește prin acțiune
fizică tegumentul pentru o germinație mai rapidă, și scarificarea acidă , care cu ajutorul acidului
sulfuric care macereaz ă tegumentul semințelor pentru a grăbi germinarea.
Substanțele inhibatoare și structurile componente externe ale semințelor se el imină ușor
printr -o prespălare în prealabil , cu apă călduță de 25°C.

1.2.4.2 Durata testului de germinare

Pentru fiecare spe cie în parte testul de germinație dureaz ă intervale de timp diferite.
Tratamentele aplicate semințelor pentru scoaterea din repaus nu se consideră la propriu parte a
testului de germinare.
Prima numărătoare a semințelor germinate nu e stabilită dinainte, dar trebuie să treacă
câteva zile în care germenii să ajungă dezvoltate într -un stadiu destul de avansat în care pot fi
evaluați. Numărătorile intermediare folosesc la eliminarea germenilor bine dezvoltați , pentru a
facilita procesul de numărare a semințe lor negerminate.
Laboratorul de analiză, în vederea certificării semințelor la cererea producătorilor poate
elabora rezultatul testului de germinație doar pe baza primei numărători, dacă proba de semințe a
ajuns la limita inferioară de germinație pentru a fi etichetat (ISTA, Chapter 5).

1.2.5 Evaluarea și clasificarea germenilor

Germenii care au ajuns la valoarea în care toată structura esențială poate fi apreciată, se
îndepărtează din proba efectuată la prima numărare sau la cele intermediare. Germeni i agresați
se îndepărtează pentru a reduce riscul unei infecții secundare, pe când germenii anormali se
păstrează până la ultima numărătoare (IRS, 1999).

1.2.5.1 Germeni normali

Germenii care sunt capabili să se dezvolte într -o plantă matură sănătoasă și intactă sunt
considerați germeni normali. În perioada germinației se asigură un substrat de bună calitate,
cantitatea de apă, lumină și căldură corespunzătoare desfășurării procesului de germinare. După
normele ISTA (1985), germenii normali se grupează în 3 ca tegorii.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
18

Foto 5: Germeni normali

a) Germeni intacți: Sunt considerați germenii fără nici un defect, la care toată structura
este comletă, sănătoasă, viguroasă și bine proporționată.
b) Germeni cu defecte ușoare: Sunt germeni a căror structur ă este completă, viguroasă,
dar prezintă anumite neajunsuri.
c) Germeni cu infecție secundară: Sunt germeni care se încadrează în primele două
categorii, dar sunt atacate de o ciupercă sau bacterie.

Foto 6. Germeni normali

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
19 1.2.5.2 Germeni anormali

Foto 7: Germeni anormali

Germeni anormali sunt considerați cei care chiar și în condiții tehnologice favorabile
germinării nu se dezvoltă corespunzător, sunt incapabile de a ajunge plante mature, prezintă
defecte pe una sau mai multe structuri a plăntuței. Se disting 3 categorii de germeni anormali:
a) Germeni vătămați: sunt considerați germenii căror structuri esențiale sunt deformate și
nu se vor putea dezvolta într -o plantă normală.
b) Germeni deformați sau dezvoltați neechilibrat: germeni cu dezvoltare sla bă sau cu
tulburări fiziologice, la care structurile esențiale sunt disproporționate sau deformate.
c) Germeni putreziți: sunt germenii atacați de ciuperci sau alte boli, iar din acest motiv
dezvoltarea este imposibilă.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
20 1.2.5.3 Semințe plurigerme

Exist ă cazuri când o sămânță e capabilă să dezvolte doi germeni. În astfel de situații doar
unul din germeni este luat in considerare la stabilirea procentului de germinare.

1.2.5.4 Semințe negerminate

Prezintă o categorie de semințe a căror germinare din di ferite motive nu s -a infăptuit pe
perioada testării. Acestea sunt:
a) Semințele tari: Din cauza impenetrabilității tegumentului seminal unele semințe nu
pot absoarbe lichide și rămân tari.
b) Semințele proaspete negerminate: Semințe care la sfârșitul test ării au rămas
negerminate, curate, sănătoase, intacte, dar sunt capabile de a da viață unei noi plăntuțe.
c) Semințele moarte: semințe care la sfârșitul perioadei de testare n -au dezvoltat germeni,
dar nici nu aparțin în clasa semințelor tari și nici în ce a a semințelor proaspete (IRS, 1999).

1.2.6 Calcularea și exprimarea rezultatelor

Rezultatele procentului de germinare se calculează după media celor 4 repetiții a câte 100
semințe fiecare. Rezultatele se exprimă prin procente, media lor rotunjindu -se spre cel mai
apropiat număr întreg.
Inițial se prelevă probele supuse testării. Din lotul de semințe se aleg aleatoriu din mai
multe locuri semințe, pentru a asigura uniformitatea probei, acestea fiind supuse mai multor teste
a normelor ISTA.
Testarea germi nației se valorifică prin exprimarea rezultatelor obținute urmarindu -se
corelații între energia germinativă, facultatea germinativă și influența factorilor exteri asupra
procesului de germinație.
a) Facultatea germinativă: Este reprezentat de numărul de semințe pure , care in
condițiile optime de temperatură, umiditate și lumină asigurare, într -un timp stabilit pentru
fiecare specie în parte, sunt capabile de a da naștere unor germeni normali.
b) Energia germina tivă: Însușirea semințelor care exprimă procentual numărul semințelor
germinate normal într -un interval de timp mult mai scurt decât cel necesar determinării
capacității de germinare.
Rezultatele testului de germinare se raportează în ordinea următoare:

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
21  Durata testului de germinare exprimată în zile
 Procentul rotunjit de semințe normale, semințe tari, semințe proaspete, germeni
anormali sau semințe moarte; dacă una sau mai multe din aceste categorii au
rezultat zero, trebuie notat cu "0"
 Când unul din fact orii de determinare cere ca testul să fie întrerupt la un procent de
germinație predeterminat, se trece doar procentajul de semințe normal germinate. în
dreptul rezultatelor celorlalte categorii (semințe tari, plăntuțe anormale,atac de
boli,etc.) se noteaz ă cu "N", pentru că acestea nu au fost determinate.
La capitolul "Alte determinări" trebuie menționate următoarele:
 Numărul semințelor testate, dacă este sub pragul minim de 400.
 Metodele de testare a germinației, folosind prescurtările aferente; amintind
substratul folosit și temperatura la care s -a derulat germinarea
 Toate tratamentele sau metodele folosite pentru stimularea germinației
 Durata în zile a tratamentelor folosite în vederea stimulării germinației, înafara
semințelor prestocate.
 Procentul ger menilor obținut într -un interval de timp, dacă perioada testăriii devine
mai lungă decât cea standard. Enunțul trebuie formulat astfel: "După perioada
prescrisă de … zile, a fost un procent de … % plăntuțe normale."
Dacă un aplicant solicită ca testul de germinare să se sisteze când ajunge la anumit
procentaj de semințe germinate, se precizează: "La cererea aplicantului, testul de
germinare a fost întrerupt după … zile. Perioada standard de testare este de … zile.” (ISTA
Rules 2014).

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
22 2. MATERIALUL ȘI METODELE DE STUDIU

2.1. AMPLASAREA EXPERIENȚEI, MATERIALUL BIOLOGIC ȘI METODA DE
LUCRU

2.1.1. Amplasarea experienței

Experiența s -a derulat la Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din
Cluj-Napoca, în cadrul ICHAT (Instit utul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei).

Foto 8: (www.usamvcluj.ro )

Materialul biologic este reprezentat de cultivaruri (specii) ale genului Dianthus .
Semințele au fost procurate de la SC. R edei Kertimag SRL.
Capacitatea și energia germinativă a semințelor s -a determinat cu ajutorul unor
germinatoare, a pastilelor Jiffy și metode specifice, urmărindu -se efectul pe care îl au
genotipurile cu tratamentele aplicate în scopul de a recomanda variant ele care îmbunătățesc și
uniformizează facultatea de germinație la Dianthus.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
23 4.1.2. Materialul biologic

Materialul biologic utilizat în experiență este reprezentat de 4 specii și varietăți de
garoafe: Dianthus cariophyllus Grenadin, Dianthus barbatus, Di anthus chinesis și Diathus
cariophyllus Chabaud .

1) Dianthus cariophyllus Grenadin – (Garoafa de grădină)

Provine din Eurasia, se cultivă pe suprafețe mari înca din antichitate. Sunt plante
bienale, dar se cultivă și ca plante anuale. Se utilizează pent ru decorul grădinilor, în jardiniere,
ghivece și în special ca flori tăiate. Înăltimea tulpinilor atinge 50 -60 cm și se termină cu
inflorescențe cuprinzând 3 -4 flori involte. Petalele dispun de o paletă largă de culori și
combinațiile lor, de la alb la roș u, fără nuanțe de albastru. Frunzele sunt lanceolate, subțiri,
dspuse opus, de culoare verde -albăstrui. Planta ornamentală prezintă noduri proeminente pe
tulpină. Se seamănă în funcție de data la care se dorește valorificarea, preferabil în februarie –
martie, înflorește începând din lunile mai -iunie a primului an.

Foto 9: Dianthus cariophyllus Grenadin

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
24 2) Dianthus barbatus ( Garofița turcească)
Provine din sudul Europei, nordul Africii și Asia, se cultivă at ât ca plantă bienală, cât și
perenă. Formează o tufă înaltă de 30 -60 cm bine ramificată, cu inflorescențe de tip cimă
corimbiformă, de 8 -12 cm, compusă din 20 -30 flori de 3 -3.5 cm diametru. Tulpinile rigide și
drepte dispun de frunze bazale dispuse în roz etă , scurt pețiolate, iar cele de pe tulpină sunt mai
mici și sesile. Petalele sunt fin dințate, ușor parfumate, cu nuanțe de alb, roz,violet, roșu sau
combinațiile lor, rar unicolore. Semănatul se face cu un an înaintea recoltării, în lunile mai –iunie
și se platează la locul definitiv în septembrie -octombrie, înainte de venirea înghețurilor. Se
folosește pentru stâncării, decorul spatiilor verzi, dar și vase sau pentru buchete.

Foto 10: Dianthus barbatus

3) Dianthus chinesis (Garoafa chinezească)

Specie de Dianthus , cu origini din Coreea, Mongolia, China, sud -estul Rusiei. Plantă
decorativă erbacee, cu talie mică de 20 -30 cm, Energic ramificată de la bază, cu frunze sesile,
lineale, de un verde deschis. Florile sunt terminale, dispuse solitar s au in inflorescențe, de tipul 5,
rar involte, slab sau deloc parfumate. Petalele sunt unicolore sau pestrițe, cu nuanșe de alb, roz,
rosu sau combinațiile lor. Se utilizează pentru înfrumusețarea spațiilor verzi,rondourilor, dar și în
ghivece sau aranjamen te.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
25

Foto 11: Dianthus chinesis

4) Diathus cariophyllus Chabaud (Garoafa de grădină)

Denumirea a primit -o de de la un farmacist francez, Chabaud, datorită căruia s -a luat în
cultura floricolă. Garoafa de vară dezvoltă tulpini înalte de 40 -60 cm, cu noduri proeminente,
ramificațiile lignificându=se de la bază. Frunzele sunt grupate spre baza tulpinii, lineale, sesile,
de culoare vedre -albăstrui, spre vârful tijei fiind mai mici și dispuse mai rar. Florile sunt involte
(bătute) , cu petale dințate, franjurare , în culori diverse, alb, galben,roșu dar și combinații ale
acestora.

Foto 12: Diathus cariophyllus Chabaud

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
26 2.1.3. Germinatoare folosite
Suport pentru determinarea capacității de germinație a seminșelor s -au studiat
germinatoare profesionale, create în scopul testării semințelor, dar și germinatoare uzuale, din
material plastic, ușor de utilizat și achiziționat. Greminatoarele s -au procurat de la SC Kertimag
Romania SRL, fiind vorba de următoarele doua modele:

Foto 13: Germinatoare
o Germinatoare cu 3 etaje, (1 tavă de scurgere, 2 pentru semințe) – 26.00 Ron
o Germinatoare cu 4 etaje, (1 tavă de scurgere, 3 pentru semințe) – 30.00 Ron

Foto 1 4: Germitoare de lucru

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
27 2.1.4. Pastile Jiffy folosite

Foto 1 5: Pastila Jiffy
Jiffy sunt pastile din confe cționate din turbă sterilizată prin aburi, fertilizate și cu adaos
de regulatori de pH. Asigură timp de 2 săptămâni necesarul optim de nutrienți semințelor, pentru
o germinare cât mai uniformă și evoluție mai rapidă și viguroasă a răsadurilor.
Avantajele acestui produs sunt numeroase, prin faptul că redu ce aproape total pierderile
de semințe, asigură calitate superioară și uniformă răsadurilor. Turba fiind sterilă, se elimină
riscul de infecții sau boli provenite din supstratul utilizat. Învelișul, plasa biodegradabilă în care
este presată turba, protejea ză împotriva dăunătorilor, asigură o bună aerație și dezvoltare
rădăcinuțelor, în același timp eliminând șocul de transplantare. Perioada de răsărire a planulelor
se reduce cu 6 -10 zile, în funcție de specie.

Foto 1 6: Umectare pastila Jiffy

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
28 Modul d e utilizare este simplă, pastilele se imersează în apă câteva minute, timp
în care turba se expandează, mărindu -și volumul de 4 -5 ori. În orificiul din partea superioară se
seamănă câte o sămânță. Pastilele trebuie menținute umede prin pulverizare pe tot parcursul
procesului, turba uscată fiin greu de rehidratat, acest lucru dăunând germenilor.
Jiffy este adaptat mai multor mărimi de sămânță, sunt pastile de 24mm, 25 mm, 33mm,
41mm, 44 mm, și 50 mm diametru. În experiența de față s -au utilizat pastile de diametrul de 24
mm, fiin cele mai potrivite cu mărimea semințelor de Diathus.

2.2 OBSERVAȚII ȘI DETERMINĂRI EFECTUATE

2.2.1.Condițiile de calitate ale semințelor
S-au efectuat observații despre elementele de vigoare a semințe lor (lungime, greutate), si
a plăntuțelor rezultate (lungimea frunzelor, a radiculelor, înalțimea plantei). Principalele
elemente urmărite sunt energia germinativă și capacitatea de germinare a semințelor în
concordanță cu însușirile fiziologice ale semin țelor.

2.2.2. Determinarea germinației semințelor

Standardele STAS sunt prevăzute cu indici pentru facultatea germinativă, care reprezintă
însușirea fiziologică a semințelor , exprimată prin numărul de semințe pure exprimate
procentual, capabile de a p roduce germeni normali. Procesul se petrece in condiții de laborator,
respectănd optimele date de temperatură, lumină și umiditate specifice cultivarelor.
Pentru controlul calității semințelor, când embrionul are structurile esențiale suficient
dezvoltate pentru a da viață unei plante normale, germinația se consideră încheiată, finalizată.
La speciile cu tegument seminal t are se utilizează indicele germinației totale, care este facultatea
germinativă mărită, cu procentul de semințe tari rămase la sfârșitul experimentului.
Facultatea germinativă variază cu specia, poziția semințelor în inflorescență, faza de
coacere a semin tei, recoltarea, postmaturarea, structura tegumentului, condițiile de păstrare și
vârsta semințelor.Din cauza repausului germinativ, a substanțelor inhibatoare sau a altor
obstacole, un anumit număr de semințe nu germinează până la sfârșitul testării, ramâ n tari sau

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
29 chiar seminșe proaspete. În aceste cazuri se utilizează indicele de viabilitate , care ilustrează
procentul de germeni viabili dintr -un lot.
Însușirea semințelor de a trece prin substratul de germinație se exprimă prin puterea de
străbate re. Energia germinativă și puterea de străbatere se consideră fiind indicii cei mai valoroși
de a determina vigoarea semințelor, alături de alți indici, ca timpul mediu de germinație, cold –
test. Împreună reprezintă diferite aspecte specifice vigorii seminț elor.
Vigoarea semințelor însumează totalitatea însușirilor seminței, care determină nivelul
acțiunilor și a performanțelor înn procesul de germinare. Experiența se bazează pe datele care
determină capacitatea (facultatea ) germinativă, energia greminat ivă, dar și pe observațiiele,
determinăriile constante privind creșterea și evoluția planulelor.

2.2.3. Designul și variantele experimentale

Substanța biostimulatoare Atonik

Atonik este stimulator de creștere folosit pe scară largă în rândul plantelo r de cultură mare sau
horticole.
Stimulatorul biochimic Atonik nu conține substanțe mutagene ori cancerigene, se
absoarbe rapid î n sămânță sau plantă. Produscul determină acțiunea fluxului citoplasmatic,
grăbește translocarea sevei brute, asimilarea rapidă a substanțelor minerale precum și conținutul
de clorofilă a plantei. Spre deosebire de stimulatorii hormonali, Atonik înlătură suprasaturarea
țesuturilor cu apă. ( http://www.doradda.com )
Asupra plantelor acționează ca stimulent a creșterii vegetative, ajutând la s intetizarea
clorifilei, crește gradul de fertilitate a florilor, prin alungirea tubului polenic și dă rezistență
plantelor privind factorii de stres externi (elemente climatice, infestare cu fungii sau bacterii).
(www.botanistii.ro ).
Compoziție: ortinitrofenolat de sodiu 0,2%; paranitrofenolat de sodiu 0,3%; 5 –
Nitroguaiacolat de sodiu 0,1%.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
30

Foto 1 7: Biostimulator Atonik

Modalitătile de utilizarea a stimulentului sunt foarte variate. Se aplic ă în funcție de
specie, sau organul tratat al plantei, în modalități sau concentrații diferite. Se utilizează pentru
înmuierea semințelor, butașilor, sau pulverizarea frunzelor în perioada de vegetație. Se
recomandă doze între 0.5 -0.75 litri Atonik la un hectar de cultură, cantitățile de apă recomandate
între 400 -800 litri la hectar. În perioada de vegetație se aplică 2 -3 tratamente cu soluție de
Atonik, cel mai târziu st ropit cu 7 zile înainte de recoltare.
Pentru experiență s -a utilizat soluție de Atonik , cu concentrație de 0.2 % (2 ml de Atonik
la 1 l apă), reprezentând optimul pentru stimularea germinației semințelor la garoafe.
Producăto r: Asahi Chemical MFG – Japonia ; Procurat de la Gaia Bio Systems S.R.L.

2.2.4. Determinarea principalelor caracte ristici ale semințelor și plăntuțelor
La s peciil e și cultivaruril e luate în studiu s -au efectuat analize privind următoarele
caracteristici: energia germinativă, facultatea germinativă, lungimea rădăcinilor, a tulpinilor,
lungimea, lățimea și numărul frun zelor, diametrul tulpinii.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
31 2.3. MODUL DE PRELUCRARE ȘI INTERPRETARE A DATELOR

În experiență s -au prelucrat datele colectate privind analiza varianței, metoda de testare a
corelațiilor multiple Duncan, datele obținute sintetizate în tablele. Metodele de calcul folosite
pentru analiza va rianței respectă instrucțiun ile literaturii de specialitate (Ardelean și colab.
2007).
Corelațiile caracteristicilor studiate s -au estimate statistic, prin calculul coeficienților de
corelație și stabilirea semnificației fiecăruia, comparând valorile calculate cu cele teoretice,
pentru probabilitățile de transgresiune de 5%, 1% și 0,1%, respectându -se recomandările din
literatura de specialitate (Ardelean și colab., 2007) .

2.3.1. Metoda și modul de lucru

Pentru analizele de germinare s -a decupat și s -a așezat hârtia sugativă în germinatoare..
Jumătate din probe s -au umectat cu apă dis tilată, celelalte cu soluție de Atonik de 0.2%.
Umiditatea necesară s -a asigurat prin umectarea manuală,la intervale de timp bine stabilite a
substratului de hârtie, cu apă distilată, sau soluție stimulatoare.
Fiecare variantă cuprinde 4 probe cu câte 100 semințe în fiecare germinator. Înainte de a
fi amplasate pe substrat, s emințele au fost îmbibate timp de 8 ore în apă distilată, cele germinate
doar cu apă, sau sau în soluție Atonik, variantele germinate cu biostimulator. Etalarea semințelor
pe hârti e s-a efectuat cu penset a, în rânduri drepte și echidistante, alegându -se din plic doar
semințele întregi, nevătămate, caracteristice speciei.

Foto 1 8: Germinatoare de lucru

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
32 Substratul utilizat nu se refolosește, poate compromite în totalitate rezultatele obținute.
Refolosirea substratului atrage riscul de asimilare a substanțelor inhibatoare, sau a altor substanțe
dăunătoare procesului de germinație.
Pastilele de Jiffy s -au imersat în apă călduță, până când turba și -a mărit volumul l a
limitele maxime. După ce au dobândit aspectul și textura de burete îmbibat în apă, s -au semănat
semințele. Pentru fiecare sămânță în parte s -a folosit individual câte o pastilă Jiffy.
În experienț a de față s -au utilizat 180 de pastile Jiffy, s -au semănat câte 3 repetiții a câte
10 pastile fiecare.

Foto 1 9: Pastile Jiffy în tavă cu alveole

Toate variantele, cele în germinatoare, sau pastile Jiffy se etichetează și se numerotează
indiv idual.
Temperatura de germinare a fost de 20°C, analizându -se temperatura în toate momentele
cheie, (momentele în care s -au efectuat determinările, combinațiile de factori experimentali etc.).
Pentru a asigura uniformitatea tratamentului și obținerea uno r date corecte, s -au efectuat
controale zilnice ale temperaturii , umidității substratului și a mediului. Pentru obținerea
rezultatelor co recte, influenței temperaturii, a umidității , cu substratul ș i mediul, s -au efectuat
controale zilnice. Împrospătarea a erului s -a realizat prin ridicarea plăcilor de acoperire a
germinatoarelor, în reprize scurte, periodice.
Observațiile legate de puterea de germinare s -au efectuat zilnic, dar cele mai concludente
rezultate sunt obținute cu privință la energia germinativă și capacitatea de germinație a
semințelor sub influența speciei (genotipului) și a substratului umectat cu tratamentul utilizat.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
33 (apă distilată, biostimulator Atonik de 0.2%)
Semințele s -au considerat germinate când lungimea radiculei a devenit egală cu lungimea
seminței, iar tulpinița are jumătate din lungimea radiculei. Cu ocazia primei citiri care determină
energia germinativă, s -au numărat și înlăturat semințele germinate sa u cele atacate de putregaiuri
și mucegaiuri. Restul semințelor rămân pe substrat la germinat pentru determinarea facultății
germinative.
După a doua citire, s -a acumulat numărul semințelor germinate normal, cu numărul
germenilor obținuți la prima citire pentru a afla totalul de semințelor germinate din fiecare
variantă. Germenii normali obținuți doar din prima, sau în c azul ambelor citiri adunate se
raportează la 100.
Materialul biologi c semănat în pa stilele Jiffy a fost urmărit zilnic pentru asigurarea
optimul factorilor externi și evaluat periodic privind germinația și evoluarea germenilor în
răsaduri viguroase și să nătoase.
La primul termen de referință s -a determinat energia germinativă, la al doilea termen facultatea
germinativă a semințelor, și în cadrul următoarelor citiri s -au efectuat măsurători privind evoluția
organelor aeriene (tulpină, frunze) ale plantulel or.
Toate rezultatele care privesc influența diferitelor combinații de cultivar și tratament s -au
prelucrat statistic, sunt sintetizate în tabele și reprezentate grafic.

Foto 20: Germinatoare cu apă distilată sau cu Atonik de 0,2 %

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
34 3. REZULTATE ȘI DIS CUȚII

3.1. REZULTATE PRIVIND ENERGIA GERMINATIVĂ ȘI CAPACITATEA DE
GERMINARE A SEMINȚELOR

3.1.1. Influența combinată a soiului și tratamentului asupra germinației semințelor, la
patru zile de la punerea semințelor la germinat
Datele obținute relevă o va riație destul de amplă a germinației semințelor în funcție de
factorii experimentali, dar și o inconstanță a rezultatelor ca efect al genotipului (speciei) sau
chiar al substanței de stimulare a germinației, Atonik.

Fig.1. Efectu interacțiunii dintre s pecie și tratament asupra capacității de germinare a semințelor
(4 zile) ; DS 5% = 12.8 – 14.6

Combinația dintre Dianthus chinesis și tratamentul cu Atonik este superioară tuturor
variantelor, ceea ce privește puterea de germinare , dar nu diferă semnifi cativ de omologul său
tratat cu apa distilată. Nici Dianthus barbatus tratat cu biostimulator nu diferă mult de Dianthus

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
35 barbatus cu apa distilată, sau de Dianthus caryophillus Chabaud indiferent de tratamentul
aplicat. Dianthus Caryoplillus Chabaud tratat cu apă, este inferioară semnificativ tuturor
celorlalte variante, are cel mai mic procent de semințe germinate . Diathus caryophyllus
Grenadin indiferent de tratamentul de care a beneficiat a germinat in proporții egale.

Fig.2. Influența genotipului (sp eciei) asupra germinației semințelor (4 zile) ; DS 5% = 9.0 – 9.8
După primele patru zile de când s -au pus semințele la germinat, dintre toate cultivarurile
studiate Dianthus chinesis s-a remarcat cu cel mai mare procent de germeni, răsărind aproape
90% . Speciile Diathus caryophyllus Grenadin cu Dianthus barbatus au germinat în proporții
asemănătoare, fără diferențe relevante. Puterea de germinație a Dianthus Caryoplillus Chabaud
este semnificativ inferioară cu restul speciilor, germinând doar 38% din tot alul de semințe.
Energia germinativă a semițelor rezultă din evaluarea semințelor la prima evaluarea a
germinației acestora. Diathus chinesis se remarcă , dispune de energia germinativa cea mai mare

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
36 dintre cultivarele analizate.
Graficul următor ilustrează influența unilaterală a trăsăturilor de stimulare asupra
procesului de germinație a semințelor de garoafe, indiferent de cultivar.

Fig.3. Influența tratamentului asu pra germinației semințelor (4 zile) ; DS 5% = 6.4
Semințele germinate pe substrat umectat(tratat) cu apă distilată au răsărit în procent de
72% , pe când semințele tratate cu soluție cu Atonik de 0.2% au germinație de abia 68%
indif erent de genotipul anal izat.
Datorită modificărilor care au loc în etapa primară a procesului de germinație, acțiunea
unor compuși chimici a biostimulatorului inhibă acest proces.
Aceste diferențe se datorează creșterii masei semințelor, modificărilor aduse la
materialele sem ipermeabile, activității enzimelor și a substanțelor de rezervă din cotiledoane,
care sunt mai rapid biodegradabiler de către apa distilată decât de stimulatorul Atonik.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
37
3.1.2. Influența combinată a soiului și tratamentului asupra germinației semințelor, la opt
zile de la punerea semințelor la germinat

Fig.4. Efectu l interacțiunii dintre soi și tratament asupra capacității de germinare
a semințelor (8 zile) ; DS 5% = 11.5 -13.1
Datele obținute relevă variația amplă a procesului de germinației în funcție de cei doi
factori experimentali, și o inconstanță a rezultatelor obținute ca efect al genotipului sau a
substanței de stimulatoare. Interacțiunea dintre ma terialului biologic și tratament după 8 zile de
la începutul analizei s -a modificat doar puțin față de prima citire. Dianthus chinesis umectat cu
apă distilată a atins pragul de 95% de semințe germinate, depășind toate celelalte variante,
omologul său cu tratat cu Atonik având o germinație nesemnificativ inferioară acestuia.
În combinația de cultivar și tratament utilizat, s -a menținut o uniformitate a numărului de
semințe germinate la specia Diathus caryophyllus Grenadin , indiferent de tratamentul utilizat
(apă distilată sau Atonik) au germinat 88% din totatlul de semințe. De aceasta nu diferă
considera bil nici procentul de semințe germinate al variantei Dianthus barbatus cu apă distilată,
care la răndul ei diferă puțin semnificativ de varianta Diathus caryophyllus Chabaud și apă
distilată, sau Dianthus barbatus tratat cu Atonik.
În combinația Diathus caryophyllus Chabaud cu Atonik au germinat 60% din totalul de
semințe, procentul fiind semnificativ inferior față de toate combinațiile studiate, având rezultate

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
38 doar parțial asemănătoare cu Diathus caryophyllus Chabaud tratat cu apă. În ambele combinații
au germinat mai puțin de 80% din semințe.

Foto 2 1: Germeni la genul Dianthus umectate cu Atonik

Fig. 5. Influența genotipului (speciei) asupra germinației semințelor (8 zile) ; DS 5% = 8.1 -8.8

Specia Dianthus chinesis după 8 zile a germinat în prop orție de 98% având energie
germinativă cea mai mare rmătorul genotip este Diathus caryophyllus Grenadin care nu diferă
semnificativ de primul genotip, dar nici de Diathus barbatus care a germinat in procent de peste
80%. Semințele cultivarului Diathus cary ophyllus Chabaud au germinat în cel mai mic număr,

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
39 indiferent de tratamentul utilizat, fie apă distilată , fie stimulator Atonik. A ceastă variantă a rămas
semnificativ inferioară restului combinațiilor, germinând doar 75% din semințe.

Fig.6. Influența tr atamentului asupra germinației semințelor (8 zile) ; DS 5% = 5.7
Pe parcursul perioadei de testare a germinației semințelor de garoafe, factorul
experimental cu apă distilată a avansat mult comparativ cu variantele umectate cu
biostimulatorul utilizat. 87% dintre semințele genotipurilor studiate au germinat pe substratul
îmbibat cu apa distilată, fapt ce atestă diferența semnificativ de mare , fiind superioară
capacitatea de germinare a acestora, față de speciile tratate cu Atonik, care au germinat doar in
proporție de 83%.

Foto 22. Germinația la 8 zile

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
40 3.1.3. Influența combinată a soiului și tratamentului asupra germinației semințelor, la 12
zile de la punerea semințelor la germinat

Rezultatele privind influența combinată a soiului și tratamentului d e stimulare asupra
germinației semințelor, după șase zile de la punerea la germinat, sunt reprezentate conform
graficului .
Datele obținute la 12 zile de la începutul testului, rezultă că trei dintre variante, Diathus
caryophyllus Grenadin umecta t cu Atonik, specia Dianthus chinesis imbibat in apă distilată
împreună cu variantele germinate cu Atonik, au atins procentajul maxim de germeni. Toate
semințele a acestor variante au germinat 100%. Genotipul Diathus caryophyllus Grenadin în apă
disptila tă a germinat în procentaj mare , diferența statistică dintre această variantăși precedentele,
fiind nesemnificativ mai mică. Specia Diathus caryophyllus Chabaud cu soluție de Atonik a
ramas inferioară tuturor variantelor, având cel mai mic procent de seminț e germinate, doar 75%
din totalul de semințe din toate repetițiile. Această variantă cu siguranță nu se recomandă a fi
utilizat ă în producție. Asemănăto are acestei combinații este și omoloaga tratată cu apă distilată,
semințele acestei variante germinând t ot într -un procent mic , de sub 80%.

Fig.7. Efectu l interacțiunii dintre soi și tratament asupra capacității de germinare a
semințelor (12 zile) ; DS 5% = 9.0 -10.2

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
41

Foto 2 3: Semințe germinate la 12 zile
La specia Dianthus barbatus s-a constatat o uni formitate în ceea ce privește puterea de
germinare în ambele situații, cu tratamentul cu apa distilată au biostimulatorul Atonik.
Cu toate că teoria zice că testul de germinare a semințelor de garoafe are o durată de 14
zile, după 12 zile nu s -au obser vat modificări, ceea ce privește semințele negerminate., doar la
germenii apăruți deja s -au înregistrat schimbări, fie au evoluat, fie au început să se degradeze.

Fig. 8. Influența genotipului (speciei) asupra germinației semințelor (12 zile); DS 5% = 9.0-9.8

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
42 Fără a lua în calcul influența factorului experimental, dintre toate speciile ale genului
Dianthus s-au evidențiat fiind cele mai bune la Diathus chinesis . Înca de la începutul testului
acest genotip a răsărit cu cea mai mare viteză, fiind semnifi cativ superioară puterii și vitezei de
germinare a speciilor Diathus caryophyllus Chabaud sau Diathus barbatus . Analiza influenței
genotipului asupra procesului de germinare rezultă că puterea de germinare a Diathus
caryophyllus Chabaud este semnificativ inferioară germinației restului de cultivare luate în
studiu. Genotipurile Diathus chinesis, Diathus caryophyllus Grenadin sau Dianthus barbatus
indiferent de tratamentul de care au beneficiat au răsărit în proporție de 90% -100%, diferențele
dintre puterea de germinare a acestora fiind nesemnificativ de mică.

Fig. 9. Influența tratamentului asupra germinației semințelor (12 zile) ; DS 5% = 4.5
Ultimele observații legate de influența tratamentului asupra germinației (Fig. 9. ) arată
clar utilitatea și efi ciența biostimulatorului Atonik în procesul de germinare a semințelor. Dintre
semințele tratate cu Atonik au răsărit 89,5%, pe când dintre semințele germinate doar cu apă
distilată au reușit doar 88,7%. În primele zile a studiului Atonik a inhibat procesul de germinare,
dar a contribuit la uniformitatea germinației și a crescut considerabil numărul semințelor
germinate.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
43
3.2. REZULTATE PRIVIND RELAȚIA ELEMENTELOR DE VIGOARE A SEMINȚELOR ȘI
A PLANTULELOR CU FACTORI ABIOTICI

3.2.1. Distribuția bidimensional ă a elementelor de vigoare a semințelor

Următorul grafic ilustrează relația dintre greutatea semințelor și lungimea acestora, fiind
două elemente variabile încadrate intre cele două scale numerice. Greutatea semințelor (la fiecare
genotip in parte) este exprimată in grame, însemnând masa a 100 de semințe.
Greutatea medie a celor 4 specii se încadrează între 0,12 și 0,18 g , iar lungimea
semințelor variază în funcție de specie, media lor încadr ându-se între 2,3 și 2,9 mm . Între cele
două variabile exi stă o relație nu foarte strânsă, influențându -se puțin reciproc.
.

Foto 24. Măsură tori ale semințe lor, cu ajutorul ș ubler ului electronic de precizie

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
44

Fig.10. Parcelă bivariată de densitate cuprinzând greutatea și lungimea semințelor analizate la
patru specii de Dianthus

Semințele la Diathus caryophyllus Grenadin au cea mai mare greutate, de 0,18 g (masa a
100 de boabe) , lungimea acestora n eavând nici o influență asupra greutății, la fel și la semințele
de Diathus barbatus și Diathus chinesis . Cele doua elemente de v igoare a semințelor au î nsă o
relație apropiată in cazul speciei Diathus caryophillus Chabaud , unde diagonala reprezentată de
lungimea semințelor străbate zona de mai mare densitate care ilustrează greutatea semințelor

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
45 3.2.2 Analiza re lațiilor dintre elementele de vigoare a semințelor cu procesul de germinație
(10 zile)

Fig.11. Parcelă bivariată de densitate cuprinzând influența greutății, asupra procesului de
germinație a semințelor analizate la cele 4 specii de Dianthus (10 zile)

Graficul ilustrează influența greutății semințelor asupra puteri de germinare. După cum se
observă cele mai multe valori ale semințelor germinate se încadrează între 16,7% și 70%.
O legătură dintre greutate și procesul de răsărire a germenilor se re găsește la Dianthus
caryoplillus Chabaud, unde reprezentarea bivarială sub forma de diagramă de împrăștiere este
străbătută de o dreaptă, care parcurge scara numerică a procentelor de semințe germinate.
Histograma următoare ilustrează cum două (majorita tea) din cultivarele luate în studiu
dupa primele 10 zile au germinat in proporție de 60 -70%. Greutatea la majoritatea semințelor,
prin calculul mediilor fiecărei specii în parte se regăsesc între valorile 0.12 și 0.14, iar cu privire
la lungimea acestora nu sunt ilustrate diferențe sau oscilații mari ale valorilor.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
46

Fig. 12. Histogramă privind germinarea semințelor (10 zile), greutatea sau lungimea semințelor

3.2.3 Analiza relațiilor dintre elementele de vigoare a semințelor cu procesul de germinație
(20 zile)
Între cele 2 variabile există o corelație pozitivă. Greutatea semințelor la specia Diathus
barbatus este mai mică de 0,12 g/100 semințe, având și cel mai mic număr de germeni apăruți.
Greutatea genotipul Dianthus chinesis nu se corelează pozitiv cu puterea de germinare a
semințelor, intre variabilele acestora nu există nici o influență.
Diagrama boxplot se reflectă prin cele cinci parametrii principali ale di stribuției greutății
semințelor , in corelație cu germinarea acestora. Semințele speciei Dianthus barbatus se
încadrează la valorile minime a graficului boxplot, pe când Diathus chinesis și Dianthus
caryophillus Chabaud se așează în apropierea medianei acestuia. Dianthus caryophillus
Grenadin având greutatea cea mai mare de 0.19 dar și 83.3% din semințe germinate se situează
la valoarea maximă a boxplotului.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
47

Fig.1 3. Corelații le între gr eutatea semințelor și germinarea acestora (20 zile)

3.2.4. Analiza relațiilor dintre elementele de vigoare a semințelor cu procesul de
germinație ( 30 zile)
La 30 zile de la însămânțarea pastilelor Jiffy graficul cu parcele bivariate ilustrează
influența dintre masa semințelor și germinarea acestora. Materialul biologic studiat a germinat
între 56,7 % și 96,7 %, în funcție de specie, acest fapt fiin d influen țat și de greutate lor.
La genotipurile speciilor Dianthus barbatus și Dianthus Chinesi s-a creat o legătură
strânsă între masa semințelor și germinare , dreapta de regresie situându -se în zona de mare
densitate a graficului unde sunt reprezentate prin pu nctele celor doua specii amintite.
Între procesul de germinare a cultivarurilor Dianthus caryophillus Grenadin și Dianthus

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
48 caryophillus Chabaud cu greutatea acestora nu s -a stabilit nici o legătură. Aceste doua elemente
nu se influenț ează reciproc.

Fig.1 4. Parcelă bivariată de densitate cuprinzând influența greutatății, asupra procesului de germinație a
semințelor analizate la cele 4 specii de Dianthus (30 zile)

În tabelul următor se regăsesc toate datele statistice determinate p entru lungimea,
greutatea și procentul de germinare a semințelor in ziua 30.
Coeficientul de variabilitate ilustrează gradul de omogenitate a l eșantionului și rezultă din
raportarea abaterilor standard la media acestora ( în cazul de față lungimea, gre utatea și
capacitatea de germinare a semințelor î n ziua 30).

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
49
Lungime semințe Greutate semințe Germina ția (la 30 zile)

Fig.1 5. Parametri statistici a i unor el emente de vigoare și germinație a semințelor (30 zile)

Pentru lungimea frunzelor coefi cientul de variabilitate este mic, pentru toate cele 4 specii
analizate mediile lungimilor având valori apropiate. În cazul greutății frunzelor media este
suficient de reprezentativă, coeficientul de variabilitate fiind unul mediu, semințele având
diferenț e considerabile de greutate în funcție de specie. Pentru procentul de semințe germinate în
ziua 30 coeficientul de variabilitate este mare, valorile semințelor germinate au diferit mult în
funcție de genotipul studiat sau substratul utilizat.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
50 3.2.5. Corelația mu ltiplă între elementele de vigoare și germinarea semințelor d e
Dianthus
Spre deosebire de cele parțiale, corelațiile multiple exprimă măsura în care o variabilă
este influențată de corelația dintre celelalte variabile date.

Fig.1 6. Corelația multip lă dintre lungimea, greutatea și germinația semințelor;
r P 5%= 0,878 ; r P 1% = 0,9587 ; r P 0,1% = 0,9911

În graficul de față litera X reprezintă lungimea semințelor, Y greutatea semin țelor, și cu
Z este reprezentat procesul de germinare. Variația germinaț iei este influențată semnificativ de
corelația dintre greutatea și lungimea semințelor. Semințele cu valori numerice mici a
elementelor de vigoare au germinat în măsură mică , fiind

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
51 Corelarea germinației cu lungimea semințelor influențează semnificativ gr eutatea de care
dispun semințele, dar acest lucru nu este valabil și în cazul corelării greutății semințelor cu
puterea de germinare a acestora, între cele doua variabile nu s -a stabilit nici o legătură statistică,
care să aibă influență asupra lungimii se mințelor la nici una dintre speciile analizate.

3.2.6. Analize privind vigoare a organelor aeriene și conținutul de clorofilă a platulelor

Evoluția semințelor semănate în pastile le de turbă Jiffy a fost urmărită 30 zile, timp în
care se consideră finalizat pro cesul de germinare .
Observații le următoare acestei perioade se vor referi la evoluția germenilor , în răsaduri
normale și sănătoase. Datele colectate își găsesc utilitate prin compa rarea unor elemente de
vigoare a plantulelor (înălțimea plantei; numărul frunzelor, lungimea și lățimea frunzei), a
conținutului in clorofilă a plantelor, sau a speciilor intre ele.

Fig. 17. Histograma privind cantitatea de clorofilă, numărul și înălțime a planelor

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
52 Conform histogramei de mai sus conținutul în clorofilă la la 3 din cele 4 cultivare studiate
se încadrează intre 200 și 205 µmol/m2. Numărul frunzelor aflate pe plante la majoritatea
cazurilor se regăsește intre valorile 10 și 15, iar majoritat ea valorilor a înălțimii plantelor se
regăsesc in intervalul 2.6 – 2.8.

3.2.6.1. Analiza relațiilor dintre elemente de vigoare a plantei

Fig.1 8. Parcelă bivariată de densitate cuprinzând influența numărului de frunze asupra înălțimii
plante

Valorile medii ale înălțimii plantelor analizate se încadrează între 4 -14 cm în funcție de
genotip. Cultivarele Dianthus chinesis și Dianthus caryophillus Chabaud și-au început procesul
de creștere concomitent, și înălțimea medie în cazul ambelor cultivare au evoluat asemănător.
Dianthus barbatus s-a remarcat prin înălțimea medie scăzută semnificativ față de restul

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
53 cultivarelor.
Specia Dianthus chinesis se regăsește pe scala numerică cu o medie a frunzelor de 18,
urmând descrescător Dianthus caryophillus Chabaud (13.1), Dianthus caryophillus Grenadin
(10.5) sau Dianthus barbatus (8.4 frunze ). Numărul frunzelor pe tulpini diferă semnificativ la
fiecare set de plante analizate în funcție de specie, dar acest caracter nu este influențează
înălțimea plantelor. Acestea sunt considerate eleme nte de recunoaștere a speciilor , sau a
diferențelor dintre ele.

3.2.6.2. Analiza relațiilor dintre elemente de vigoare și conținutul în clorofilă

Fig. 19. Regresie liniară privind numărul de frunze și conținutul lor în clorofilă

Datele privind conținutul în clorofilă a frunzelor s -au colectat cu ajutorul clorofilmetrului
MC-100. Cantitatea de clorofilă se măsoară în µ mol/m2.
Aliura dreptei de regresie arată că pe măsură ce cresc și se alungesc frunzele, conținutul
în clorofilă a plă ntuțelor crește și ea. Suma medie calculată în µmol/m2 a fiecărui cultivar în
parte a evoluat in mod asemănător, cantitatea de clorofilă la fiecare specie având valori similare,
cu diferențe nesemnificative între ele. Pe scala numerică se încadrează între 200,2 și 216,3
µmol/m2, în funcție de cultivarul analizat.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
54 La speci ile Dianthus chinesis și Diathus caryophillus Grenadin este cel mai bine
evidențiată influența cantității de frunze cu conținutul de clorofilă a acestora, între cele doua
caracteristici există o relație direct proporțională. Cu cât limbul frunzelor crește, acumulează mai
mari cantități de clorofilă. În cazul cultivarelor Diathus caryophillus Chabaud și Dianthus
barbatus rezultatele nu urmăresc fidel dreapta de regresie, ilustrând existența unor abaterilor
majore în stânga și dreapta ace stei linii.

Foto 25: Analize cu ajutorul c lorofilmetru lui MC 100 la Dianthus caryophi llus Chabaud

Graficul ce urmează ilustrează influența înălțimii plantelor asupra conținutului în
clorofilă a acestora. Cele mai multe valori medii a cantității de clorofilă al speciilor analizate se
situează între 200,2 și 216,3 µmol/m2. Dianthus chine sis s-a remarcat prin cea mai multă
clorofilă acumulată, dar lungimea medie a plantelor e doar de 13.2 cm, fiind mai mare înălțimea
la specia Dianthus caryophillus Chabaud având media de 14 cm.
Legătura dintre cele două caractere comparate este una n esemnificativă, ele nu se
influențează reciproc , după cum e reliefat in imagine

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
55

Fig.20. Parcelă bivariată de densitate cuprinzând influența între înălțimii plantelor și conținutului
de clorofilă
.
0,000 0,200 0,400 0,600 0,800 1,000Rx.yz=Ry.xz=Rz.xy
0.963 ** 0,702 0.956 ** Corelații multiple

Fig.21. Corelația multiplă dintre lățimea, lungim ea și conținutul frunzelor în clorofilă ;
r P 5%= 0,878 ; r P 1% = 0,9587 ; r P 0,1% = 0,9911

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
56 În reprezentarea grafică de mai sus este ilustrată măsura , în care corelația a oricăror două
caractere, afectează cea de -a treia variabilă din s ituația dată. Cu litera X este reprezentată
numărul mediu a lățimii frunzelor la cele patru genotipuri cultivate, Y semnifică media lungimi
frunzelor și conținutul în clorofilă a plăntuțelor fiind marcat cu Z.
Variația cantității de clorofilă în frunze e ste influențată foarte semnificativ prin corelarea
caracterelor de vigoare analizate. Lungimea frunzelor în schimb nu este deloc influențată de
conținutul de clorofilă corelată cu lățimea frunzelor, nefiind asigurată statistic nici o legătură
între variabi le. Corelația dintre lungimea frunzelor și conținutul de clorofilă din plante asigură o
influență foarte semnificativă cu privire la variabila X (lățimea frunzelor) realizat prin calcul
statistic și reprezentat grafic.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
57
4. CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI RECO MANDĂRI

În cadrul experienței s-a efectuat identificarea influențelor pe care îl au genotipurile
(specii) luate în studiu și tratamentul aplicat (substanța stimulatoarea) , în scopul recomandării
unor variante care favorizează capacitatea de germinare a s emințelor de Dianthus.
Între reprezentanții cultiva relor de Dianthus caryophillus Grenadin , Dianthus
caryophillus Chabaud, Dianthus chinesis și Dianthus barbatus s-a înregistrat o variabilitate mare
a capacității germinative, asigurată de construcția g enetică diferită a acestora, cât și prin
interacțiunea dintre genotip și ecotipul specific.
Factorul experimental, reprezentat de mediul de germinație umectat cu stimulatorul
Atonik a asigurat o sporire a capacității de germinare, aspect identifica t la toate speciile studiate,
dar nu și o îmbunătățire a energiei germinative al semințelor. Datele culese au evidențiat o
asemănare a fluctuației valorilor energiei germinative și a facultății de germinație pe parcursul
experienței, fapt confirmat de coef icientul de corelație dintre perechile de elemente ale
semințelor .
Rezultatele au evidențiat diferențele dintre puterea de germinare la speciile alese,
creșterea și evoluția germenilor în funcție de substratul utilizat. Genotipul Dianthus chine sis a
excelat cu cel mai mare număr de semințe germinate, la polul opus Dianthus caryophillus
Chabaud remarcându -se cu energie și facultate germinativa cea mai slabă.
Analiza semințelor din pastilele Jiffy evidențiază influența unor factori abiotici as upra
evoluției germenilor în răsaduri viabile . Elementele de vigoare a semințelor s e află în legătură
strânsă cu capacitatea de germinare , fapt con firmat p rin calculul co eficientul ui de corelație dintre
acestea. Cu ajutorul experimentului s -a detectat o po sibilă inconsecventă pe piața de semințe de
flori din Romania. Multe semințe importate sau cele produse în țara noastră au o valoare
culturală și origine incertă, nu sunt corespunzătoare calitativ conform standardelor în vigoare.
Substraturile stimulatoare (Jiffy , Atonik) au contribuit la creșterea procentului de semințe
germinate în cazul celor 4 specii studiate, fapt ce atestă utilitatea , și chiar importanța folosirii
acestora î n producerea de material săditor floricol aparținător genului Dianthus.

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
58 BIBL IOGRAFIE

1. Ardelean M. , Sestraș R., Cordea Mirela , 2006. Ameliorarea plant elor horticole. Ed.
AcademicPres, Cluj -Napoca .
2. Cantor Mar ia, 2009. Floricultură generală. Ed. AcademicPress, Cluj -Napoca .
3. Cordea Mirela, 2008. Producerea de sămânță și material sădit or horticol. Ed.
Academ icPre s, Cluj -Napoca .
4. Indrea D., A. Apahidean, Maria Apahidean, D. Mănuțiu, Rodica Sima, 20012.
Cultura legumelor, Ed. Ceres, București .
5. *** ISTA , 2014
6. *** pmgbiology.com/2014/06/01/germination -a-understanding -for-biology -gcse
7. *** w ww.botaniștii.ro
8. *** www.academia.edu/5124146/Botanic%C4%83_Morfologia_plantelor
9. *** www.doradda.com
10. *** www.gradinamea.ro/Garoafa___Dianthus_Caryophyllus_3705_536_1.html
11. *** www.olcso.hu
12. *** www.seedtest.org
13. *** www.tutorvista.com
14. *** www.usamvcluj.ro
15. ***, 1999, „Semințe pentru însămânțare. Determinarea germinației”, Institutul
Român de Standardizare (IRS).

Emese Erzsebet Fechete Energia germinativă și capacitatea de germinație la specii ale genului Diathus
59