Groza Măriuca – Doctorand Facultatea de Sociologie București,An I [615019]

Groza Măriuca – Doctorand: [anonimizat],An I

Migrație la nivel de trafic de persoane sau prostituție versus prostituție morală

Controversele secolului 21 sunt poate cele mai incintante și ne îndeamnă pe fiecare din noi să
ne analizăm și să reflectăm asupra a tot ceea ce ne definește ca oameni.
Am meditat foarte mult în alegerea subiectului. A vorbi despre migrație la nivelul traficului de
persoane care include și componenta de prostituție precum și abordarea acestei teme versus
moralitatea unei societăți care cel puțin în România, îndeamnă orice cetățean prin orice
mijloace spre fenomenul migrației , este un subiect sensibil.
Voi aborda această tema generoasă fără a avea pretenția unui ches tionar aplicat, ci doar
expunând datele despre fenomen ul in sine reliefat p e două ramificații – migrația ca fenomen și
prostituția versus prostituție morală. Cu alte cuvinte, mă voi situa de data aceasta în poziția
cititorului care răsfoiește simple statis tici.
După ce, orice om răsfoiește statistici de acolo încep adevăratele întrebări și răspunsuri pe care
fiecare din noi, ar trebui să și le dea. O dată declanșat acest mecanism, putem considera că,
statisticile nu sunt expuse degeaba și apare întrebarea ,, Dacă aș fi eu, cum aș proceda ce aș
face care îmi sunt limitele? ,, întrebare legitimă care justifică pân ă la urmă munca cercetătorului,
crearea de ipoteze și de ce nu, confirmarea sau infirmarea acestor întrebări.
Preciz ez că, subiectul este unul de anvergură , și mi ar plăcea să i se dea o anume
însemnătate.Pentru că, fără să vrem cei rămași aici, aplicăm ,,migrația,, traficului de persoane ,,
și acea așa numită prostituție morală , tocmai pentru că, instinctul de surpaviețuire din OM
excede orice stud iu, analiză,grafic.

Fenomenul de migrație era un termen necunoscut înainte de 1989 celor mai mulți dintre cetățeni
acestei țări.Puțini din cei care reușeau să plece peste hotare nu foloseau acest termen ci doar se
bucurau că au pășit în afara teritoriului României pentru a -și asigura un trai decent.
După revoluție începe să se folosească termenul de migrație iar de data aceasta într -un context
cel puțin paradoxal – în mod normal acum, nu mai existau constrângeri de a călători în afara
granițelor țării iar cei care au participat la revoluție au considerat că, cei rămași vor avea aici
condițiile din afară. S -a constatat de -a lungul timpului că, acest mod și fel de a gândi neracordat
la influențele tot mai mari venite din străinătate vor conduce la un fenomen al migrației pe care
nici azi România ca și stat nu îl poate controla.
Dumitru Sandu în lucrarea ,, Lumile Sociale” (2010) consideră că fenomenul migrației trebuie
analizat sub diverse aspecte ,, Unele țin de natura fenomenului, altele de interesul scăzut al
instituțiilor pentru care fenomenul ar putea fi relevant și, nu m ai puțin important, de capacitatea
încă redusă de răspuns științific din part ea comunității de specialitate”p.11.
Cu alte cuvinte, societatea românească a fost total nepregătită sub toat e aspectele pentru acest
fenomen al migrației întrucât se așteptau poate , mai mult să revină cei care au fost plecați
înainte de 1989. Societatea însă își va stabili propriul ei ritm de mutație și stabilire a noilor
valori după care să se coordoneze. Vom co nstata în timp 3 piloni pe care îî va urma cetățeanul
român în conceptul de migrație și pe care fiecare își va croi propria nișă. Societatea a început să
fie structurată încă după revoluție dar, efectele acestei structurări s -au văzut mult mai
târziu,întruc ât acomodarea cu noile tendințe și perceperea proprie a cetățeanului a intrării într -o
lume modernă a fost total disfuncțional vis -a vis de cerințele celorlalte state mult mai evoluate.
Se vor crea nișe ale migrației pornind de la sărăcie, educație, situaț ie economică, socială, toate
acestea exprimate de D.Sandu , în Lumile sociale(2010) , în așa numitele etape ,, exodul sașilo r
recesiunea din anii 1997 -1999, căderea navetismului rural -urban, impunerea migrației de
revenire de la oraș la sat ca flux dominant în migrația internă, trecerea de la ideologia socială
„orașul salvează satul” la ideologia „străinătatea este soluția” etc ”p.11 -12.
Familia va fi cea mai afectată în acest proces al migrației, tot ea fiind de fapt și sursa rețelelor
de trafic de persoane.

O dată ce, puterea familiei ca și coeziune în societate este scăzută vom constata că, rețelele de
traficanți vor folosi aceste lipsuri pentru a -și atinge propriile scopuri.
Mirajul ,,migrației,,al vieții mai bune va fi întreținut de cei care activează în cadrul rețelelor de
traficanți de persoane.Vom constata că, cei care știu să ,,vândă,, acest miraj al vieții mai bune
sunt de obicei persoane educate, bine ancorate în problemele cu care se confruntă societatea.
Comportamentul nostru social are o explicaț ie. C osima Rughiniș în Explicația
sociologică(2007) subscrie teoriei propuse de C. Wright Mills (1959) și anume aceea de
„imaginație sociologică” pentru a desemna acea calitate a minții noastre de a „înțelege istoria și
biografia și relațiile dintre ele în societate” (p. 6). Imaginația sociologică presupune capacitatea
fiecărui individ de a se adapta în fața unui necaz individual răspun zând prin mijloace specifice
pentru rezolvarea unei probleme sociale, căci în definitiv practicarea unei asemenea meserii are
în spate o problemă socială.
Luarea deciziei de a practica o asemenea meserie schimbă radical parcursul vieții unei
persoane, statusul său social, cercul pe care îl frecventează, raporturile de muncă pe care le
stabilește declan șând în lanț o serie de efecte de cele mai multe ori negative.
În cazul practicării prostituției se aplică așa numită ,,lege de fier a oligarhiei,, formulată de
Robert Michels în 1911 în lucrarea sa „Zur Soziologie des Parteiwesens in der modernen
Demokratie. Untersuchungen übe r die oligarchischen Tendenzen des Gruppenlebens”
(„Sociologia partidelor politice în democrația modernă. Cercetări asupra tendințelor oligarhice
ale vieții de grup”) .
Teoria lui Robert Michels se aplică și în cazul prostituției.Prin analogie la teoria lui Robert
Michels ,,partidele ”sunt proxeneții – având d rept status social de angajator. În timp ce aceștia
creează un grup minoritar care conduc ,,organizația” restul ajung să nu mai cunoască toate
mecanismele prin care funcționează grupul constituit în t recut. Cu alte cuvinte, rotația la
conducere în astfel de grupuri organizate va fi restrânsă și va cunoaște o ciclitate a membrilor
care compun straturile superioare.

O lege similară cu a lui Rober t Michels este formulată de La urence J. Peter în 1968 în lucrarea
sa „Principiul lui Peter”:într -o ierarhie fiecare individ tinde să urce până la nivelul
incompetenței sale”.Putem spune că , acest principiu se aplică și în cadrul unei rețele de
proxenetism.
Cu alte cuvinte cele care ajung să practice prostituți a vor fi ținute de aceste două legi, din care
rar și foarte rar vor ieși sau vor reuși să -și croiască un alt drum.
Controversa asupra căreia mi -am propus să reflectez este tocmai această paradigmă – Prostituție
versus prostituție morală. Care dintre cele două este mai periculoasă? Care dintre cele două este
acceptată sau blamată de societate în ansamblul ei?
Prostituția privită din perspectivă sociologică ni se înfățișează sub forma datelor,statisticilor,
prezentate în rapoarte.
În 2013 Parlamentul Europe an a adoptat ,,Rezoluți a nr. 2013/2103INI referitoare la expl oatarea
sexuală și prostituție ”(http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef= –
//EP//TEXT+REPORT+A7 -2014 -0071+0+DOC+XML+V0//RO ) concentrându -se asupra
aspectelor legate de egalit atea de gen Studiind decizia am putut observa că, există în
documentarea și aprobarea ei o perspectivă largă asupra fenomenului în sine atât din punct de
vedere sociologic, juridic cât și economic . Parlamentul European consideră că, prostituția este
un ,,fenomen care comportă o dimensiune de gen ” regăsindu -se între 40 și 42 de milioane de
persoane care se prostituează cele mai multe fiind femei și fete având ca și beneficiari bărbaț ii,
relevându -se astfel existența inegalităților de gen.
Prostituția este considerată o formă incompatibilă cu demnitatea umană, iar prin practicarea ei
se lezează dreptur ile fundamentale ale omului . Analiz a sociologică a fenomenului ne indică o
primă evaluare – persoanele care practică prostituția provin din grupuri vulnerabile, fără un

mediu stabil, și cu dorința de înavuțire rapidă, f ăcând adeseori calcule care nu corespund
niciodată dorințelor și țelurilor pe care doresc să le atingă. 1.
Legiuitorul a dat f iecărui stat membru competența de a decide modul de abordare a problemei
prostituție i întrucât, deși există diferențe între „prostituția forțată” și „prostituția voluntară”,
prostituția dincolo de statistici reprezintă o formă de violență împotriva femeilor . În Germania
numărul total de prostituate este estimat la 400 .000, 44 prostituate fiind oficial înregistrate la
agențiile de asistență socială , ca urmare a adoptării în anul 2002, a legii privind legalizarea
prostituției . Am putea crede că, adoptarea unei astfel de legi a dus la scăderea acestui
fenomen.Din contră, statisticile indică faptul că, o dată cu adoptarea ei, sist emul german
legislativ s -a lovit de greutăți în privința identificării posibilelor grupări care erau specializate în
traficul de ființe umane. F emei le și fete le minore, care sunt atrase de astfel de rețele au vârste
cuprinse între 13 -25 de ani , cu alte cu vinte exact vârstele la care se cristalizează dorințele,
aspirațiile și nevoile fiecărui om.
Majoritatea p ersoanel or care s -au prostituat sunt vulnerabile din toate punctele de vedere –
social, economic, fizic, psihologic, emoțional și pot fi considerate în continuare o țintă vie
pentru rețelele de traficanți, care își pot dori la un moment dat să le implice din nou în
activitățile pentru care au fost racolate. Persoanele care se prostituează vor purta toată viața un
stigmat social și vor fi supuse oprobr iului public și în cazurile în care încetează practicarea
prostituție i. Date care se pot observa și la nivel statistic
– 80-95% dintre persoanele prostituate au suferit o traumă înainte de a se prost itua (viol, incest,
pedofilie)
– 62% dintre persoanele care practică sau au practicat prostituția declară c ă au fost violate
– 68% dintre persoanele care s -au prostituat sau au fost în cadrul unor grupări de rețele de
traficanți au declarat că, suferă de tulburări de stres post -traumatic . 2

1 În raportul pe 2006 elaborat de Sigma Huda, Raportor Special al ONU pentru traficul de
persoane, în special femei și copii, s -a subliniat impactul direct al politicilor privind prostituția
asupra amplorii traficului de ființe umane.

Parlamen tul European a dorit să, ofere posibilitate a fiecărei țări în parte de a egaliza sau nu,
acest fenomen. Din păcate s-a constatat că , acolo unde prostituția a fost legalizată – Țările de
Jos, Germania, Austria, Danemarca inegalitatea de gen a continuat să fie predominantă.
Suedia, Finlanda și Norvegia au aplic at „modelul nordic” de tratare a prostituției. Suedia a
schimbat și adoptat în 1999 un pachet de legi privind prostituția prin care se interzic ea
cumpărarea sexului și s-a dezincrimi nat persoana prostituată. Conform acestei legislații
cumpărătorul de sex – respectiv bărbat ul – comite o infracțiune penală, și nu femeia prostituată.
Suedia a introdus această lege pentru a elimina toate obstacolele care ar sta în calea luptei
pentru ega litatea de gen. Impactul unei asemenea legi în Suedia a fost unul benefic reușind să
schimbe inclusiv percepția opiniei publice asupra acestei meserii.
În urma adoptării unei astfel de legi în anul 1996 un procent de 45% dintre femei și 20% dintre
bărbați erau în favoarea răspunderii penale a cumpărătorilor de sex .
În 2008, un alt sondaj releva faptul că, 79% dintre femei și 60% dintre bărbați erau în favoarea
aplicării acestei legii.S -a dorit în urma schimbării legis lației să se militeze mai mult pentru
egalitatea de gen – nu doar femeia să fie vinovată de practicarea acestei meserii ci și cel care își
dorește beneficiile unor asemenea prestații.
Prostituția – privită ca și cea mai veche meserie după cum observăm cun oaște transformări,
adaptări la situațiile cu care se confruntă societ atea.
Prostituția morală nu cunoaște e adevărat nici o reglementare legală, ci se leagă de străfundurile
conștiinței fie căruia dintre noi.
Pentru a demnostra concepția și modul de abor dare între cele două noțiuni am ales un caz
mediatizat în România. Fiica amabasadorului României în Venezuela pe numele ei Bianca, se
prostitua pentru a obține cât mai mulți bani. Motivația fiicei amabsadorului oferită opiniei

2 Rezoluți a nr. 2013/2103INI referitoare la expl oatarea sexuală și
prostituție”( http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef= –
//EP//TEXT+REPORT+A7 -2014 -0071+0+DOC+XML+V0//RO
http://www.culturavietii.ro/2014/03/03 /rezolutie -parlamentului -european -de-condamnare -prostitutiei -ca-
exploatare -si-violenta -impotriva -femeilor/

publice oripilată în anul 201 5 la auzul acestei știri a fost că, tatăl său nu o sprijinea financiar
suficient.
Controversa legată de acest caz și care a stârnit discuții aprinse în spațiul public a fost legată de
insăși statu tul social al acestei persoane.Cu alte cuvinte lumea trecea cu ușurință pe lângă
relatarea unei știri asemănătoare în care s -ar menționa că o altă persoană neavând acest statut
se prostitu ează și i s -ar fi acceptat motivațiile, ba chiar opinia publică ar fi fost dispusă să și
ajute o altă persoană pentru a reveni pe calea cea bună.
În cazul mai sus menționat însă, a făcut vâlvă, iar opinia publică nu a mai fost atât de tolerantă.
Pe diverse posturi de televiziune și-au exprimat opiniile diverse categorii soci o-
profesionale.Toate au conchis că, nu era permisă practicarea unei asemenea meserii din cauza
statutului social pe care îl deținea în familie.
La o căutare simplă pe site -ul www.google.com am găsit 50.000 de rezultat e în 0,44 de
secunde, referitoare la acest subiect de unde putem înțelege că, subiectul a fost gustat de public
și mai ales fiecare a simțit nevoia să -și dea cu părerea. Articolele și revistele cu privire la acest
subiect se pot regăsi pe site -urile – www. cancan.ro/…/ fiica-fostului -ambasador -al-romaniei -in-
venezuela -a-facut -un-gest-… www.puterea.ro/…/spovedania -unei-curve -bianca -radu-fiica-de-
ambasador -ajunsa -pr… www.romaniatv.net/cum -arata -prostituata -lorena -fiica-unui-
ambasador -roman -in-mo… www.wowbiz.ro/ fiica-de-ambasador -care-se-prostitueaza –am-
avut-clienti -un-prezent… www.evz.ro/gest -socant -facut -de-fiica-ambasadorului -ajunsa –
prostituata -imaginile -su. antenastars.ro/…/din -fiica-de-ambasador -in-prostituata -drumul -spre-
decadere -al-bianc … a1.ro/un -show…/ bianca -stoica -fiica-de-ambasador -dans-la-bara-
id552778.html .
Dezbaterile publice privind această știre au ținut și ele prime -time-ul televiziunilor.Confruntată
cu cei care o supuneau oprobriului public, Bianca a dovedit sinceritate abruptă, expunerea pe
scurt a motivelor care au determinat -o să facă acest lucru.Reacția ei tăioasă a venit doar atunci
când, a simțit din partea interlocutorilor ei o morală a principiilor și valorilor societății
exagerate și care nu corespundeau cu blamul la care se dorea a fi expusă. Deși nimeni nu credea
Bianca a contracarat și ea, spunând că, pe lista ei se află – preoți, judecători,fotbaliști.Reacția a

fost una de retragere și expunere cu voce mai joasă a acelorași principii moral e care până a se
pomeni de acea listă erau ridicate la rang de virtute.
Concluziile mele personale în urma expunerii acestui caz – Omul prin însăși evoluția sa, prin
constrângerile pe care i le impun normele și valorile societății în care trăiește își dore ște uneori
să evadeze din aceste reguli și să poată acționa liber.Pentru a face aceste lucruri are nevoie de
curaj și determinare.Cei mai mulți nu au aceste lucruri și atunci când apar astfel de cazuri, este
un fel de r ăzbunare și expunere a propriilor do rințe, frustrări, orgolii. A fi într -o parte sau alta a
baricadei este ușor.Cel mai greu însă, este a ne situa în propria conștiință, să avem curajul să ne
uităm în oglindă și să ne întrebăm ,, Eu de câte ori, silit de viață sau împrejurări m -am prostituat
moral?,,
Răspunsul îl știm fiecare din noi, înlăuntrul nostru.În afară preferăm să ne situăm de cele mai
multe ori în ,,tabăra,, care este specifică în general pentru a nu fi blam ați și noi, practicând însă
blamarea împotriva altuia cu cea mai mare ușurin ță.Așa apare și se dezvoltă o nișă mică care își
dorește să lupte pentru egalitatea de șanse, de gen, practic pentru statutul nostru ca Oameni,
priviți dincolo de orice perspective sociologice, juridice,psihologice,economice.
Bibliografie
1. Rughiniș, Cosima (2007). Explicația sociologică . Iași: Polirom
2. C. Wright Mills (1959) p.6, www.123helpme.com/preview.asp?id=107402
3. Steve Bruce (2003)apud Robert Michels (1911) „Zur Soziologie des Parteiwesens in
der modernen Demokratie. Untersuchungen übe r die oligarchischen Tendenzen des
Gruppenlebens”
4. Dr.Laurence J. Peter , Raymond Hull (1968) (1994) traducere de Gheorghe Mateescu
„Principiul lui Peter” Editura Humanitas
5. Farley, M., ‘Violence against women and post -traumatic stress syndrome’, Women and
Health, 1998; Damant, D. ed al., „Trajectoires d’entrée en prostitution :violence, toxicomanie et
criminalité”, Le Journal International de Victimologie, Nr. 3, aprilie 2005.
6. D.Sandu (2010) Lumile Sociale ,Iași, Polirom

Decizii Parlament European
Xxx http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef= -//EP//TEXT+REPORT+A7 –
2014 -0071+0+DOC+XML+V0//RO 2013/2103(INI).Decizia Parlamentului European .privind
prostituția accesat în data de 03.04.2017 â
Surse web
www.cancan.ro/…/ fiica-fostului -ambasador -al-romaniei -in-venezuela -a-facut -un-gest-…
www.puterea.ro/…/spovedania -unei-curve -bianca -radu-fiica-de-ambasador -ajunsa -pr…
www.romaniatv.net/cum -arata -prostituata -lorena -fiica-unui-ambasador -roman -in-mo…
www.wowbiz.ro/ fiica-de-ambasador -care-se-prostitueaza –am-avut-clienti -un-prezent…
www.evz.ro/gest -socant -facut -de-fiica-ambasadorului -ajunsa -prostituata -imaginile -su.
antenastars.ro/…/din -fiica-de-ambasador -in-prostituata -drumul -spre-decadere -al-bianc …
a1.ro /un-show…/ bianca -stoica -fiica-de-ambasador -dans-la-bara-id552778.html

;