Studiu privind complicațiile la naștere în funcție de [615012]

Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș
Facultatea de Medicină Generală

Studiu privind complicațiile la naștere în funcție de
vârsta maternă

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat]. Bereczky Lujza Katalin Farkas József
Asistent Univer sitar

Târgu Mureș
2018

2

Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. …………………… 4
1 PARTEA GENERALĂ ………………………….. ………………………….. …….. 5
1.1 Tendințe privind vârsta maternă în prezent ………………………….. . 5
1.2 Nașterea ………………………….. ………………………….. …………………. 8
1.3 Nașterea patologică ………………………….. ………………………….. .. 11
2 PARTEA SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. …….. 15
2.1 Introducere ………………………….. ………………………….. ……………. 15
2.2 Material și metodă ………………………….. ………………………….. ….. 16
2.3 Rezultate ………………………….. ………………………….. ………………. 18
2.4 Discuții ………………………….. ………………………….. ………………….. 30
2.5 Concluzii ………………………….. ………………………….. ……………….. 34
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. …………………… 35
ANEXĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 38

3

Tabele
Tabelul 2.1 Distribuția complicațiilor în funcție de vârsta m aternă ……………….. 19
Tabelul 2.2 Distribuția procentuală a complicațiilor ………………………….. ………. 19

Figuri
Figura 1.1 Rata nașterilor rap ortată la 1000 de adolescente sub 19 ani ………… 5
Figura 1.2 Rata nașterilor pe 1000 de doamne de peste 35 de ani ……………….. 6
Figura 1.3 Numărul na șterilor din România / vârsta maternă 1955 – 2015 …….. 6
Figura 1.4 Procentul nașterilor din România / vârsta maternă 1955 – 2015 …… 7
Figura 2.1 Repartiția pe vârste a lotului din studiu ………………………….. ……….. 16
Figura 2.2 Raportul nașterilor premature ………………………….. ……………………. 18
Figura 2.3 Distribuția complicați ilor materne ………………………….. ……………….. 20
Figura 2.4 Distribuția complicațiilor fetale ………………………….. ……………………. 20
Figura 2.5 Distribuția pe locul de proveniență ………………………….. ……………… 21
Figura 2.6 Patologie asociată în funcție de locul de proveniență ……………….. 21
Figura 2.7 Patologii asociate sarcinii ………………………….. ………………………….. 22
Figura 2.8 Relație complicație naștere vaginală – patologie preexistentă ……… 22
Figura 2.9 Gestația maternă ………………………….. ………………………….. …………. 23
Figura 2.10 Paritatea maternă ………………………….. ………………………….. ………. 23
Figura 2.11 Paritatea în funcție de locul de proveniență ………………………….. .. 24
Figura 2.12 Distribuția în funcț ie de așezarea și prezentația fătului …………….. 24
Figura 2.13 Date privind calea nașterii ………………………….. ……………………….. 25
Figura 2.14 Complicații în funcție de calea na șterii ………………………….. ………. 25
Figura 2.15 Necesitatea epiziotomiei ………………………….. …………………………. 26
Figura 2.16 Distribuția cazurilor în funcție de vârstă ………………………….. …….. 26
Figura 2.17 Distribuția complicațiilor – fără hipotonie uterină ………………………. 27
Figura 2.18 Distribuția cazurilor cu hipotonie uterină în funcție de vârstă …….. 27
Figura 2.19 Diferențe privind greutatea nou -născutului în funcție de vârstă …. 28
Figura 2.20 Diferențe privind lungimea nou -născutului în funcție de vârstă ….. 28
Figura 2.21 Scor Apgar acordat la 1 minut ………………………….. ………………….. 29

4
INTRODUCERE

Foarte mulți părinți, din cauza carierei , sau pentru că nu și -au găsit un
parten er potrivit , se angajează să crească un copil la o vârstă mai înaintată, după
30-35 de ani. La polul opus în ziua de astăzi tot mai des ne întâlnim cu tinere sub
18 ani care din diferite motive rămân gravide.
Studiul cercetează complicațiile survenite la n așterile cu o vârstă maternă
extremă. Aceste nașteri au devenit tot mai dese în secolul XXI.
Observând faptul că în clinica noastră mame la vârste foarte diferite dau
naștere la copii, iar în timpul nașterilor se pot ivi anumite complicații, am ales
acest domeniu ca și tema studiului nostru .
Lucrarea mea se compune din două capitole mari, partea generală și partea
specială. În partea generală se găsesc informații despre tendințele care vizează
vârsta la care doamnele dau naștere copiilor în general, procesu l nașterii,
complicațiile în timpul acestuia , precum și despre gravitatea lor. Partea specială
conține rezultatele studiului, pe care l -am făcut în cadrul Clinicii Obstetrică –
Ginecologie Nr. 1 din Târgu Mureș în perioada ianuarie -februarie 2016 (2 luni).

5
1 PARTEA GENERALĂ

1.1 Tendințe privind vârsta maternă în prezent
Am observat că în clinica noastră foarte multe parturiente sunt adolescente .
Acest fapt este dovedit și de datele ONU ( Figura 1.1) [1], în țara noastră 39 din
1000 de adolescente dau naștere unui copil. Nașterea la o vârstă maternă foarte
mică este un risc pentr u sănătatea fătului. [2] Mama nu poate fi pregătită nici fizic,
nici psihic pentru creșterea unui copil l a această vârstă.
Chiar dacă situația socială a tinere lor ar fi foarte bună, efectele adverse sunt
mai frecvente decât dacă acestea ar naște la o vârstă mai târzie (20 -24 de ani).
Nu se observă o diferență între categoria de vârstă sub 19 ani și 20 -24 de a ni la
persoanele cu caracteristici socio -demografice mai puțin favorabile. [3]

Figura 1.1 Rata nașterilor raportată la 1000 de adolescente sub 19 ani

6
Totodată numărul nașteri lor mamelor mai înaintate în vârstă (peste 35 de
ani) este într -o creștere continuă ( Figura 1.2). [4] Din ce în ce mai multe doamne
decid să crească copii la o vârstă mai înaintată, după ce au pus bazel e stabile
unui stil de viață corespunzător. În acest caz numărul patologiilor asociate sarcinii
este mare (HTA, sindroame metabolice , uter cicatriceal ). [5, 6, 7]

Figura 1.2 Rata nașterilor pe 1000 de doamne de peste 35 de ani

Putem observa o tendință de scădere a ratei totale ( Figur a 1.3) a nașterilor
din România , din anul 19 67 până în prezent. [8]

Figur a 1.3 Numărul nașterilor din România / vârsta maternă 1955 – 2015
0100000200000300000400000500000600000
1955
1958
1961
1964
1967
1970
1973
1976
1979
1982
1985
1988
1991
1994
1997
2001
2005
2008
2011
2014Nașteri în România
Unknown
50 +
45 – 49
40 – 44
35 – 39
30 – 34
25 – 29
20 – 24
15 – 19
0 – 14

7
Figura 1.4 [8] reprezintă procentual nașterile și trendul acestora în funcție
de vârsta maternă. În jurul anului 1993 nașterile în categoria de vârstă maternă
sub 25 de ani a fost de aproape 70%, nașterile mamelor peste 35 de ani au
reprezentat doar sub 5%. Datele cele mai recente, din 2015 arată o imagine
opusă, nașterile mamelor sub 25 de ani este de 30% din numărul total de nașteri,
iar rata celor de peste 35 de ani de vârstă maternă a crescut la 15%. Media de
vârstă în 1993 a fost de 23,7 de ani, iar în 2015 media a fost de 27,5 de ani
(creștere semnificativă a vârstei parturientelor). Fenomenul este ajutat și de
avansările în domeniul reproducerii asistate, inclusiv în cadrul procedurilor FIV.
[9] Procentul nașterilor parturientelor cu vârsta sub 19 ani a rămas relativ
constant (10 -15% din totalul nașterilor) pe tot parcursul perioadei acoperite de
acest grafic.

Figura 1.4 Procentul nașterilor din România / vârsta maternă 1955 – 2015

Aceste figuri au fost create prin prelucrarea datelor ale ONU privind numărul
nașterilor pe categorii de vârstă din 1955 și până în prezent (ultimele date
înregistrate în 2017 privind anul 2015).

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
1955
1958
1961
1964
1967
1970
1973
1976
1979
1982
1985
1988
1991
1994
1997
2001
2005
2008
2011
2014Nașteri în România (Procent)
Unknown
50 +
45 – 49
40 – 44
35 – 39
30 – 34
25 – 29
20 – 24
15 – 19
0 – 14

8
1.2 Nașterea
Nașterea este procesul prin care se expulzează un făt viu , placenta și
membranele din cavitatea uterină. Acest proces, confo rm legislației României,
este denumit naștere, dacă are loc după vârsta gestațională de 24 săptămâni.
Durata gestației este de 40 de săptămâni (280 de zile) începând de la ziua
ultimei menstruații obișnuite. Nașterea se desfășoară la termen la vârsta
gesta țională de 38 -42 de săptămâni. Între 24 -37 săptămâni vorbim de naștere
prematură. Înainte de vârsta gestațională de 24 săptămâni vorbim de avort, iar
după 42 de săptămâni de depășirea termenului . [10]

Nașterea se compune din mai multe perioade:
din punctul de vedere al mamei:
1. perioada de dilata ție 8 – 12 ore
începe cu contracțiile uterine regulate și durează până la dilatația
completă (10 cm) a orificiului uterin; din cauza contracțiilor craniul
fetal se aplică apoi se fixează pe strâmtoarea superioară ; crește
durata, intensitatea și frecvența contracțiilor, viteza dilatației este de
1-1,5 cm/oră; membranele se rup la o dilatație de 4 -6 cm
2. perioada de expulzie câteva minute – o oră
durează de la dilatație completă până la naș terea fătului; activitate
contractilă puternică (interval dintre contracții 2 minute, amplitudine
80-100 mmHg, durata contracțiilor 40 -60 de secunde); presiunea
exercitată pe rect declanșează un reflex de expulzie, presa
abdominală a mamei crește eficiența contracțiilor uterine ; la nevoie
se protejează perineul prin epiziotomie; după nașterea capului și
umerilor, fătul alunecă ușor din canalul de naștere
3. perioada de delivrență 15 – 30 minute
începe de la nașterea fătului și se termină cu nașterea placentei ; se
formează un hematom retroplacentar după micșorarea volumului
intrauterin, care produce decolarea totală a placentei; acesta se
naște prin contracții uterine și presa activă a mamei

9
4. perioada de lăuzie imediată 2 – 4 ore
uterul este bine contractat , fundul uterin este palpabil la jumătatea
distanței dintre ombilic și simfiză; se caută și se rezolvă leziunile
părților moi, se urmărește sângerarea; lăuza nu are voie să doarmă
pentru a putea semnaliza apariția eventuale lor sângerări
din punctul de vedere a l fătului (timpii nașterii) :
1. angajarea
depășirea limitelor osoase ale strâmtorii superioare; craniul se
orientează în diametrul cel mai mare, de obicei diametrul oblic stâng;
se întâmplă prima rotație a craniului fetal – flexia
2. coborârea
progresia craniulu i prin excavația pelviană; include și cea de -a doua
rotație a craniului fetal – rotația internă; presiunea din partea
canalului de naștere crește, se accentuează flexia craniului; punctul
suboccipital se fixează sub simfiză
3. degajarea
depășirea limitelor os teo-ligamentare ale strâmtorii inferioare; rotația
a treia a craniului fetal – deflexia, se naște capul fătului și se
angajează trunchiul; cea de -a patra rotație a craniului – rotația
externă; se degajează umărul anterior, apoi cel posterior; pelvisul
fetal se naște ușor și rapid din cauza dimensiunilor reduse ale
acestuia; fătul trece în totalitate de orificiul vulvar [10, 11, 12] .

Declanșarea contracțiilor ritmice ale uterului sunt coordonate de mai mulți
factori, care duc într -un final la nașterea fătului . [10]
Factori de natură protectivă:
activitatea o citocinazei
progesteron
creșterea tonusului simpatic
Factori activanți:
ocitocină
estrogeni, prostaglandine
tonus parasimpatic
întinderea accentuată a uterului

Desfășurarea nașterii normale e ste def inită de mai mulți factori:
− parcursul străbătut de făt: se compune din bazinul osos și bazinul
moale; diametrul cel mai important este cel al strâmtorii superioare
(conjugata vera , 11 cm); în timpul nașterii părțile moi se dilată și se
transformă într -un canal
− mobilul fetal: cea mai voluminoasă parte este reprezentată de craniu ;
diametrul suboccipito -bregmatic și diametrul biparietal au o valoare
de 9,5 cm, craniul este flectat, iar mem brele sunt lipite pe torace și
abdomen, facilitând trecerea prin canalul de naștere
− contracțiile uterine: ritmice, la intervale de timp regulate, focarul cel
mai important de contracție musculară se află la nivelul fundului
uterin; intensitatea contracții lor este mai mare în partea superioară
uterină, cu durată mai lungă în corpul uterin; din cauza presiunii
permanente în uterul gravid fătul adoptă o așezare longitudinală. [13]

Caracteristicile normale ale fătului la termen:
− greutate: 2500 -4000 g (limite largi), 2900 -3200g (limite înguste)
− lungime: 48-52 cm
− piele de culoare roz, acoperită de sebum
− unghii bine dezvoltate
− testicule coborâte în scrot / labiile mari acoperă labiile mici
− așezare longitudinală
− prezentație craniană, d e obicei occiputo -iliacă stângă [11, 12]

Dacă o rice element dintre cele enumerate ( durata , perioadele, timpii
nașterii, echilibrul dintre factorii activanți și protectivi, factorii nașterii normale sau
caracteristicel e fătului la termen) prezintă modificări, putem vorbi de o naștere
patologică.

11
1.3 Nașterea patologică
Dacă durata sarcinii este mai lungă de 42 de săptămâni vorbim de
suprapurtare. Rareori se ajunge la acest stadiu fiindcă nașterea este declanșată
medicament os (ocitocină), ori se decurge prin operație cezariană. La o durată a
sarcinii mai scurtă decât 38 de săptămâni, nou -născutul este prematur. Cu cât
nașterea este mai precoce, cu atât apar mai multe morbidități la făt. Acestea sunt
de termen scurt și lung, și pot afecta toate sistemele și organele nou -născutului.
Prevenirea nașterii premature se poate face în primul rând prin repaus la pat, sau
prin folosirea medicației (tocolitice, sulfat de magneziu, inhibitori de
prostaglandină). [14]
Factorii principali care declanșează nașterea prematură sunt ruptura
spontană a membranelor și HTA. Prematuritatea poate fi și iatrogenă, prin
operație cezariană pentru HTA în sarcină sau preeclampsie . [15, 16] Un factor
de prognostic care vizează preeclampsia este cel ereditar, pentru că unele cazuri
de preeclampsie sunt cauzate de mutații genetice. [17] Astfel se deschid noi
posibilități în diagnosticare în acest domeniu. [18] Descoperirea și managementul
cazurilor cu risc crescut de preeclampsie precoce este foarte importantă pentru
că se poate asocia cu morbiditate atât fetală cât și maternală crescută. [19]

În fiecare pe rioadă a nașterii se pot ivi complicații. În perioada de dilatație
cel mai des apare hipotonia uterină, favorizată de vârsta maternă avansată
(fibroame uterine, uter cicatriceal), disproporția feto -pelviană sau obezitate .
Hipotonia uterină se rezolvă medi camentos prin infuzie de ocitocină. Vorbim de
disproporție feto -pelviană atunci când mărimea fătului față de mărimea pelvisului
matern împiedică sau îngreunează foarte mult trecerea acestuia prin canalul de
naștere. În cazul disproporției absolute nașterea pe cale vaginală este imposibilă.
Prelungirea travaliului pe o durată lungă poate atrage după sine instalarea
suferinței fetale acute cu acidoză metabolică fetală , care este o cauză foarte
importantă a morbidității copilului pe termen lung . Aceste morbidi tăți includ
complicații ale sistemului nervos central, sistemului respirator și ale aparatului
urinar. [14]

12
În perioada de expulzie poate să apară leziunile părților moi, mai ales în
cazul unei disproporții feto -pelviene . Cea m ai gravă complicație de această
natură este ruptura uterină ; ea reprezintă o urgență obstetricală majoră și o
indicație chirurgicală absolută și imediată, în cele mai multe cazuri cu
histerectomie. În perioada de delivrență cele mai frecvente complicații sunt
placenta aderentă (se rezolvă prin extracție manuală), hemoragiile abundente
până la șocul hemoragic, provocate de atonia uterină, leziuni ale părților moi,
coagulopatii. În perioada de lăuzie imediată pot apărea hematoame vulvo –
vaginale, hemoragii, c rize eclamptice. [10, 12]

Înaintea începerii travaliului fătul trece printr -o perioadă denumită orientare.
Dacă după orientare fătul nu ajunge într -o așezare longitudinală, vorbim de
așezare transversală, când axul făt ului și axul matern sunt perpendiculare.
Nașterea pe cale vaginală este imposibilă din așezarea transversală (sau
prezentație umerală). Orientarea fătului cu extremitatea cefalică spre fundul
uterin cauzează o așezare longitudinală, dar prezentație pelvian ă (3,5% dintre
cazuri). În aceste cazuri se recomandă operație cezariană, însă fătul se poate
naște și pe cale naturală.
Complicațiile din timpul angajării fătului produc anomalii de prezentație,
precum prezentația bregmatică, prezentația frontală și cea f acială. În timpul
coborârii anomalia rotației interne este rotația posterioară, care prelungește
travaliul și îngreunează nașterea. În timpul degajării craniul sau umărul fătului se
poate bloca necesitând manevre sau unelte speciale (forceps, ventuză) pentru a
finaliza nașterea. [10, 12, 13]

Pentru nașterea normală este nevoie de un echilibru între factorii care
activează travaliul și factorii tocolitici. O dereglare a acestui sistem provoacă o
anomalie a dura tei sarcinii. Dacă nașterea se activează prea repede, crește riscul
de naștere prematură, necontrolat ajungând la situația de iminență de avort sau
iminență de naștere prematură. Accidentele, traumele produc întinderea uterului
și pot induce travaliul. [14]

13
Factorii de natură protectivă întârzie începerea travaliului, duc la
suprapurtare. Se intervine de obicei prin încercarea declanșării travaliului cu
ocitocină, sau, după caz, prin operație cezariană. [10]

Modificarea patologică a parcursului străbătut de făt și a mobilului fetal
creează situația de disproporție feto -pelviană. Cauzele disproporției sunt de mai
multe feluri: pelvis matern strâmtat (hipoplazie pelvină, bazin de luxație, de
coxalgie, d e scolioză, formă modificată din cauza osteomalaciei, bazin strâmtat
din cauză traumatică sau tumorală), obstacole de părți moi (mioame, fibroame,
chisturi ovariene, strâmtura congenitală sau dobândită a colului uterin, septuri
vaginale, atrezie, cicatrici după traume, tumori) , făt mare (macrosomie, factori
ereditari, suprapurtare, diabet zaharat matern, diabet gestațional, multiparitate,
hidrocefalie, hydrops, tumori abdominale fetale ), defecte de așezare, prezentație
și rotație (așezare transversală, prez entație pelviană, prezentațiile bregmatică,
frontală și facială) . Modificările contracțiilor uterine duc la hipotoni e uterină, la
naștere prematură și la suprapurtare. [10]

Modificările patologice ale caracteristicilor normale fetale sunt cauzate de
modificarea duratei sarcinii. În cazul prematurității fătul nu are timp să se dezvolte
în totalitate, fătul are greutate și lungime scăzută, fanerele și organele genitale
nu au atins încă nivelul de dezvoltare finală. [11]

Mai multe studii au găsit diferențe la complicațiile nașterilor în funcție de
vârsta maternă. Aceste complicații includ nașterea prematură, infecțiile materne,
preeclampsia, hemoragi a post-partum , suferința fetală acută la pacientele t inere
și nașterea prematură, pre -eclampsia suprapusă pe HTA și suferința fetală acută
la cele cu vârstă peste 35 de ani, față de grupa de vârstă de 20 -35 de ani. [6] La
grupa cu vârstă mai înaintată nevoia intervențiilor prin o perație cezariană este
foarte crescută [7, 20, 21] , precum și riscul la naștere foarte prematură [22, 23]
și rezultatele adverse de sarcină. [24]

14
Indicațiile secțiunii cezariene: [11]
− eșuarea declanșării nașterii
− disproporție feto -pelviană
− făt în așezare transversală sau prezentație pelviană
− greutatea fătului mai mică de 1500 g
− suferință fetală acută sau cronică acutizat ă
− uter cicatriceal – postoperație cezariană sau miomectomie,
miometrectomie în antecedente

Prin sarcinile gemelare și multiple înțelegem dezvoltarea în cavitatea
uterină în același timp a doi sau mai mulți feți, rezultatul a unuia sau mai multor
ovule fec undate. Pentru că produce complicații materno -fetale multiple, aceste
sarcini se încadrează în categoria sarcinilor cu risc obstetrical crescut.
Legea lui Hellin ( principiul despre incidența sarcinilor multiple; 1 din 80 de
sarcini naturale se termină prin naștere gemelară, 1 din 802 nașteri rezultă tripleți,
1 din 803 nașteri vor fi cvadrupleți etc. ) pierde valabilitatea din cauza tehnologiei
de reproducere asistată [25], prin FIV mai multe doamne, mai ales cu vârsta
maternă av ansată, dau naștere gemenilor. [12]
Factorii care cresc frecvența nașterilor multiple: rasa, ereditatea, vârsta
maternă și paritatea, factor ii nutriționali, terapia infertilității, tehnologiile de
reproducere asistată. [14]
Complicațiile sarcinilor multiple pot fi materne, precum placenta praevia,
polihidramniosul, avortul, nașterea prematură sau sângerările postpartum , și
fetale, ca anomaliile de așezare și prezentație, prematuritatea, malformațiile ,
traumatismele prin manevre obstetricale, anomaliile genetice. [12]

15
2 PARTEA SPECIALĂ

2.1 Introducere
Foarte mulți părinți, din cauza carierei , sau pentru că nu și -au găsit un
partener potrivit , se angajează să crească un copil la o vârstă mai înaintată, după
30-35 de ani. La polul opus, tot mai des ne întâlnim cu tinere sub 18 ani care din
diferite motive rămân gravide . Prin acest studiu dorim să estimăm gradul de risc
asociat cu aceste sarcini și nașteri la vârste extreme ale m amei.
Scopul lucrării: Studierea complicațiilor survenite la naștere în funcție de
vârsta maternă ; studierea factorilor care influențează nașterea sau complicațiile
posibile.
Ipoteză: Există un risc crescut privind complicațiile la nașter e la gravidele
minore respectiv cele în vârstă, față de vârsta optimă, între 18 și 35 de ani.

16
2.2 Material și metodă
Prezentul studi u este unul retrospectiv , care a fost realizat pe un lot de 100
de nașteri la termen, respectiv 29 1 de nașteri premature . Metoda aleasă a fost
analiza registrel or nașterilor ale Clinicii Obstetrică -Ginecologie Nr. 1 din Târgu
Mureș. Am analizat datele pe decursul a 2 luni, ianuarie -februarie 2016
(Eșantionare în cluster). Datorită faptului că din punct de vedere clinic cea mai
semnificativă compl icație a sarcinii este nașterea prematură, care aduce după
sine și apariția altor complicații, am analizat toate datele referitoare la această
patologie din anul 2016.
Criteriile de excludere din studiu au fost lipsa unor date cruciale din punctul
de veder e al studiului, precum vârsta maternă, sau lipsa totală a datelor din cauza
nașterii la domiciliu neasistate de cadru medical (5 cazuri naștere prematură, 3
cazuri naștere matură) .
Eșantionul examinat a fost divizat pe grupuri de vârste: femei sub 18 ani,
cei între 1 9 și 34 de ani, respectiv cei peste 3 5 de ani. Majoritatea gravidelor au
făcut parte din grupa de vârstă între 1 9-34 de ani (71,61%), iar cei cu vârsta de
sub 18 ani au reprezentat cel mai mic procent (9,46%). Media de vârstă a fost de
28,59 de ani (Figura 2.1).

Figura 2.1 Repartiția pe vârste a lotului din studiu

9.46%
71.61%18.93%Repartiția pe vârste
<18 19-34 >35
Medie de vârstă: 28,59 ani

17
Parametrii principali analizați au fost: vârsta și complicațiile la naștere.
Parametrii secundari: gestația , paritatea, mediul de proveniență, așezarea și
prezentația, bolile asociate, modul nașterii, greutatea, înălțimea, scorul Apgar la
1 minut, și exist ența epiziotomiei. Datele au fost prelucrate prin programul
Microsoft Excel. Analiza statistică a datelor obținute a fost efectuată utilizând
programul GraphPad Prism.
Testele statistic e utilizat e au fost testul ANOVA și testul Chi -pătrat. Testul
ANOVA a fost creat pentru studierea diferenței globale între toate loturile din
studiu. Diferența este calculată prin intermediul analizei varianței între loturi, dar
și în interiorul loturilor. Ipoteza de pornire este: mediile pentru fiecare lot în parte
sunt ega le, și aceste loturi provin din aceeași populație de origine .
Testul Chi -pătrat este folosit pentru a determina dacă există o diferență
semnificativă între frecvența elementelor așteptate și observate în una sau mai
multe categorii . Rezultatele le -am consi derat semnificative în cazul valorii p mai
mic decât 0,05. [26]

18
2.3 Rezultate

Primul parametru analizat la lotul studiului a fost complicațiile survenite în
timpul nașterii în funcție de vârsta maternă. O complicație foarte impor tantă o
reprezintă nașterea prematură, astfel putem trata aceasta separat.
După prelucrarea datelor a reieșit că nașterea prematură apare ca și
complicație cu cea mai mare probabilitate la gravidele care au o vârstă de minim
35 de ani. ( Figura 2.2) Rata nașteri lor premature cr ește împreună cu vârsta
maternă , însă aceasta nu este semnificativă statistic (Test Chi -pătrat pentru trend
p = 0.0 903).

Figura 2.2 Raportul nașterilor premat ure

Am reprezentat numeric în tabel celelalte posibile complicații. ( Tabelu l 2.1)
Cele mai frecvente complicații sunt hipotonia uterină, leziunile părților moi și
resturile cotiledonare . Am avut pe lângă datele incluse în tabel ș i două cazuri de
infecții în categoriile de vârstă 19 -34 respectiv >35 de ani, și un caz de criză
eclamptică în perioada a 4 -a a nașter ii, la o pacientă de peste 35 de ani. Valoarea
numerică totală înseamnă numărul total de complicații întâlnite .

0%15%
33%
0102030405060708090
<18 19-34 >35Raport matur/prematur
matur prematur

19
Tabelu l 2.1 Distribuția complicațiilor în funcție de vârsta maternă
<19 19-34 >34
Leziuni ale părților moi 1 32 5
Resturi cotiledonare 5 15 3
Placentă aderentă 2 13 4
Hipotonie uterină 6 63 13
Făt mort antep artum 1 10 3
Suferință fetală acută 1 7 3
Total (150 cazuri cu complicații ) 16 140 31

În tabelul următor (Tabelul 2.2) am reprezentat procentual în funcție de
categori a de vârstă această distribuție a complicațiilor. Acest mod de
reprezentare este mai relevant și ne ajută să estimăm mai corect probabilitatea
apariției acestor complicații în timpul nașterii. Complicația cea mai des întâlnită
era hipotonia uterină. Pe lângă aceasta, l a pacientele cu vârsta sub 1 8 ani cele
mai fre cvente complicații sunt resturile cotiledonare (Test Chi -pătrat p = 0.0687,
nesemnificativ statistic) , la pacientele între 19 și 34 de ani leziunile de părți moi ,
iar la pacientele peste 3 5 de ani leziunile părților moi și placenta aderentă .
Valoarea proce ntuală totală înseamnă totalitatea cazurilor care au avut cel puțin
o complicație.

Tabelul 2.2 Distribuția procentuală a complicațiilor
<19 19-34 >34
Leziuni 2.70% 11.43% 6.76%
Resturi cotiledonare 13.51 % 5.36% 4.05%
Placentă aderentă 5.41% 4.64% 5.41%
Hipotonie uterină 16.22% 22.50% 17.57%
Făt mort antepartum 2.70% 3.57% 4.05%
Suferință fetală acută 2.70% 2.50% 4.05%
Nr. cazuri cu complicație / Nr. cazuri 11/37 115/280 24/74
Total 35.14% 44.64% 40.54%

20
Am selectat cele mai importante complicații și le -am organizat în funcție de
partea atinsă, în complicații materne ( Figura 2.3) și complicații fetale ( Figura 2.4).

Figura 2.3 Distribuția complicațiilor materne

Suferința fetală acută și moartea fetală este mai mare în funcție de vârsta
mamei.

Figura 2.4 Distribuția complicațiilor fetale
2.70%11.43%
6.76% 13.51%5.36%
4.05% 5.41%4.64%
5.41% 16.22%22.50%
17.57%
010203040506070
<18 19-34 >35Complicații materne
Leziuni ale părților moi Resturi cotiledonare Placentă aderentă Hipotonie uterină
2.70%3.57%
4.05%
2.70%2.50%
4.05%
024681012
<18 19-34 >35Complicații fetale
Făt mort antepartum Suferință fetală acută

21
În funcți e de locul de proveniență (Figura 2.5) cei din categoria de vârstă
sub 1 8 ani provin în special din mediu rural, iar cei de peste 3 5 de ani din mediu
urban , dovedit și de testul Chi -pătrat pentru trend care arată o relație
semnifi cativă statistic (p = 0.0 066).

Figura 2.5 Distribuția pe locul de proveniență

Nu există o diferență în eșantionul examinat privind patologiile asociate
sarcinii în funcție de locul de proveniență a gravide lor.

Figura 2.6 Patologie asociată în funcție de locul de proveniență
14%40%
45%
020406080100120140160180
<18 19-34 >35Locul de provenien ță
Rural Urban
46.67%
47.68%53.33%
52.32%
020406080100120140
Rural UrbanPatologie asociată în funcție de locul de
proveniență
Patologie Fără patologie

22
Cercetând situația bolilor asociate sarcinii (Figura 2.7) putem observa că
procentul pacienților care au ce l puțin o patologie asociată sarcinii crește în
funcție de categoria de vârstă. (Test Chi -pătrat pentru trend p < 0.0001)

Figura 2.7 Patologii asociate sarcinii

Am analizat complicațiile la nașterile vagin ale în funcție de existența unei
patologii preexistente. (Figura 2.8) Din acest calcul am exclus nașterile cezariene
din cauza lipsei complicațiilor la naștere. O patologie a mamei favorizează
apariția complicațiilor, însă asocier ea nu este semnificativă statistic (Test Chi –
pătrat: p = 0.3948).

Figura 2.8 Relație complicație naștere vaginală – patologie preexistentă 21.62%43.57%
72.97%
020406080100120140160180
<18 19-34 >35Patologii asociate
Cu patologie asociată Fără patologii
60.27%53.75%
39.73%46.25%
020406080100
Cu patologie preexistentă Fără patologieComplicații la naștere vaginală în funcție de
patologie preexistentă
Complicat Necomplicat

23
În legătură cu parametrul gestației (Figura 2.9) putem spune că ce le mai
multe pacien te sunt primi geste sau secundigeste și au vârsta între 19 -34 de ani.
Pacientele peste 3 5 de ani sunt de obicei la cel puțin a treia sarcină.

Figura 2.9 Gestația maternă

Paritatea ( Figura 2.10) este foarte asemănătoare gestației, putem observa
că cele mai multe persoane primipare se situează în a doua categorie de vârstă.

Figura 2.10 Paritatea maternă 020406080100120140160180200
<18 19-34 >35Gestație
1-2 3-4 >=5
020406080100120140160180
<18 19-34 >35Paritate
1 2 3 >=4

24
Putem observa o tendință foarte importantă privind paritatea în funcție de
locul de proveniență . (Figura 2.11) Mamele care își nasc cel puțin al patrulea copil
sunt într -un procent de 82% din mediu rural (Test Chi -pătrat trend : p < 0.0001).

Figura 2.11 Paritatea în funcție de locul de proveniență

În funcție de vârsta maternă, prezentația craniană este cea mai frecventă la
cei de sub 1 8 ani, (Figura 2.12) iar procentele prezentați ilor pelviene și a
așezărilor transversale cresc la pacientele cu vârsta peste 3 5 de ani față de
celelalte categorii de vârstă . (Test Chi -pătrat pentru trend p = 0.0926)

Figura 2.12 Distribuția în funcție de așezarea și prezentația fătului 52%
63%
75%82%
020406080100120
1 2 3 >=4Paritate în funcție de locul de proveniență
Urban Rural
89.2%81.8%
76.1%
8.1%12.7%
14.1%2.7%5.5%9.9%
050100150200250
<18 19-34 >35Așezare și prezentație
P. Cranială P. Pelviană A. Transversală

25
La pacientele mai tinere nașterea decurge mai frecvent pe cale naturală
(Figura 2.13), și cum avansează în vârstă, nașterea prin cale cezariană este tot
mai frecventă (Test Chi -pătrat pentru trend: p = 0.0008) .

Figura 2.13 Date privind calea nașterii

În funcție de calea nașterii complicațiile (Figura 2.14) apar cel mai des la
nașteri le vaginale (Test Chi -pătrat p < 0.0001).

Figura 2.14 Complicații în funcție de calea nașterii 81.08%60.00%
47.30%
18.92%40.00%
52.70%
020406080100120140160180
<18 19-34 >35Calea nașterii
Vaginală Cezariană
12.66%55.79%
020406080100120140160
Cezariană VaginalăComplicații la naștere în funcție de calea nașterii
Complicat Necomplicat

26
Epiziotomia ( Figura 2.15) ca procedură profilactică a leziunilor părților moi
corele ază cu vârsta, la mamele tinere această procedură este folosită mai des
decât la pacientele din categoria de vârstă medie, iar la persoanele de peste 34
de ani se efectuează cel mai rar (Test Chi -pătrat pentru trend: p = 0.0001).

Figura 2.15 Necesitatea epi ziotomiei

Am analizat cazurile și în categorii mai mici de vârstă. (Figura 2.16) Cele
mai multe gravide din eșantionul nostru au avut între 26 și 31 de ani. Cel mai
multe complic ați se înregistrează la categoria de vârstă de 44 -46 de ani (66.66%) .

Figura 2.16 Distribuția cazurilor în funcție de vârstă
62.16%34.89%
22.97%
020406080100120140160180200
<18 19-34 >35Epiziotomie
Da Nu
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
0102030405060708090100Distribuția cazurilor în funcție de vârstă
Număr cazuri Procentul cazurilor complicate

27
Hipotonia uterină a fost foarte des întâlnită, astfel am analizat cazurile și
fără să luăm în considerare această complicație ( Figura 2.17). Putem observa
trei vârfuri la valoarea procentuală a complicațiilor: la vârsta maternă între 14 -16
ani, 29 -31 de ani și între 44 -46 de ani.

Figura 2.17 Distribuția complicațiilor – fără hipotonie uterină

Nu putem observa nici o tendință privind apariția hipotoniei uterine ca și o
complicație în timpul nașterii în funcție de v ârsta maternă împărțită pe intervale
mai mici ( Figura 2.18).

Figura 2.18 Distribuția cazurilor cu hipotonie uterină în funcție de vârstă 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
0102030405060708090100Distribuție fără hipotonie uterină
Număr cazuri Procentul cazurilor complicate – fără hipotonie uterină
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
0102030405060708090100Distribuție hipotonie uterină
Număr cazuri Procentul cazurilor cu hipotonie uterină

28
Datele privind media greutății nou -născuților (Figura 2.19) a arătat că există
o relație semnificativă statistic la categoriile de vârstă extreme față de gravidele
cu vârsta între 19 -34 de ani ( Test ANOVA: p = 0.0119)

Figura 2.19 Diferențe privind greutatea nou -născutu lui în funcție de vârstă

A existat o diferență între lungimea medie a nou -născuților (Figura 2.20),
însă aceasta nu a fost semnificativă. ( Test ANOVA: p = 0.2302)

Figura 2.20 Diferențe privind lungimea nou -născutului în funcție de vârstă

29
Nici scorul Apgar acordat la un minut de la naștere ( Figura 2.21) nu a diferit
semnificativ între cele trei categorii din studiu. ( Test ANOVA: p = 0.3653 –
diferențele di ntre medii nu sunt semnificative statistic)

Figura 2.21 Scor Apgar acordat la 1 minut

30
2.4 Discuții
Acest studiu a căutat răspuns la întrebarea dacă există un risc privind
complicațiile la naștere la gravide le sub 18 ani respectiv peste 35 de ani, față de
cele cu vârsta între aceste două repere.
În general 4 din 10 nașteri sunt cu complicații. Apariția acestora este diferită
în funcție de vârsta gravidelor. P rimul grup de vârstă este mai predispus la
resturil e cotiledonare, iar al treilea grup la nașterea prematură, la suferința fetală
acută, și la dece sul fătului in utero (Tabelu l 2.1 și Tabelul 2.2). Complicațiile mai
grave , în special cele care afectează f ătul, apar predominant la mamele cu vârstă
înaintată . În grupul intermediar de vârstă s -au înregistrat mai multe leziuni ale
părților moi decât în celelalte două grupe de vârstă.
Cele mai importante complicaț ii la naștere sunt nașter ea prematur ă, cu o
creștere împreună cu creștere vârstei materne ( Figura 2.2), și hipotonia uterină,
care a fost mai frecventă la gravidele între 19 și 34 de ani ( Tabelul 2.2).
Putem observa că mamele tinere provin mai ales din mediu rural și mamele
cu vârstă mai înaintată din mediu urban ( Figura 2.5). Această situație este
cauzată de nivelul de educație dobândit. Cei din mediu rural au acces la educație
la nivel mai scăzut decât cei care provin din med iu urban (începând cu educația
preșcolară, rata acesteia în mediu rural este de 81.8% și în mediu urban de
97.7%), de o durată mai scurtă, și o carieră care necesită mai puțin timp.
Doamnele mai în vârstă care doresc un copil, au amânat din cauza unei educ ații
de mai lungă durată , și astfel și o carieră mai solicitantă . [27]
Dacă analizăm patologiile asociate sarcinii în funcție de locul de proveniență
al gravidelor ( Figura 2.6) nu putem observa o difere nță semnificativă. Acest lucru
se datorează faptului că obiceiurile alimentare, factorii nocivi din mediu și
pachetul genetic sunt asemănătoare, studiul fiind făcut într -un singur centru, fără
posibilitatea de diversificare a datelor.
În privința patologii lor asociate sarcinii observăm un trend crescător, foarte
puternic semnificativ statistic, împreună cu creșterea în vârstă a pacientelor
(Figura 2.7). Un studiu din Finlanda a rezultat că vârsta maternă avansată,
independent de pr eeclampsie, fumat, supraponderabilitate/obezitate și diabet

31
gestațional nu reprezintă un factor de risc atât de mare cât patologiile asociate în
grupul de femei cu vârstă maternă avansată, sugerând că la femeile însărcinate
cu vârsta de peste 35 de ani exi stența altor factori de risc, ca fumatul sau
obezitatea, sunt și mai semnificative față de femele însărcinate mai tinere. [5]
Patologi ile preexistent e a femeilor pot complica sarcina, din această cauză
la vârste mai înaintate e ste nevoie mai des de operație cezariană de urgență sau
profilactică.
În privința numărului copiilor, acesta variază foarte mult în funcție de locul
de proveniență ( Figura 2.11). Tendința în mediu urban este de a avea mai puțin i
copii, iar în mediu rural de a avea cât mai mulți copii. Trendul este foarte puternic
semnificativ statistic.
Este o diferență în legătură cu așezarea și prezentația fătului în funcție de
vârsta maternă ( Figura 2.12). Cu înaintarea în vârstă crește numărul celor
patologice. Această diferență nu este însă semnifică statistic datorită numărului
mic de cazuri.
În legătură cu calea nașterii în funcție de vârsta maternă putem spune că
femeile mai tinere nasc mai ales pe cale vaginală, și cu înaintarea în vârstă
nașterea prin operație cezariană devine mai frecventă ( Figura 2.13). Trendul
creșterii numărului de operații cezariene în funcție de vârsta maternă este
puternic semnificativ statistic. Motivele pentru ace astă creștere a numărului
operațiilor cezariene sunt uterul cicatriceal [28, 29, 20] , și patologiile asociate
care duc la o operație de urgență sau chiar profilactică.
Complicațiile urmărite în acest studiu ap ar cel mai des la nașterile vaginale
(Figura 2.14). Corelația este foarte puternic semnificativ ă statistic. Aceste
complicații sunt însă predominant pe termen scurt (complicațiile materne – leziuni
ale părților moi, resturi cotile donare, placentă aderentă, hipotonie uterină – Figura
2.3), rezolvate pe loc, iar complicațiile nașterilor cezariene sunt tardive și cu un
potențial de morbiditate crescut. [29, 20] Este proba bil că din frica acestor
complicații imediate a crescut atât de brusc rata operațiilor cezariene în trecut.
Această frică a pacienților poate fi scăzută prin informarea gravidelor privind
riscurile asociate intervenției. [28]

32
Analizând epiziotomiile efectuate în funcție de vârsta pacientelor putem
observa o corelație foarte puternic semnificativă statistic (Figura 2.15). În primul
rând în cazul parturientelor cu vârstă mai înaintată și paritatea este cr escută,
țesuturile moi se dilată mai ușor. Cu cât avansează în vârstă, țesuturile
conjunctive pierd din elasticitate, devin mai laxe, astfel permit dilatarea mai
ușoară a canalului de naștere. Cu cât perineul este mai lax, cu atât această
procedură poate f i neglijată.
Distribuția cazurilor pe intervale mai mici de vârstă (Figura 2.16) arată că
cele mai multe nașteri se întâmplă în jurul vârstei materne între 26 și 31 de ani,
iar cele mai multe complicații se înregistrează la pacien tele cele mai avansate în
vârstă.
Hipotonia uterină apare foarte des ca și o complicație, astfel am decis să
analizăm complicațiile și fără acesta (Figura 2.17). Primul vârf de frecvență
crescută a complicațiilor apare la vârsta m aternă de 14 -16 ani, apoi scade, și
apare un alt vârf în jurul anilor 29 -31 materni. Din nefericire în această perioadă
latentă de boli asociate se încadrează și cele mai multe nașteri. Acest vârf este
cauzat cel mai probabil de îmbolnăvirile cronice laten te, încă nedepistate ale
gravidelor, despre care ele nu știu, și încă nu se află sub tratament, astfel se
îngreunează profilaxia complicațiilor. Al treilea vârf apare la vârsta maternă de
44-46 de ani. Vârstele din cele două extreme, 14 -16 ani respectiv 44 -46 de ani
cresc rata complicațiilor.
Hipotonia uterină în sine ca și complicație nu prezintă nici o tendință ca și
rată de apariție în funcție de vârsta maternă.
În ceea ce privește greutatea nou-născuților la naștere, există o relație
semnificativă stati stic între categoriile de vârstă ( Figura 2.19), cele mai mari
măsurători de greutate la naștere s -au înregistrat la nou -născuții ai căror mame
au avut o vârstă între 19 și 34 de ani. Această relație nu se observă nici la
lungimea nou-născuților ( Figura 2.20), nici la scorul A pgar acordat la un minut de
la naștere ( Figura 2.21).
Faptul că a existat o diferență semnificativă statistic la media greutății nou –
născuților însă nu a fost diferență semnificativă statistic la greutatea lor la cele

33
două extreme de vârstă, pledează pentru apariția mai des a suferinței fetale
cronice în categoria de vârstă de sub 18 ani și peste 35 de ani.
Prezentul studiu aduce o viziune mai clară asupra prob lemelor și
complicațiilor survenite în timpul nașterii și poate pregăti obstetricianul pentru
posibilele complicații specifice vârstei gravidei.
S-a dovedit a fi foarte importantă educația gravidelor chiar în timpul sarcinii
asupra posibilelor complicații survenite în timpul nașterii. La minore este
necesară prevenția primordială prin campanii școlare, mai ales în mediu rural,
unde sarcinile la minore sunt cel mai bine reprezentate. În categoria de vârstă
mai avansată medicul de familie poate face prevenție prin ședințe de planificare
familială (necesită atestat – studii complementare), depistarea patologiilor
asociate, apoi medicul specialist prin prescripția de tratament de specialitate
pentru aceste patologii, astfel scăzând riscul complicațiilor.
Studii ulterioare pot fi făcute pe plan național și internațional, multicentric,
pentru a crește vigilența medicilor de familie și a obstetricienilor.
Astfel de studii ar putea fi realizate mult mai ușor, mai rapid și cu o
semnificație mult mai ridicată din punct de vedere statistic.

34
2.5 Concluzii
În general în 40% dintre nașteri apar complicații. Complicațiile mai grave
apar mai ales la mamele cu o vârstă mai înaintată. Cele mai des întâlnite
complicații sunt nașterea prematură și hipotonia uterină.
Nivelul de edu cație în anturajul doamnelor influențează într -o măsură
importantă la ce vârstă vor avea primul copil.
Patologiile asociate sarcinii sunt mai frecvente cu înaintarea în vârstă,
sarcinile la o vârstă maternă avansată au un risc mai crescut.
Cu înaintarea în vârstă crește procentul nașterilor cu așezări și prezentații
patologice .
Frecvența operațiilor cezariene este mai mare la pacientele de peste 35 de
ani din cauza patologiilor asociate.
Complicațiile imediate urmărite în acest studiu apar predominant la na șterile
vaginale, însă acestea pot fi rezolvate și nu reprezintă un argument pentru
operație cezariană.
Epiziotomia ca metodă de prevenire a leziunilor părților moi este cel mai des
folosită la pacientele cu vârstă mai mică.
Complicațiile în funcție de vâr sta maternă (studiată pe intervale de timp mai
mici) apar în trei valuri, la 14 -16 ani, la 29 -31 de ani și la 44 -46 de ani.
Există o diferență între categoriile de vârstă privind greutatea nou –
născutului la naștere, media cea mai mare a greutăților este la mamele între 19
și 34 de ani.

Informarea și educarea viitorilor părinți este foarte importantă în legătură cu
posibilele pericole, probleme și complicații , iar în categoriile de vârstă extrem ă
este nevoie și de implementarea și aplicarea unor programe de prevenție.

35
BIBLIOGRAFIE

[1] „Preventing Teen Pregnancy in the US,” CDC Vital Signs, pp. 1 –
4, 5 Aprilie 2011.
[2] Ganchimeg T, Mori R, Ota E et al, „Maternal and perinatal
outcomes among nulliparous adolescents in low – and middle -income
countries: a multy -country study,” BJOG, 2013, 120(13): 1622 -1629.
[3] Fraser AM, Brockert JE, Ward RH, „Association of Young
Maternal Age with Adverse Reproducive Outcomes,” N Engl J Med,
1995, 332(17): 1113 -1117.
[4] National Vital Statisti cs System, „First birth rates by selected afe
of mother,” 2014. [Interactiv]. Available: https://timedotcom.files.
wordpress.com/2014/05/screen -shot-2014 -05-11-at-10-21-12-
am.png?w \u003d560 \u0026h \u003d373. [Accesat Iulie 2018].
[5] Lamminpää R, în Advan ced Maternal Age, Pregnancy and Birth ,
Kuopio, University of Eastern Finland, 2015, p. 35.
[6] Cavazos -Rehg P, Krauss MJ, Spitznagel EL et al, „Maternal age
and risk of labor and delivery complications,” Matern Child Health J,
2015, 19(6): 1202 -1211.
[7] Bereczky LK, Kiss SL, Szabó B, „Increased frequency of
gestational and delivery -related complications in women of 35 years of
age and above,” J Obstet Gynaecol, 2015, 35(2):115 -120.
[8] „(Date brute ale ONU) UNdata | record view | Live births by age
of mother and sex of child,” 1955 -2015. [Interactiv]. Available:
http://data.un.org/Data.aspx?q=birth+mother+age&d=POP&f=tableCo
de%3a260. [Accesat Iulie 2018].

36
[9] Carp -Veliscu A, Costoiu L, Marinescu B, „A new approach to
women over 40 in IVF procedure ,” Obstetrica și Ginecologia, 2015,
63(4): 241 -244.
[10] Szabó B, Kiss Sz, Bereczky K et al, Szülészet, Târgu Mureș,
2014, pp. 61 -88.
[11] Stamatian F, Surcel V, Oana D, Obstetrică și ginecologie, Cluj
Napoca: Echinox, 2003.
[12] Anastasiu M, Obste trică, Timișoara: Imprimeria UMFT, 2011.
[13] Nanu D, Marinescu B, Matei D et al, Esențialul în obstetrică,
București: Amaltea, 2008.
[14] Cunningham FG, Leveno KJ, Bloom SL et al, Williams Obstetrics,
McGraw Will Medical, 2010.
[15] Vasiliu C, St anciu V, Danileț G et al, „HTA în sarcină – cauză de
prematuritate iatrogenă,” Obstetrica și Ginecologia, 2014, 62(3): 189 –
194.
[16] Szabó B, Cucerea M, Bereczky K, „Hipertensiunea indusă de
sarcină în materialul Clinicii de Obstetrică și Ginecologie Nr . I Tg -Mureș
în anii 2012 -13,” Obstetrica și Ginecologia, 2014, 62(4): 243 -248.
[17] Procopciuc LM, Caracostea G, Nemeti G et al, „Variația genetică
T344C -CYP11B2 – factor de risc în preeclampsie,” Obstetrica și
Ginecologia, 2013, 61(3): 151 -157.
[18] Nemeti G, Caracostea G, Stamatian F et al, „An overview of
present trends in the prediction of preeclampsia,” Obstetrica și
Ginecologia, 2015, 63(4): 223 -229.
[19] Mureșan D, Perju D, Stamatian F et al, „Preeclampsia cu debut
precoce,” Obstetrica și G inecologia, 2014, 62(4): 259 -264.
[20] Suciu N, Manta L, Ciomartan T et al, „Birth – from destiny to
artificial procedure,” Obstetrica și Ginecologia, 2015, 63(3): 175 -184.

37
[21] Klemetti R, Gissler M, Sainio S et al, „Associations of maternal
age wit h maternity care use and birth outcomes in primiparous women:
a comparison of results in 1991 and 2008 in Finland,” BJOG, 2014,
121(3): 356 -362.
[22] Waldenström U, Cnattingius, Vixner L, Norman M, „Advanced
maternal age increases the risk of very prete rm birth, irrespective of
parity: a population ‐based register study, ” BJOG, 2017, 124(8): 1235 –
1244.
[23] Cruickshank H, „Pregnancy Risk Later in Life,” 2018. [Interactiv].
Available: https://www.healthline.com/health -news/giving -birth-later-
may-increas e-pregnancy -risks. [Accesat 16 Iulie 2018].
[24] Laopaiboon M, Lumbiganon P, Intarut N et al, „Advanced
maternal age and pregnancy outcomes: a multicountry assessment,”
BJOG, 2014 , 121(s1): 49 -56.
[25] Fellman J, Eriksson AW, „Statistical Analyses of Hellin's Law,”
Twin Res Hum Genet, 2009, 12(2): 191 -200.
[26] Boiculese LV, Dimitriu G, Doloca A et al, în Metode descriptive și
elemente de analiză statistică a datelor medicale , Iași,
PERFORMANTICA, 2012, p. 142.
[27] „Education and Training Monito r 2016 – Romania,” 2016.
[Interactiv]. Available: https://ec.europa.eu/education/sites/
education/files/monitor2016 -ro_en.pdf. [Accesat Iulie 2018].
[28] Botezatu R, Dumitrasi L, Peltecu G, „Evaluation of medical
knowledge level between pregnant women fr om Romania and
correlation with their socio -economical status,” Obstetrica și
Ginecologia, 2015, 63(1): 53 -56.
[29]
aaaaaa
aa Simionescu AA, Chirila R, „Maternal complications of caesarean
surgery,” Obstetrica și Ginecologia, 2015, 63(2): 111 -116.

38
ANEXĂ
Am comunicat părți din această lucrare în cadrul Conferinței Științifice
Studențești, ediția a 25 -a (2018).

39

40