FACULTATEA DE ARHITECTURĂ G.M.CANTACUZINO IAȘI [614931]

[FACULTATEA DE ARHITECTURĂ “G.M.CANTACUZINO” IAȘI ]

Arhitectură, oraș, societate An.IV 201 4-2020 1
PAMPARĂU FELIX
An.IV sem.B 2017 -2018

Spațiul public și identitatea socială

Fiecare dintre noi avem opinia noastră despre ceea ce este și reprezintă un oraș cât și în
ceea ce privește percepția asupra lui, însă părerile diferă de la persoană la persoană , ceea ce este
un lucru normal dat fiind faptul căci avem tipare unic e în gandire și analiz ă. În cadrul unui oraș
mare, viteza este un a tribut al vieții urbane iar obiectivul tot mai înalt pe care societatea îl pune
pe seama fiecărui individ în afirmarea profesională, lasă ca timpul dedicat interacțiunii sociale să
fie din ce în ce mai puțin . Astfel tendința de a te simți singur și neintegrat în acest organism viu
crește. Însă ora șul ca organism funcțional, creează premisele rezolvări i acestor probleme prin
existența unor oaze si anume , a spațiilor cu car acter public . Fie c ă ne referim la parcuri, piețe,
centre comerciale, bulevarde, aceste spa ții pub lice sau semi -publice constituie locul ce întreține
și hrănește nevoia omului de a interacționa, a schimba ideii și a lega chiar prieteni i.
Spațiile publice active , sunt motoare pentru dezvoltarea sustenabil ă și eficient ă a unui
oraș iar crearea unor medii f avorabile pentru interac țiunile sociale constit uie o necesitate. Ora șul
trebuie s ă îndeplineasc ă aceast ă nevoie a omului de socializare, prin susținerea și crearea de
spații comunitare ce înlesnesc contactul între persoane. Este un atribut al orașului cel de a pune
la dispozi ția cet ățenilor s ăi aceste spații unde se poate socializa , unde oamenii se pot mi șca sau
pot sta jos și se pot bucura de activit ăți ce le capteaz ă interesul.
Spațiul public , intrinsec prin natura sa , deservește satisfacerea unor nevoi umane . Iar
cunoașterea nevoilor și preferințelor oamenilor și ceea ce oferă spațiul public acestora reprezintă
aspecte esențiale în înțelegerea procesului de transformare a unei piețe publice într-un spațiu
urban de calitate , ce atrage și generează viață. În același m od se poate determina motivul pentru
care un loc este neplăcut și neintegrat în viața comunității.
Importan ța amenaj ării unui spa țiu public se reduce și la elemente de detaliu precum , locul
unde ar trebui pozi ționate b ăncile – sub ac țiunea directa a soare lui, m ărimea acestor b ănci,
posibilitatea de a le muta în interiorul spa țiului public, sistemul de iluminat public, existen ța altor
dotări publice spre exemplu a toaletelor. Toate acestea bine înțeles trebuie plasate în contextul
orașului, și cu scopul de a crea o imagin e și identitate.
Însă amenajarea spațiului nu const ă doar în amplasarea unor element e de mobilier urban ,
ci putem vorbi de o amenajare mult mai inteligent ă; prin configurarea spațiului în care
determinăm oamenii să-l utilizeze. Astfel, o tr ăsătură principal ă a unui astfel de spa țiu este

[FACULTATEA DE ARHITECTURĂ “G.M.CANTACUZINO” IAȘI ]

Arhitectură, oraș, societate An.IV 201 4-2020 2
func ționalitatea mobilierului și a elementelor atractive plasate în spa țiile publice. Acestea ar
trebui s ă formeze o legătură coerent ă cu celelalte entit ăți publice: cafenele, centre comerciale,
și totodat ă trebuie s ă se țină cont de tipurile și categoriile de persoane ce folosesc spațiul: familii,
copii, b ătrani, sau chiar animalele de companie . Ideea este de elaborare a unui spa țiu ce creaz ă
un impact, ce te determin ă să te re întorci în acel loc.
Totodat ă, loca ția acestor spa ții publice trebuie legat ă direct de cei c ărora le este destinat
locul, oamenii. Pistele de biciclete, sta țiile de închiriere, parc ările pentru biciclete, dar și
semnalizarea sta țiilor de tra nsport în comun, toate aceste elemente trebuie s ă coexiste în spa țiul
public.
Aceste spatii publice nu trebuie separate de cre șterea economic ă. Proprietarii de mici
afaceri pot profita de diferite tipuri de spa ții publice pentru a stimula veniturile: diferite
evenimente în aceste spații, plasarea unor cursuri în aer liber în parcuri, organizare a unor lecturi
în librarii pentru cei mici . Pe lang ă func ția recreativ ă a unui spa țiu public, aceste poate dezvolta
și func ția civic ă și democratic ă.
În continuare vom analiza c ateva tipare de comportamente întalnite frecvent într-un
spațiu public. Dacă o lu ăm în func ție de grupa de varst ă, atunci cei care utilizeaz ă spațiile publice
se împart în mai multe categorii și o fac din diferite motive și cu o frecventa diferit ă. Persoanele
varstnice sunt influ ențate de alte grupe de varst ă prezente, în plus aproape că nu îi mai gasim
după o anumită oră . Cei t inerii au cate un spațiu în care vin în fiecare zi și interac ționeaz ă cu
prietenii manifest anduși un sim ț al proprietății , însă acest sim ț nu se concretizeaz ă în manifest ări
violente. Deasemenea fiecare spatiu public are un ritm propriu ce se rezăseste aproape zilnic
avanad parte uneori de excepții . Dimineața spațiile publice sunt frecventate preponde rent de
bătrani ce își fac cump ărăturile , în timp ce adul ții activeaz ă zona la pranz . Seara de obicei în
piețele publice întalnim grupuri de tineri ce se adună să socializeze. În acela și timp , anumite
spații cum ar fi parcurile devin aglomerate doar în anumite intervale ale zilei, după terminarea
cursurilor școlare cand ies copii la joac ă.
Locul cap ătă în timp un nume ce influen țează modul în care diverse le categorii sociale se
vor raport a la el. Sunt unele caracteristici care îl influen țează și îl atrag pe individ în aceste locuri
iar acest a trebuie să ofere interes, confort, s ă stimulez e.
Funcțiile principale ce le îndeplinește un spațiu publi c sunt: func ția civic ă, cea democratic ă
dar și comercial ă. Dealtf el gradul de securitate este important pentru aceste zone publice ,
oamenii dor esc să fie în sigurant ă dar liberi , făra prea multe constrangeri în acela și timp. Un
aspect important a unui spa țiu public este faptul că trebuie s ă ofere aceea și func ție pentru individ
indiferent de varst ă, mediul cultural sau statut social . Locurile publice formeaz ă o resurs ă spațială

[FACULTATEA DE ARHITECTURĂ “G.M.CANTACUZINO” IAȘI ]

Arhitectură, oraș, societate An.IV 201 4-2020 3
de care avem part e cu toții , prin care experien țe și valori sunt create în modalități ce nu ar fi
aparut în viața cotidian ă fără existența lor .
Observam importan ța pe care ora șul o ofer ă tot mai mult spa țiilor publice și modul în care
se manifest ă printr -o tendin ță contemporan ă ce aduce tot mai des arta în spa țiul public. Plasarea
temporar ă a unor lu crări cu caracter artistic prin func ția predominantă pe care aceasta o
manifest ă, aceea de a oferi o identitate locului, dar și de a explora și redescoperi locul ce
găzduiește lucr ările de art ă. Arta stradal ă atinge una din tre funcțiile spațiilor publice atat de a fi
folositoare cat și atr ăgătoare. Arta are deasemenea puterea de a transforma cl ădiri, str ăzi
inactive sau ne interesante , pe care nu le -ai fi remarcat fara ea . Poate schimba percep ția asupra
unui loc, crescand atractivitate a, gradul de confort și identificare.
O altă tr ăsătură particulară este func ția civic ă și democratic ă pe care o poate lua un spa țiu
public, și cum aceste aspecte inerente pot fi încălcate. De multe ori pie țele publice sunt favorabile
pentru desfășurarea unor evenimente de amploare, ce angreneaz ă grupuri mari de oameni prin
meetinguri și proteste. Este locul ce favorize ază schimbul de idei dintre oameni, ceea ce poate
duce la transformarea lor într-o masă unitar ă cu o voce comun ă. Pie țe ce în mod normal e rau
doar n iște banale spații ample și aglomerate se transform ă într-o form ă fizică de manifes tare.
Astfel , spațiile publice , fie ca ne referim la marile bulevarde , zone comerciale, centre
comunitare, parcuri de agrement , zonele de joac ă pentru copii , pie țele publice ; toate joacă un
rol major în via ța social ă a comunit ăților, ele fiind cele ce susțin , creează , experien țe și valori.
Putem concluziona prin faptul că succesul unui spa țiu public nu tine doar de noi, arhitecții și
urbaniștii în proiectare , ci și de modul în care utilizatorul se rapor teaz ă la spațiu, cum folose ște și
adoptă aceste spații. Putem spune c ă spațiul public este o platform ă în care se întampl ă firesc
schimbul de idei, experien țe, bunuri materiale și crearea de prietenii . Avem da toria ca arhitecți
să luăm în c alcul toate aspectel e ce favorizeaz ă dezvoltarea acestor spații publice dar un mare
aport revine individu lui, cel ce utilizează acest e spații și modul cum se raportează la ele.