Sistem informatic pentru m anagementul donatorilor de sânge [614919]

1
UNIVERSITATEA ,,PETRU MAIOR” DIN TÂRGU -MUREȘ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ȘI LITERE
Specializarea: Informatică

LUCRARE DE LICENȚĂ

Sistem informatic pentru m anagementul donatorilor de sânge

Coordonator științif ic: Absolvent: [anonimizat]2018 –

2
UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” DIN TG. MUREȘ
LUCRARE DE LICENȚĂ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ȘI LITERE Candidat: [anonimizat]: Moldovan Călin Florin
Programul de stu diu:Informatică
Anul absolvirii :2017

Conducătorul științific : Viza facultății
Conf. dr. Iantovics Barna

a) Tema lucrării de licență/disertație :
Sistem informatic pentru manag ementul donatorilor de sânge

b) Problemele principale tratate :
– Priectarea unei interfete pentru implemetarea aplicatiei
– O listare a donatorilor care își crează cont cu dorința de a dona sânge
– Posibilitate de cerere a unei gr upe de sânge
– Posibilitatea de cautare a unei grupe
c) Bibliografia recomandată :
[2] Sabau M. Fiziologia inimii. Targu -Mures: University Press; First Edition 1995
[4] Ro bin Nixon, Learning PHP, MySQL , CSS & HTML, 4th Edition : May 2009
[6] David Sklar and Adam Trachtenberg – PHP Cookbook, Third Edition : June 2014
[9] Matt Stauffer – Laravel: Up and Running , North, Sebastopol , First Edition : 2016
d) Termene obligatorii de consultații : Săptămânal
e) Locul și durata practicii : Laboratoarele UPM
Primit tema la data de : Octombrie 2017
Termen de predare : 20 Iunie 2018
Semnătura directorului de departament Semnătul conducătorului

Semnătura candidat: [anonimizat]

3

Cuprins …………………………………………………………… ……………… ..……… 3
CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE ……………… ..………………………… …… 5
1.1.STRUCTURA DOCUMENTULUI……………………………… ………….. 6
CAPITOLUL 2 – ASPECTE TEORETICE ……………………… …… ……. …..9
2.1. SÂNGELE……… …..…………………………………………… ……… ……..9
2.1.1. FUNCȚIILE S ÂNGELUI ………………… ……… ….………… ….10
2.1.2. PROPRIET ĂȚILE SÂNGELUI …………………… …… …….…10
2.1.3. ROLUL SÂNGELUI ÎN ECHIL IBRUL ACIDO -BAZIC …….…11
2.1.4. VOLEMIA… ……………………………………………… ………1 1
2.1.5. COMPOZI ȚIA PLASMEI SANGUINE ………… ………… …….12
2.1.6. ELEMENTELE FIGURANTE ALE SÂNGELUI… ……… …… .14
CAPITOLUL 3 – APLICAȚII WEB ………………… …………… …… ……….. .17
3.1.1 PRIVIRE DE ANSAMBLU ……………… …….. ………………… ..……. .17
CAPITOLUL 4 – TEHNOLOGII FOLOSITE …………………… …………. ….20
4.1. FRAMEWORKUL LARAVEL ……… ………………… ……… ………. …….20
4.1.1. PRIVIRE DE ANSAMBLU …… ……………………………. ……….. .20
4.2. MYSQL……………………….. ………………….. ……………………… …………….. ….21
4.2.1. PRIVIRE DE ANSAMBLU …………………………….. ……….. ……..2 1
4.3. LIMBAJUL DE PROGRAMARE PHP …………………………….. …………..22
4.3.1. PRIVIRE DE ANSAMBLU ………………………………….. ………. …22
CAPITOLUL 5 – DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE DONARE …… …23
5.1. PRIVIRE DE ANSAMBLU …………………………………………… ……23
5.2. CERIN ȚE…………………………………………………………………….2 3
5.3. ANALIZA PROBLEMEI ……………………………………………………2 4
5.4. DESCRIEREA APLICAȚIEI ……………………………………………… 29
5.4.1. PREZENTAR EA TEHNOLOGIILOR DIN APLICAȚIE… ……29
5.5. CONSTRUIREA INTERFEȚEI GRAFICE ……………………………… 30
CAPITOLUL 6 – PREZENTAREA A PLICA ȚIEI………………..……… .…32
6.1. EXEMPLE DE COD DIN APLICAȚIE………… .…..……… ……………3 5

4
CAPITOLUL 7 – VIITOARELE IMPLEMENTĂRI ……..…………………3 8
7.1. RE ȚELE NEURONALE ARTIFICIALE ……..………………………..…3 8
7.2. ALCĂTUIREA UNEI REȚELE NEURONALE ……..……………………3 9
CAPITO LUL 8 – CONCLU ZII…………. ……………………………………….. 40
BIBLIOGRAFIE ……………………………….……………………………………..4 1

5

CAPITOLUl 1 – INTRODUCERE

Banca de sânge: un punct unde sângele este adunat de la donatori, tipărit, despărțit
în compoziție, depozitat și format pentru tra nsfuzie la adresant. O bancă de sânge va fi
întotdeauna o locație suverană sau mare parte dintr -un laborator într -un spital.
Separarea sângelui: În mod deosebit, fiecare unitate de sânge donată (sânge
integral) este împarțită în multe corpuri, de exemplu ar fi plasmă, celulele roșii din sânge și
trombocite. Fiecare unitate este transfuzată la o ființă omenească diferită, fiecare cu nevoie
personale.
O activitate in desfășurare la intervale de timp scurte a băncii de sânge este
procesul de îndepărtare a une i componente distincte a sângelui, cum ar fi trombocitele, și
returnarea pentru donator a compoziției rămase, cum ar fi celulele plasmă și roșii. Acest
acțiune permite depozitare a mai multor lucruri la un loc a mai multor părți specifice din
sânge decât s e putea fi desfășurată de o unitate de a sângelui. Efectuează, deseori, pentru a
strânge plasma (partea lichidă a sângelui) și granulocitele (celulele albe aflate în sânge).
Cine căpăta sânge: Persoanele supuse unei intervenții chirurgicale, victimele
accidentelor și acele persoane bolnave cărora li se conduce tratamentul pentru leucemie, de
exemplu cancer, ar fi și o boala celulă ce seceră și talasemia, toți folosesc sângele ca și
sursă. In jur de 20 de milioane de persoane de componente sanguine sunt tra nsfuzate tot
anul în SUA.
„Să vă dați sânge: Se pot programa pacienții pentru intervenții chirurgicale ce pot
fi în perfectă stare să doneze sânge pentru ei înșiși, o acțiune cunoscută cu numele de
sânge autolog don ator. Înaintea săptămânilor intervenției chirurgicale de urgență, un
donator autolog este apt să doneze sânge ce va fi strâns si păstrat până la procedura
chirurgicală .” [1]
Testarea sângelui: După recoltarea sângelui, acesta trebuie testat pentru genul de
grup sanguin ABO și categoria Rh (negat iv sau pozitiv), cu toate acestea și la orice
anticorp neprevăzut al celulelor roșii din sânge, care pot determina probleme la persoană.
Testele de pe calculatoare sunt, de în același
fel, dobândite la evidențierea infecției donatorilor cu virusurile hepa titei B și C,
virusurile imunodeficienței persoanelor umane (HIV) 1 și 2, sifilisul, virusurile T –
limfotropice umane (HTLV) I și II.

6
Păstrarea sângelui: fiecare omogenitate de sânge dintr -un intreg este separată în mai
multe părti ca și compoziție. Celule le roșii din sânge pot fi depuse la un loc sigur, la
refrigerare pentru maxim 42 de zile sau pot fi țintuite timp de până la 10 ani. Celulele rosii
poartă oxigen si sunt utilizate anume pentru a remedia anemia. Trombocitele au rol mare în
controlul sângeră rii și sunt folosite, în general, la persoanele cu leucemie și altă înfățișare
de cancer. Trombocitele sunt sedimentate la gradele camerei și pot fi depozitate pentru
cinci zile. Plasma curată si congelată, utilizată în a controla sângerările pentru nivelu l
scăzut de element de coagulare, este de obicei ținută la congelator timp de până la un an.
AHF crioprecipitată, care deține doar câteva condiți specifice de coagulare, este preparat
din plasmă nou congelată și poate fi ținuta la înghețat timp de până la un an. Uneori sunt
utilizate granulocitele impotriva infecțiilor, deși eficiența lor nu este bine stabilă. Acestea
sunt transfuzate în 24 de ore de donare.
Materie din sânge: Alte materie derivate din sânge deține albumină,
imunoglobulină, imunoglobuline s pecifice și concise dintr -un factor de coagulare.
Produsele din sânge sunt făcute în mod obișnuit de către producătorii comerciali.
De la punctul de pornire al istoriei umane, sângele este cunoscut ca o putere vitală,
esența vieții. Omul preistoric a făcut desene de peșteră, afișând persoane care au sângerat
de la rănile traumatice. În Biblie, Levitic spune că "viața trupului este în sângele". Sânge a
fost o lucrare centrală în obiceiurile antice. Romanii și Egiptenii au desfășurat băi de sânge
pentru trata mentele fizice și spirituale, iar românii au fost obligați dea pe gât sângele
gladiatorilor în convingerea că sângele împărtășește gladiatorului vitalitate. In vârstele de
mijloc, băutura de sânge a fost arătată ca o băutură de întinerire și pentru tratare a anumitor
boli.

1.1.STRUCTURA DOCUMENTULUI

În primul capitol se prezintă câteva noțiuni introductive referitoare la menținerea
sângelui după recoltare in condițiile unei banci de sânge.
Capitolul 2 prezintă câteva noțiuni despre sange care este o compo ziție lichidă de
culoare roșie, alcătuită din plasmă și din globule (roșii și albe), care se răspândesc prin
vene și artere, garantând oxigenarea și nutriția organismului..
Capitolul 3 prezintă câteva noțiuni despre aplicații web care sunt prezentate ca și
un software ce se desfășoară pe un server de la o îndepărtare. În cea mai mare

7
circumstanță, browserele Web sunt folosite pentru a intra în aplicații Web cu ajutorul
Internetul. Unele aplicații web fiind folosite, de pildă, în rețele intranet, în compan ii și
școli. Aplicațiile web sunt dinstincte față de alte aplicații, pentru că nu e nevoie să fie
instalate.
Capitolul 4 prezintă câteva noțiuni introductive despre Lavavel, My -sql si PHP.
În PHP, este o simplă importanță de a cuprinde acțiunea dinamică în paginile web.
Dețineți stăpânirea nelimitată cu privire la serverului dvs. web. Chiar dacă aveți
necesitatea să schimbați HTML -ul, să prelucrați un card de credit sau completați detaliile
utilizatorului într -o bază de date, puteți face totul din cadrul a celorași fișiere PHP în care se
găsesc în fișierele HTML.
Cel mai înalt nivel al structurii MySQL este o bază de date, în cadrul căreia puteți
avea una sau mai multe tabele care conțin datele dvs. De exemplu, să presupunem că
lucrați un tabel numit utiliza tori, în cadrul căruia ați creat coloane pentru nume, prenume,
și e-mail, iar acum doriți să adăugați un alt utilizator. Aici devin esențiale bazele de date
relaționale cu interogări structurate. Și MySQL, fiind liberă să utilizeze și să instaleze pe
un nu măr mare de servere de web pe Internet, crește cu deosebită ocazie. Este o gestionare
robustă și extrem de rapidă a bazelor de date care utilizează comenzi asemănătoare
englezei.
Capitolul 5 prezintă noțiuni despre dezvoltarea sistemului de donare care cup rinde
mai multe subcapitole realizate de privirea in asamblu care prezinta lucrarea implementata
drept model pentru studenți prin intermediul careia Aplicația Web va lua mult mai repede
legatura cu potențialii donatori, lucru foarte util în situații de urg enta. Aplicația prezintă
intenția pentru a oferi o privire de ansamblu concisă în domeniul cunoașterii care poate fi
utilizata în scopuri medicale. Cred ca aplicația va avea un impact pozitiv asupra întregii
comunități.
Cerintele impuse sunt implementate în sistem ca acțiunii de cautare,
donare, cerere de sânge, sistemul de inregistrare și logare cu posibilitatea de personalizare
a aplicației client.
Analiza problemei este simplificata de standardele de invațare a tehnologiei
pentru acorduri e -learning, platforme și conținut, aceste standarde servesc în principal
scopul de reutilizare. În acest subcapitol sunt prezente și cele 3 diagrame ale proiectului,
diagrama generala de activitate, diagrama de clasa și diagrama bazei de date.

8
Descrierea aplicatiei este realizată folosind ca mediu de dezvoltare
frameworkul Laravel și ca limba de programare PHP. Comunicare intre interfață web și
partea de server este realizata cu ajutorul frameworkului folosit, Laravel.
Construirea interfeței grafice este realizată de fereastra de login, fereastra de
resetarea a parolei, fereastra de înregistrade si pagina pricipala. Aceste pagini prezintă
informații e -learning necesare pentru a informa persoane care intra pe site cu un scop
anume.
Exemplele de cod din aplicatie pre zentate sunt împărțite în mai multe
funcții, ele fiind pentru înregistrare utilizatorului, resetarea parolei, înregistrare utilizator
pentru donare de sange, înregistrare utilizator pentru primire sange și căutare utilizatori pe
baza unei grupe de sânge se lectate
În capitolul 6 este prezentată aplicația pe care am creat -o fiind folositoare tuturor
utilizatorilor, putând fi accesibilă oricărei persoane fără prea multe cunoștințe in domeniul
internetului. Primul pas care trebuie urmat este înregistrarea pentr u care e nevoie de o
adresa de E -mail si o parolă sau autentificarea dacă aveți un nume de utilizator și o parolă
înregistrată pe Website, se introduce adresa de mail în câmpul E -mail Address, și parolă în
câmpul Password și apăsați tasta „Enter” sau buton ul Login.
După ce datele de autentificare au fost introduse corect și ați ajuns pe
pagina de home unde aveți posibilitatea de a efectua cele 3 acțiuni principale ale Website –
ului. Utilizatorul va efectua acțiunea dorită pentru care a dorit sa folosească a cestă
platforma. Datele vor fi stocate si luate in considerare pentru nevoile altor utilizatori care
vor avea posibilă nevoie.
În capitolul 7 se prezent ă o noua tema pentru proiect pe care vreau sa o
implementez. Dezvoltarea noului story se bazeaza in pric ipal pe un grafic de tip linie care
indica in viitorul apropiat cu ajutorul algoritmului de predictie in viitor de ce grupe de
sange o sa fie nevoie pentru cei care vor sa primeasca sange.
Capitolul 8 este prezentat ca fiind concluziile privite proiectulu i. Proiectul a fost
creat cu scopul de a ajuta oamenii cu necesitate. Este un proiecct ce necesita o echipa de
programatori care trebuie sa il mentina la standardele cuvenite.
Pe parcursul dezvoltarii proiectului, pașii au fost mărunți dar am asimilat cunoștințe
importante legate de modul de dezvoltare pe care le consider valoroase pentru viitorul
apropiat.

9
CAPITOLUL 2 – ASPECTE TEORETICE

2.1. SĂNGELE

Sângele are mai multe rol uri: nutritivă,excretorie, respiratorie, menținerea
echilibrului hidro -electrolitic și acido -bazic, legatura organelor pe cale umorală, protejarea
organismului având ca și în hemostază și termoreglare.
pH sângelui este alcalin (7.38) se păstreaza prin func țiile respiratorie, hepatică,
renală, digestivă sângele care intervine prin sistemele tampon.
Alcalozele și acidozele sunt abateri de la echilibrul acido -bazic ce sunt produse prin
tulburări metabolice sau respiratorii.
Sângele este un lichid fiziologic l a om și la animale care elimin ă compoziție
folositor nutrienților și oxigenului celulelor și duce deșeurile metabolice la o anumită
distanță de aceleași celule.
Este alcătuit din celule sanguine atârnat în plasma sanguină. Plasma, care este
formată din 55% din lichidul din sânge, cea mai mare parte este apă (92% în volum), și
cuprinde proteine, glucoză, hormoni, ioni minerali , dioxid de carbon (plasmă este esențial
pentru deplasarea de produse excretori). Albuminul fiind cea mai importantă proteină din
plasmă și actionea ză pentru a aranja presiunea osmotică coloidală a sângelui. Celulele
sangvine sunt de fel celule roșii numite și eritrocite sau eritrocite , celule albe aflate în
sânge sub denumi rea de leucocite și trombocite. Cele mai îmbelșugate celule di n sânge
poartă denumirea de celulele roșii aflate în sânge. Acestea cuprind hemoglobină, o proteină
ce este alcautită din fier, care ușurează condusul oxigenului prin prinderea reversibilă la
acest gaz respirator și prin amplificarea mare a solubilității s ale în sânge. Dioxidul de
carbon este condus extracelular ca ion bicarbonat condus în plasmă.
Sângele este de culoare roșu strălucitor când hemoglobina este oxigenată și roșu
închis în momentul în care hemoglobina este deoxigenată. Unele animale utilizează
hemocianină pentru a conduce oxigen, în loc de hemoglobină. Insectele utilizează un fluid
numit hemolymph în loc ul sânge lui, diferența fiind că hemolimful nu este cuprins într-un
sistem circulator închis.
Vertebratele care sunt vertebrale au un o structu ră imunitar ă adaptabil, bazat pe
celule albe din sânge. Celulele albe din sânge sprijin ă la robustul de infecții și la paraziți.

10
Trombocitele sunt însemnate în coagularea sângelui. Arthropods, utilizează hemolymph,
au hemocite ca p arte a tipologiei lor im unitare.
Sângele circulă înconjurul corpului prin vasele de sânge prin acțiunea de pompare
a inimii. Prin cu plămâni, sângele arterial conduce oxigenul din aerul care este inhalat în
țesuturile organismului , iar sângele ven os deplasează dioxidul de carbon , un produs
subzistent al metabolismului compus de celule, de la țesuturi la plămâni care urmeaz ă să
fie eliminat.

2.1.1. FUNCȚIILE SĂNGELUI

Sângele este socotit ca și un țesut lichid care garanteaza celulelor or -ganismului
materialele obligatorii acti vității lor concepute, concomitent cu inlăturarea produșilor de
metabolism a -și avea obârșia din activitate.
Sângele are mai multe funcții:
-funcția respiratorie (transportul O2și CO2)
-funcția excretorie (transportul produșilor de catabolism)
-conexiunea pe cale umorală a diferitelor țesuturi și organe
-funcția hemostatică
-participă la termoreglare
-funcția de apărare prin anticorpi și mecanismele imunologice celulare
-menținerea echilibrului hidroelectrolitic și al pH
-funcția nutritivă (transportul gluc idelor, aminoacizilor, grăsimilor)

2.1.2. PROPRIETĂȚILE SĂNGELUI

Sângele are ca si proprietate culoarea roșie, se datorește hemoglobinei din hematii.
Sângele oxigenat are o culoare roșie vie dată de oxihemglobină, în timp ce sângele venos
ce conține hemo globină redusă are o culoare roșie violacee.
Densitatea fiind aproximativ de 1055 și vâscozitatea de 4.5 fiind ceva mai mari la
bărbați pentru că au un număr mai mare de eritrocite. Vâscozitatea precisă este un factor
important în circulația sângelui, inim a funcționând în circurmstanțe normale atunci când
vâscozitatea este menținută în limitele standardelor normale.

11
2.1.3. ROLUL SĂNGELUI ÎN ECHILIBRUL ACIDO -BAZIC

Noțiunea de pH preluată în 1909 de Sorensen își exprimă potențialul ionilor de
hidrogen ca și logaritm cu semne schimbate ale concentrației respective.
O rezolvare neutră are pH de 7 conform în vederea că la un litru de apă deține 10 -7
ioni grame de hidro -gen și tot atâtea grame de ioni OH. pH sângelui este încet alcalin 7.38
ceea ce indica la o tărie de 41.7 nmol/L H+ . Sângele arterial devine mai alcalin între timp
ce sângele venos devine mai acid din vina metaboliților acizi, limitele potrivite cu viața
sunt de7.8 -6.8. Cu tot cu acestă valoare pH altor lichide biologice variază în proporție
mare: saliva 6.4 -7.0, sucul gastric 1.5 -3.0, urina 5.0 -8.0, sucul pancreatic 7.8 -8.0, timp în
care pH din interiorul celulelor are în jur de 7.0.
Sângele contribuie la menținerea balanței acido -bazic prin intervenirea sistemelor
tampon. Ca si ideal un sistem tampon este construit dintr -o asociere de soluții acide și
bazice în volum egal care să poată răspunde în cazul anexări unui acid sau a unei baze
excluzând ca pH să se schimbe.
Tăria bicarbonatului din plasma întreagă oxigenată la pCO2 de 40 mmHg și corp ul
având temperatura de 22 -26 mEq/L și susține bicarbonatul standard. Aceste modificări
indică componenta metabolicei pentru că contribuția componentei respiratorii a fost ștearsă
prin susținerea fixă a pCO2 la 40 mmHg.
Abaterile patologice balantei acido -bazic au fost determinate de acidoze și alcaloze
ele sunt cauzate de expunerea unui atașament pulmonare,metabolice, gastro -intestinale sau
renale (diabet zaharat). Alcalozele și acidozele pot avea un sistem de confecționare
respirator care include înlăt urare CO2 sau metabolice care include abandonarea
substanțelor nevolatile.

2.1.4. VOLEMIA

Volemia sau cantitatea sanguină total are o productivitate de 5 -6 L ce are cam 7.7%
din masa corpului (2.6 L/m2 sau 76 ml/kg suprafață corporală). Identică variaț ii cu sexul,
dimensiunea corporală,altitudinea, antrenamentul fizic) Hematocritul reprezintă profitul
cucerit de elementele celulare din sânge, deține productivitatea în medie de 45.
Clasificarea volemiei se face prin acțiunea totală cardio -vascular și re nală care sunt
concluziile în susținerea circulației și a balanței hidroelectrolitice. Dispozitivele reflexe

12
sunt completate de acțiunea hormonilor antidiuretic, natriuretic și uneori a normei renină –
angiotensină -aldosteron.
Sângele este o alcătuire de cun oștințe celulare (leucocite, eritrocite și trombocite)
într-o dezlegare apoasă ce deține foarte multe substanțe organice și anorganice sub
denumirea de plasmă. Inlăturarea anumitor componente se procedează prin centrifugare
după analiza sângelui cu un Anti coagulant.
Volemiei poate fi măsurată prin modalitatea de diluție utilizânt indicatori care sunt
coloranți ce se combină cu substanțe radioactive Cr51, Fe59, P32, I131 care se așează
deseori pe eritrocite. Astfel obținem date anume înspre volumul plasmatic , pentru volumul
celular la calculul volemiei fiind obligatoriu in folosirea hematocritului.
Variațiile fiziologice sunt înlănțuite de sex (având volumul sanguin mai mic cu
10% la femei), după vârstă (copii dețin valori mai mari), greutate, antrenamentul f izic,
altitudine (cei care au valori crescute trăiesc la altitudini mari pentru creșterea numărului
de eritrocite cauzată hipoxiei), temperatură (au valorile mai ridicate la temperaturi crescute
odata cu traversarea apei din țesuturi în sânge), graviditate (valori crescute prin retenția
apei). Micșorarea volemiei se întâmpla la temperaturi joase sau la cei care s -au oprit mult
în ortostatism cauzată traversări apei în țesuturi, de multe ori un aport lichidian redus sau în
cazul unor transpirații considerabi le. In cele mai multe cazuri modificările volemiei sunt
deduse prin schimbarea volumului plasmatic și doar de putine ori prin a cel celular (exact
cum este evenimentul la cei care supraviețuesc la altitudine).

2.1.5. COMPOZIȚIA PLASMEI SANGUINE

Plasma ar e o ieșire apoasă ce deține aproximativ 10% substanțe solide. Esențialele
substanțe anorganice ce se află în plasmă sunt împuternicite de Na+, K+ , Ca2+, Cl -,
HCO3 -.
Ansamblul cationilor și anionilor găsiți în părți confrate este în medie de 300
mEq/L din care: Na+ 143, HCO3 – 27, K+ 5, Ca2+ 5, Cl – 103. Compoziția organică este
delegată de substanțele neproteice și proteinele plasmatice. Suma proteinele este dintr -o
concentrație de 6 -8 g/100 ml Sunt împuternicite de globuline și albumine ce pot fi izolate
prin electroforeză.
Lipidele parcurse prin plasmă înfășurate de globulinele α și β sub forma
lipoproteinelor.

13
Prin urmare se pot ierarhiza sub forma de ultracentrifugare și electroforeză (în
funcție de densitate) în:
– LDL legate de β globuline
-chilomicron i
– HDL legate de α globuline
-VLDL legate de β globuline
Ridicarea densității de lipide constituie o cauză de risc anume la amplificarea
aterosclerozei.
Partea lichidă sau plasma a sângelui este o rezolvare a ce conține aproximativ 90%
apă din care exist ă dizolvate substanțe solide în porție mare organice. Este apropiată
această compoziția de cea a lichidului interstițial, dar aproape variată cu cea a lichidului
celular.
Compoziția anorganică poate fi sub formă de cationi și anioni în proporție
asemănatoa re ce totalizează 1g % sau în jur de 300 mmol/L.
Proteinele plasmatice constituie cea mai mare compoziție a substanțelor solide din
plasmă având un volum de 6 -8g %. Enumerarea lor primară în globuline și albumine,
orișicare fiind de mai multe subtipuri s -a confecționat prin electroforeză, mod de care se
sprijine pe posesiunea proteinelor de a se deplasa spre anod doar in momentul când sunt
așezate într -o atmosferă alcalină cu un pH aflat peste punctul lor izoelectric. Rapiditatea de
mutare diferită a protei nelor într -o anume ordine de aminare electrică tolerează o înlăturare
a lor cu scop că orice vârf de pe curba de electroforeză exprimă multe proteine cu
rapiditate de deplasare de același fel. Sunt și modalități de inlăturare cum ar fi tehnicile
radioimune , fracționarea cromatografică, imunelectroforeza, ultracentrifugarea și
enzimatice care se sprijinesc pe diferitele preponderențe ale proteinelor și cuvenită acestui
caz le enumeră în alte moduri.
Schimbarea contactului normal între fracțiunile proteice pl asmatice însoțită de
alternanțele proteinemiei din ansamblu ce constituie disproteinemia.
Reducerea albuminelor se afișează în bolile hepatice sau renale , în urma hemoragii sau
arsuri. Majorarea globulinelor răsare în mielomul multiplu, iar extinderea fib rinogenului în
bolile colagenului.
Soluțiile care conțin albumine sau plasma poate fi folosită in scopul înlocuiri
sângelui risipit, în același timp ce imunoglobulinele sunt utilizare pentru a conferi
imunitate pasivă în preîntâmpinarea sau examninarea un or boli.

14

2.1.6. ELEMENTELE FIGURANTE ALE SĂNGELUI

Elementele personificate sunt ilustrate de eritrocite, trombocite și leucocite.
Hematopoieza este desfășurarea de alcătuire al elementelor personificate deplasate de la o
celulă tulpină omnipotentă care dă creație celulelor tulpină orientate către cele 3 linii
celulare.
Procesul de eritropoieza are ca și formare a eritrocitelor care au loc în măduva
hematogenă la adult de la treapta oaselor scurte și late mișcânduse de la o celulă tulpină
orientată către eritropoieză.
Masa sanguină în sistemul A0B este stabilită în calitate de expunerea antigenelor
eritrocitare A și B și a aglutininelor α și β. Numirea grupelor este încredințată de
caracterizarea antigenelor A și B.
Rh actual fiind un antigen izolat de a ntigenele A și B care se află la generalitatea
persoanelor care sunt evaluați Rh+. Antigenul este structurat din multă compoziție Cc, Dd,
Ee cel mai însemnat este antigenul D.
Esențiala substanță aflată în eritrocite fiind hemoglobina alcatuită din hem și
globină ce include fier. Ea reține cam 33% din cantitatea unei hematii și reproduce în
medie de 30 pg. In 100 ml sânge se afla în jur 15 g hemoglobină. Anomalii ale globinei
conduc la ivirea unor hemoglobine anormale care elaborează nașterea unor lipse de
eritrocitare complice la anemii.
Eritrocitele, a lcătuirea eritrocitelor se face prin transformarea de eritropoieză care
apare curând în viața intrauterină la stadiul unor insule mezodermale. În cele din urmă cu
manifestarea organelor eritropoieza apare ș i în splină și ficat , din moment ce începe din
luna a 4 -a ea o să fie împrumutată de măduva osoasă.
La apariție eritropoieza se află toate oasele, pe parcurs ea retrăgându -se la stadiul
oaselor scurte și late. La maturitate măduva hematogenă sintetizea ză aproape 2500 g cu o
producție de obicei de 250 miliarde eritrocite. Calitatea eritropoietică medulară se dezvoltă
de multe ori doar atunci când este trebuință.
Suprafața ocupată de eritrocite sub numele de eritron are o compoziție stabilă
medulară (5 5 ml) și una circulantă (2300 ml). Se găsesc mai multe intervale intermediare
în care celula tulpină prin diviziuni treptate și maturare sosește la stadiul de eritrocit matur.

15
Adaptarea eritropoiezei ocupă mecanismele în care cantitatea eritrocitelor din s ânge
este menținută în limite obișnuite. Reducerea cantității de O2, hemoragiile, zdrobirea
eritrocitelor prin hemoliză amplifică producția de eritrocite.
Ea este concepută:
-la stadiul corticalei renale din celulele endoteliale aflate în porțiunea peritu bulară
sau celulele tubulare,
-la stadiul ficatului, cel mai des la făt
-în macrofagele tisulare aflate în măduva hematogenă de unde lucrează pe cale
paracrină
Realizarea de eritropoietină se poate evidentia prin modularea pe cale paracrină și
endocrină cu concluzia unor substanțe ca: adenozina prostaglandinele, enina,
ac.arahidonic, angiotensina, ACTH, somatotrop, hormonii tiroidieni, androgeni care o
provoacă, în timp ce estrogenii o reduc. Îndemnarea atrăgătoare sau a unei porțiuni
hipotalamice întăreș te deopotrivă determinarea eritropoietinei.
Leucocitele se regăsesc in cantitatea de 6 -8000/mm3.
Ca și active există fagocite ( monocitele și granulocitele polimorfonucleare) și
imunocite (limfocitele B și T).
Leucopoieza se află în măduva osoasă și organ ele limfoide sub puterea cauzei
stimulatorilor care se află intr -o adunare de citokinelor și poartă denumirea de limfokine.
Neutrofilele dețin o cauză remarcabilă în fagocitoză.
Eozinofilele au sarcina în protezarea împotriva paraziților, lucrează și la stadiul
mușchilor netezi și epiteliului ai căilor aeriene.
Mastocitele împreună cu bazofilele port sarcina în rapoarte alergice.
Monocitele și macrofagele fagocitează particule mari, și ca urmare citotoxice
directe, preface antigenele ca să fie expuse l imfocitelor, elimină un rând de substanțe
având cauză de mediatori ai sistemului imun.
Limfocitele B se regăsește în măduvă, se modifică în situația stimulării lor în
plasmocite ce realizează anticorpi.
Limfocitele T se regăsește în măduvă și se pregăte sc în timus. Se regasesc mai
multe modele pentru oricare dintre ele având sarcină particulară (LT supresoare, LT helper,
LT amplificatoare, LT natural killer, LT citotoxice).
Leucocitoza constituie dezvoltarea cifrei de leucocite ce se ivește în clauze
fiziologice (expunere la razele solare, efort, altitudine,) dar și patologice (distrugeri
celulare, strări infecțioase, tumori)

16
Globulele albe sau leucocitele se ierarhizează în mai multe puncte de vedere
morfologice sau funcționale.
Din aspectul parți morf ologice se află granulocitele polimorfonucleare (bazofile,
eozinofile și neutrofile) și mononuclearele ce includ monocitele și limfocitele. Constituirea
lor procentuală din punct de vedere morfologic constituie alcătuirea leucocitară.
Întrucât se ține cont de proveniența și funcțiile leucocitelor acestea se clasează în
fagocite (granulocite și monocite/macrofage) și imunocite însemnate de limfocitele B și T.
Leucocitele dețin o cauză remarcabilă în desfășurarea pentru a apăra organismului.
Trombocitele se r egăsesc din megacariocite intr -o cifră de 150000 -300000/mm3 și
cuprinde 2 -3 µm diametru.
În întinderea se află glicoproteine cu sarcina de receptori pentru substanțe variate,
cele mai însemnate fiind GP IIb IIIa (receptor pentru fibrinogen) și GP Ib în absența
cărora se cauzează tulburări ale hemostazei.
Reducerea masei de trombocite sub 20000/mm3 stânerste sângerări naturale.
Granulele trombocitare cuprind în cantitate mare substanțe cărora li se impune
activitatea în caz că sunt excluse(ADP, tromb oglobulina, serotonina, fibronectina, factori
de coagulare).
Deosebita atribuție a trombocitelor este în hemostază. Acțiunea trombocitelor în
hemostază se petrece în mai multe faze :activare, aderare, eliberare, stabilizarea
agregatelor.
Sarcina de bază în desfășurarea trombocitelor îl au ADP și produșii de oxidare ai
acidului arahidonic (PAF și TxA2).
Manifestarea plachetar poate îndoctrina prin folosirea de acizi grași polinesaturați,
consumarea în doze mici de aspirină, înlăturarea fumatului și a utiliza rea excesivă de
grăsimi.
Trăsăturile morfofuncționale ale trombocitele sau plachetele sanguine sunt cele mai
inferioare alcatuiri figurate ale sângelui (2 -3 µm) care se regăsesc dintr -o celulă de mare
întindere denumită megacariocit. Are ca si caracteristi că tot ca și celulele tulpină
omnipotente care situată ca și adult exilează de la stadiul citoplasmei devenită granulară
câteva mii de trombocite.
Trombocitele dezvoltate au concepția unui disc biconvex cu o organizare
cuprinzătoare în care se găsește o p orțiune periferică hialomerul și una centrală înstărită în
granule -granulomerul.

17
În întinderea trombocitelor se află receptori caracteristici pentru anumite substanțe
(colagen, ADP, serotonină). Receptori enumerați sunt de origine glicoproteică (GP) și s e
regăsesc de mai multe feluri GP I,II,III,IV cu subfracțiunile a și b.
În împrejurimea trombocitelor se află numeroși componenți plasmatici care iau
parte la coagulare.
În dedesubtul membranei se află un sistem microtubular circumferențial alcătuit
dintr -o proteină (tubulina) ce funcționează ca și citoschelet. Susținerea alcătuiri discoidale
a trombocitelor este cuvenită pe de -o bucată rețelei de microtubuli iar pe de alta înfățișarea
unor proteine contractile (actină, tropomiozina, miozină). Așezarea sa u devenirea instabilă
filamentelor de actină este remarcabilă pentru stimularea trombocitelor.
La trombocitele ne intensificate scheletul membranar acoperă interiorul membranei
de care este întărit. In timpul stimularii reversibile el persistă intact, dar ulterior ca
concluzie a manifestării unei proteaze Ca2+ dependente scheletul se distruge, ceea ce
indică o schimbare fără întoarcere.

CAPITOLUL 3 – APLICAȚII WEB

Aplicația pe care am creat -o se dorește a fi una folositoare tuturor utilizatorilor,
putând fi accesibilă oricărei persoane fără prea multe cunoștințe in domeniul internetului.
O aplicație web este un proiect software dupa cum se observa in Figura 1.1 ce se
desfășoar ă asupra unui server web. Către lipsa de asemănare de aplicațiile desktop
obișnuite, trimise de sistemul dvs. de operare, aplicațiile web au necesitatea a fi folosite de
către un browser web.

Figura 1.1 Procedeul de rulare a aplicatie web
(www.bespoke softwaredevelopment.com/blog/what -is-web-application -software )

18

Aplicațiile Web dețin multe privilegii decât aplicațiile desktop. Din motiv că se
desfășoară înăuntrul browserelor web, dezvoltatorii nu sunt nevoiți să amplifice aplicații
web pentru majori tatea platformelor. De pildă, o aplicație ce funcționează pentru Chrome
va rula atât pe Windows cât și pe iOS. Dezvoltatorii nefiind nevoiți să trimită actualizări
software persoanelor în momentul când aplicația web a fost actualizată. Prin actualizarea
aplicației asupra unui server, toți consumatorii au permisie la versiunea actualizată.

„Unii oameni preferă aplicațiile desktop, în timp ce alții preferă aplicații web. Prin
urmare, multe companii de software oferă acum versiuni desktop și web ale celor mai
populare programe. Exemple comune includ Microsoft Office, Apple iWork și Intuit
TurboTax. În cele mai multe cazuri, fișierele salvate în versiunea online sunt compatibile
cu versiunea desktop și invers ” [8]
Din aspectul utilizatorului, o aplicație web oferă o conexiune utilizator mai
conpactă pe mai multe platforme, fiindcă înfățișarea aparține mai devreme de browser
decât de sistemul de operare. Un beneficiu, datele stabilite într -o aplicație web sunt
prelucrate și salvate de la depărtare. Acestă ac țiune vă încuviințează să introduceți
aceleași date de pe mai multe mecanisme, decât să schimbați fișierele între sistemele
informatice.
Din moment ce aplicațiile web pun la dispoziție mai multe avantaje, ele au și unele
dezavantaje în asemănare cu aplica țiile desktop. Fiindcă nu merge în mod direct din
sistemul de operare, ei dețin acces nemărginit la proprietățile sistemului, de exemplu
procesorul, memoria și fișierele. În concluzie, programele high -end, de pildă aplicațiile
media, rulează în comun mai b ine ca aplicațiile desktop. Aplicațiile web sunt, deopotrivă,
în totalitate atârnate de browserul web. În clipa în care browserul se stopează, este
probabil să dispară progresul nesalvat. Întomai, actualizările browserului pot produce
inegalități cu apl icațiile web, a da naștere problemelor imprevizibile.
În mare parte utilizatorii aleg aplicațiile desktop, dar sunt și alții care preferă
aplicațiile web. Prin consecință, companiile de software pun la dispoziție acum versiuni
desktop și web pentru cele m ai cunoscute aplicații. Exemple comune includ Microsoft
Office, Facebook și Google Photos. În majoritatea cazurilor, fișierele din forma online sunt
corespunzătoare cu forma desktop și invers. Cum ar fi, din moment ce salvați un fișier din
Google Drive, p uteți deschide și modifica fișierul cu versiunea desktop.

19

Beneficii ale aplicatiilor WEB:

La aplica țiile web nu este nevoie de compilate pentru a rula. Când utilizați Java,
JavaScript sau HTML , nu este nevo ie să compilați codul pentru a observa dacă merge .
Prin a plicațiile furniza te prin mijlocul unui browser nu este nevoie să fie instalate
pe calculatoare personale . Pentru o întreprinder e mari cu mii a angajați , instalarea și
actualizarea aplicațiilor devine o problema legata de bani scumpă, un chin pentru angajati
ce cauzeaza o durere de cap care necesit ă timp.
Un alt avantaj al aplica țiilor este ca achiziționate și livrate se poate face și
electronic , de exemplu scoaterea pe CD-uri sau dischete Documentația pe hârtie și
transportul sunt scump.
Aplicațiile care se bazeaza pe folosirea unui browser sunt și portabile, chia r mobile.

Aspecte pentru dezvoltarea aplicatiilor web:
– Perspectiva web
– Șabloane de pagină
– CSS Designer

Perspectiva web îi ajută pe dezvoltatorii web să alcătu ie și să determine resurse
web, cum ar fi pagini le HTML, imagini din ansablu cum trebuie sa fie aspectul și fișiere
descriptor pentru implementare.
Un șablon cuprinde câmp uri obișnuit e pe care aspirati să fie afi șate pe toate
paginile și suprafaț a de conținut care sunt săvârșit e a fi nemaiîntâlnit e pe alte pagin i.
Șabloanele WEB sunt utilizate pentru a pune la dispoziție un design unic pentru un proiect
web.
Cascading style sheets (CSS) este folosit împreun ă cu pagi nile HTML pentru a se
încredința faptul că o aplicație are culori, dimensiuni și fonturi în toate paginile.

20
CAPITOLUL 4 – TEHNOLOGII FOLOSITE

4.1. FRAMEWORKUL LARAVEL

Laravel este un framework de aplicație web ce are o sintax a expresivă și elegantă.
Sunt convin s că dezvoltarea cu nvenită este o experi ență plăcută și inovatoare care să fie
întradevăr împlinită. Laravel caută să înlăture chinul din dezvoltare, ușurând sarcinile
generale folosite în emancipația proiectelor web, de exemplu autentificarea, rutarea,
sesiunile și cache -ul.
Laravel are iniția tiva de străduință la procesul dezvoltare pentru programator să fie
unul atrăgător pentru dezvoltator, fără a suprima aplicația. Dezvoltatorii cu experiența au
initiativă să scrie cel mai bun cod. Cu scopul respectiv, ne -am dat silința să amestecăm din
cele mai bune dintre ceea ce am folosit în alte framework -uri web, inclusiv la un
framework implementat în altă limbă, de exemplu Ruby on Rails, ASP.NET MVC și
Sinatra.
Laravel este simplu si usor, dar puternic, punând la dispoziție utilități puternice și
cu folosință pentru proiecte mari și bine făcute. O minunată schimbare a containerului de
control, a sistemului de migrare expresivă și a unui suport incorporat de testare vă pune la
dispoziție utilitățile de folos pentru a alcătui orice aplicație cu care su nteți îndatorit.
De ce să folosim un framework?
Putem să beneficiem să folosirea unei structuri personale sau pachetele fără
obligații pentru dezvoltatorii PHP. Cu pachete individuale, alte persoane sunt
răspunzătoare pentru dezvoltarea și întreținerea unui fragment izolat de cod,ei având un
loc de muncă bine conturat și, în teorie, acel dezvoltator are o cunoaștere mai serioasă a
acestei componente unice.
Framework ca și Laravel, Symfony, Silex, Lumen și Slim – cu pachete de
componente pentru fișierel e de configurare, furnizorilor de servicii, aranjamente prescrise
și aplicații de bootstraps. Prin urmare, avantajul utilizări unui framework în ansamblu este
că o personalitate a luat o hotărâre nu doar despre componentele particulare pentru dvs, ci
și despre felul în care componentele sunt nevoite să se asemene împreună.
„De ce Laravel?
În primele zile scriind o aplicație web nu a fost deloc asemănătoare cu cea de azi.
Dezvoltatorii au fost culpabili pentru lucrarea codului, nu doar pentru logica

21
nemaiîn tâlnită a aplicațiilor de azi, ci și cu privire la oricare dintre componentele comune
pe website -uri – autentificarea utilizatorilor, validarea contului, ruta la baza de date,
templatizarea și așa mai departe. ” [9]
În ziua de azi, programatorii au zeci de framework -uri de creștere a aplicațiilor și
mii de structuri și biblioteci la îndemână. Este un refren de la sine înțeles în ordinul
programatorilor că, din moment ce ați învățat un cadru, sau ivit trei cadre mai noi (și, cu
siguranța, mai bune) care pre cis o să le schimbe.

4.2. MYSQL

MySQL este posibil cea mai recunoscută bază de date cu structură de management
pentru servere web. Proeminent la mijlocul anilor 1990, acum este o tehnologie avansată
care este accesată de multi dezvoltatori pe internet d e astăzi.
O cauză pentru o asemenea izbândă este faptul că, ca și PHP, este disponibil să îl
folosim. Însă, similar de puternic și cu o viteză extrem de mare, se poate lucra chiar și pe
cele mai de început hardware -ul, și din când în când este o reținere în resursele de la
sistem.
O bază de date este o arhivă structurată de date depozitate într -un sistem informatic
și întocmite într -un anumit fel ca să poată fi fără întârziere și informatia să poată fi
recuperată rapid.
„SQL-ul din MySQL ține locul de Str uctured Query Language. Aceast limbaj este
liber folosit în limba engleză, întocmai ca și în alte baze de date, cum ar fi Oracle și
Microsoft SQL Server. ” [4]
Acesta este benefic pentru a suporta solicitări ușoare dintr -o bază de date prin linia
de cod:
SELECT title FROM publications WHERE author = 'Charles Dickens';
Un nivel mai presus al structurii MySQL este o bază de date, în suprafața căreia se
poate deține una sau mai multe tabele care cuprind datele dvs. De pildă, să zicem că lucrați
la un tabel de numit utilizatori, în cadrul căruia ați folosit coloane pentru prenume, nume, și
gmail, iar acum vreți să adiționați un alt utilizator. O linie de cod ce se poate folosi pentru a
face acest lucru este :
INSERT INTO users VALUES('Smith', 'John', 'jsmith@mys ite.com');

22
4.3. LIMBAJUL DE PROGRAMARE PHP

PHP supranumit "Hypertext Preprocessor" este un limbaj de scripting al server -ului
benefic pentru dezvoltarea web, dar utilizat și ca limbaj de programare cu țel universal.
Codul PHP poate fi inclus în codul HTML dar poate fi folosit în acord cu aceleași
sisteme de formă web, sisteme de administrare a suprafeței web și cadre web.
„În creare, paginile dvs. web vor fi în asociere cu PHP, HTML și JavaScript,
și unele afirmații MySQL cu redactare utilizând CSS ș i, eventual, folosind elementele din
HTML5. ” [7]
În surplus, oricare pagină ofera posibilitatea de a te trimite pe alte pagini pentru a
pune la dispoziție persoanelor modalități de a efectua la clic link -uri și de a realiza
formulare. Putem ocoli toata s ofisticația în timp ce se obișnuiește fiecare cu limba.
Concentrați acum pe redactarea codului PHP și asigurându -vă că dobândiți urmarile pe
care le serați sau cât de cât că înțelegeți.
În mod special, documentele PHP se sfârșesc cu extensia .php. Din mo ment ce un
server web întâmpină o extensie într -un fișier cerut, îl trimite automat procesorului PHP.
Bineînțeles, serverele web sunt foarte structurate, iar majoritatea constructorilor
web decid să oblige fișierele care se sfârșesc cu .htm sau .html să f ie inspectate și de
procesorul PHP, deseori pentru că vor să mascheze evenimentul că utilizează PHP.
Programul dvs. PHP este răspunzător pentru expedierea înapoi unui fișier î n stare
corect adecvat pentru prezentarea într -un browser web. În cel mai simplu fel, un fișier PHP
va expune numai cod HTML. A demonstra numaidecât acest lucru, sunteți capabili să luați
orice document HTML original, de exemplu un index.html și salvați -l ca index.php și va fi
afișat la fel ca și originalul.
Pentru a pune în mișcare comenzile PHP, trebuie să studiați o etichetă nouă . Prima
parte fiind:
<? Php
Cel dintâi lucru pe care ii posibil să îl obser vați este că eticheta nu a fost închisă.
Pentru ca toată partea PHP poate fi alocată în internul acestei etichete și se sfârșește doar în
moementul când se întâlnește cu o linie de cod ce reprezintă partea de închidere, care arată
astfel: ?>

23
CAPITOLUL 5 – DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE DONARE

Lucrarea de față este o posibilă implementare a unui sistem de donare de sânge, ce
poate servi drept model pentru studenți, sau punct de plecare pentru dezvoltări ulterioare.
Este vorba de o aplicație care permite viz ualizare unor liste cu persoane care și -au dat
acceptul de a dona sânge, cat și înregistrarea de noi persoane care vor sa doneze.
Aplicația Web va ajuta sa va conectați mai rapid cu potențialii donatori, lucru foarte
util în situații de urgenta. Aceasta es te destinata sa ofere îndrumare pentru studenții
doritori, departamente primitoare de sânge cat și pentru restul populației României ceea ce
ajuta în luarea de decizii importante sau chiar vitale.
Aplicația prezintă intenția pentru a oferi o privire de an samblu concisă în domeniul
cunoașterii care poate fi utilizata în scopuri medicale. Cred ca aplicația va avea un impact
pozitiv asupra întregii comunități.
Din perspectiva utilizatorului, folosirea aplicației “Managementul donatorilor de
sânge cu predicți e în viitor” nu este ceva despre care ei considera ca este util, este ceva
considerat indispensabil. In timp ce elementele de medicina rămân aceleași , nu este un
secret faptul ca cererile pacienților se schimba. Căutarea donatorilor a devenit un mod de
baza, aici intervine navigarea web. Trebuie gândita bine partea de design a site -ului cu care
utilizatorul interacționează în aceasta noua lume, benefica lui.
Multi factori intra în prioritizarea unui proiect, dar potențialul public trebuie sa
reprezinte interesul primar.

5.2. CERINȚE

Realizarea unui sistem de donare sau cerere de sânge cu posibilitatea de stocare a
datelor, sistem de autentificare și posibilitate de personalizare a aplicației client. Totodată
cu posibilitatea de a oferi cen trelor de colectare de sânge date necesare desfășurării unei
activități propice.

24
5.3. ANALIZA PROBLEMEI
Fiind un sistem medical desemnat utilizatorilor este nevoie in primul rând de o
aplicație client cu posibilitate de informare apoi o baza de date, necesara stocării de
informații primite de la utilizatori.

Cerinte
● Creare cont
● Autentificare
● Iesire din sistem
● Informare utilizator

Din lista de cerințe se observa necesitatea identificării fiecărei cerințe de către un
server, astfel încât sa se efectue ze comunicarea intre server si interfața si sa întoarcă
informațiile necesare, care vor fi vizibile de către utilizatori.

Primul lucru care se executa este cererea HTTP direct către o aplicație redata de
server. Acesta reprezinta un sistem în care browser ul trimite o cerere HTTP iar serverul
răspunde cu o pagina HTML. Între primirea cererii și răspuns, serverul de obicei
interoghează baza de date și îi populează răspunsul într -un șablon (Blade). Odată ce pagina
este încărcată în browser, HTML definește ele mentele, adică cum arată CSS -ul și executa
orice interacțiune specială adăugată în fișiere JavaScript.
Interfața reprezinta toate elementele pe care browserul le poate citi, arata sau rula.
Adică HTML, CSS, JavaScript. HTML(Hypertext Markup Language) arata browserului ce
fel de continut are, de exemplu “paragraf”, “lista”, etc. CSS (Cascading Style Sheets) arata
browerului cum sa randeze elementele, de exemplu “marginea din stanga a primului
paragraf are 20px” sau “toate textele din elementu body sa fie de culoare albastu si sa
folosească fontul Arial”.
JavaScript -ul transmite browserului cum sa reacționeze la unele interacțiuni
folosind un limbaj de programare mai ușor. O mulțime de site -uri nu folosesc JavaScript
dar dacă se întâmplă sa se facă click pe c eva și conținutul se schimba fără a se reîncarcă
pagina, aceasta înseamnă ca este folosit JavaScript pe site.
Backend -ul reprezinta toate lucrurile care rulează pe server și nu în browser, de
obicei rulează pe un computer conectat la internet. Pentru a scr ie codul sursa se pot folosi
multe limbaje de programare precum Ruby, PHP, Pyton, Java. De asemenea poate fi

25
conectat la o baza de date precum, MySql (foarte populara pentru proiecte scrise in PHP),
MongoDB(este o baza de date care salvează datele in docum ente flexibile), Redis (pentru a
cache -ui conținutul).

5.3.1. STANDARDELE DE INVAȚARE A TEHNOLOGIEI

Proiectul prezintă și partea de introducere a standardelor pentru acorduri e -learning,
platforme și conținut. Aceste standarde servesc în principal scopul de reutilizare. Ele se
concentrează pe aspecte diferite de la cele tehnologice pana la cele pedagogice/ didactice si
medicale
Scopul ar fi atingerea unei mari transparente pentru toți utilizatorii de tehnologii(
elevi, profesori, medici, cetățeni ai României). O înțelegere progresiva in acest sens
înseamnă furnizarea de informații structurate despre învățare, resurse pentru a permite
oamenilor să se adapteze la sistemul medical de donare de sânge . Prin urmare este legat
de o calitate pedagogica, oamenii vor trebui educați pentru a face acest lucru. Ca o cerință
de baza pentru multi -sistem, e -learning va deveni un factor critic de succes. Acest lucru
înseamnă ca părțile interesate ar trebui sa aibă acces clar și structurat la informații. În acest
proces toate parțile interesate ar trebui să fie implicate cum ar fi dezvoltatorii, medici,
designerii si cei mai importanți, oamenii. Acest lucru înseamnă ca armonizarea se poate
face pe un nivel abstract, in timp ce profilele sunt construite pe baza ceri nțelor specifice.

Îndeplinirea scopului, poate fi o baza stabilă pentru o perioada lungă de timp.
Folosind anumite principii precum: transparenta, deschiderea, adaptabilitatea si
extensibilitatea, acceptarea noilor standarde va fi îmbunătățită și acc elerată.

26
DIAGRAMA GENERALĂ DE ACTIVITATE

Figura 1. 2 Diagrama generala de activitate

Pentru ca utilizatorul sa aiba acces in sistem primul lucru pe care trebuie sa il faca
acela de asi creea un cont, mai apoi sa se poata autentifica.
Odata in trat in sistem utilizatorul poate alege sa execute una din cele 3 optiuni prezentate
anterior, acelea de a dona sau a primi sange si de a cauta donatori in functie de anumite
atribute

27
DIAGRAMA DE CLASĂ

Figura 1.3 Diagrama de clasa

In procesul de de zvoltare a aplicatiei am creat 4 clase:
-User: Stocheaza datele similare a administratorilor si utilizatorilor ce isi creaza cont pe
site
-Profile:Stocheaza datele specifice utilizatorilor care isi creaza cont pe site precum
numarul de telefon
-Role: Stoc heaza tipul de utilizatori existenti pe site precum administrator si utilizator
-Blood: Unde stocam datele din cererile de primire/donare sange

28
DIAGRAMA BAZEI DE DATE

Figura 1.4 Diagrama bazei de date
Diagrama bazei de date contine 6 tabele care c omunica cu modelele din aplicatie si
ajuta la stocarea datelor. Pentru gestiunea bazei de date am folosit MySQL, deoarece este
cel mai folosit sitem impreuna cu limbajul de programare PHP.

29
5.4. DESCRIEREA APLICAȚIEI
Este o aplicatie web. Implementarea s -a realizat folosind ca mediu de dezvoltare
frameworkul Laravel si ca limba de programare PHP(Hypertext Preprocessor).
Comunicare intre interfață web și partea de server este realizata cu ajutorul frameworkului
folosit, Laravel.

Partea server a aplicați ei este construita după modelul MVC care conține următoarele:
● Controale, conținând funcționalitatea necesară determinată de cerințele de business
ale aplicației
● Modele care implementează operatiile către baza de date
● Pagini care corespunde reprezentării g rafice, adică interfață grafica ce
interacționează cu utilizatorul.

5.4.1.PREZENTAR EA TEHNOLOGIILOR DIN APLICAȚIE
Framework -ul Laravel folosește partea de controller pentru recepționarea și
transmiterea datelor
Pentru persistența datelor a fost ales un s erver relațional MySql.
Pentru folosirea serviciilor oferite prin intermediul site -ului este necesară
înregistrarea prealabila a utilizatorului.
Dupa crearea unui cont nou se trimite un e -mail de confirmare. Se pune la
dispoziție un mecanism de resetare a parolei în cazul uitării acesteia.
Serviciile de logare/ înregistrare la nivel de cod sunt implementate folosind
framework -ul Laravel
Utilizatorii au posibilitatea de a se înregistra ca donatori dar si de a crea o cerere
pentru a primi sânge.
Exista posibilitatea de a cauta persoane după o grupa de sânge
Fiecare persoana are adăugate date personale precum numărul de telefon, ceea ce
poate face contactul intre donator si primitor mai ușor.

30
5.5. CONSTRUIREA INTERFEȚEI GRAFICE

La deschiderea pa ginii ne apare ferestra de prezentare, care prezintă informații e –
learning necesare pentru a informa persoane care intra pe site cu un scop anume. In dreapta
sus se pot observa 2 meniuri, Login, care deschide fereastra de Login (Figura 1. 1 Fereastra
de Log in ), însă, dacă nu avem cont, ne putem crea unul nou, click pe Register care
deschide fereastra de înregistrare (Figura1. 7 Fereastra de Create Account ), sau ne putem
recupera parola uitata ( Figura 1. 6 Fereastra Recover Password).

Figura 1.5 Fereastra de Login

Figura 1. 6 Fereastra de Resetare a parolei

31

Figura 1. 7 Fereastra de Inregistrare a unui cont

Pagina de Home, alături de meniul principal sunt vizibile abia după ce autentificarea a fost
cu succes( Figura 1. 8 Pagina principală)

Figura 1.8 Pagina principala

32
CAPITOLUL 6 – PREZENTAREA APLICAȚIEI

Aplicația pe care am creat -o se dorește a fi una folositoare tuturor utilizatorilor,
putând fi accesibilă oricărei persoane fără prea multe cunoștințe in domeniul internetului.
Pentru a ved ea informații despre donatori și primitori primul lucru care trebuie
făcut este autentificarea, pentru asta trebuie să aveți un nume de utilizator și o parolă.
Introduceți numele în câmpul E-mail Address , și parola în câmpul Password și apăsați
tasta „Ente r” sau butonul Login din fig.1.4.

Figura 1.9 Fereastra de login

Dacă autentificarea a fost cu succes, se va deschide pagin ă principal ă, unde veți
avea posibilitatea de a efectua cate o cerere fie ca vreți sa fiți donatori, fie ca vreți sa fiți
primi tori ca în figura 1.5 de mai jos.

33

Figura 2.1 Pagina principal ă dupa autentificare

Următorul pas ar fi sa alegeți acțiunea pe care doriți sa o efectuati. Website -ul ofera 3
actiuni:

1. Înregistrarea utilizatorului curent ca donator, pentru a putea fi con tactat în cazul
unei nevoi de sânge.

Figura 2.2 Pagina de Doneaza Sange

34
2. Înregistrarea utilizatorului curent ca primitor. Utilizatorul curent va putea c ăuta prin
lista donatorilor, si va putea contacta persoanele care se potrivesc nevoilor lui.

Figura 2.3 Pagina de Primeste Sange

3. Căutare donatori. Aceasta pagina oferă utilizatorilor posibilitatea de a c ăuta pe baza
grupei de sânge și a RH -ului donatori.

Figura 2.4 Pagina de căuta Donatori

35
6.1. EXEMPLE DE COD DIN APLICAȚIE

Înregistrare utilizator
public function createUser(User $user, RegisterFormRequest $request)
{
$user = User::create([
'name' => $request ->input('name'),
'email' => $request ->input('email'),
'password' => bcrypt($request ->input('password')) ,
]);
$profile = $request ->input('profile');
$profile['user_id'] = $user ->id;
Profile::create($profile);
Auth::login($user);
$this ->guard() ->login($user);
return redirect('/home');
}

Resetare parolă
/**
* Display the password reset view for the given token.
*
* If no token is present, display the link request form.
*
* @param \Illuminate \Http\Request $request
* @param string|null $token
* @return \Illuminate \Contracts \View \Factory| \Illuminate \View \View
*/

public function showResetForm(Request $request, $token = null)
{
return view('auth.passwords.reset') ->with(
['token' => $token, 'email' => $request ->email]
);
}

/**
* Reset the given user's password.
*
* @param \Illuminate \Http\Request $request
* @return \Illuminate \Http\RedirectResponse| \Illuminate \Http\JsonResponse
*/
public function reset(Request $request)
{
$this->validate($request, $this ->rules(), $this ->validationErrorMessages());

36

// Here we will attempt to reset the user's password. If it is successful we
// will update the password on an actual user model and persist it to the
// database. Otherwise we will parse the error and return the response.
$response = $this ->broker() ->reset(
$this ->credentials($request), function ($user, $password) {
$this ->resetPassword($user, $password);
}
);

// If the password was successfully reset, we will redirect the user back to
// the application's home authenticated view. If there is an error we can
// redirect them back to where they came from with their error message.
return $response == Password::PASSWORD_RESET
? $this ->sendResetResponse($response)
: $this ->sendResetFailedResponse($request, $response);
}

/**
* Reset the given user's password.
*
* @para m \Illuminate \Contracts \Auth \CanResetPassword $user
* @param string $password
* @return void
*/
protected function resetPassword($user, $password)
{
$user ->password = Hash::make($password);
$user ->setRememberToken(Str ::random(60));
$user ->save();
event(new PasswordReset($user));
$this ->guard() ->login($user);
}

Înregistrare utilizator pentru donare de sânge
public function doDonate(BloodRequest $request)
{

Blood::create([
'user_id' => Auth::user() ->id,
'user_type' => 'donator',
'blood_type' => $request ->input('blood_type'),
'rh' => $request ->input('rh'),
]);

return redirect()
->route('home')
->with('message', 'Cererea a fost transmisa. Multumim!');

37
}

Înregistrare utilizator pentru primire sânge
public function doRequest(BloodRequest $request)
{
Blood::create([
'user_id' => Auth::user() ->id,
'user_type' => 'primitor',
'blood_type' => $request ->input('blood_type'),
'rh' => $request ->input('rh'),
]);
return redirect('/home') ->with('message', 'Cererea a fost transm isa. Multumim!');
}

Căutare utilizatori pe baza unei grupe de sânge selectate

public function search(Request $request)
{
$blood_type = $request ->input('blood_type', 'AB');
$rh = $request ->input('rh', 'pozitiv');

$donatori = Blood::with('user')
->where('user_type', 'donator')
->where('rh', $rh)
->where('blood_type', $blood_type)
->paginate(2)
->appends('blood_type', $blood_type)
->appends('rh', $rh);

return view('user.search')
->with([
'blood_types' => $this ->bloodTypes,
'rh_list' => $this ->rh,
'blood_ty pe' => $blood_type,
'rh' => $rh,
'donatori' => $donatori,
]);
}

38
CAPITOLUL 7 – VIITOARELE IMPLEMENTĂRI

Pe baza acestui proiect care este într-o continu ă dezvoltare a ș dori în viitorul
apropiat s ă dezvolt mai multe task -uri care vor ajuta la dezvoltarea cunostin țelor mele c ât
si în contribu ția persoanelor care dorect sa se implice într-un posibil succes pe viitor.
O viitoare implementare are ca si denumire “Predictia în vii tor”. Aceast ă
implementare are ca scop sa configureze un grafic care va indica pentru partea de Donare
sânge si Primire sânge de ce grupe se sânge o sa fie nevoie in timp de o luna, 6 luni și un
an. Predic ția în viitor se bazeaz ă pe datele care sunt stoca te in baza de date. În baza de
date MySql sunt ad ăugate toate datele pe care pe ofer ă un utilizator în timpul folosiri
aplica ției.
Pentru implementarea acestei functi de predictie este nevoie de cunostinte in
specialitate Inteligentei Artificiale care poate aborda o mare varietate de domenii :
 demonstrarea teoremelor – în matematică și logică;
 învătarea automată – mașini ce strâng cunoștințe prin remarcarea
exemplelor;
 sisteme bazate pe cunoștințe;
Inteligența artificială ca știință, are drept scop să exprim e calculatoarelor o serie de
posibilități pentru crearea unor obligați , pe care responsabilul uman (expertul) este capabil
să le realizeze .

7.1. RE ȚELE NEURONALE ARTIFICIALE

Rețelel e neuronale artificiale (RNA), numite câteodată procesoare paralel
distri buite, modele conexioniste sau neurocomputere , prezintă o tentativă de a se preface ,
cel puțin parțial, structura și funcțiile creierului specifice organismelor vii. Ca o definiție
universa lă, se poate zice că RNA descrie un sistem de procesare al semnalel or, alcătuit
dintr -un număr major de procesoare elementare interconectate, numite neuroni artificiali
sau noduri, și care colaboreaz ă pentru dezlegarea unor sarcini anumite . Manifestarea de

39
adaptare la condițiile caracteristice mediului sunt în adaptarea ponderilor asociate
conexiunilor dintre neuroni și posibil a structurii RNA.
Astfel de modele conexioniste pun la dispozitie anumite avantaje, caracteristice
sistemelor neuronale reale (biologice) și care nu sunt întâmpinate în împrejurarea
sistemelor de calcul tradiționale, secvențiale:
•O proprietate aparte cu importantă a RNA este aceea de a învăța și de a se adapta ;
•Aptitudinea de a realiza cu date imprecise ;
• Aptitudinea de generalizare , în sensul în care RNA va învăța corect și cu date de
intrare c are nu au fost expuse în timpul procesului de antrenament;
• Aptitudinea de a expune orice funcție continuă neliniară cu gradul de acuratețe
năzuit . Astfel RNA pot fi utilizate cu reușită în modelarea sistemelor neliniare;
•Convenit numărului mare de intr ări și ieșiri, RNA modelează cu facilitate
sisteme le multivariabil e;

7.2. ALCĂTUIREA UNEI REȚELE NEURONALE

În acord cu precedentul subcapitol se poate spune că o RNA este structurat dintr -o
mulțime de neuroni artificiali, tare interconectați între ei. Ne uronii care alcătuiesc o rețea
sunt organiza ți în mulțimi distincte denumite straturi (layers). Se găsesc circumstanțe de
rețele neuronale particulare când neuronii nu sunt puși la punct în straturi bine definite,
doar pe precisul submulțimi.
O rețea neu ronală perfect ă este structura tă dintr -o pieliță de straturi de neuroni, cu
conexiuni totale sau aleatoare între neuronii constituiți în straturi succesive. Necontenit o
rețea neuronală, are și va avea cel puțin două straturi de neuroni, care au rolul de a
comunica cu mediul exterior:
 Un strat de intrare: cu rolul de a prelua datele de intrare x i. Vectorul
) ,….,,(1 0 nx xxx
se numește vector de intrare al rețelei.
 Un strat de ieșire: unde se obțin rezultatele y j furnizate de rețeaua neuronală,
ca răspu ns la vectorul de intrarea prezentat la stratul de intrarea și al
propagării acestor date de la stratul de intrare către stratul de ieșire.
Vectorul
) ,….,,(2 1 my yy y se numește vector de ieșire al rețelei.
Toate straturi le ale unei rețele neuronale rămase , dacă se vor găsi , distincte de
stratul de intrarea și de stratul de ieșire sunt denumite straturi ascunse (hidden layers).

40
Neuronii din stratul de intrare au mereu ca și activitate de activare funcția liniară,
sarcina lor fiind doar de a răspândi către stratul succesor vectorul de intrare. Neuronii din
celelalte strauri pot cuprinde orice funcții de activare.
În Fig. I.4 este redat schematic modelul unei rețele neuronale cu stratul de intrare,
un strat ascuns, stratul de ieșire și tăriile sinaptice care fac legătura între neuroni.

Figura I.4: Arhitectura generală a unei rețele neuronale.

CAPITOLUL 8 – CONCLUZII

Proiectul a fost realizat în primul rând cu scopul de a ajuta oamenii cu nevoi, dar și
informativ, deoarece este un proiect complex care în mod normal necesită cel puțin o
echipă de programatori care să lucreze la el și proiect manageri pentru a oferi o aplicație de
calitate pentru a putea fi folosită cu încredere de către utilizatori. Proiectul pune în practică
cunoștințele de program are PHP si baze de date.
In urma dezvoltării acestui proiect am reușit să -mi îmbunătățesc cunoștințele mele
de dezvoltare a aplicațiilor web în general, dar mai ales am reușit să îmi fac o idee de cum
funcționează un website ce poate servi studenț ilor drept exemplu pentru acest tip de
aplicații.
Pașii parcurși în dezvoltarea proiectului au fost mărunți în multe cazuri. Cu toate
astea, am dobândit cunoștințe importante legate de modul de dezvoltare, cunoștințe care le
consider valoroase având în vedere importanța acțiunilor pe care o persoana le poate face,
referitor la persoanele din jurului nostru.

41
BIBLIOGRAFIE

[1] Haulica I. Fiziologie umana. Bucuresti: Ed. Medicala; 1996
https://www.medicinenet.com/script/main/art.asp?articlekey=13184
[2] Sa bau M. Fiziologia inimii. Targu -Mures: University Press; 1995
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780443069819500065
[3] Sabau M. Fiziologie – sange le si respiratia. Targu -Mures: IMF Targu -Mures; 1985
http://www.fizioms.ro/edu/curs/SM/Curs%20Fiziologie%20anul%20I.pdf
[4] Ro bin Nixon, Learning PHP, MySQL , CSS & HTML, 4th Edition : May 2009
[5] Thomas H. Cormen, Charles E. Leiserson, Clifford Stein, Ronald L. Rivest –
Introduction to Algorithms, North America: First edition 1990
[6] David Sklar and Adam Trachtenberg – PHP Cookbook, June 2014: Third Edition
[7] Kevin Tatroe, Peter MacIntyre, and Rasmus Lerdorf – Programming PHP, February
2013: Third Edition
[8] Stefan Jablonski, Ilia Petrov, Christian Meiler, Udo Mayer – Web Application and
Platform Architectures , San Francisco: First Edition 2013
https://techterms.com/definition/web_application
[9] Matt Stauffer – Laravel: Up and Running , North, Sebastopol: First Edition 2016