Simona Stanciu Rezumat 2014 11 12 10 31 57 (1) [614877]

UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
FACULTATEA DE STUDII EUROPENE
ȘCOALA DOCTORALĂ PARADIGMA EUROPEANĂ

TEZĂ DE DOCTORAT

RITUALURILE DE FAMILIE ÎN MARAMURE Ș
REZUMAT

Coordonator științific
Prof. univ. d r. Ion Cuceu
Doctorand: [anonimizat]
2014

2
Cupr ins
Lista figurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 4
Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 6
Capitolul 1. Marcarea existen ței prin rit și ritual ………………………….. ……………………… 9
1.1. Rit și ritual în secolul XXI? ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 9
1.2. Existen ța umană și riturile de trecere ………………………….. ………………………….. ……………… 16
1.3. Interesul pentru obiceiurile legate de via ța omului în Maramure ș ………………………….. …… 22
Capito lul 2. Na șterea – de la preexisten ță la existen ță ………………………….. …………….. 27
2.1. Graviditatea și perioada prenatală ………………………….. ………………………….. ………………….. 27
2.1.1. Rituri negative, interdic ții, tabu -uri ………………………….. ………………………….. ………….. 27
2.1.2. Ri turi de anticipa ție ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 28
2.2. Na șterea și perioada postnatală ………………………….. ………………………….. ……………………… 31
2.2.1. Separare, agregare și inițiere ………………………….. ………………………….. …………………… 34
2.2.1.1. „Tăierea buricului” (sec ționarea cordonul ui ombilical) –rit de separare . 34
2.2.1.2. Baia rituală ………………………….. ………………………….. ………………………….. 35
2.2.1.3.Botezul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 36
2.2.1.4. Botejunea ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 43
2.2.1.5. Alăptarea și „înțărcatul” ………………………….. ………………………….. ……….. 45
2.2.1.6. Denti ția ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 46
2.2.1.7. Somnul. Cântecul de leagăn ………………………….. ………………………….. ….. 46
2.2.1.8. Primul cuvânt ………………………….. ………………………….. ………………………. 48
2.2.1.9. Primii pași ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 49
2.2.2. Rituri de protec ție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 49
2.2.2.1. Descântecele de deochi ………………………….. ………………………….. …………. 49
2.2.2.2. Schimbarea numelui – vânzarea magico -ritualică a copilului ……………… 52
2.3. Mediatori între lumi: moa șa și nașa ………………………….. ………………………….. ……………….. 54
2.3.1. Adunarea nepoatelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 55
2.4. Copilăria ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 59
2.4.1. Jocurile de copii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 60
Capitolul 3. Nunta – ritual și ceremonial ………………………….. ………………………….. …… 63
3.1. Nunta – împlinirea ursitei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 65
3.2. Actan ții – personaje cu func ții rituale ………………………….. ………………………….. …………….. 74
3.3. Secven țele ceremoniale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 78
3.3.1.Pe țitul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 79
3.3.2. Logodna – începutul perioadei de prag pentru miri ………………………….. …………………. 81

3
3.3.2.1. Vestirile ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 81
3.3.3. Nunta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 83
3.3.3.1. Despăr țirea rituală a mirelui de feciori – Cusutul steagului …………………. 83
3.3.3.2. Despăr țirea rituală a miresei de fete – Seara de cunună ………………………. 85
3.3.3.3. Gătirea miresei și a mirelui. Simbolistica pieselor vestimentare ………….. 89
3.3.3.4. Mersul după năna și ………………………….. ………………………….. ………………. 94
3.3.3.5. Ura țiile, urăciunile sau iertăciunile ………………………….. ……………………… 96
3.3.3.6. Mersul la cununie ………………………….. ………………………….. ………………. 105
3.3.3.7. Cununia religioasă ………………………….. ………………………….. ……………… 114
3.3.3.8. Acceptarea socială a noii familii. Secven țe ritualice ale mesei de nuntă 116
3.3.3.9. Mersul în cuscrii ………………………….. ………………………….. ………………… 147
Capitolul 4. Moartea – punte între lumea terestră și „Ceia lume” ……………………… 153
4.1. Despăr țirea de vechea stare ………………………….. ………………………….. …………………………. 155
4.1.1. Semne prevestitoare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 155
4.1.2. Agonia – pregătire pentru marea trecere ………………………….. ………………………….. …. 156
4.1.3. Despăr țirea propriu -zisă ………………………….. ………………………….. ……………………….. 157
4.2. Pregătiri pentru integrarea în noua st are ………………………….. ………………………….. ………… 158
4.2.1. Scalda rituală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 158
4.2.2. Pregătirea mortului pentru marea călătorie ………………………….. ………………………….. 158
4.2.3. Priveghiul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 163
4.2.3.1. J ocurile de priveghi ………………………….. ………………………….. ……………. 164
4.2.4. Prohodul (Înmormântarea) ………………………….. ………………………….. ……………………. 166
4.2.5. Masa de pomenire ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 191
4.2.6. Doliul – perioadă de prag ………………………….. ………………………….. ………………………. 194
4.3. Înmormântarea sinuciga șilor ………………………….. ………………………….. ……………………….. 195
4.4. Înmormântarea copiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 198
4.5. Înmormântarea tinerilor necăsători ți – Nunta mortului ………………………….. ………………. 204
4.6. Cultul str ămoșilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 210
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 217
Corpus de texte ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 227
Poezia ritualurilor de nuntă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 227
Poezia ritualurilor de înmormântare ………………………….. ………………………….. ……………………. 291
Glosar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 327
Lista informatorilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 330
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 332

4

Cuvinte cheie: ritual, ceremonial, rituri de trecere, separare, agregare, prag, naștere,
nuntă, înmormântare , nunta mortului

Lucrarea Ritualurile de familie în Maramure ș propune o incursiune în ritualurile
tradiționale legate de na ștere, căsătorie și moarte din Maramure șul istoric , reevaluând , din
perspectiva modernit ății, riturile și ritualurile , cu accent pe rezisten ța și importan ța lor în
cotidian, pentru a demonstra că, în Maramure șul secolului XXI, ritualurile de familie apar țin
actualită ții.
Omul societă ții moderne, la fel ca omul societă ții tradi ționale, caută să se raporteze la
univers ca parte a acestuia, iar manifestările rituale sunt cele care mediază, la fel cum au
făcut -o de-a lungul timpului, această rela ție.
Lucrarea este structurată în patru capitole, cărora li se adaugă un corpus de texte .
Ritualurile legate de momentele importante din viața omului sunt manifestări complexe,
analiz a acestora impunând atât studierea ritualului, cât și a formulelor ritual -ceremoniale .
Capitolul I, intitulat Marcarea existen ței prin rit și ritual, este compus din trei
subcapitole, care abordează , din punct de vedere teoretic , problematica riturilor, în special a
riturilor de trecere: Rit și ritual în secolul XXI?, Existen ța umană și riturile de trecere,
Interesul pentru obiceiurile legate de via ța omului în Maramure ș.
Primul subcapitol aduce în lumină deosebita capacitate de rez isten ță, dar în acela și
timp de remodelare de care ritul și ritualul dispun, arătând că acestea reu șesc să răspundă, și
într-o lume dominată de tehnică, nevoii de semnificare ce l -a caracterizat pe om de -a lungul
timpului. Provocările modernită ții produc e vidente muta ții func ționale în întregul sistem
cultural, utilitatea ritului se atenuează, însă atenuarea nu este echivalentă cu dispari ția. Chiar
dacă în prezent primează func ția estetică și de amuzament, nici func ția utilitară nu este anulată.
Ritualul es te cel ce stă la baza ceremonialului, asigurându -i substratul și poten țându -l.
Cel de -al doilea subcapitol se axează pe riturile de trecere, care au marcat și continuă
să marcheze existen ța umană . Fiecare dint re cele trei momente importante: naștere, căsătorie și
moarte, presupune o trecere , o separare de vechea stare , pentru a se integra, în urma unei
perioade de prag (ce poate func ționa și ca proces de ini țiere), într -o nouă condi ție, o nouă
lume. Toate aceste momente ce eviden țiază, în acela și timp, ruptura și continuitatea, sunt

5
marcate de rituri de trecere, care, potriv it teoriei lui Arnold V an Gennep, se împart în trei
categorii majore: rituri pr eliminare (de separare de lumea anterioară), rituri liminare (de prag)
și rituri postliminare (de agregare la o nouă lume) . Acțiunea lor se îndreaptă spre două planuri:
în primul rând au în vedere apărarea individului și marcarea trecerii lui într -o altă s tare, iar în
al doilea rând, ac țiunea se răsfrânge asupra socialului, a comunită ții, care este automat marcată
de schimbarea suferită de individ.
Fiecare trecere este , de fapt , o schimbare, iar na șterea și moartea sunt cele care
comportă schimbări radicale . Nașterea și moartea nu se supun ra țiunilor sociale, modernitatea,
cu tot ce înseamnă dezvoltare a științei și tehnicii, nu poate transforma via ța într -un proces
reversibil nici nu poate împiedica , pe premise normale , continuitatea vie ții. De vreme ce via ța
își urmează cursul, de la origini le culturii până în prezent, credin țele în legătură cu aceasta se
perpetuează, ajungând, în forme adaptate realită ții, în prezent.
Pentru o analiză a ritualurilor de familie din Maramure ș, așa cum sunt ele în prezent, s e
impune, în primul rând, marcarea interesului pentru cercetarea practicilor rituale de familie din
această zonă, încă de la primele dovezi scrise cunoscute , subiect abordat în cel de -al treilea
subcapitol . În acest sens, ne -au fost referin ță trei lucrări. Prima este Folcloristica
Maramure șului, unul dintre studiile de căpătâi pe care Dumitru Pop le-a lăsat viitorilor
cercetători. Maramure ș, țară veche – Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei
(1672 -1908) , alcătuită de Dumitru Iuga, este o altă lucrare ce ne pune la dispozi ție ceea ce se
cuno ștea din folclorul maramure șean până în anul 1908. Cea de -a treia lucrare, Istoria
folcloristicii maramure șene. Bibliografia generală a etnografiei și folclorului maramure șean,
realizată de Dorin Ștef, ne -a permis completarea și aducerea în prezent a informa țiilor.
În structurarea lucrării, am considerat oportun ă alocarea unui capitol de sine stătă tor
fiecăruia dintre momentele importante ale vie ții. Capitolul 2, intitulat Nașterea – de la
preexisten ță la existen ță, prezintă practici rituale legate de graviditate și perioada prenatală, de
naștere și perioada postnatală, eviden țiind, în acela și timp, i mportan ța moa șei și nașei, ca
mediatori între lumi, dar și substratul ritualic al jocurilor copilăriei.
În timpul gravidită ții, femeia este supusă anumitor restric ții, pentru a nu fi afectat
copilul. De fapt, toate acestea sunt rituri negative, care împied ică maleficul. Se crede și acum
în Maramure ș că viitoarea mamă nu trebuie să vadă oameni cu handicap, iar dacă intră în
contact cu aceștia, să „î și aducă aminte să zică Doamne feri”!, pentru ca noul -născut să nu

6
moștenească din deficien țele acestora. Nu tr ebuie să poarte nimic în buzunare pe burtă, pentru
că, altfel, copilul se va na ște cu pete.
Referitor la naștere, s-a demonstrat existen ța numeroaselor practici ritu ale. Marcând
trecerea de la pre existen ță la existen ță, de la necunoscut la cunoscut, în ca drul ritualurilor ce
au legătură cu na șterea pot fi distinse: rituri de anticipa ție, rituri de separa ție, rituri ce
marchează na șterea propriu -zisă și rituri de integrare. Astfel, desfacerea brâului sau a
cordonului și nasturil or femeii care urmează să nas că este o practică ce intră în categoria
riturilor de anticipa ție, tăierea cordonului ombilical, baia ritualică, practici legate de încetarea
alăptării copilului, sunt rituri de separare de vechea stare.
Acestei etape îi sunt caracteristice și practici de apărare. Unele dintre acestea se aplică
chiar în momentul na șterii: familia nu are voie să dea nimănui nimic din casă, pentru a nu da
norocul copilului, nimeni nu poate să treacă peste el, pentru a nu rămâne mic. Noul născut este
supravegheat continuu, pe ntru a nu fi schimbat de duhurile rele sau de Fata Pădurii, pentru a
nu se îmbolnăvi sau a i se lua somnul. În acest sens, în leagăn i se pune tămâie, sare, usturoi și
i se leagă la mână un fir de a ță roșie, în special pentru a -l apăra de deochi. Dacă este absolut
necesar ca micu țul să fie lăsat pentru câteva momente singur, i se pune lângă leagăn/pat o
mătură, pentru a păcăli for țele rele. Înlăturarea definitivă a răului este posibilă prin rituri de
transfer (vânzarea simbolică – trecerea peste fereastră, trecerea prin hat, descântecele de
deochi) .
Botezul și ritul de denomina ție au rolul de a -l integra pe copil în lume și în comunitate.
Practicile rituale legate de botezul copilului fac parte din riturile de integrare . Integrarea
copilului în lumea cre ștină, dar, în acela și timp, recunoa șterea lui ca individ prin intermediul
botezului și al denominării, sunt aspecte definitorii ale întregii existen țe pământe ști a
individului. Însă până ca integrarea să poată avea loc, riturile din cadrul botezului sunt și rituri
de purificare, prin apă sfin țită, atât de păcatul originar, cât și de necură ția na șterii. După botez
are loc botejunea , o mică petrecere ce simbolizează acceptarea de către familie a noului
membru.
Chiar dacă nu mai există în satele cercetate moașe empirice, moașa rămâne, la fel ca
nașa , actant important în desfășurarea ritualurilor din cadrul obiceiurilor legate de naștere, de
ele depinzând o serie de secvențe rituale . Se poate observa că mama, din punct de vedere
ritual , nu are un rol important pentru copil în perioada de după na ștere, acest rol fiind

7
îndeplinit de moa șă și, ulterior, de na șă, acestea având atribu ții de mediator între copil și lume .
Abia după ce î și va răscumpăra, ritual, copilul de la na șă, de mamă va d epinde, pe toată
perioada copilăriei, formarea acestuia ca individ și ca membru al familiei, neamului și
societă ții sătești .
Cel de -al treilea capitol , Nunta – ritual și ceremonial, se referă la u rmătoarea etapă
marcantă a vie ții oricărui individ , căsători a, ce poate fi văzută ca ritu alul fundamental de
întemeiere a unei familii , întemeiere ce este posibilă doar prin intermediul unor ac țiuni rituale ,
prin folosir ea unor obiecte cu funcție simbol ică. Nunta presupune următoarele secven țe
ceremoniale: pe țitul, credin ța și nunta pr opriu -zisă.
Chiar dacă ceremonialul și, uneori, spectacularul, par să fie mai pregnante, în esen ță, în
spatele lor, poten țându -le, se află riturile. Rituri de separare de vechea stare se descifrează în
jocul steagului, seara de cunu nă. Steagul de nuntă es te simbolul virilită ții, iar cununa, simbol
al fecioriei și purită ții. Seara dinaintea nun ții, ce stă sub semnul acestor obiecte rituale,
marchează despăr țirea mirelui de ceata de feciori și a miresei d e grupul fete, dar și de familie ,
începerea drumului spre închegarea unei noi familii, compusă din cei doi tineri și, în acela și
timp, integrarea în comunitatea oamenilor căsători ți. Atât jocul steagului, cât și jocul cununii ,
introduc sexualitatea ca element caracteristic căsătoriei; cele două momente rituale se
desfă șoară noaptea, timp asociat rela țiilor sexuale.
Iertăciunile mirilor (iertarea și binecuvântarea cerută părin ților) fac parte din aceea și
categorie a riturilor de separare. Rostirea se face printr -un gest sincretic de închinare cu sticla
cu „horincă ”. Mirii au pregăt ite, special pentru acest moment, câte două sticle de ½ litri de
„horincă îndulcită ”, „înstru țate cu pospan ” și ață roșie; simbolurile ce se ascund dincolo de
acestea sunt: via ța frumoasă, îndelungată și plină de dragoste.
În componen ța ceremonialului de nu ntă se regăsesc, cu o deosebită încărcătură
simbolică, rituri le de fertilitate : aruncarea cu boabe de grâu peste miri (strigatul la blidul
grâu), colacul miresei. Strigatul la blidu ’ cu grâu este o secven ță cu profunde implica ții
augurale, ce se păstrează și la nun țile actuale, grâul fiind simbolul fertilită ții și al abunden ței.
Colacul miresei , simbol al fertilită ții și rodniciei, este nelipsit din ritualul nun ții. Est e simbolul
Soarelui , stabilind , prin aceste atribute simbolice pe care le presupune, legătura dintre cer și
pământ.

8
Un alt gest menit să asigure fertilitatea este cel al strigatului la găină. Se știe că , din
cele mai vechi timpuri, găina a fost asociată principiului feminin, în ceremonialul nun ții găina
astfel împodobită deve nind o imagine a miresei. „Dansul ” găinii pune în prim plan
transformarea rela țiilor sexuale , consumarea găinii reprezentând consumarea , în plan simbolic ,
a actului sexual . Momentul, la fel ca toate secven țele importante din ceremonialul nun ții, este
însoțit de formule ritu al-ceremoniale . Ele cuprind o serie întreagă de „prescripții ”, de sfaturi,
ceea ce scoate în relief caracterul lor integrator. De asemenea, aceste spuneri rituale sub formă
de strigături au rolul de a îndepărta orice spirit necurat ce ar putea interveni între tinerii
căsăto riți.
Și riturile de schimb își găsesc locul, atât în ceremonialul nun ții tradi ționale, cât și în
prezent, când schimbul de daruri a luat forma schimbului inelelor de cununie, dar și al florilor:
buchetul miresei – floarea din pieptul mirelui. Înlocuirea m iresei, strigăturile, secven țe care
sporesc atmosfera de destindere, sunt, de fapt, rituri apotropaice, al căror scop este păcălirea
și alungarea duhurilor necurate. O spățul, zestrea, darurile, toate aceste aspecte care par să dea
seama asupra stării mater iale a familiilor, compensează, din punct de vedere ritual, pierderea
suferită prin plecarea unui membru, care î și formează propriul nucleu familial.
Odată cu ritualul de îmbăl țuire (schimbarea cununii de pe cap cu năframa), mireasa
trece în noua stare, cea a nevestelor. Se obse rvă înlocuirea portului de fată cu cel de femeie
măritată (fetele purtau capul descoperit, părul împletit în cozi prinse cu panglică, pe când
năframa era semnul distinctiv al femeilor căsătorite). Și în acest context apare acea cre dință
referitoare la cea de -a „treia încercare ”; astfel, mireasa va arunca de două ori năframa înapoi
feciorilor, nepermi țând ca aceasta să -i fie legată, pentru ca abia la cea de -a treia încercare să
facă posibil ă așezarea ei de către na șă. Momentul este m arcat de strigături adresate de către
stegar, na șă și feciori viitoarei neveste, implicând formule care eviden țiază adevărata trecere la
noua stare, cea de femeie căsătorită, prin schimbarea unui obiect vestimentar cu altul.
Chiar dacă ritualul de nuntă s e manifestă unitar, există o serie de diferen țieri, chiar în
cadrul aceleia și zone etno grafico -folclorice. Așa se face că, în Bude ști, integrarea definitivă a
tinerilor în noua stare, aceea a oamenilor căsători ți, se produce abia la o săptămână după nuntă.
Sâmbătă seara, na șa „îi punea împletiturile” tinerei, adică îi prindea părul într -o coroni ță
împletită, pe cap, din acel moment ea nu mai avea voie să poarte părul în cozi, simbol al

9
„fetiei !. În prima duminică , tânărul so ț mai mergea la joc cu „clopu -n zgăr zi”, simbol al
fecioriei, pentru ca abia apoi zgărzile și stru țul din clop să fie înlăturate definitiv .
În zona Vi șeului este cunoscut ă o practică rituală în legătură cu ultimul copil (dacă era
fecior) care se căsătorea. M ama mirelui era jucată pe bani și era răscumpărată, cu cea mai
mare sumă, de către tatăl mirelui. Urma „îmbăl țuirea” ei, însă cu o năframă ne agră, de babă,
conform credin ței că, odată văzându -și copiii „a șezați la casele lor”, și-a îndeplinit misiunea.
Riturile de agregare întâlnite în cer emonialul nun ții pot avea atât importan ță
individuală, cât și colectivă. Riturile de unire propriu -zisă sunt schimbul de inele, de daruri,
dar și oferirea de băutură sau mâncare celuilalt (ex: prima îmbucătură din tortul miresei îi este
servită mirelui de mireasă și invers). De importan ță colectivă este ritul mesei în comun, la care
participan ții vin atât din partea mirelui cât și din partea miresei. Ospă țul, prin participarea
simbolică a întregii comunită ți, demonstrează acceptarea de către aceasta a noilo r săi membrii;
marchează, la fel ca nă șirea și încuscritul, integrarea socială, mirii nefiind doar parte a familiei
și neamului, ci și a comunită ții din care fac parte.
Deși în timp au apărut modificări de c onținut în ceremonialul nun ții, accentuându -se
funcția ceremonial -spectaculară în detrimentul celei rituale, semnifica ția sa fundamentală se
păstrează.
Experien ța ultimă a fiecărui om constituie subiectul capitolul ui 4, Moartea – punte
între lumea terestră și „Ceia lume” . Scenariul funebru și-a păstrat c ea mai arhaică structură,
din toate riturile de trecere. M oartea încheie existen ța terestră a omul ui, dar nu și pe cea
spirituală, de aceea este înso țită atât de rituri de separare (a decedatului de lumea terestră, cât
și a celor vii de aces ta), dar și de pregătire a celui trecut în nefiin ță pentru a se integra în
comunitatea strămo șilor.
Pragul, u șa, poarta, cu valen țele lor sacral -simbolice, apar și în riturile de
înmormântare, cu roluri certe de puncte spa țiale de separare a mortului de comunitate. După ce
„se trece pragul” cu mortul, u șa se închide în urma lui, pentru ca acesta „să nu se întoarcă” sau
să „ia cu el” și alți membri ai familiei. Acest gest al închiderii u șii este explicat și de credin ța
că sufletul rămâne, până la scoaterea trupului din ca să, în „blana de la u șă”; în momentul
scoaterii sicriului , va ie și și sufletul, u șa fiind închisă în urma lui.
Scalda rituală este primul pas în vederea pregătirii mortului pentru marea trecere .
Având de întreprins o călătorie, trebuie să aibă toate cel e de trebuin ță pentru a i se asigura un

10
drum și o primire favorabilă; este motivul pentru care , uneori , i se pun bănu ți în mână, un
colac, iar în trecut, alături de colac se puneau și obiecte specifice meseriei pe care defunctul a
avut-o. Cea mai importantă practică ce pregăte ște mortul pentru intrarea în „C eia lume” este
priveg hiul, veghea rituală a mortului de către familie și comunitate; casa se transformă
dintr -un univers închis, al familiei, într -un univers deschis. În acest context, marcarea
perioadei de limită es te accentuată printr -o stare de exces, creată prin împletirea dintre plâns,
manifestare a durerii pierderii celui drag , și râsul provocat de jocurile de priveghi.
Plângerea, bocirea mortului de către familie, este considerată a fi nu doar manifestare a
tristeții, ci și o practică impusă de comunitate și se încadrează în categoria riturilor piaculare ,
ce se regăsesc pe toată perioada celor trei zile cât mortul rămâne în casă, dar și în ceremonialul
înmormântării propriu -zise și în perioada de doliu . Bocetele și țipetele celor apropia ți con țin
îndemnuri pentru cel decedat de a nu -și părăsi familia, de a se ridica să-i vadă pe to ți cei
aduna ți, dar, pe de altă parte, trebuie observat faptul că toate prac ticile performate au drept
scop împiedicarea defunctului de a mai reve ni în lumea celor vii. Prima atitudine are ca
motiva ție durerea resim țită de familie pentru pierderea unui membru, pe când cea de -a doua
exprimă teama ancestrală de întoarcere a celui decedat.
Un rol important îl au riturile apotropaice , menite să protejez e comunitatea de
revenirea mortului sub formă de strigoi, dar și cele menite să apere mortul de piedicile ce pot
apărea în călătoria lui. Dacă mortul este cu gura deschisă, este legat cu o bucată de pânză pe
sub bărbie, existând credin ța că, altfel, va che ma și alte suflete cu el. Cei răma și în via ță,
pentru a nu li se ar ăta mortul, îl scutură de degetul mic , zicând: „nu mă tem de tine”! Apoi taie
o șuviță din părul acestuia, o ard și „se afumă” to ți cei se tem. Mortul nu trebuie să stea fără
lumânare, nici singur în casă, pentru a nu se apropia duhurile rele de el. În timpul
înmormântării, persoanele care țin lumânările și praporii au câte o năframă prinsă pe mâna
stângă. Aceste năframe , dar și prosoapele și batistele care se împart celor care duc mortul și
copiilor, au rol de pod sau punte; scopul lor ritual este acela de a u șura trecerea sufletului prin
vămile văzduhului.
Lumânările, simbol al luminii, au un rol deosebit de important în ritualurile de
înmormântare. De asem enea, apa și colacul dobândesc pute rnice valen țe rituale. Apa de la
capul mortului este considerată a avea puteri magice, de aceea este deseori folosită pentru
vrăji. Apa este folosită cu caracte r divinatoriu și poate avea în acela și timp valen țe pozitive și

11
negative. De exemplu, în rela ție cu ceilal ți membri ai comunită ții, apa de pe mort este impură,
însă este curată, pusă în legătură cu ideea de fertilitate, putând fi aruncată la rădăcina unui pom
fructifer. Pe lângă importan ța apei, trebuie remarcată și simbolistica pe care o are colacul .
Acesta stabile ște legătura dintre cei vii și cei mor ți, dintre cer și pământ.
Cele mai puternice se dovedesc a fi riturile postliminale, ce au ca scop integrarea celui
decedat în lumea mor ților. La sfâr șitul acestei perioade, cei vii se reintegrează , purificați, în
comunitatea din care fac parte, iar sufletul mortului se integrează în comunitatea strămo șilor.
De acum, comunicarea directă dintre cele două lumi nu mai este posibilă, ea fiind medi ată prin
dezlegări, pomeni.
Atât timp cât ritualurile privesc defunctul (ritualurile din perioada de separare și din
cea liminală), ele au drept scop „îndepărtarea” firească a acestuia de cei vii. După încheierea
perioadei liminale, când mortul s -a integrat în comunitatea strămo șilor și este pomenit
împreună cu ace știa, la anumite ocazii (la mo și), practicile de pomenire postliminale capătă alt
caracter.
Sinuciga șii nu beneficiază de acela și ritual al înmormântării cu persoanele care mor de
moarte naturală, nu sunt îngropa ți la un loc cu ace știa, nu li se pune c ruce la mormânt, nu le
este pomenit numele nici la propria înmormântare, nici la dezlegări, ei fiind exclu și și
excluzându -se prin gestul lor din comunitatea strămo șilor.
Cercetarea întreprinsă a permis descoperirea unor legături vii, actuale, între cele trei
momente care marchează via ța omului. În satele în care ritualurile de familie au fost supuse
analizei, în cadrul fiecărui ritual se regăsesc gesturi rituale cu impact sau influen ță asupra
celorlalte. Astfel, unele semne de la na ștere prevestesc reu șita în căsnicie a viitorului adult
(dacă micu țul are două ‘învârtecu șuri’ în păr, se va căsători de două ori), după cum unele
gesturi rituale din cadrul nun ții au importante semnifica ții pentru na ștere (când merge la
biserică, mireasa pune pe u șă atâtea dege te câ ți copii vrea să aibă; la masă î și ține sub șezut
atâtea degete câ ți ani nu vrea să devină mamă). Și unele practici din perioada înmormântă rii se
referă la căsătorie. Astfel, dacă persoana care rămâne văduvă vrea să se recăsătorească, va
trece pe deas upra mormântului, după ce a fost a șezat sicriul, înainte de a fi acoperit cu pământ.
Se cunosc și modalită ți de „legare a cununiilor”, adică de împiedicare a unei persoane să se
căsătore ască, prin punerea unui obiect ce îi apar ține, în sicriu, cu mortul.

12
Legătura dintre moarte și nuntă atinge punctul de maximă intensitate în cazul
înmormântării tinerilor necăsători ți. Dacă na șterea și moartea sunt procese inevitabile,
căsătoria poate fi împiedicată de moarte. Astfel, tânărul, neputând să -și împlinească to ate
îndatoririle pe această via ță, nu se poate integra în comunitatea mor ților.
Etapele sunt acelea și ca ale unei înmormântări obi șnuite, însă încărcătura simbolică și
ritualică este dublă: înmormântarea și nunta se împletesc și se întrepătrund pentru a a sigura
integrarea celui decedat în „Ceia lume ”. Tinerii deceda ți sunt îmbrăca ți în costume specifice
nunții; mireasa poartă cunună, dar panglici negre în cozi, mirele are stru ț, dar panglicile din
pieptul lui sunt tot negre. Dacă moare o fată, prietenul aces teia va sta la capul ei, îmbrăcat ca
un mire, iar dacă moare băiatul, aleasa lui îi va fi mireasă. Elemente preluate din ritualul nun ții
sunt dru ștele, stegarul, cetera șii, care intonează câ ntece de jale și călăre ții. Călăre ții își
împodobesc caii la fel ca în cazul unei nun ți, însă „năfrămile ” de pe ei sunt negre, de doliu.
Cât timp preotul face parastasul, mirele (mireasa) stau la capul mortului, plângând. După
scoaterea mortului din casă, mireasa stă lângă sicriu între doi feciori (mirele între două fet e), la
fel ca în cadrul ceremonialului nun ții, când mirele stă între ”surorile” sale, iar mireasa între
”frați”.
Moartea, văzută ca început al vie ții veșnice, nu -și poate îndeplini func ția dacă nu a avut
loc nunta, momentul de împlinire a vie ții pe pământ. De aceea, familia tânărului decedat
recurge la toate practicile legate de nuntă, care ar fi decurs din firescul vie ții, pentru a permite
sufletului tânărului integrarea în lumea de dincolo.
Dată fiind importan ța poeziei rituale în contextul gene ral al ritualurilor de familie,
formulele rituale rostite sau c ântate dând forță actului și substanță sacră gestului, în sine, i -am
alocat acesteia un spa țiu special, alcătuind, din materiale de teren, înregistrate în timpul
performării actului ritual și transcrise sau obținute de la actanți, un corpus de texte, însumând
peste 4500 de versuri , neluând în calcul v ersurile din cuprinsul lucrării . Relevante sunt trei
colec ții de texte rituale ce se regăsesc în corpusul ce completează prezenta lucrare. Acestea
ne-au fost puse la disp oziție chiar de către interlocutorii noștri și apar pentru prima dată într -o
cercetare. În legătură cu poezia ritualurilor de nuntă prezentăm colec ția de strigături a
țipurit oarei Ileana Negrea din Petrova , iar pentru obiceiurile de înmormântare, colec ția de
verșuri a di acului Pa șcu Ion Terentea, dar și colec ția diacului Ștefan Cozma . Cu acești doi
dieci am realizat și interviuri, ce ne -au permis o mai bună cunoaștere a ritualurilor din punct de

13
vedere al gândirii religioase. De asemenea, un text important, ce se află în fruntea corpusului
de texte, este Rugăciunea înainte de plecarea la cununie, transcrisă de noi de pe textul scris cu
creionul de Pa șcu Gavrilă Misli , din Vișeu de Jos, în jurul anului 1919.
Tocmai ca dovadă a faptului că nu există incompatibili tate între ritualurile tradi ționale
de familie din Maramure ș și modernitate, am apelat la tehnică, apanaj al modernită ții, pentru a
pune mai bine în valoare aspectele cu profunde semnifica ții rituale ce constituie nucleul dur al
obiceiurilor. Astfel, am re curs la imagine, sunet, dar și la împletirea dintre cele două, dând
cercetării noastre consisten ță și prin intermediul unui corpus de fotografii, a unui corpus audio
și a unuia video , pe care intenționăm să le donăm Arhivei de Folclor a Academiei Române.
În cazul fotografiilor, am căutat să alăturăm (metodă pe care am folosit -o și în
cuprinsul tezei) dovezi vechi cu dovezi noi, ceea ce va permite celor interesa ți observarea
modificărilor aduse de timp, dar, în acela și timp, capacitatea de rezisten ță. Am folosit
fotografii din arhiva personală și fotografii ce ne -au fost puse l a dispozi ție în timpul cercetării
de teren.
În ceea ce prive ște corpusul audio, acesta con ține înregistrări ale unor secven țe
ritualice realizate chiar în timpul performării lor. Unele dintre acestea, cum este înregistrarea
ce con ține ora țiile rostite de d iacul Terentea, pot fi considerate surprinderi -document, a căror
repetabilitate este imposibilă , întrucât performerul a decedat la scurt timp după aceea.
Materialele video con țin dovezi ale respectării obiceiurilor și ritualurilor în
Maramure șul istoric al secolul ui XXI. Secven țe din cadrul unor nun ți vin să sus țină cele
afirmate în partea teoretică. Referitor la ritualurile de înmormântare, de o deosebită valoare
documentară este, considerăm noi, nunta mortului , din localitatea Năne ști, pe care am redat -o
integral .
Datele rezultate ne permit să afirmăm că, în Maramure șul istoric al secolului XXI,
ritualurile de familie apar țin actualită ții. Nu afirmăm că obiceiurile din ciclul vie ții de familie
s-au păstrat neschimbate, din genera ție în genera ție. Acest lucru ar fi fost imposibil într -o lume
tot mai desch isă interconexiunilor culturale , o lume în care comunitățile rurale nu sunt închise
la nou și la schimbare. Este, însă, evident că acestea s -au adaptat mereu, în concordanță cu
noile realități și noile moduri de asumare a acestora, reușind, astfel, o convi ețuire între idei noi
și mentalități revolute, arhaice, fiecare dintre acestea avându -și locul bine stabilit în existența
moroșenilor.

14
Teza Ritualuri le de familie în Maramure ș conține probe concrete ale existen ței
ritualurilor și riturilor, ca marcato ri ai tu turor momentelor importante din viața moro șenilor.
De aceea, o poten țială viitoare direc ție de cercetare ar trebui, din punctul nostru de vedere, să
plece de la ritualurile de familie din Maramure ș nu ca reminiscen țe ale unor fapte rituale ce au
ghidat via ța strămo șilor, fără a avea , însă, semnificare în prezent, ci ca realitate a secolului
XXI.

15
Bibliografie

Addison, J.T., Viața după moarte în credin țele omenirii, ediția a II -a, Editura Herald,
Bucure ști, 2006
Andreesco, Ioanna, Bacou, Mihaela, Mourir à l'ombre des Carpates, Payot, 2011
Ariès, Philippe, Omul în fa ța mor ții, vol I -II, traducere și note de Andrei Niculescu, Editura
Meridiane, Bucure ști, 1996
Albu, Paulina, Obiceiuri de nuntă, în Memoria Ethnologica , anul VII, nr.21 -23, ianuarie –
iunie 2007, 2163 -2172
Antonescu, Romulus, Elemente permanente ale ceremonialului de nuntă la români, în
Cupcea, Mihai (coord.), Comunicări științifice pe teme folclorice – Sighetu Marma ției 1970 –
1971, Centrul Crea ției Populare a Jude țului Maramure ș, Baia Mar e, 1973
Balazs, Lajos, Folclor. No țiuni generale de folclor și poetică populară , Editura Scientia,
Cluj-Napoca, 2003
Bănă țeanu, Tancred, Portul popular din regiunea Maramure ș, Casa Crea ției Populare, 1978
Berdan, Lucia, Fețele destinului. Incursiuni în etn ologia românească a riturilor de trecere,
Editura Universită ții Al.I.Cuza, Ia și, 1999
Bilț, Valeria, Literatura și obiceiurile vie ții de familie din Maramure ș, Editura Grai și Suflet
– Cultură na țională, Bucure ști, 1996
Bilț, Valentin, Poezii, tradi ții și obiceiuri populare din Maramure ș, Editura Grai și Suflet –
Cultura na țională, Bucure ști, 1996
Bilțiu, Pamfil, Aportul lui Constantin Brăiloiu la modernizarea metodei de cercetare a
folclorului, în Tomescu V., Ro șu M. (ed), Centenar Constantin Brăiloiu, Editura Muzicală a
Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, Bucure ști, 1994, p. 309 -313
Bilțiu, Pamfil, Contribu ții la cercetarea înmormântării pe Valea Some șului, în Studii de
Etnologie românească, vol.I, Editura Saeculum I. O., Bucure ști, 2003, pp. 236 -255
Bilțiu, Pamfil, Moșii de peste an din țara Lăpu șului, în Studii de Etnologie românească,
vol.I, Editura Saeculum I. O., Bucure ști, 2003, 9 -53
Bilțiu, Pamfil, Crucile mortuare din satul Breb , în Memoria Ethnologica , anul VI, nr.20,
iulie-decembr ie 2006, pp.1878 -1882

16
Burada, T. Teodor, Datinile poporului român la înmormântări, ediție îngrijită și prefa țată de
I. Opri șan, Editura Saeculum I. O., Bucure ști, 2006
Butură, Valer, Cultura spirituală românească, ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu,
Editura Minerva, Bucure ști, 1992
Bilțiu-Dăncu ș, Titus, Nunta în Săpân ța, în Memoria Ethnologica , anul VI, nr.18 -19, ianuarie –
iunie 2006, p.1802 -1805
Bilțiu, Pamfil, Strânsul nepoatelor în contextul obiceiurilor de familie din Maramure șul
istoric, în Acta Musei Maramoresiensis, III. Etnografie – Istoria și filosofia culturii, Arheologie –
Ecologie – Științele naturii , Editura Aska Grafika, Sighetu Marma ției, 2005, pp.131 -136
Bîrlea, Ovidiu, Folclorul românesc. Momente și sinteze, volumul I, Editura Min erva,
Bucure ști, 1981
Caillet, Laurence, Jamous, Raymond, Religie și ritual, în Martine, Segalen, Etnologie.
Concepte și arii culturale, Editura Amarcord, Timi șoara, 2002
Căian, Gabriela, Descântecul – ritm arhaic de magie tainică, în Acta Musei
Maramoresi ensis, I. Etnografie și folclor , Editura Aska Grafika, Sighetu Marma ției, 2002, pp.
155-160
Candrea, I. -Aurel, Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică,
Editura Polirom, Ia și, 1999
Călăra șu, Cristina, Obiceiuri române ști de nuntă , Editura Universită ții din Bucure ști, 1999
Chevalier, Jean, Dicționar de simboluri , volumul III, Editura Artemis, Bucure ști, 1994
Chanial, Philippe (coord.), La société vue du don. Manuel de sociologie anti -utilitariste
appliquée, Éditions La decouverte/M .A.U.S.S. , Paris
China, Samfira, Obiceiuri de nuntă în Suciu de Jos, în Memoria Ethnologica , anul II, nr.2 -3,
februarie -iunie 2002, 381 -389
Chiș, Maria, Obiceiuri de nuntă în Săli ștea de Sus, în Memoria Ethnologica, anul II, nr. 2 -3,
februarie -iunie, 2002, pp. 359 -371
Chiș, Maria, Obiceiuri la na ștere în Săli ștea de Sus, în Memoria Ethnologica, anul II, nr. 2 -3,
februarie -iunie, 2002, pp.253 -264
Chiș, Maria, Obiceiuri la înmormântare în Săli ștea de Sus, în Memoria Ethnologica , anul II,
nr.4-5, iulie -decembr ie 2002, pp. 536 -541
Chiș Ster, Ion, Timi ș, Nicoră (eds), Tradi ții maramure șene, volumul II, Baia Mare, 1979

17
Ciubotaru, Silvia, Riturile nup țiale în viziunea lui Simeon Florea Marian, în Anuarul
Muzeului Etnografic al Moldovei, VII, Ia și, 2007, pp. 185 -194
Coatu, Nicoleta, Structuri magice tradi ționale , Editura Bic All, Bucure ști, 1998
Comi șel, Emilia, Constantin Brăiloiu – viața și opera, în Tomescu V., Ro șu M. (eds.),
Centenar Constantin Brăiloiu, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din
România, Bucure ști, 1994, p. 18 -44
Comi șel, Emilia, Folclor muzical , Editura Didactică și Pedagogică, Bucure ști, 1967
Cozmei, Mihail, Cercetarea și valorificarea folclorului românesc în perioada premergătoare
lui Constantin Brăiloiu, în Tomescu V., R oșu M. (eds.), Centenar Constantin Brăiloiu, Editura
Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, Bucure ști, 1994, 199 -210
Constantinescu, Nicolae, Etnologia și folclorul rela țiilor de rudenie, Editura Univers,
Bucure ști, 2000
Coman, Mih ai, Mass -media, mit și ritual. O perspectivă antropologică, Editura Polirom, Ia și,
2003
Corni ță, Constantin, Zona Maramure ș. Matricea etnologică și paradigmele folclorului
maramure șean, Editura Umbria, Baia Mare, 2001
Cristescu -Golopen ția Ștefania, Gospodă ria în credin țele și riturile magice ale femeilor din
Drăgu ș (Făgăra ș), Editura Paideia, Bucure ști, 2002
Csiszar, Isabella Corina, Obiceiuri la început de an în Once ști, în Memoria ethnologica.
Revistă de patrimoniu ethnologic și memorie culturală, Centrul Crea ției Populare Maramure ș, an
IV, nr. 10, ianuarie -iunie 2004, Baia Mare, pp.1002 -1005
Csiszar, Isabella Corina, Obiceiuri nup țiale în Once ști, în Memoria ethnologica, an VI, nr.20,
iulie-decembrie 2006, pp.1974 -1978
Cuceu, Ion, Cuceu, Maria, Lisovschi, Anamaria, Șeuleanu, Ion, Ritualurile de nuntă în
Transilvania. Cântecele rituale de nuntă din Bihor, Editura Funda ției pentru Studii Europene,
Cluj-Napoca, 2005
Cuceu, Ion, Cuceu, Maria, Lisovschi, Anamaria, Șeuleanu, Ion, Ritualurile de nuntă în
Transilv ania, III, Ora țiile de nuntă, Editura Funda ției pentru Studii Europene, Cluj –Napoca,
2007

18
Cuceu, Ion, Cuceu, Maria, Lisovschi, Anamaria, Șeuleanu, Ion, Ritualurile de nuntă în
Transilvania, IV, Strigături ceremoniale de nuntă, Editura Funda ției pentru Stu dii Europene,
Cluj – Napoca, 2009
Cuceu Ion, Cuceu Maria, Vechi obiceiuri agrare române ști. Tipologie și corpus de texte, I,
Editura Minerva, Bucure ști,1988
Cuceu, Ion, Cuceu, Maria (eds), Metode și instrumente de cercetare etnologică. Stadiul
actual și perspectivele de valorificare. Studii închinate memoriei savan ților Ion Mu șlea și Ovidiu
Bârlea, Editura EFES, Cluj -Napoca, 2011
Cuceu, Ion, Corni ță, Constantin , Corpusul folclorului maramure șean, I, Baia Mare, Editura
Umbria, 2004
Cuisenier, Jean, Memoria Carpa ților. România milenară: o privire interioară, Editura
Echinox, Cluj, 2002
Cuisenier, Jean, Cérémonial ou rituel , Ethnologie Française, Paris, Armand Colin, 1998,
pp.10 -19
Cuisenier, Jean, A l'ombre des Carpates , Ethnologie Française, Paris, Armand Co lin, 1989,
pp.244 -252
Cuisenier, Jean, România: La Roumanie et le domaine culturel roumain , Ethnologie
Française, Paris, Armand Colin, 1995, pp. 333 -341
Culianu, Ioan Petru, Călătorii în lumea de dincolo, Ediția a III -a, traducere de Gabriela și
Andrei Oi șteanu, prefa ță și note de Andrei Oi șteanu, Editura Polirom, Ia și, 2002
Datcu, Iordan, Dicționarul etnologilor români , Editura Saeculum I.O, Bucure ști, 2006
Dăncu ș, Mihai, Zona etnografică Maramure ș, Editura Sport. Turism, Bucure ști, 1986
Dăncu ș, Mihai, Cr istea, George, Maramure ș, un muzeu viu în centrul Europei, Editura
Funda ției Culturale Române, Bucure ști, 2000
Dăncu ș, Mihai, Obiceiuri din via ța omului în Maramure ș. I. Na șterea și copilăria , Editura
Dacia, Cluj -Napoca, 2009
Dăncu ș, Mihai, Atestări docume ntare privind via ța socială maramure șeană cu accente
privind na șterea în tradi ția populară, în Acta Musei Maramoresiensis, VI. Etnologie –
Etnografie – Folclor – Istorie , Editura Aska Grafika, Sighetu Marma ției, 2009, pp.144 -157
Dăncu ș, Mihai, Moașa – medi ator între nou -născutul „necunoscut” și lumea „cunoscută ”, în
Memoria Ethnologica, anul II, nr. 2 -3, februarie -iunie, 2002, pp.265 -274

19
Dăncu ș, Mihai, Adunarea nepoatelor , în Memoria Ethnologica , anul II, nr. 4 -5, iulie –
decembrie 2002, pp. 493 – 495
Dănc uș, Ioana, Femeia, performer al practicilor magice în perioada duodecisimei, în Acta
Musei Maramoresiensis, I. Etnografie și folclor , Editura Aska Grafika, Sighetu Marma ției, 2002,
pp.113 -116
Dăncu ș, Ioana , Femeia în cadrul ceremonialului de nuntă, în Acta Musei Maramoresiensis, I.
Etnografie și folclor , Editura Aska Grafika, Sighetu Marma ției, 2002, pp.167 -170
Dobozi -Faiciuc, Elisabeta, Dragomire ști, străveche vatră maramure șeană, Editura Drago ș
Vodă, Cluj -Napoca, 1998
Dobozi -Faiciuc, Elisabeta, Dragomire ști. Cântarea mor ților – Culegere de folclor funebru,
Editura Todesco, Cluj -Napoca, 2001
Dogaru, Ortansa, Ornamentele și croiul costumului din Maramure ș, Arta Grafica, 1976
Dorondel, Ștefan, Moartea și apa. Rituri funerare, simbolism acvatic și structura l umii de
dincolo în imaginarul țărănesc, Editura Paideia, Bucure ști, 2004
Durkheim, Emile, Formele elementare ale vie ții religioase , traducere Magda Jeanrenaud și
Silviu Lupescu, Editura Polirom, Ia și, 1995
Dunca, Petru, Suiogan Delia, Mari ș Ștefan, Mâncare a între ritual și simbol , Editura
Ethnologică, Baia Mare, 2007
Eliade, Mircea, Sacrul și profanul , Editura Humanitas, Bucure ști, 1995
Eliade, Mircea, Imagini și simboluri. Eseuri despre simbolismul magico – religios , Editura
Humanitas, Bucure ști, 1994
Evse ev, Ivan, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timi șoara,
1994
Evseev, Ivan, Dicționar de magie românească, Editura Amarcord, Timi șoara, 1997
Evseev, Ivan, Simboluri folclorice. Lirica de dragoste și ceremonialul de nuntă , Edit ura
Facla, Timi șoara, 1987
Frazer, James George, Creanga de aur, I-V, Editura Minerva, Bucure ști, 1980
Focșa, Gheorghe, Spectacolul nun ții din țara Oa șului, Editura Muzeului Sătmărean, Satu –
Mare, 1999
Ghinoiu, Ion, Sărbători și obiceiuri române ști, Editu ra Elion, Bucure ști, 2002

20
Ghinoiu, Ion, Lumea de aici, lumea de dincolo – ipostaze române ști ale nemuririi, Editura
Funda ției Culturale Române, Bucure ști, 1999
Gorovei, Artur, Datinile noastre la na ștere și la nuntă, Editura Paideia, Bucure ști, 2002
Godja -Ou, Ioan, Cuvinte despre satul meu Văleni – Maramure ș, Editura Aska Grafika,
Sighetu Marma ției, 2002
Gulian, C. I, Mit și cultură, Editura Politică, Bucure ști, 1968
Hede șan, Otilia, Pentru o mitologie difuză , Editura Marineasa, Timisoara, 2000
Hossu -Longin, Pompei, Folclor din Transilvania și Banat , Editura Gutinul, Baia Mare, 2007
Horvat, Vasile, Horvat, Liuba Irina, Ruscova -o comună ucraineană din Maramure ș, Editura
Limes – Lekton, Zalău, 2005
Hotea, Ioan, Valea Stejarului. Graiul și folclorul obiceiurilor , Editura Aska Grafika, Sighetu
Marma ției, 2006
Huluba ș, Adina, Copii cu o natură specială, în Memoria Ethnologica, anul XI, nr. 40 -41,
iulie-decembrie 2011, pp.52 -63
Huluba ș, Adina, Magia prin contagiune și practicile rituale de na ștere, în Caietele Acoci ației
de științe etnologice din România. Științe, tehnologii și arte tradi ționale , nr. 6/2010, Editura
Muzeul Țării Cri șurilor, Oradea, pp.289 -295
Huluba ș Adina, Credin țe și practici magice din ciclul obiceiurilor de na ștere cercetate de
Simeon Florea Mari an și continuitatea lor, în Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, VII,
Iași, 2007, pp.203 -210
Huluba ș, Adina, Obiceiuri de na ștere din Moldova. Tipologie si corpus de texte, Editura
Universită ții Alexandru Ioan Cuza, Ia și, 2012
Ionică, Ion I., Dealu Moh ului. Ceremonia agrară a cununii în țara Oltului, Editura Minerva,
Bucure ști, 1996
Ișfănoni, Doina, Interferen țe dintre magic și estetic în recuzita obiceiurilor tradi ționale
române ști din ciclul vie ții, Editura Enciclopedică, Bucure ști, 2002
Iuga, Dumitru (ed), Maramure ș, țară veche. Antologie de folclor de pe Cursul Superior al
Tisei (1672 -1908), Editura Cybela, Baia Mare, 2008
Karnoouh, Claude, Rituri și discursuri versificate la țăranii maramure șeni. A trăi și a
supravie țui în România comunistă, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1998

21
Karnoouh, Claude , Aider à naître ou faire des ancêtres: un commentaire du roumain Moasa,
Civilisations , Vol. 36, No. 1/2, Ethnologies d'Europe et d'ailleurs (1986), pp. 73 -85
Kligman, Gail, Nunta mortului. Ritual, poetică și cultu ră populară în Transilvania, Editura
Polirom, Ia și, 1998
Lajos, Balazs, Folclor. No țiuni generale de folcor și poetică populară , Editura Scientia, Cluj –
Napoca, 2003
Lenghel -Izanu, Petre, Daina mândră pân Bărsana…Schi ță monografică , Baia Mare, 1979
Levi-Strauss, Claude, Tropice triste, Editura Științifică, Bucure ști, 1968
Emmanuel, Levinas, Moartea și Timpul , Editura Biblioteca Apostrof, Cluj -Napoca, 1996
Malinowski, Bronislaw, Magie, știință și religie, Editura Moldova, Ia și, 1993
Marian, Simion Florea, Nunta la români. Studiu istorico -etnografic comparativ, Editura Grai
și suflet – Cultura na țională, Bucure ști, 1995
Marian, Simeon Florea, Înmormântarea la români. Studiu etnografic, Editura Saeculum
Vizual, Bucure ști, 2008
Mari ș, Ștefan, Ritualul funerar din Maramure ș – o perspectivă hermeneutică, în Memoria
Ethnologica, anul IX, nr. 30 -31, ianuarie -iunie 2009, pp.58 -64
Mari ș, Ștefan, Lumea de dincolo între spaimă și fascina ție, în Memoria Ethnologica, anul IX,
nr. 32 -33, iulie -decembrie 2009, pp.100 -106
Mariș, Ștefan, Moartea între numinos și ritual, în Memoria Ethnologica, anul X, nr. 34 -35,
ianuarie -iunie 2010, pp.94 -98
Mari ș, Ștefan, The funerary rhymes in Maramure ș, în Memoria Ethnologica, anul XI, nr. 38 –
39, ianuarie -iunie 2011, pp.101 -107
Mari ș, Ștefan, Atitudini fa ță de moarte în comunită țile tradi ționale din Maramure ș, în
Memoria Ethnologica, anul XII, nr. 44 -45, iulie -decembrie 2012, pp.110 -119
Mauss, Marcel, Eseu despre dar, Institutul European, Ia și, 1993
Mauss, Marcel, Hubert, Henri, Teoria gene rală a magiei, Editura Polirom, Ia și, 1996
Mauss, Marcel, Hubert, Henri, Eseu despre natura și func ția sacrificiului, Editura Polirom,
Iași, 1997
Mesnil, Marianne, Popova, Assia, L'offrande céréalière dans les rituels funéraires du sud -est
européen, Civili sations, Vol. 49, No. 1/2, Institut de Sociologie de l'Université de Bruxelles,
2002, pp. 101 -117

22
Mesnil, Marianne, Etnologul, între șarpe și balaur, Editura Paideia, Bucure ști, 1997
Mleșniță, Vasile, Folclor vi șeuan , Editura Grinta, Cluj -Napoca, 2008
Mleșniță, Vasile, Vișeu de Sus între tradi ție și modernitate , Editura Napoca Star, Cluj –
Napoca, 2012
Minică, Ileana, Datini, obiceiuri și folclor, în Coman Gheorghe, Moisei – Străveche vatră
românească, Editura Limes, Cluj, 2000
Moan ță, Ion (coord.), Nunta la români. Ora ții, Editura Minerva, Bucure ști, 1989
Mușlea, Ion, Bîrlea, Ovidiu, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui
B.P.Ha șdeu, Editura Minerva, Bucure ști, 1970
Mușlea, Ion, Arhiva de Folclor a Academiei Române. Studii, memorii ale î ntemeierii,
rapoarte de activitate, chestionare 1930 – 1948 , ediție critică, note, cronologie, comentarii și
bibliografie de Ion Cuceu și Maria Cuceu. Prefa ță de Ion Cuceu, Editura Funda ției pentru Studii
Europene, Cluj – Napoca, 2005
Neme ș Andreica, Voich ița, Ipostazele Crăciunului maramure șean în serbările copiilor,
Editura Zestrea, Baia Mare, 2008
Niculi ță-Voronca, Elena, Datinile și credin țele poporului român adunate și așezate în ordine
mitologică, vol.I-II, Editura Polirom, Ia și, 1998
O’Sullivan, Timm et all, Concepte fundamentale din științele comunicării și studiile
culturale, Editura Polirom, Ia și, 2001
Olos, Ana, Folklore from Maramuresh, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2004
Olteanu, Antoaneta, Scoala de solomonie. Divinatie si vrajitorie în context comparat , Editura
Paideia, Bucuresti, 1999
Oișteanu, Andrei, Motive și semnifica ții mito – simbolice în cultura românească tradi țională ,
Editura Minerva, Bucure ști, 1989
Oișteanu, Andrei, Ordine și haos. Mit și magie în cultura tradi țională românească, Editura
Polirom, Ia și, 2004
Pamfile, Tudor, Dragostea în datina tineretului român, Editura Saeculum I.O., Bucure ști,
1998
Panea, Nicolae, Gramatica funerarului, Editura Scrisul românesc, Craiova, 2003
Pavelescu, Gheorghe, Magia la români. Studii și cercetări despre magie, descântece și mană,
Editura Minerva, Bucure ști.1998

23
Petrescu, Nicolae, Primitivii, EFES, Cluj -Napoca, 2001
Petrovai, Ion, Țara Maramure șului – zonă multiculturală , Academia Română, Centrul de
Studii Transilvane, Cluj -Napoca, 2007
Pop, Dumitr u, Folcloristica Maramure șului, Editura Minerva, Bucure ști, 1970
Pop, Dumitru, Obiceiuri agrare în tradi ția populară românească, Editura Dacia, Cluj –
Napoca, 1989
Pop, Gheorghe Gh, Folclor muzical din Maramure ș, Centrul de Îndrumare a Crea ției
Populare și a Mișcării Artistice de Masă Maramure ș, Baia Mare, 1980
Pop Gheorghe, Orații și stirgături de nuntă din Maramure ș, în Memoria Ethnologica , anul
II, nr.2 -3, februarie -iunie 2002, 411 -421
Pop, Mihai, Obiceiuri tradi ționale române ști, Editura Univers, Bucure ști, 1999
Pop, Mihai, Folclor românesc. Teorie și metodă , Editura Grai și Suflet – Cultura Na țională,
Bucure ști, 1998
Pop, Mihai, Ruxăndoiu Pavel, Folclor literar românesc, Editura Didactică și Pedagogică,
Bucure ști, 1976
Pop, Anu ța, Considera ții asupra rit ualurilor de nuntă, în Caiete Silvane. Revistă de cultură ,
anul VI, nr. 8 -9 (67 -68), august -septembrie 2010, pp.48 -49
Pop, Anu ța, Valorile tradi ționale române ști – mărci identitare, în Tezaur. Revistă de cultură
tradi țională , anul I, nr. I, iulie 2007, Șimleu Silvaniei, pp.111 -114
Pop, Anu ța, Ritul în modernitate – dispari ție, supravie țuire sau adaptare?, în Tezaur. Revistă
de cultură tradi țională, anul II, nr. II, iulie 2008, Șimleu Silvaniei, pp.45 -49
Pop, Anu ța, Ritualuri de nuntă în Maramure ș. Despăr țirea rituală de feciori și de fete:
cusutul steagului și împletitul cununii , în Calendarul Maramure șului, anul V, nr.10 -11 (nov
2009 -nov 2010), Editura Cybela, Baia Mare, 2010, pp.745 -749
Pușcaș, Mihaela, Pomana din timpul vie ții, în Georgescu, Matei (redact or), Practici funerare
și reprezentări ale lumii de dincolo, Editura Paideia, Bucure ști, 2000, 77 -97
Radcliffe -Brown, A.R, Structură și func ție în societatea primitivă, Editura Polirom, Ia și,
2000
Rose, Serafim, Sufletul după moarte. Experien țe contemporan e după moarte în lumina
învățăturii ortodoxe despre via ța de dincolo, traducere G. L. Constantineanu, studiu introductiv
și indice Teodosie Paraschiv, Iași, 2006

24
Răchi șan, Delia, Modificarea statusului premarital (căsătoria), în Memoria Ethnologica,
anul V II, nr. 21 -23, ianuarie -iunie 2007, 2103 -2106
Răchi șan Delia, Status incert și status dobândit (na șterea) , în Memoria Ethnologica, anul VI,
nr. 20, iulie -decembrie 2006, pp.1892 -1899
Răchi șan, Delia, Jocurile de copii. Ini țierea premaritală și inițierea în moarte, în Acta Musei
Maramoresiensis, VI. Etnologie – Etnografie – Folclor – Istorie , Editura Aska Grafika, Sighetu
Marma ției, 2009, pp.158 -164
Răchi șan Dănciu ț, Delia, Jocurile de copii. Func ții fundamentale. Func ții adiacente, în
Memoria Ethnologica, anul X, nr. 34 -35, ianuarie -iunie 2010, pp.65 -73
Răchi șan Dănciu ț, Delia, Jocurile de copii. Aspecte ale limbajului poetic, în Memoria
Ethnologica, anul XII, nr. 44 -45, iulie -decembrie 2012, pp.88 -97
Repciuc, Ioana, Simeon Florea Marian și cercetarea sărbăt orilor tradi ționale, în Anuarul de
Lingvistică și Istorie Literară, XLVII -XLVIII, Editura Academiei, Bucure ști, 2007 -2008,
pp.293 -310
Savard, Rémi, Le rire précolombien dans le Québec d’aujourd’hui, Les Éditions
L’Hexagone -Parti -Pris, Montréal, 1977
Scăuna șu, Petrică, Obiceiuri la înmormântare în Tara Codrului , în Memoria Ethnologica ,
anul II, nr.4 -5, iulie -decembrie 2002, 542 -550
Sevastos, Elena , Nunta la români , în Literatură populară , I, Editura Minerva, Bucure ști,
1990
Sicard, Bertrand, Un peuple de Rou manie, în L’ écologiste, volumul 3, nr.2, toamna 2002,
pp.71 -74
Suciu, Alexandru, Nevoia actuală de ceremonial și ritual , Editura Lux Libris, Bucure ști,
1998
Suiogan, Delia, Forme de interac țiune între cult și popular, Editura Ethnologica, Baia Mare,
2006
Suiogan, Delia, Simbolica riturilor de trecere, Editura Paideia, Bucure ști, 2006
Suiogan, Delia , Obiceiurile calendaristice – modalită ți de afirmare a unei gândiri de timp
magico -ritualic și religios , în Tradi ții și patrimoniu. Obiceiuri de Iarnă , nr. 6 -7/2004, p.27 -29
Suiogan, Delia, Inițierea – forme de reprezentare simbolică , în Memoria Ethnologica , anul
VI, nr.20, iulie -decembrie 2006, pp.1883 -1992

25
Suiogan, Delia, Omul și Trecerea în mentalitatea tradi țională , în Memoria Ethnologica , nr.
18-19, ianuarie – iunie 2006, anul VI, Baia Mare, pp. 1721 – 1729
Șerba, Maria, Obiceiuri la început de de an pe Valea Cosăului, în Memoria Ethnologica.
Revistă de patrimoniu ethnologic și memorie culturală, Centrul Crea ției Populare Maramure ș, an
IV, nr. 10, ianuarie -iunie 2004, Baia Mare, pp.989 -994
Șeuleanu, Ion, Dincoace de sacru, dincolo de profan. Studii și eseuri de folclor , Editura
Tipomur, Târgu -Mure ș, 1995
Șeuleanu, Ion, Nunta în Transilvania , Editura Viitorul Românesc, Bucure ști, 2000
Șeuleanu, Ion, Poezia popul ară de nuntă, Editura Minerva, Bucure ști, 1985
Ștef, Dorin, Antologie de folclor din Maramure ș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2007
Stef, Dorin, Istoria folcloristicii maramure șene. Bibliografia generală a a etnografiei și
folclorului maramure șean, Editur a Ethnologica, Seria Cultura Tradi țională, Baia Mare, 2006
Ștețco Valerica, Poezii populare din Țara Maramure șului, Editura Minerva, Bucure ști, 1990
Ștețiu, Mariana, Ștețiu Petre, Desfă șurarea nun ții, în Memoria Ethnologica , anul VII, nr.21 –
23, ianuarie -iunie 2007, 2149 -2156
Ștețiu, Mariana, Ștețiu Petre, Ritualul nun ții în Bude ști, în Memoria Ethnologica , an VI,
nr.20, iulie-decembrie 2006, pp.1984 -1990
Ștețiu, Mariana, Obiceiuri la na ștere. Botejunea, în Memoria Ethnologica , anul IV, nr.10,
ianuarie -iunie 2004, pp.1014 -1020
Ștețiu, Petru, Credin țe și obiceiuri la început de an, în Memoria Ethnologica. Revistă de
patrimoniu ethnologic și memorie culturală, Centrul Crea ției Populare Maramure ș, an IV, nr. 10,
ianuarie -iunie 2004, Baia Mare, pp.988 -988
Taloș, Ion, Gândirea magico -religioasă la români. Dic ționar, Ed. Enciclopedică, Bucure ști,
2001
Țelman, Ion, Mari ș-Dăncu ș, Ioana, Faiciuc, Elisabeta, Cuhea în istoria și cultura
Maramure șului, Muzeul Maramure șului, Sighetu Marma ției, 2005
Țiplea, Alexandru, Poezi i populare din Maramure ș, Editura Academiei, Bucure ști, 1906
Van Gennep, Arnold, Formarea legendelor, Editura Polirom, Ia și, 1997
Van Gennep, Arnold, Riturile de trecere, Editura Polirom, Ia și, 1998
Vãduva, Ofelia, Magia darului , Editura Enciclopedicã, Buc urești, 1997

26
Veress, Karoly, Ființa genera țională și destinul culturii, Editura Casa Căr ții de Știință, Cluj –
Napoca, 2003
Vlad, Adriana, Componentele scenariului ritualic în obiceiurile vie ții de familie, în Iuga
Simion (coord), Cultură și civiliza ție româ nească în Maramure ș, Vol. 2. Simpozionul de la
Săliștea de Sus, august 2011, Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2011
Vulcănescu, Romulus, Mitologie română , Editura Academiei RSR, Bucure ști, 1987
Vulcănescu, Romulus, Dicționar de etnologie, Editura Albatros, B ucure ști, 1979
Vintilă -Ghițulescu, Constan ța, Pratiques maritales et stratégies patrimoniales dans la société
roumaine (XVIIIe siecle) , Obradoiro de Historia Moderna, nr. 16, Spania, 2007, pp. 41 -63
Zderciuc, Boris, Podoabe tradi ționale în ceremonialul nun ții din Oa ș și Maramure ș, în
Memoria Ethnologica, anul VII, nr. 21 -23, ianuarie -iunie 2007, 2067 -2068