CONSOLIDAREA IDENTITĂ ȚII NA ȚIONALE ÎN CONTEXTUL COEZIUNII ETNICE ȘI SOCIALE Diana BENCHECI, doctor în științe politice, conferen țiar universitar,… [614849]

CONSOLIDAREA IDENTITĂ ȚII NA ȚIONALE
ÎN CONTEXTUL COEZIUNII ETNICE ȘI SOCIALE

Diana BENCHECI, doctor în științe politice,
conferen țiar universitar, USM
Vasile CAZACENCO, USM

Rezumat
Articolul "Consolidarea identită ții na ționale prin coeziune etnică și
socială" descrie problemele sensibile ale coeziunii etnice și sociale a cetă țenilor
Republicii Moldova. Într -o societate multietnică, cum ar fi în Moldova, unde
grupul majoritar este dispersat din punct de vedere etnic în aut o-defini ție, unii se
consideră români, unii moldoveni, pentru a asigura stabilitatea și coeziunea
etnicilor, accentuând construirea identită ții civice, decât identitatea na țională.Cu
toate acestea, autoidentificarea na țională a cetă țenilor Republicii Moldova trebuie
să se conformeze modelului vestic al na țiunii, care constă din teritoriul istoric,
comunitatea juridică și o cultură și ideologie comună civică.
Cuvinte -cheie: identitate na țională, coeziune socială, coeziune etnică,
identitate politică, pa triotism

NATIONAL IDENTITY FORMATION IN CONDITIONS
OF ETHNIC AND SOCIAL COHESION IN MOLDOVA

Abstract
The article “The strengthening of the national identity through et h-
nic and social cohesion” describes the sensitive issues of ethnic and social
cohesion of Moldova’s citizens. In a multiethnic society such as in Mold o-
va, where the majority group is ethnically dispersed in the self -definition,
some consider themselves Romanian, some Moldovans, in order to ensure
stability and cohesion of important ethnicit y that emphasize the constru c-
tion of civic identity, rather than of national identity.
However, the national self -identification of Moldova’s citizens must
conform to the Western model of nation, which consists of historical terr i-
tory, the legal community and a common civic culture and ideology.
Keywords: national identity, social cohesion, ethnic cohesion, polit i-
cal identity, patriotism

La 31 august 1991 pe harta politică a lumii a apărut un nou stat
– Republica Moldova. Teritoriul actual al acestui sta t, numit istoric și
418

Basarabia, a cunoscut o evolu ție fluctuantă, aflîndu -se în zona de
interese a mai multor state. Nici în perioada țaristă, nici în perioada
jurisdic ției române ști sau în perioada sovietică, actualul teritoriu al
Republicii Moldova nu a a vut o existen ță de sine -stătătoare: nu a
avut suveranitate, nu a semnat acorduri și tratate și nu a fost recuno s-
cut ca stat independent de către comunitatea interna țională . Mai mult
ca atît, din 1812 Basarabia devine provincie a Imperiului Rus,
aflîndu -se în componen ța acestuia pînă în 1917. În perioada 1918 –
1940, actualul teritoriu al Republicii Moldova devine parte comp o-
nentă a României. Ca mai apoi, să devină republică în componen ța
URSS în perioada 1940 -1991.
Evenimentele istorice perindate au afectat stabilitatea și sigu-
ranța identificării na ționale a popula ției majoritare, moldovenii –
basarabeni și a dus la apari ția unei crize de identitate na țională, care
chiar și după 26 de ani de independen ță a Republicii M oldova cree a-
ză un impediment major pentru coeziunea etnică și socială a cetă țeni-
lor țării noastre. Riscul acestei crize este survenirea separatismului
teritorial, a divizării cetă țenilor în „noi” și „ei”, discomfortul social al
cetățenilor și instabilitate a politică. Astfel , datele Biroului Na țional
de Statistică indică că conform rezultatelor Recensământului Popul a-
ției și Locuin țelor din 2014, 75,1% din popula ția Republicii Moldova
s-au declarat moldoveni. Totodată 7,0% din popula ție se autoident i-
fică româ ni [1]. Putem afirma că Republica Moldova nu mai este
Basarabia de altă dată. Problematica identită ții na ționale este mult
mai complicată, din punct de vedere demografic, social și cultural,
decât era cea a Basarabiei istorice.
Identitatea na țională este un concept analitic, ambiguu, sensibil,
cu multe sensuri contradictorii [2]. Identitatea poate deveni stereotip în
discursul cotidian, cu toate că identitatea na țională prezintă dificultă ți
de conceptualizare [3]. Ea exprimă atitudini, mentalită ți și compo rta-
mente colective rezultate din apartenen ța indivizilor la un stat na țional.
Identitatea na țională este fluidă, constant renegociată de politicieni în
dependen ță de propriile interese, în special într -un stat de tranzi ție cum
este Republica Moldova. Valor ile ideologice și credin țele sunt mai
importante , decît cele materiale pentru individ , întru asigurarea int e-
419

grării acestuia în societate. În scopul diminuării divizării societă ții
moldovene ști și coeziunii etnice a cetă țenilor este necesară asigurarea
acestora cu dreptul la autoidentificare na țională, ținîndu -se cont, tot o-
dată, de interesele na ționale ale statului. Autoidentificarea na țională a
cetățenilor Republicii Moldova, însă, trebuie realizată conform mod e-
lului occidental de na țiune, care este repreze ntată de teritoriul istoric,
comunitatea legal -politică, egalitatea legal -politică a membrilor, pr e-
cum și o cultură civică și o ideologie comună.
Într-o societate multietnică, precum este cea din Republica Mo l-
dova, unde grupul majoritar etnic este dispers at în autodefinire, unii
considerîndu -se români, al ții moldoveni, întru asigurarea stabilită ții și
coeziunii etnice este important ca accentele să fie puse pe construc ția
identită ții civice generalizată și specializată, și nu pe identitatea na țio-
nală. Identitatea civică generalizată se referă la angajarea în respect a-
rea normelor și idealurilor democratice. Iar identitatea civică special i-
zată exprimă afirmarea unui conflict rezultat din interesele individuale
sau de grup. Între ele există o tensiune, înt rucât identitatea civică sp e-
cializată are întotdeauna tendin ța să devină atât de puternică, încât să
diminueze din influen ța exercitată de identitatea civică generalizată. În
acest fel, preocuparea pentru interesele particulare îi determină pe i n-
divizi să nu respecte normele. Astfel o profundă și func țională cultură
civică este posibilă numai în măsura în care cetă țenii se identifică mai
intens cu sistemul democratic decât cu interesele lor specifice [4].
Asupra construc ției identită ții civice o mare influ ență o are ident i-
tatea politică cu elementul său esen țial – conștiința și identificarea cet ă-
țenilor de a apar ține aceleia și structuri politice – Statul Republica Mo l-
dova, care are puterea să ia decizii pentru via ța lor; identitatea religioasă
– ortodoxia e ste elementul de conservare a culturii și spiritualită ții, cu
recunoa șterea Mitropoliei Moldovei, dependentă de Patriarhia Moscovei
și a Mitropoliei Basarabiei dependentă de Biserica Ortodoxă Română.
Identitatea lingvistică – limba ca liant al identită ții entice. Dimensiunea
economică – Republica Moldova fiind o țară agrară, cu un industrialism
slab dezvoltat în compara ție cu sfera serviciilor. Dimensiunea psihol o-
gică – moldoveanul este tolerant, ospitalier, sceptic, cu tendin ță spre
activitate pasivă, adap tabil și influen țabil. Dimensiunea geopolitică –
420

cultura moldovenilor din basarabia a fost puternic influen țată de inter e-
sele geostrategice ale statelor ter țe, în special, Rusia și România, aceasta
fiind o sinteză între Orient și Occident.
Precum am men ționat, caracterului moldovenilor îi este spec i-
fic adaptabilitatea, o trăsătură emo țională intermediară între aptitud i-
nea creatoare a Occidentalului și resemnarea pasivă a Orientalului,
iar această trăsătură generează calită țile, dar și defectele moldoven i-
lor: ,,Căci adaptabilitatea e o sabie cu două tăi șuri. Ea poate însemna
evolu ție, inteligen ță, fine țe, suple țe, progres, după cum poate înse m-
na la șitate, duplicitate, șiretenie, superficialitate” [5].
Сonsiderăm că întru asigurarea coeziunii etnice cetă țenii Rep u-
blicii Moldova trebuie să se identifice și să se afilieze nu cu na țiunea,
ci cu ansamblul de similarită ți de interese, credin țe sau norme de via ță,
împărtă șite de ei în societate, indiferent de na ționalitate. O bună coez i-
une etnică va reu și în urma intensificării politicii de educare a spirit u-
lui Patriotismului la cetă țenii Republicii Moldova, atît pe dimensiunea
istorică, cît și cea politică, pentru ca acestora să li se cultive spiritul
apartenen ței la Patria -stat, și nu la Patria ca etnos istoric.
Sentimentul patriotic desemnează identificare cu comunitatea
cetățenilor unui stat și loialitate fa ță de un stat. Astfel , patriotismul
reprezintă sentimentul de dragoste și devotament fa ță de patrie și de
popor. Acesta este un sentiment care are ca univer s de referin ță Pa-
tria, ce pentru început este identificată cu locul natal. Trăirile și im-
presiile din copilărie rămân în memoria persoanei într -o formă sau
alta pe parcursul întregii sale vie ți. Astfel , Patriotismul se manifestă
prin crearea de valori; fid elitatea fa ță de țară; pre țuirea acordată P a-
triei; istoriei și apărarea ei.
Identitatea na țională și cea civică formează unitatea na țională,
care se bazează nu pe o omogenitate culturală, etnică sau lingvistică,
ci pe coexisten ța pașnică și eficientă a tuturor membrilor, indiferent
de bagajul lor cultural.
Ca urmare a declarării independen ței Republicii Moldova, o nouă
identitate na țională este pe cale de a se constitui, cea a moldovenilor
basarabeni. D reptul la o identitate na țională specifică moldovenilor
basarbeni și deosebită de moldovenii de peste Prut se argumentează prin
421

evolu ția istorică separată și din pozi ția geopolitică a țării. Astăzi, când
vorbim despre identitatea na țională, trebuie să ne referim obligatoriu la
contextul în ca re ea se afirmă, desigur și la realită țile postcomuniste, la
faptul că popula ția Basarabiei n -a participat continuu la procesul de co n-
struire a identită ții naționale române, dar mai ales la noua calitate a R e-
publicii Moldova de stat independent, ceea ce a cauzat apropierea unei
identită ți etnice diferite de cea a românilor.
Aceste circumstan țe au dus la diferen țierea identită ții naționale
a moldovenilor din Basarabia și a moldovenilor de peste Prut. Asupra
creării identită ții naționale a moldovenilor din Ba sarabia un rol i m-
portant l -au jucat Imperiul Rus, România și URSS. Aceste state au
ocupat un rol central în formarea identită ții moderne a moldovenilor
basarabeni, explicabil prin func țiile ei multiple în mecanismele di s-
cursive privind limbile discutate pe acest teritoriu, dar și compone n-
ței teritoriale istorice ca parte integrantă a acestor state în diferite
perioade istorice. Identitatea na țională modernă a moldovenilor bas a-
rabeni este datorată mo ștenirii unei na țiuni r upte și lipsite de stat
timp de mai multe secole. Din această cauză , ea este puternic legată
de identitatea religioasă, în special ortodoxia rusă și bazată pe un
foarte puternic etos de victimizare, cu accent pe presiunile externe
din partea statelor ce au interes în regiune. Punerea accentului pe
dezvoltarea identită ții civice va permite coeziunea dintre grupurile
etnice și omogenitatea socială.
Elementele esen țiale ale identită ții naționale și civice a Republicii
Moldova sunt: limba, simbolurile de stat, credin ța, istoria și contextul
actual de dezvoltare economică și credibilitate a institu țiilor statului.
Diferen ța atitudinii lingvistice alienează societatea. De aceea
este importantă înlăturarea frustărilor lingvistice referitoare la limba
rusă și limba română, ce crează bariere psihologice de unitate na țio-
nală a tuturor cetă țenilor statului. Frustrările lingvistice se referă la
viziunile diferite referitoare la denumirea limbii de stat, dar și la rolul
limbii ruse în contextul socio -politic actual. În p ofida recunoa șterii
unită ții limbii române și a celei moldovene ști de către oamenii de
știință, limba rămîne un argument politic pentru legitimarea noului
stat moldovenesc, dar și un motiv de tensionare a societă ții [6].
422

Astfel limba moldovenească trebuia să sus țină crearea unei noi
identită ți naționale, cea a poporului moldovenesc , diferit de cel român.
Tentativa moldovenească de a construi noul stat după modelul statului –
națiune, al cărui nucleu este na țiunea titulară, cu limba și cultura acest e-
ia, a prov ocat o opozi ție puternică din partea minorită ților sale na ționale,
care a dus la apari ția regiunii separatiste – republica moldovenească
transnistreană. Pe de altă parte, istoria Republicii Moldova (în anii 1995,
1996, 2002) a cunoscut manifesta ții de prot est care revendicau elimin a-
rea no țiunii de limbă moldovenească și substituirea ei cu cea de limbă
română. Politicienii s -au mul țumit doar să opereze cu jumătă ți de măs u-
ră în problema limbii vorbite de moldovenii basarabeni, făcând co m-
promisul de a repune î n drepturi limba română , numai prin revenirea la
grafia latină , o sintagmă neutră, păstrând în noua legisla ție lingvistică
adoptată termenul de „limbă moldovenească”.
Considerăm că identitatea na țională a moldovenilor basarabeni
se poate afirma și prin excluderea factorului lingvistic, ceea ce va
elimina și tensiunile psiho -emoționale a etnicilor majoritari din țara
noastră. Acest proces se poate realiza după modelul formării identit ă-
ții naționale a mexicanilor, peruenilor, columbienilor, cilienil or etc.,
care nu au fost nevoi ți să inventeze o limbă pentru a -și forma propria
identitate na țională, dar au păstrat limba strămo șilor săi, a colonizat o-
rilor, respectiv, spaniola, portugheza.
Din cele relatate mai sus și în scopul eficientizării consolidă rii
identită ții naționale a cetă țenilor Republicii Moldova prin prisma coez i-
unii entice și sociale, considerăm necesare luarea următoarelor măsuri:
– Elaborarea unei strategii de restabilire a echilibrului valor i-
lor etniilor din Republica Moldova , pentru a dinamiza procesul de
conștientizare a identită ții noastre na ționale și a consolidării bazelor
societă ții moldovene ști, care în ultimii ani pierde teren în fa ța valorilor
consumetriste. Acest proces nu se poate realiza decât într -un stat d e-
mocrat, care garantează drepturile și libertă țile tuturor cetă țenilor ei.
– Problema denumirii limbii oficiale a statului a produs o
profundă scindare în cadrul popula ției republicii. Considerăm că as i-
gurarea stabilită ții, armoniei etnice și înlăturarea alienări i lingvistice
va fi asigurată în rezultatul recunoa șterii limbii ruse ca a doua limbă
423

administrativă în stat. Dar și odată cu î nlăturarea injusti ției lingvist i-
ce cu implicarea politicului în inventarea limbii moldovene ști și
recunoasterea limbii române, ca limbă vorbită de moldovenii basar a-
beni, cu accentul său specific regional și confirmată științific.
– În acela și context lingvistic, considerăm că într -o societate
scindată referitor la denumirea limbii oficiale vorbite – includerea
imnului de stat, ca simbol important al unită ții statului, cu genreicul
“Limba noastră” duce la alienare patriotică. De aceea, apreciem drept
utilă schimbarea imnului Republicii Moldova, orientându -se spre un
generic cu tenta educa ției patriotice a cetă țenilor statului.
– Este important păstrarea tricolorului ca simbol al unită ții
naționale a cetă țenilor Republicii Moldova . Încă din epoca medievală
Țara Moldovei cunoa ște în jur de 20 de culori diferite de drapele,
printre care și tricolorul. Cei care invocă aspira țiile român ismului
prin păstrarea tricolorului, atunci trebuie să învinuiască de tendin țe
române ști și statul Andora, al cărui drapel este identic după culor i cu
cel al României și Republicii Moldova.
– Mărirea credibilită ții institu ționale în rezultatul creșterii î n-
crederii între Centru -Chișinău și regiuni, în special Gagauz Yeri,
inclusiv prin mărirea investi țiilor și dezvoltarea economică a regiunii.

Referin țe bibliografice

1. Popula ția Republicii Moldova la momentul Recensământului este de 2 998 235,
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=30&id=5582
2. Frederick Cooper Brubaker, Beyond Identity, în „Theory and Society”, 2000,
29. 1, p. 2
3. Simona Ștefănescu, Anca Velicu, Na țional și/sau european? reprezentări soci a-
le ale identită ții în societatea românească actuală, Bucure ști, Editura Expert,
2006, p. 16 –17.
4. Constantin Schifirne ț, Identitatea românească în contextual modernită ții
tenden țiale, p. 463, http://www.revistadesociologie.ro/pdf -uri/nr.5 -6-2009/05 –
CSchifernet.pdf
5. M. Ralea, Fenomenul român esc, edi ție de Constantin Schifirne ț, Bucure ști,
Editura Albatros, 1997, p. 90.
6. Radj Cărbune, Identitatea na țională a Republicii Moldova, https://radjcarbune.
wordpress.com/2010/12/02/identitatea -nationala -a-republicii -moldova
424