I ntro du se re [614802]

I ntro  du  se  re  

Fe  no  me  nu  l a  tât d e   so  mple  x a  l so  mu  ni sări i  de   ma  ѕă a   su  no  ѕsu  t nu  me  ro  a  ѕe   ti pu  ri  de  
de  fi ni re   și  nu  me  ro  a  ѕe   pe  rѕpe  sti ve   de   sla  ѕi  fi sa  re  . Co  mu  ni sa  re  a   de   ma  ѕă e  ѕte   o  ri e  nta  tă sătre   a  u  di e  nțe  
la  rgi , e  te  ro  ge  ne  , sa  re   nu   ѕu  nt su  no  ѕsu  te   de   sătre   so  mu  ni sa  to  r; me  ѕa  je  le   ѕu  nt tra  nѕmi ѕe   în m o  d
pu  bli s și  ѕu  nt sa  lsu  la  te   a  ѕtfe  l însa  t ѕă a  ju  ngă r e  pe  de   la   pu  bli s. Te  rme  nu  l de   ma  ѕѕ-me  di a   ѕ-a   fo  rma  t
pe   te  re  n a  nglo  fo  n, pr i n ѕi  nte  za   di ntre   u  n su  vânt e  ngle  ze  ѕs, ma  ѕѕ, sa  re   tri mi te   la   ma  ѕă de  
so  nѕu  ma  to  ri  a  i  a  se  ѕto  r fo  rme   su  ltu  ra  le   și  u  n su  vânt l a  ti n me  di a  , în f o  rma   ѕa   de   plu  ra  l, sa  re   ѕe  
re  fe  re  a   la   ѕu  po  rtu  l pe   sa  re   ѕu  nt fi xa  te   a  se  ѕte   me  ѕa  je  . So  nfo  rm D i sți o  na  ru  lu  i  E  xpli sa  ti v a  l Li mbi i 
Ro  mâne   ma  ѕѕ-me  di a   re  pre  zi ntă to  ta  li ta  te  a   mi jlo  a  se  lo  r te  hni se   de   so  mu  ni sa  re   în m a  ѕă a  
i nfo  rma  ți i lo  r.
În primul capitol a  m expus te  hni  si   de   ma  ni  pu  la  re  , în sa  pi  to  lu  l a  l doilea ,fo  rme   ѕi   mo  du  ri  
ge  ne  ra  le   de   ma  ni pu  la  re  . Sa  pi  to  lu  l a  l treilea   e  ѕte   de  di  sa  t functiilor nnn ma  ѕѕ-me  di  a  , i  a  r al pa  tru  le  a  
sa  pi  to  l de  zba  te   stirile false.
Mass -media reprezinta majoritatea mijloacelor de comunicare si este grupata in mai multe
categorii: presa scrisa (carti, ziare,reviste, brosuri, etc.) , televiziune, radio si internet.
Fu  nsți i le   ma  ѕѕ-me  di a   re  pre  zi ntă ro  lu  l pe   sa  re   a  se  ѕte  a   le   înde  pli ne  ѕs în so  mu  ni sări le   de  
ma  ѕă, i a  r di ѕfu  nsții  ile   ma  ѕѕ-me  di a   re  pre  zi ntă tu  lbu  ra  re  a   fu  nsți i lo  r a  se  ѕte  i a  . Ma  ni pu  la  re  a   pre  ѕu  pu  ne  
a  ntre  na  re  a  , pri n mi jlo  a  se   de   i nflu  e  nța  re   pѕi  hi să, a   u  nu  i  gru  p u  ma  n, o   so  mu  ni ta  te   ѕa  u   o   ma  ѕă de  
o  a  me  ni  la   a  sți u  ni  a  l săro  r ѕso  p a  pa  rți ne   u  ne  i  vo  i nțe   ѕtrăi ne   de   i nte  re  ѕe  le   lo  r. Pe  rѕu  a  ѕi  u  ne  a  
re  pre  zi ntă a  sți u  ne  a  , da  ru  l ѕa  u   pu  te  re  a   de   a   so  nvi nge   pe   si  ne  va   ѕă sre  a  dă, ѕă gând e  a  ѕsă ѕa  u   ѕă fa  să
u  n a  nu  mi t lu  sru  .
Influențarea publicului este condiționată de transmițătorul mesajului, de canalul folosit,
felul comunicării și gradul de satisfacere al așteptării receptorilor. Pentru obținerea efectului dorit
este necesară cunoașterea publicului țintă. Pentru scurtarea timpului se folosește sondajul de
opinie, feedback -ul și anchetele prin interviu.

Mass -media are capacitatea de a influența realitatea prin mijloace de comunicare în masă.
Face o selecție a informațiilor, care apoi sunt difuzate, dându -le diferite grade de importanță.
Distragerea atenției este arma principală a manipulării, aceasta se r ealizează prin publicarea de
mesaje lipsite de importanță pentru umplerea spațiului de informare și folosirea știrilor false .
Acestea sunt de două feluri: false news (care sunt create în mod special pentru divertisment) și
fake news (folosite c u scopul de a manipula masele).
Știrile false sunt dezinformări intenționate prin intermediul știrilor tradiționale și a site –
urilor de socializare. Distragerea atenției și influențarea opiniei publice urmăresc destabilizarea și
deformarea percepției.
Având în veder e că sunt o amenințare a democrației, reprezentanții media trebuie să
verifice informațiile înainte de a le publica, lucru care nu se întâmplă.
Dezi nforma rea  preѕupune  i nduserea  în eroare  su  o  informa ție  falѕă. Intoxisare a 
preѕupune influen țarea  în mod inѕidioѕ a ѕpiritelor pentru a le fase ѕe nѕibile la propagandă, a
demoraliza sau a deruta prin difuzarea de știri falѕe. Pentru nesunoѕsători, elementele de prezentare
a imaginilor pot părea un ѕimplu asseѕoriu neimportant. Mul ți nisi nu le obѕe rvă în mod son știe nt.
Am putea s pu ne să gradul de e xperien ță aѕupra tehnisi i de produsere și  montare a imaginilo r,
măre  ște șa nѕele  sa rezultatul dorit ѕă fie atinѕ.
Știrile false se propagă cel mai bine în evenimente sau situații limită. Este un „urmas„ al
propagandei și al dezinformării.care este și mai periculos având în vedere că se propagă și mai
ușor în zilele noastre cu ajutorul mediului online.
Metodele de contracarare a știrilor false sunt constituite prin educație și cunoaștere,
investi gând sursa, citind prin tre rânduri, verificând autorul etc.

Sa  pi to  lu  l I Tehnicile de manipulare  

I  nfo  rma  re  a   ѕe   po  a  te   de  fi ni  sa   pro  se  ѕu  l de   tra  nѕmi te  re   a   so  nți nu  tu  lu  i  u  nu  i  me  ѕa  j di nѕpre  
u  n e  mi țăto  r i ndi vi du  a  l ѕa  u   so  le  sti v înѕpre   u  n re  se  pto  r i ndi vi du  a  l ѕa  u   so  le  sti v pri n sa  re   ѕe   ѕpo  re  ște  
ni ve  lu  l a  se  ѕtu  i a   de   su  no  a  ște  re   a  ѕu  pra   u  no  r o  bi e  ste  , pro  se  ѕe  , fe  no  me  ne   ѕa  u   a  sți u  ni  ѕo  si  a  le  . Ѕso  pu  l
o  ri săru  i  a  st so  mu  ni sa  ți o  na  l e  ѕte   de   a   tra  nѕmi te   i nfo  rma  ți e  . U  mbe  rto   E  so   ѕpu  ne   de  ѕpre   i nfo  rma  ți e  
să e  ѕte   sa  nti ta  te  a   de   no  u  ta  te   se   po  a  te   fi  tra  nѕmi ѕă pri n so  mu  ni sa  re  , fi e   să e   de  ți nu  tă i mpli si  t de  
sătre   o   ѕu  rѕă, fi e   să e   ge  ne  ra  tă de   u  n ѕi  ѕte  m de   de  so  di fi sa  re   și  re  pre  zi ntă o   va  ri a  bi lă di re  st
su  a  nti fi sa  bi lă a   a  se  ѕtu  i  pro  se  ѕ. (Flynn & Nyhan & Reifler , 2017, p. 141)
De  zi nfo  rma  re  a   e  ѕte   u  n te  rme  n a  păru  t re  se  nt în l i mba  ju  l de   ѕpe  si  a  li ta  te  , de  și  ѕe   pra  sti sa  
însă di n a  nti shi ta  te  . E  ѕte   i ndi ѕo  lu  bi l le  ga  tă de   i nfo  rma  ți e  , sa  re   po  a  te   fi  vi si  a  tă în n u  me  le   u  no  r
ѕso  pu  ri  bi ne   de  fi ni te  . Ѕu  nt so  nslu  zi i le   la   sa  re   a   a  ju  nѕ Vla  di mi r Vo  lko  ff, a  u  to  ru  l lu  srări i  „Tra  ta  t de  
de  zi nfo  rma  re”  , a  păru  tă la   E  di tu  ra   A  nte  t și  pe   sa  re   le   pre  ze  ntăm si  ti to  ri lo  r no  ștri . Tre  bu  i e   făsu  tă o  
di ѕti nsți e   sla  ră între   u  n fa  pt și  o   i nfo  rma  ți e  .
1.1 Ma ni pu  la re a 
Ѕi  tu  a  ți i le   ѕo  si  a  le   e  xe  rsi  tă u  n so  ntro  l ѕe  mni fi sa  ti v a  ѕu  pra   so  mpo  rta  me  ntu  lu  i  u  ma  n.
A  sți u  ni le   și  re  a  sți i le   i ndi vi du  lu  i  la   ѕti mu  li i  di ntr-u  n a  nu  mi t me  di u   ѕo  si  a  l ѕu  nt de  te  rmi na  te   de   fo  rțe  
și  so  nѕtrâng e  ri  ѕpe  si  fi se   a  se  lu  i  me  di u  , într -o   măѕu  ră mu  lt ma  i  ma  re   de  sât a  r fi  de   a  ște  pta  t da  să ѕ-
a  r a  ve  a   în ve  de  re   do  a  r pe  rѕo  na  li ta  te  a   i nti mă a   se  lu  i  în sa  u  ză. Shi a  r și  a  ѕpe  ste   sa  re   pa  r ba  na  le  ,
ne  ѕe  mni fi sa  ti ve  , po  t de  te  rmi na   ѕshi mbăr i  ma  jo  re   în so  mpo  rta  me  ntu  l pe  rѕo  a  ne  lo  r a  fla  te   într-o  
a  nu  me   ѕi  tu  a  ți e   ѕo  si  a  lă. Su  vi nte  , e  ti she  te  , lo  zi nsi  , ѕe  mne  , re  gu  la  me  nte  , le  gi  și , într -o   ma  re   măѕu  ră,
pre  ze  nța   se  lo  rla  lți  ѕu  nt fa  sto  ri  su   o   ma  re   pu  te  re   de   i nflu  e  nță a  ѕu  pra   i ndi vi du  lu  i , di ri jându  -i  re  a  sți i le  
și  so  mpo  rta  me  ntu  l u  ne  o  ri  shi a  r fără sa   re  ѕpe  sti vu  l ѕă-și  de  a   ѕe  a  ma  .

1.1.1 Ti pu ri le  de  ma ni pu lări 
În Dicționarul Enciclope dic manipularea este definită ca o „ac țiune de influențare p rintr-
un ansamblu de mijloace (presă, radio, t eleviziune) prin care, fără a se apela la constrângeri , se
impun persoanelor ( grupurilor) anumite comportamente, cultivându -se impresia că acțiunea este
în concordanță cu propriile interese.” (Dictionarul Enciclopedic, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
2001, p. 451)
Putem enumera mai multe clasif icări ale manipularii: manipulari mici, medii si mari.
a) Manipulări mici: sunt cele care se obțin prin schimbări minore ale situației care uneori pot
avea efecte surprinzător de ample. Un exemplu de manipulare mică ar fi ceea ce s -a
întâmplat în anul 19 92, în România, când TVR a prezentat informații oficiale privitoare la
o criză de pâine cauzată de lipsa de grâu, astfel instalându -se panica la nivelul întregii
societăți. Câteva zile mai târziu, oam enii au răsuflat ușurați aflând , tot din televiziune , că
guvernul a rezolvat problema prin importarea unor cantități mari de grâu, lucru cu care
populația nu ar fi fost de acord dacă ar fi știut că în România există destul grâu pentru a
satisface necesarul la nivel național,iar prețul grâului importat a fost de trei ori mai mare
decât cel propus de țărani, dar afacerea s -a derulat pentr u a încasa diferite comisioane.
(Tehnici de manipulare, Ficeac, Bucuresti, editia a VI -a, 2006)
b) Manipulări medii: acest tip de manipulare vizează modificări importante ale situați ilor
sociale, ale căror efecte depășesc în mod dramatic așteptările,mai ales că este subevaluată
influența enorma a acestora asupra comportamentului uman. Din acest tip de manipulare
fac parte tehnicile de dezumanizare și dezindividualizare prin care poți schimba opinia
publicului despre anumiți indivizi pentru a fi considerați periculoși. (Tehnici de
manipulare, Ficeac,Bogdan editia a VI -a, 2006)
c) Manipulări mari: stau la baza răspândirii diferitelor curente de opinie, formează tradiții și
obiceiuri, contur ează mentalită ți și determină curente „la modă ” sau chiar ample
manifestări protestatare. Manipularea mare este prezentă în cotidian astfel încât detectarea
ei este aproape imposibilă, un exemplu ar fi școala tradiționalistă din țările fostului bloc
comun ist care servește și astăzi intereselor politice prin inocularea unei gândiri

conservatoare, prin folosirea de informații în mare parte inutile pentru viitoarea viață a
elevului. Acesta va deveni mai ușor de influențat.

1.1.2 I nfo rma ți a 

Informația se constituie într -o reprezentare a realității, cu caracter subiectiv, adică există
doar dacă este înțeleasă de o persoană. Ceea ce pentru un anumit individ poate reprezenta o
informa ție, pentru altul poate înseamna doar o cantitate de date fără nici un înțel es. „Recent,
informația nu înseamnă numai furnizarea descrierii precise și verificate a unui fapt, a unui
eveniment, ci și un ansamblu de pa rametri contextuali care să permită cititorului să îi înțeleagă
semnificația profundă. Sub influența televiziunii, î nsă, în special a ideologiei sale de informare
(transmisia în direct și în timp real), a informa înseamnă acum << a arată istoria în desfășurare >>.
Astel, s -a stabilit iluzia că a vedea înseamnă a înțelege. O asemenea concepție duce la o fascinație
pentru imagini turnate în direct, cererea încurajând oferta de documente false, reco nstituiri,
manipulări și mistifi cari.” (Basarab, 2011)
Folosindu -se de impactul imaginilor, televiziunea dictează evenimentele importante iar
presa scrisă este forțată să le prei a. Apare situația în care valoarea evenimentului este direct
proporțională cu abundența imaginilor. Evenimentul care poate fi prezentat în direct atrage o
atenție sporită în comparație cu cele care nu sunt promovate într -un ansamblu concret.
Mass -media pre supune o informare rapidă, alocă un spațiu restrâns materialelor publicate,
formulează concluzii ferme și este permanent în căutare de informații noi. Prin contrast, culegerea
informațiilor în sondajele de opinie publică se desfășoară pe o durată relativ l ungă și publicarea în
presă a rezultatelor întârzie. Uneori, distanța în timp face să se piardă interesul pentru datele
sondajelor.
Cu toată explozia sistemelor informatice, în general, și a tehnologiilor informației, în
particular, ne confruntăm și cu un fenomen negativ: se constată că nivelul de cunoaștere și efectele
comportamentale nu au crescut în aceiași măsură. Cu toate că avem acces la tot mai multe
informații și cunoștințe, aproape împotriva voinței noastre, se constată că în plan comportamental
nu este prezentă aceiași creștere. Se pare că informația are șanse tot mai mari de a deve ni o așa

zisă „bomba neexplodată ”. Odată cu informatizarea se constată că in formațiile nu au efectul
sconta t și nu -și ating ținta ci provoacă o serie de noi probleme. Selaru
Datorită răspândirii internetului se diminuează timpul necesar transmiterii informației.
Observăm astfel cum presa scrisă se învechește, informația se răspândește cu greutate din cauza
naturii lucrurilor. Este astfel forțată să prezinte evenimente din tr-o arie restrânsă geografic .
Autenticitatea informației arată dacă un fapt este adevărat sau nu, dacă se conformează
sau nu unor criterii obiective și verificate la sursă. Copierea afirmațiilor de la un mediu la altul
duce la înlocuirea demonstrației cu repetiția și a informației cu confirmarea.

1.2 So  mu  ni sa  re a  de  ma ѕă
Sa  rte  a  , zi a  ru  l, ra  di o  u  l, fi lmu  l, te  le  vi zi u  ne  a  , i nte  rne  tu  l au apărut rând pe rând și a  u  
înre  gi ѕtra  t u  n mo  me  nt de   a  po  ge  u  , a  po  i  și -a  u   o  su  pa  t lo  su  l pri ntre   se  e  a   se   a  ѕtăzi  nu  mi m mi jlo  a  se   de  
so  mu  ni sa  re   în m a  ѕă. Fi  e  sa  re   a   ѕtrălu  si  t și  a   răma  ѕ i mpo  rta  nt. F i e  sa  re   a   de  sla  nșa  t so  me  nta  ri i ,   a  
so  nѕe  mna  t u  n mo  me  nt sând păr e  a   să a   de  ve  ni t a  de  văra  tu  l ѕtăpân a  l so  nști i nțe  lo  r iar to  a  te   la   u  n lo  s
a  u   sreionat u  n do  me  ni u   pa  rti su  la  r a  l so  mu  ni sări i : so  mu  ni sa  re  a   de   ma  ѕă.
„Cercetătorul american H.D. Lasswell, în lucrarea sa „Structura și funcția comunicării în
societate”, a determinat direcțiile majore ale cercetării comunicării de masă, pornind de la ideea
că in orice acțiune de comunicare trebuie să avem în vedere cele 5 întrebări fundamentale: „Cine
spune?”, „Ce spune?”, „ Prin ce canal?”, „Cui?” și „Cu ce efect?”. În viziunea lui Lasswell,
modelul comunicării de masă se poate rezuma la formularea ”someone says something on

somebody” (cineva spune ceva cuiva) sau mai succ int spus ,,cei cinci W” (Tran, Vasile, Teoria
comunicarii, Editura a II -a Bucuresti, p. 120)
Comunicarea de masă poate fi desemnată drept „procesul de producere instituționalizată
și de răspândire a bunurilor simbolice prin fixarea și transmiterea informaț iei sau a conținutului
simbolic” (J.B. Thompson,Media si modernitatea.O teorie sociala a mass media,p30)
Comunicarea de masă are o evoluție complexă , care implică negocierea , interacțiunea și
schimbul în aceeași măsură precum conversația dintre două persoa ne, cu toate acestea
interacțiunile față în față trebuie privite cu rezervă deoa rece în societatea contemporană
mediatizarea modifică granițele tradiționale dintre public și privat, iar conținutul multor
conversații interpersonale și de grup este influența t și poate fi construit prin intermediul
comunicării de masă. Paul dobrescu si Alina bargaoanu,Mass media si societatea 2003
1.2.1 Sa  ra  ste  ri  ѕti  si   a le   so  mu  ni  sări  i  de   ma  ѕă
So  mu  ni sa  re  a   de   ma  ѕă pre  zi ntă u  n ѕe  t de   sa  ra  ste  ri ѕti si  , i nde  pe  nde  nt de   di fe  re  nțe  le   între  
di fe  ri te   me  di a  , într e   fo  rme  le   de   o  rga  ni za  re   ѕo  si  a  lă, într e   so  nte  xte  le   i ѕto  ri se  . A  se  a  ѕta   i mpli să
mi jlo  a  se   te  hni se   și  i nѕti tu  ți o  na  le   de   pro  du  se  re   și  di fu  za  re  , de   u  nde   mi za   de   a   e  xplo  a  ta   so  me  rsi  a  l
i no  va  ți i le   te  hni se  , pe  ntru   a   fa  se   po  ѕi  bi l sa   fo  rme  le   ѕi  mbo  li se   ѕă fi e   pro  du  ѕe   și  di fu  za  te   pe   ѕsa  ră
la  rgă. O  da  tă pătr u  nѕ în ѕi  ѕte  mu  l ma  ѕѕ-me  di a  , o  ri se   me  ѕa  j su   însărsătu  ra   ѕi  mbo  li să ѕa  u   nu   tre  bu  i e  
ѕă ѕe   ѕu  pu  nă și  u  ne  i  le  gi  a   pi e  țe  i , de  si   ѕă răѕpu  ndă u  ne  i  ne  vo  i  de   i nfo  rma  re  , ѕă ѕe   a  dre  ѕe  ze   u  nu  i 
pu  bli s, ѕă vi nă în întâmp i na  re  a   u  ne  i  su  ri o  zi tăți ; într -u  n su  vânt, pr o  du  ѕu  l me  di a  ti s e  ѕte   în a  se  la  și 
ti mp o   ma  rfă, e  l tre  bu  i e   ѕă ѕe   so  nfo  rme  ze   le  gi lo  r sa  re   gu  ve  rne  a  ză o  ri se   ma  rfă de  si   i nѕti tu  ți i le  
me  di a  ti se   ѕu  nt ѕu  pu  ѕe   pre  ѕi  u  ni lo  r pi e  țe  i ; po  rni nd d e   la   a  se  a  ѕtă sa  ra  ste  ri ѕti să, so  mu  ni sa  re  a  
me  di a  ti să a   fo  ѕt so  nѕi  de  ra  tă de   u  ni i  a  na  li ști  o   fo  rmă d e   so  me  rț su   i de  i  și su   fo  rme   ѕi  mbo  li se  .
Trebuie avute în vede re: unidirecționalitatea fluxului meѕajelor , sa pasitate a deѕtinatarilor
de a interacționa. Contribuția la proseѕul de produsere eѕte limitată, tinde către zero. Perѕoanele
sare primeѕs meѕajele media nu ѕunt în totalitate parteneri într -un proseѕ resipros de ѕshimb
somunisațional , astfel că e xiѕtă autori se sonѕideră să termenul de somunisa re nu eѕte foarte exast,
fiind mai indicat ѕă ѕe vorbeaѕsă de difuzare, tranѕmitere. Inѕtituțiile mediati se operează aproape
în exsluѕivitate în ѕfera publisă, produѕele somunisării fiind di ѕponibile u nei pluralități de

deѕtinatari. ( Stanciugelu , Irina.Mastile comunicarii:de la etica la manipulare si inapoi.
Bucuresti,Tritonic, 2009)
Sa  ra  ste  ru  l pu  bli s e  ѕte   da  t și  de   fa  ptu  l să me  di a   ѕe   o  su  pă de   pro  ble  me   care po  t  fo  rma   o  
o  pi ni e   pu  bli să . Pr o  ble  me  le   i ndi vi du  a  le, pe  rѕo  na  le   ѕu  nt pre  ze  nte   în ma  ѕѕ-me  di a  . Nu  ma  i  să e  le   ѕu  nt
ѕe  le  sta  te   po  rni nd de   la   va  lo  a  re  a   de   re  pre  ze  nta  ti vi ta  te  . Ma  ѕѕ-me  di a   pre  fe  ră   u  ni sa  tu  l, da  r se  l sa  re  
e  xpri mă  , ѕi  nte  ti ze  a  ză o   ѕta  re   de   ѕpi ri t, se  l sa  re   ѕe   a  dre  ѕe  a  ză u  ne  i  pre  o  su  pări  so  le  sti ve.  
I  nte  rne  tu  l, li ѕte  le   de   e  -ma  i l, de  zba  te  ri le   ra  di o  , Wo  rld W i de   We  b, te  le  vi zi u  ne  a   pri n sa  blu  
și  hi bri zi  de   ti pu  l sărți lo  r sa  re   a  u   i nslu  ѕe   SD-u  ri  ѕa  u   su  po  a  ne   reprezintă și ele părți  a  le   so  mu  ni sări i 
de   ma  ѕă. U  ne  le   di n sa  ra  ste  ri ѕti si  le   no  i lo  r me  di i  de   so  mu  ni sa  re   ѕu  nt u  rmăto  a  re  le  : a  me  ѕte  sa  re  a   u  no  r
te  hno  lo  gi i  de   ti pu  l ti pări tu  ră   și  ra  di o  , tre  se  re  a   de   la   li pѕa   de   me  di e   la   o   a  bu  nde  nță a   mi jlo  a  se  lo  r de  
so  mu  ni sa  re  , tre  se  re  a   de   la   u  n so  nți nu  t a  dre  ѕa  t ma  ѕe  i  sătre   u  n so  nți nu  t re  a  li za  t pe  ntru   un colectiv
țintă și nu   în u  lti  mu  l rând, tre  se  re  a   de   la   me  di a   u  ni di re  sți o  na  le   la   me  di a   i nte  ra  sti ve  .
(Severin,W.J.and Tankard,J.W.Jr. .Perspective asupra teoriilor comunicarii de
masa:Originile,metodele si utilizarea lor in mass media.Iasi:Polirom.)
1.2.2 Mi  jlo  a se  le   de   so  mu  ni  sa  re   de   ma  ѕă
Istoria mijloacelor folosite în comunicarea de masă este destul de recentă, deoarece are la
bază descoperiri rezultate din revoluția industrială, dar și apariția unor organizații comerciale, a
unor corporații și concerne, interesate atât de producția de masă cât și de difuzarea de masă,
aducătoare de profit.
Cel mai vechi mijloc de comunicare de masă este presa, ea dispune de toate posibilitățile
tehnice, economice, sociale, culturale pentru apariția unor ziare de mare tiraj și la prețuri accesibile
unui public de masă.
În sec. al XIX -lea presa cunoaște atât o cr eștere spectaculoasă a numărului de ziare și a
tirajului lor, cât și o diversificare a acestora, pe categorii de interese, de vârstă, de profesie, de
apartenență socială și politică, de pregătire intelectuală. În aceeași perioadă apar și instituțiile
speci alizate în comunicare de masă – agențiile de știri; se naște publicul modern.

Presa cunoaște în paralel un proces de diversificare și unul de specializare. Se poate
constata existența unei prese politice care exprimă opiniile unor grupuri sociale sau polit ice, a unei
prese a elitelor intelectuale, la care nu au acces decât cititorii aviza ți, ai unor grupuri restrânse, a
unei prese specializate (cu caracter sportiv, economic, juridic), a unei prese literal artistice, a unei
prese pentru femei, pentru copii ș i adolescenți, a presei centrale dar și locale, a presei de scandal.
O etapă deosebit de imp ortantă în dezvoltarea comincaț iilor moderne, ca instrument al
comunicării de masă, a fost determinată de tehnologia din domeniul electricității și electronicii.
Este perioada în care apare telegraful, telefonul, fonograful, radioul, cinematograful, televiziunea.
(Teoria comunicarii in masa ???)
„Televiziunea și alte mijloace de comunicare de masă au generat un nou tip de domeniu
public care nu are limite spațiale, c are nu este neapărat legat de comunicare prin dialog și care este
accesibil unui număr nedefinit de invidizi, ce pot fi situați în interiorul unor spații familiale proprii.
Mai degrabă decât să prevestească dispariția vieții publice, dezvoltarea comunicări i de masă a creat
un nou tip de sferă publică și a transformat fundamental condițiile în care majoritatea oamenilor
sunt capabili să experimenteze ceea ce este public și iau parte acum la ceea ce ar putea fi numit
domeniu public. ” (Thompson, 1990, p. 246)
Televizorul este un mijloc de comunicare familial, el face parte din cultura noastră
familială și oferă prin programele și emisiunile sale modele și structuri ale vieții de familie. De
asemenea, este și un mijloc de integrare al indivizilor într -o cultură a consumatorului, prin care se
formează și se arată latura familială. Televizorul este un element care aparține culturii intime de
tip casnic, putând fi conectat chiar și la o tehnologie secundară (calculator) și deținând o gamă cât
mai mare de canale spec ializate. Televizorul a devenit o componen tă necesară în spațiul casnic,
întipărit puternic în cultura complexă a propriei existențe.
Noile mijloace de comunicare reprezintă o amenințare în dezvoltarea individului, în
special în dezvoltarea copiilor, telev izorul este un mijloc de informare ce trebuie controlat; el are
o legătură importantă cu lumea pe care o împărtășim, cu comunitatea și națiunea.
Televiziunea este mijloc ul modern de comunicare cu cel mai mare impact asupra
receptorilor, caracterul specific al televiziunii este acela de limbaj al comunicării moderne.

Televiziunea se definește prin mobilitate, dinamism, caracter spontan, colocvial, familiar,
însușindu -și tehn ici folosite de către radio, teatru și film, ea pătrunde în intimitatea caselor,
schimbând caractere, atitudini, având o mare putere de persuasiune asupra telespectatorilor.
Partea negativă a acestui mijloc de informare este că telespectatorul se instaleaz ă într -o
comoditate intelectuală periculoasă pentru că nu mai este supus la efortul de a cugeta mai în
amănunt, așa cum ar fi fost dacă ar fi citit o carte, el se mulțumește cu privirea unor imagini,
statisfăcându -și foamea de noutăți, adresâ ndu-se simțuri lor, nu rațiunii și spiritului critic.
Televiziunea este considerată de către unii cercetători un nou tip de artă de masă,
deosebită de arta de elită, care se adresează unui public numeros, unei mari mulțimi. Televiziunea
ne prezintă un spectacol cu actori reali cu evenimente reale, care au punctul și deznodământul lor.
Alegerea acestui mod de divertisment depinde de profilul, opțiunile și ierarhia de valori a
individului . Din păcate, televiziunea ca artă de masă oferă prea mult divertisment, de multe ori n u
de cea mai bună calitate, în timp ce emisiunile de cultură sunt rare și difuzate la ore târzii când își
pierd audiența.
(Joan Haines, „Introducere in teoria comunicarii”, Ed. Fundatiei „Romania de maine”,
Bucuresti, 1998, p. 248)
Un alt mijloc de comunic are descoperit în ultimele decenii ale acestui secol este
caculatorul. El este instrumentul care permite ca informațiile să poată fi păstrate și prelucrate în
diverse moduri cu o maximă rapiditate. Prin capacitatea sa extraordinară de a memora cantități
imense de date, se modifică profund modalitatea de comunicare, calculatorul ocupând un rol
fundamental în evoluția societății, în general, a presei, în special. În lumea presei, calculatorul
devine nu numai o importantă bancă de date, ci și o modalitate mode rnă de editare, prin prelucrarea
știrilor, punerea lor în pagină, titrarea lor, realizarea propriu -zisă a ziarelor și revistelor. Uriașul
potențial de comunicare al calculatorului rezultă din introducerea tehnologiei informatice care, în
esența ei, este pr ofund comunicațională.
Procesul de informatizare determină transformări substanțiale în sfera comunicării. Se
modifică mediul de comunicare, devine unul specializat, destinat doar cunoscătorilor, fapt care
provoacă anumite inegalități în procesul comunicăr ii. Totodată se impune tendința de mondializare

a contextului comunicării, ceea ce înseamnă integrarea comunicării într -o industrie a comunicării,
care conduce la asigurarea accesibilității ei.

1.2.3 E  fe  ste   a le   so  mu  ni  sări  i  de   ma  ѕă
Sistemul comunicării de masă a devenit cea mai importantă componentă a lumii moderne
și a participat permanent ca un actor activ al jocului social, influențând și celelalte subsisteme ale
societății: nici economicul, nici politicul, nici cultura și nici vi ața cotidiană nu au putut scăpa de
influența mesajelor presei. SISTEMUL MASS MEDIA
Un exemplu de efect al comunicării de masă este campania electorală pentru președenție
din anul 1960, care a avut loc în Statele Unite ale Americii, care îl opunea pe John F . Kennedy lui
Richard Nixon; o confruntare dintre cei doi a fost transmisă în același timp pe două canale de presă
diferite, oferind publicului șansa de a analiza comparativ mesajele mass -media. Imaginea
exterioară pe care cei doi au prezentat -o a avut ca scop manipularea publicului. Nixon a apărut ca
un om mai în vârstă cu potențial slab, pe când Kennedy un tânăr impentuos, sigur pe el, emanând
forță. Pentru cei care au ascultat dezbaterea la radio au contat argumentele, ideile și calitatea
construcției re torice. Pentru cei care au privit, principalul conținut al comunicării a fost dat de
imgine și a scos în prim plan elemente cu încărcătură afectivă. John F. Kennedy a câștigat alegerile,
succesul lui fiind datorat fluxului de simpatie declanșat de apariția sa pe micul ecran .
M.EMERY,E.EMERY 1992 Acest exemplu oferă cele mai convingătoare cazuri de influențare
a publicului în urma și prin interme diul expunerii în acțiunea mass -mediei. Același mesaj a fost
primit de către public prin două canale diferite și a dobândit efe cte variate în funcție de tipul și de
caracteristicile specifice canalului de presă .
”Mass -media ne afecteza profund, deoarece constituie o prezență constantă în viața
noastră. Alte instituții pot avea un impact mai puternic, dar nu unul atât de persistent și adânc.
Afilierea familială și prieteniile se schimbă pe măsură ce individul se maturizează și trece prin
diferitele etape ale vieții. Școala ocupă numai o perioadă limitată din existența noastră. Doar o
parte din populație frecventează, î n mod regulat , biserica. În antiteză, mass -media face parte din
viața noastră zilnică și ne însoțește din copilărie până la moarte. În plus, mass -media are o

universalitate pe care nu o are nici o altă instituție : presa oferă un bagaj comun de idei și imag ini
care depășește barierele sociale și geografice .” (Bogart, 1995, p. 8)
So  nѕu  mu  l me  di  a  ti  s di fe  ră în f u  nsți e   de   ma  i  mu  lți  fa  sto  ri  pri ntre   sa  re   a  m pu  te  a   e  nu  me  ra  :
însre  de  re  a   într-u  n a  nu  mi t mi jlo  s de   so  mu  ni sa  re  , i nte  gra  re  a   u  nu  i  me  ѕa  j în e  xpe  ri e  nța   so  gni ti vă
a  nte  ri o  a  ră, re  se  pta  re  a   me  ѕa  ju  lu  i . În g e  ne  ra  l, pu  bli su  l sa  re   pa  rti si  pă e  fe  sti v la   a  stu  l de   so  mu  ni sa  re  
e  ѕte   ma  i  mi s de  sât se  l pe   sa  re   îl vi ze  a  ză e  mi țăto  ru  l, de  si   ra  za   de   a  sți u  ne   me  di a  ti să e  ѕte   ma  i  mi să
de  sât se  a   a  ște  pta  tă. A  po  i  e  fe  stu  l u  nu  i  me  ѕa  j e  ѕte   di fe  ri t de   la   i ndi vi d la   i ndi vi d, ѕa  u   de   la   u  n gru  p
la   a  ltu  l în f u  nsți e   de   ѕtru  stu  ra   so  gni ti vă, v a  lo  ri le   i ndi vi du  a  le  , va  lo  ri le   gru  pu  lu  i  de   a  pa  rte  ne  nță.
(Chelsea ,Septimiu. Opinia publica:Strategii de persuasiune si manipulare.Bucuresti:Editura
Economica, 2006, p. 17)
Micșorarea timpului de informare, comunicarea aproape instantanee prin intermediul
internetului au perimat mijloacele tradiționale de informare, dar nu se poate afirma că nu este
importantă, în formarea opiniilor, comunicarea în interiorul grupului. Normele grupului au un rol
important în formarea opiniilor, concepțiilor, atitudinilor individului. Dacă un mesaj media
contravine normelor grupului, mai degrabă ne -am putea aștepta ca receptorul să aibă o schimbare
de atitudine față de emițător decât față de grup. Un astfel de mesaj nu poate pr oduce modificări
esențiale la nivelul receptorului. Ele vor produce un conflict interior între propriile idei și cele
conținute de mesajul receptat, fenomen cunoscut în psihologie sub denumirea de disonanță
cognitivă. (Dobrescu, Paul.Baragonu,Alina.Mass me dia si societatea Bucuresti, Comunicarea.ro,
2003) ???