Studierea algoritmilor IAsi utilizarea acestora ˆn [614792]

MINISTERUL EDUCAT ¸ IEI, CERCET ˘ARII S ¸I INOV ˘ARII
UNIVERSITATEA DIN CRAIOV A
FACULTATEA DE S ¸TIINT ¸ E
LUCRARE DE DISERTAT ¸ IE
Studierea algoritmilor IAs¸i utilizarea acestora ˆn
dezvoltarea testelor online
Coordonator S ¸tiint ¸ific:
Lect.Univ.Dr. Claudiu Ionut ¸ POP ˆIRLAN
Student: [anonimizat] ¸a

Cuprins
1 Notiuni Introductive 2
2 Aplicatii IA 6
2.1 Domenii in care este folosita IA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
3 Titlu Capitol Trei 8
3.1 Sectiunea 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
3.2 Subcapitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
4 Titlu Capitol Patru 9
4.1 Sectiunea 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
4.2 Subcapitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
5 Concluzii 10
5.1 Sectiunea 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
5.2 Subcapitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1

Capitolul 1
Notiuni Introductive
Ce este Inteligenta Artificiala?
Inteligenta artificiala este o stiinta si tehnologia bazata pe discipline precum Informa-
tica, Biologia, Psihologia, Matematica si Ingineria. O orientare majora a Inteligentei Arti-
ficiale este in dezvoltarea functiilor pe calculator asociate cu inteligenta umana, cum ar fi
rationamentul, invatarea si rezolvarea problemelor.
Potrivit tatalui inteligentei artificiale, John McCarthy, este ¨Stiinta si ingineria de a face
masini inteligente, in special programe informatice inteligente¨.
Inteligenta Artificiala este o modalitate de a face un calculator, un robot controlat de
calculator sau un software care sa gandeasca inteligent, in acelasi mod in care gandesc
oamenii inteligenti.
Inteligenta artificiala (IA) se realizeaza studiind modul in care gandeste creierul uman
si cum oamenii invata, decid si lucreaza in timp ce incearca sa rezolve o problema si apoi
folosesc rezultatele acestui studiu ca baza pentru dezvoltarea de software si sisteme inteli-
gente.
De la inventarea computerelor sau a masinilor, capacitatea lor de a indeplini diverse
sarcini a continuat sa creasca exponential. Oamenii au dezvoltat puterea sistemelor infor-
matice in ceea ce privesc diversele lor domenii de lucru, viteza lor crescatoare si diminuarea
dimensiunii in raport cu timpul.
O ramura a informaticii numita Inteligenta Artificiala urmareste crearea calculatoarelor
sau a masinilor la fel de inteligente ca fiintele umane.
2

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 3
Filozofia Inteligentei artificiale (IA)
In timp ce exploateaza puterea sistemelor informatice, curiozitatea omului, il conduce
sa se intrebe: ¨Poate o masina sa gandeasca si sa se comporte ca oamenii?, In ce masura ma-
sinile inteligente vor face parte din viata oamenilor ?, Sunt oamenii capabili sa construiasca
masini cu adevarat inteligente si daca da, cum le vor controla ? etc.¨.
Astfel, dezvoltarea IA a inceput cu intentia de a crea inteligenta similara in mainile pe
care le gasim si le privim foarte mult la oameni.
Obiectivele Inteligentei artificiale (IA)
Pentru a crea sisteme de experti – Sistemele care manifesta comportament inteligente,
invata, demonstreaza, explica si sfatuiesc utilizatorii.
Implementarea inteligentei umane in masini – Crearea de sisteme care sa inteleaga,
sa gandeasca, sa invete si sa se comporte ca oamenii.
Ce contribuie la realizarea Inteligentei artificiale?
Din urmatoarele domenii, una sau mai multe zone pot contribui la construirea unui
sistem inteligent:

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 4
Diferentele principale dintre folosirea programarii cu si fara Inteligenta artificiala sunt:
Lipsa inteligentei artificiale:
– Un program de pe un calculator fara Inteligenta Artificiala poate raspunde la ntrebarile
specifice pe care intentioneaza sa le rezolve.
– Modificarea programului duce la modificarea structurii sale.
– Modificarea nu este rapida si usoara. Aceasta poate duce la afectarea negativa a pro-
gramului.
Folosind inteligenta artificiala:
– Un program de pe un calculator cu Inteligenta Artificiala poate raspunde la intrebarile
generice pe care intentioneaza sa le rezolve.
– Programele care contin Inteligenta Artificiala pot absorbi noi modificari prin punerea
laolalta a unor informaii extrem de independente. Prin urmare, puteti modifica chiar si o
singura bucata de informaie a programului, fara a afecta structura sa.
– Modificarea rapida si usoara a programului.
Inteligenta este capacitatea unui sistem de a calcula, rationa, percepe relatiile i analo-
giile, invata din experienta, stocheaza si preia informatii din memorie, rezolva probleme,
intelege ideile complexe, foloseste fluent limba naturala, clasifica, generalizeaza si se adap-
teaza la situatii noi.
Inteligenta este de mai multe feluri: inteligenta lingvistic, inteligenta muzicala, inteli-
genta de logica-matematica, inteligenta fizico-kinestezica, inteligenta spatiala, inteligenta
interpersonala etc. In acest caz putem spune ca o masina sau un sistem detine inteligen-
ta artificiala atunci cand este echipat cu cel putin una din cele cateva feluri de inteligenta
prezentate mai sus.
Inteligenta este intangibila. Este compusa din :
Rationamentul- Este setul de procese care ne permite s oferim o baz pentru judecat,
luare a deciziilor i predicie.
Invatarea – Este activitatea de a dobandi cunostinte sau pricepere prin studiere, prac-
ticare, invatare sau experimentare de ceva.

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 5
Rezolvarea problemelor- Este procesul in care cineva percepe si incearca sa ajunga
la o solutie dorita dintr-o situatie actuala, luand o cale blocata de obstacole cunoscute
sau necunoscute.
Perceptia – Este procesul de dobandire, interpretare, selectare si organizare a infor-
matiilor senzoriale.
Inteligenta lingvistica – Este abilitatea cuiva sa foloseasca, sa inteleaga, sa vorbeasca
si sa scrie intr-o anumita limba. Este importanta in comunicarea interpersonala.
Diferena dintre inteligena omului i a mainilor este aceea ca:
-Oamenii percep in functie de modele, in timp ce masinile percep prin seturi de reguli
si date.
-Oamenii stocheaza si isi reamintesc anumite informatii dupa modele, in schimb masi-
nile o fac prin cautarea algoritmilor. De exemplu, numarul 40404040 este usor de memorat,
de stocat si de rechemat deoarece modelul sau este simplu.
-Oamenii pot descoperi obiectul complet chiar daca o parte din el lipseste sau acel
obiect este distorsionat, in schimb masinile nu o pot face acest lucru.
Domeniul Inteligentei Artificiale este clasificat in sarcini formale, sarcini mundane
(obisnuite) si sarcini expert. Oamenii invata lucruri mundane (obinuite) de la natere. Ei
invata prin folosirea perceptiei, vorbirii, limbajului etc. Ei invata mai tarziu sarcinile for-
male si sarcinile de experti, in aceasta ordine. Pentru oameni, sarcinile obisnuite sunt cele
mai usor de invatat. Acelasi sarcini mundane(obisnuite) au fost puse in aplicare si pentru
masini. Anterior, toate lucrarile IA au fost concentrate in domeniul sarcinilor obisnuite.
Mai tarziu, sa dovedit ca masina necesita mai multe cunostinte, o reprezentare com-
plexa a cunostintelor si algoritmi complicati pentru gestionarea sarcinilor banale. Acesta
este motivul pentru care IA lucreaz acum mai bine in domeniul sarcinii expert, deoarece
domeniul de activitate al expertilor necesita cunostiinte de specialitate, care pot fi mai usor
de reprezentat si de manipulat.

Capitolul 2
Aplicatii IA
2.1 Domenii in care este folosita IA
Inteligenta Artificiala a fost dominanta in diverse domenii, cum ar fi:
Gaming – Inteligenta artificiala joaca un rol crucial in jocurile strategice, cum ar fi
sahul, pokerul, tic-tac-toe etc., unde masina poate sa se gandeasca la un numar mare
de pozitii posibile bazate pe cunostinte euristice.
Procesarea limbajului natural – Este posibil sa interactionati cu computerul care inte-
lege limba naturala vorbita de oameni.
Expert Systems – Exista cateva aplicatii care integreaza informatii despre masin,
software si informatii speciale pentru a da rationament si consiliere. Acestea ofera
explicatii si sfaturi utilizatorilor.
Sisteme de viziune – aceste sisteme inteleg, interpreteaza si intelege intrarea vizuala
pe computer. De exemplu:
-Un avion de spionaj face fotografii, care sunt folosite pentru a afla informatii spatiale
sau harti din anumite zone.
-Medicii folosesc un sistem de expertiza clinica pentru a diagnostica pacientul.
-Politia folosete un software pe calculator care recunoaste chipul criminalului cu por-
tretul stocat de catre medicul legist.
Recunoasterea limbajului verbal – Unele sisteme inteligente sunt capabile sa asculte
si sa inteleaga limba in termeni de propozitii si de semnificatii, in timp ce un om
vorbeste cu el. Se poate descurca cu accente diferite, cu cuvinte de argou, cu zgomot
pe fundal, cu schimbarea zgomotului uman cauzat de frig, etc.
6

CAPITOLUL 2. APLICATII IA 7
Recunoasterea scrierii de mana – Software-ul de recunoastere a scrierii de mana ci-
teste textul scris pe hartie sau pe ecran de un stiloul(exemplu: stiloul pentru tablete).
Poate recunoaste formele literelor si le converteste in text editabil.
Robotii inteligenti – Robotii sunt capabili sa indeplineasca sarcini date de un om. Ei
au senzori pentru a detecta date fizice din lumea reala, cum ar fi lumina, caldura, tem-
peratura, miscarea, sunetul, ciocnirea si presiunea. Ei au procesoare eficiente, senzori
multipli si memorie imensa, pentru a expune inteligenta. In plus, ei sunt capabili sa
invete din greselile lor si se pot adapta noului mediu.

Capitolul 3
TitluCapitol Trei
3.1 Sectiunea 1
3.2 Subcapitol
8

Capitolul 4
TitluCapitol Patru
4.1 Sectiunea 1
4.2 Subcapitol
9

Capitolul 5
Concluzii
5.1 Sectiunea 1
5.2 Subcapitol
10

Bibliografie
11